Subiecte endo final

1.CANALE LATERALE

• la orice nivel de la furcatie la apex

• mai frecvent in 1/3 apicala la dintii posteriori

• nu pot fi debridate

• pot fi obturate

• importanta discutabila

• sunt poarta de iesire ptr iritanti in spatiul periodontal lateral

• perpendiculare / oblice ( canale accesorii)

• la pluriradiculari, frecvent de la camera pulpara spre furcatie → canale pulpo-periodontale

• probabil anomalie in timpul formarii radacinii

2.CONSTRICTIA APICALA

• apex fiziologic, foramen fiziologic

• este cel mai mic diametru apical al dintelui

• diam 0.15-0.25 mm

• se ingusteaza cu varsta

• distanta CA-FA = 0.2 mm

• distanta CA-A Rx = 1 mm

3.JONCTIUNEA CEMENTO-DENTINARA

• este interfata cement-dentina

• nu corespunde intotdeauna cu constrictia apicala

4.FUNCTIILE PULPEI DENTARE

1. F. FORMATIVA / DENTINOGENETICA

 produce dentina primara, secundata, tertiara

  dentina primara = formata inaintea eruptiei dintelui, este tubulara, cu aspect regulat

 dentina secundara – se formeaza peste dentina primara, in zone supuse unor linii de
forta si are mai putine canalicule

 dentina tertiara – consecutiv unor stimuli patogeni, canaliculele dentinare sunt in numar
mic sau absente si cu traiect neregulat

 dentina scleroasa – depunere calcica pericanalicular- pana la obturarea completa a

tuturor canaliculelor

2. F. NUTRITIVA

3. F. SENZITIVA

4. F. REGRESIVA

 atrofie, scleroza, distrofie calcica

5. pH-UL ALCALIN AL PULPEI

 rol in neutralizarea aciditatii datorita inflamatie

5.CEMENTUL

• atasarea fibrelor periodontale

• pare sa reziste resorbtiei mai bine decat osul

• formarea C = proces continuu, influentat de pozitia si functionalitatea dintelui

• este tesut conjunctiv mineralizat, (60% fosfat de calciu)

• celular - de reparatie (cementoidul + c. intermediar)

• acelular (afibrilar)

6.LIGAMENTUL PERIODONTAL

• fibre de colagen sustin dintele in alveola

• traseu oblic de la cement la osul alveolar

• absorb fortele ocluzale de a fi transmise

• criteriu de dg – uniformitatea sa pe Rx

• vascularizare complexa

• potential de regenere pe viata

 • inervatie senzoriala autonoma

7.FORAMENUL APICAL

• canalul radicular se sfarseste la foramenul apical

• dimensiunea si configuratia FA se modifica odata cu maturitatea ( la tineri, foramen apical

deschis, odata cu depozitia dentinei si a cementului , FA se micsoreaza )

• adesea nu e vizibil pe radiografie

8.CARACTERELE HISTOPATOLOGICE SI MORFOLOGICE-PULPA DENTARA

1. Adapostirea pulpei intr-un spatiu cu pereti rigizi

 pereti duri (care acopera pulpa)

impermeabili la agentii patogeni, daca sunt integri

Impiedica investigarea starii pulpei

2. Foramenul apical – calea principala de comunicare cu exteriorul

3. Sistemul arterial pulpar de tip terminal

4. Sistemul nervos - bine reprezentat

9.ETIOPATOGENIA INFLAMATIEI PULPARE

Agenti patogeni:

 Externi

Fizici: termici, traumatici

Chimici: acizi, baze, substante oxidante, metale grele

Bacterii, fungi, virusi

Toxici: medicamentosi

 Interni

10.NECROZA PULPARA-ETIOPATOGENIE

• FACTORI

– GENERALI

• spasme vasculare prelungite

 • ischemie

• in cadrul patologiei generale

– LOCALI

• mecanici

• termici

• chimici

• FLORA MICROBIANA ANAEROBA (??? Nu pentru necroza)

11.Stadiul endoosos PAAP

 este un proces inflamator al tesutului periapical, acompaniat de formarea exudatului
purulent.
 cauza frecventa – microorganismele din canalul radicular, acutizarea parodontitei apicale
cronice
 poate sa fie neinsotit de semne radiologice evidente.
 cu sau fara tumefactie.
 examenul clinic
– sensibilitate la percutie si palpare.
– tumefactie
• stadiul submucos = scade tumefactia si creste mobilitatea dintelui
– durere
• la percutie si presiune axiala
• intensa la cea mai mica atingere
• caracter pulsatil
• tine gura intredeschisa
• facies rigid
• se exacerbeaza noaptea
• in stadiul *endoosos = iradiata
* subperiostal = localizata
* submucos scade
– senzatia de dinte elongat
– semne si simptome sistemice: febra si leucocitoza, durere severa.
Evolutie:

– daca infectia bacteriana persista si daca mecanismul de aparare este deficitar, exudatul
poate sa invadeze tesutul invecinat cu tumefactie, drenaj spontan sau osteomielita
– patrunderea iritantilor bacterieni in tesutul periapical → abces apical, osteita acuta si
celulita.
– in functie de: concentratia si toxicitatea iritantilor, asocierea si proliferarea germenilor in
biofilm, cat si virulentei acestora
  cand procesul supurativ fistulizeaza
– ↓ durerea
– ↓ temperatura
– ↓ tumefactia
 tumefactia poate fi localizata sau difuza (celulita)
 intinderea tumefactiei:
– cantitatea si natura iritantului din sistemul endodontic
– virulenta
– perioada de incubatie a bacteriilor
– rezistenta gazdei.

12.PAAP-STADIUL ENDOSOS TRATAMENT

• drenaj endodontic

• drenaj transosos + antibiotice, antialgice, sedative

• extractie + antibiotice

13.PULPITA CRONICA POLIPOASA-DG DIF.

• Diagnostic diferential

– polip gingival

– necroza – nu sensibilitate, nu sangerare

– PCD ulceroasa – nu polip

14.PULPITA ACUTA PURULENTA PARTIALA

DIAGNOSTIC +

 caracterul pulsatil

 exacerbarea durerii la cald si diminuarea la rece

 poate sa apara picatura de puroi la deschiderea camerei pulpare

15.PULPITA ACUTA PURULENTA TOTALA-DG.DIF.

 pulpita acuta seroasa totala

 pulpita acuta purulenta partiala

 parodontita apicala acuta

16.PAAP-STADIUL SUBPERIOSTAL-TRATAMENT
 • drenaj endodontic

• incizie mucoperiost + lama dren

17.PULPITA ACUTA SEROASA PARTIALA-SIMPTOMATOLOGIE

 durere

vie

provocata

localizata

cedeaza la antialgice

dureaza minute-ore

18.PAC CONTURATE-CLASIFICARE

• PAC fibroasa

• granulomul simplu conjunctuv

• granulomul epitelial

• granulom chistic

• PAC cu hipercementoza

• abces cronic apical

• osteita paradentara (MELCHIOR)

• PAC specifica ( lues, TBC, actinomicoza)

19.NECROZA PULPARA-DIAGNOSTIC POZITIV

-camera pulpara inchisa

-modificarea de culoare a coroanei dintelui

-lipsa sensibilitatii la palpare cu sonda in camera pulpara si canalul radicular

-teste de vitalitate negative

-insamantare bacteriana negative

- Rx: fara modificari ale parodontiului apical

20. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice, consecutiva obturatiei
de canal cu depasire
• antiinflamatoare, antialgice

• radiatii infrarosii 3-4 zile, sedinte de 15 min. sau ultrascurte

• infiltratii plexale

• osteotomie transmaxilara, in depasiri mari

21.PAA HIPEREMICA-ETIOPATOGENIE

etiologie – 1 microtraumatisme ( aparate ortodontice, lucrari protetice defectoase, bruxism, supra-

instrumentare)

2 ag. chimici ( subst medicam iritante – formol, tricrezol, arsenic, chelatori; medicam. din
pungi paradontale – sol Chlumsky)

3 ag. Microbieni

22.STADIILE INFLAMATIEI PULPARE

Reactie biochimica (formarea mediatorilor chimici: histamina, leucotoxina, exudina)

Reactie vasculara (hiperemie, staza, cresterea permeabilitatii)

Reactie metabolica celulara (diminuarea functiilor – oprirea activitatii celulare)

Formarea infiltratului seros (plasmexodie)

Formarea infiltratului supurat(abces,flegmon)

23.PAA SEROASA-SEMNE SUBIECTIVE SI OBIECTIVE

etiologie: similara

• simptomatologie: semne subiective -

durerea – creste in ritm ascendent ( de la jena pana la durere insuportabila, in 24-48 h) sau
durere violenta initiala, iradiata spre regiunile invecinata ( orbita, reg temporala, auriculara,
mandibulara, cervicala)

durerea lancinanta permanenta nu remite la calmantele uzuale ( rigiditatea fetei, evitarea

miscarii capului)

durerea exacerbata de cresterea fluxului sangvin in extremitatea cefalica – caldura pernei,

aplecatul inainte
 • semne obiective – congestia mucoasei in dreptul radacinii

- adenopatie regionala

- tumefactie

pt dintii frontali superiori: edemul buzei sup

pt canini superiori: aripa nasului si reg palpebrala

pt premolari si molari sup: reg geniana

pt frontalii inf: buza inf si reg mentoniera

dinti lat inf: reg mandibulara si submandibulara

24.PARTSCH

• - distrugerea tesutului osos periapical si inlocuirea cu tesut de granulatie

• Rx – osteita periapicala cu contur difuz + spatii intertrabeculare marite de volum

• dg diferential: granulom chistic, osteomielita, actinomicoza

• evol si complicatii

• supuratie de loji

• osteomielita

25.PULPITA ACUTA PURULENTA TOTALA-DG.POZITIV

 caracter pulsatil

 percutie in ax +

 poate sa apara picatura de puroi, la deschiderea camerei pulpare

27.PULPITA CRONICA DESCHISA POLIPOASA-DG POZITIV

-carie profunda cu deschiderea cp

-sensibilitate si sangerare la intepare cu sonda

-formatiune polipoasa in continuarea pulpei dentare

 29.PAA SEROASA-EVOLUTIE SI COMPLICATII

• evolutie – parodontita apicala acuta purulenta

- parodontita apicala cronica

• complicatii – adenopatie locoregionala,

- supuratie de loji cervicofaciale

- sinuzita maxilara

30.PAA SEROASA

• dg pozitiv – caracterele durerii

- percutia in ax pozitiva

- tumefactia mucoasei si a tegumentelor

- stare gen alterata – febra, frison

dg dif – pulpita acuta: teste de vit pozitive

- parodont apicala acuta purulenta: durere pulsatila, tumefactia este mai circumscrisa si conturata

- nevralgia de trigemen – durere in crize, persistenta dupa tratam. corect al patol. odontale

- foliculita dinti inclusi

31.FORME REVERSIBILE DE AFECTARE PULPARA

HIPEREMIE PREINFLAMATORIE

 SIMPTOMATOLOGIE

 durere

 provocata de agenti termici (rece) si chimici (dulce)

 localizata

 intensitate moderata

 dureaza minute

 DIAGNOSTIC +

 caracterele durerii
  tratament recent

 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

hipersensibilitate, hiperestezie

PULPITA ACUTA SEROASA PARTIALA IN STADIUL INCIPIENT

 SIMPTOMATOLOGIE

 durere

 vie

 provocata

 localizata

 cedeaza la antialgice

 dureaza minute-ore

 DIAGNOSTIC +

 caracterele durerii

 teste de vitalitate +

 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

 hiperemie preinflamatorie

 pulpita acuta seroasa totala

 pulpita purulenta

32.PAAP-SEMNE CLINICE

• examenul clinic

– sensibilitate la percutie si palpare.

– tumefactie

• stadiul submucos = scade tumefactia si creste mobilitatea dintelui

– durere

• la percutie si presiune axiala

 • intensa la cea mai mica atingere

• caracter pulsatil

• tine gura intredeschisa

• facies rigid

• se exacerbeaza noaptea

• in stadiul *endoosos = iradiata

* subperiostal = localizata

* submucos scade

– senzatia de dinte elongat

– semne si simptome sistemice: febra si leucocitoza, durere severa.

33.PAH

etiologie – 1 microtraumatisme ( aparate ortodontice, lucrari protetice defectoase, bruxism, supra-

instrumentare)

2 ag. chimici ( subst medicam iritante – formol, tricrezol, arsenic, chelatori; medicam. din
pungi paradontale – sol Chlumsky

3 ag. Microbieni

diagn pozitiv: -sensibilitate la percutie in ax

- congestia mucoasei in dreptul apexului

- simptomatologia de pulpita totala

pe Rx: ace rupte, obturatie de canal cu depasire sau in cazul parodontitei cronice acutizate apare
osteita periapicala

Diagn dif: -pulpita acuta seroasa totala

-pulpita acuta purulenta totala

-parodontita apicala acuta seroasa

• Evolutie: PA seroasa sau purulenta

PA cronica fibroasa
34.HIPEREMIE PREINFLAMATORIE-SIMPTOMATOLOGIE

 durere

provocata de agenti termici (rece) si chimici (dulce)

localizata

intensitate moderata

dureaza minute

35.GRANULOM CHISTIC

• stadiul final al granulomului epitelial netratat

• are perete conjunctiv epitelial bine constituit

• Rx – radiotransparenta poate fi mai accentuata in centru

• evolutie si complicatii

suprainfectare si fractura spontana a osului ( in chisturi voluminoase de maxilar )

36.PAC FIBROASA

• etiologie – substante chimice, suprainstrumentare, obturatie de canal neetansa

• simptomatologie saraca

• diagnostic pozitiv – Rx: largirea spatiului periodontal apical (aspect de“calota”)

• diagnostic diferential – gangrena simpla, pulpita cronica

37.PC DESCHISA ULCEROASA

• Diagnostic pozitiv

– lipsa durerii

– carie profunda cu deschiderea camerei pulpare

– sangerare la inteparea pulpei cu sonda

– teste de vitalitate + la intensitati mari

– percutia in ax –
38.PAC-ROL RX

• Examen radiologic initial – forma, structura leziune periapicala

• Rx in timpul tratamentului- Rx cu ac pe canal

• Rx pentru aprecierea rezultatelor tratamentului endodontic

39.CARACTERELE TUMEFACTIEI IN PAA PURULENTA

• tumefactia poate fi localizata sau difuza (celulita)

• intinderea tumefactiei:

• cantitatea si natura iritantului din sistemul endodontic

• virulenta

• perioada de incubatie a bacteriilor

• rezistenta gazdei.

40.PREEVAZAREA

Largirea si curatarea treimii coronare inaintea instrumentarii segmentului apical

Se face cu gates,pesos,intrumentar manual,instrumentar rotativ,ultrasunete

Avantaje:

- permite un acces direct catre regiunea apicala a cr

- elimina interferentele de dentina ce pot aparea in cele 2/3 coronare ale canalului

- t. pulpar si microorg sunt indepartate inaintea instrumentarii apicale, reducandu-se riscul de inflamare
periapicala ulterioara

- permite penetrarea optima a sol de irigare

- reduce riscul de compactare a rumegusului dentinar catre apical, blocand canalul

41.AVANTAJE FINGER SPREADER

-sensibil.tactila mai buna

-rotirea cu usurinta a spreaderului in jurul axului propriu in ambele sensuri

-indepartarea cu usurinta din canal fara dislocarea gutapercii

42.PLUGGER
-cilindrice sau au o conicitate redusa,cu supraf.neteda,varf tesit

-otel inoxidabil/ni-ti

-finger pluggere-hand pluggere

Indicatii –condensare verticala a gutapercii

-compactarea gut.incalzite

-heat carrier

-pot fi folosite in ultima etapa a cond.lat.la rece pentru compactarea conurilor de gut.

43.HAND SPREADER

Sunt asemanatoare sondelor,avand un maner,fie metallic,fie din material termorezistent.Permit accesul

in zonele distale si aplicarea unei presiuni crescute.

Indicatii-cond.lat.a gut. La rece

-incalzirea gut.cu rol de heat carrier

44.ODONTOMETRIE

Masurarea lungimii de lucru de la punctual de referinta ocluzal sau incizal pana la constrictia apicala

-constrictia apicala se situeaza la 0,5-1,5mm de apexul radiologic

-suprainstrumentarea duce la reactive inflamatorie periapicala cu reactie dureroasa si vindecare

intarziata

- metode: clinica, clinico-radiologica, electronica

Metoda clinca

- metoda tactila

- ac 10,15,20 patrunde pana la constrictia apicala

- punct de reper ocluzal sau incizal

- se coreleaza cu Rx, lungimea medie

- greu de decelat clinic in cazul rezorbtiilor patologice, a apexului imatur si a canalelor f inguste

Metoda clinico-radiologica

- Rx RIO cu acul pe canal (tehnica paralela, suport pt filmul dentar)

 - metoda cu ace bimetalice

- metoda Dick

Lungimea reala a dd/lungimea Rx a dd = lungimea reala a acului/lungimea Rx a acului

Metode electronice

- corecte
- diferenta de rezistenta electrica intre un electrod (acul) introdus in canal si un electrod
aplicat pe mucoasa labiala
- electrozii nu trebuie sa vina in contact cu metale
Apex locator – avantaje:

- timp de lucru redus

- iradiere absenta

- prezenta perforatiei prezumtive poate fi evidentiata sau infirmata

45. TEHNICA FORTELOR COMPENSATE

- in canale cu curburi accentuate

- ace speciale, flexibile, cu vf netaietor (pile Flex-R)

- pilele sunt introduse cu miscari usoare de rotatie, alternativ in sensul acelor de ceasornic si in sensul
invers acestora (watch winding), pe toata lungimea de lucru

- se rotesc 90 in sensul acelor de ceasornic, aplicand o usoara presiune in directie apicala

- alta rotatie in sens invers acelor de ceasornic de 360 , cu aplicare presiune in directie apicala =
miscarea activa

- rotatie in sensul acelor de ceas pentru incarcarea detritusului dentinar

Avantaje: previne devierile, in special in regiunea apicala + permit tratamentul mecanic pe toata
lungimea de lucru, fara transpozitia apexului

46.OBIECTIVELE MECANICE IN PREPARAREA CANALELOR RADICULARE

-se realizeaza o forma conica,continua de la apex la cavitatea de acces

-sa mimeze forma initiala a canalului

-FA sa pastreze diametrul si raporturile initiale

(OBIECTIVELE BIOLOGICE
- efectuarea instrumentarii in limitele spatiului endodontic
- evitarea transportarii materialului necrotic prin FA
- realizarea debridarii si instrumentarii intr-o singura sedinta
- crearea spatiului suficient in timpul largirii

OBIECTIVELE TRATAMENTULUI BIOMECANIC MODERN (SCHILDER)

- modelarea unui canal de forma conica progresiva

- realizarea calibrului minim al canalului la niv constrictiei apicale si a celui max la nivel
coronar
- evitarea devierii de la geometria canalului prin largirea concentric cu traiectul sau initial
- evitarea fenomenului de transpozitie apicala
- largirea minimala pentru asigurarea eficientei clinice a manevrelor terapeutice endodontice
(mecanice, medicamentoase, de obturare)

47.TEHNICA CONVENTIONALA

- tratament clasic

- acele se introduc pana deasupra CA, apoi cu miscari de du-te vino, se racleaza peretii pe toata
lungimea

=> canal in forma de palnie, ingustat spre apex, cu pereti netezi

- dupa efectuarea largirii canalului + indepartarea detritusului dentinar remananent, se verifica

permeabilitatea canalului pana la LL (recapitulare)

- se introduc toate instrumentele pana la punctul de referinta apical si apoi in marime

crescatoare pe toata lungimea de lucru

- obturatie cu un singur con central

- conicitate redusa -> condensarea laterala nu poate fi utilizata

48.PROBA CONULUI MASTER

Proba conului
1.Proba clinica
a)vizuala: se introduce conul de calibru egal cu cel ami mare instrument utilizat in portiunea
apicala a canalului radicular si se raporteaza la odontometrie
b)tactila:se verifica fixarea conului in 1/3 apicala-existenta “tug-back”
 Sensibilitate mai mare la conurile metalice decat la cele de gutaperca
 Sanse mai mari de eroare la canalele cu sectiune apicala ovala sau aplatizata
2.Proba radiologica
  Mai importanta decat proba clinica
 Conul trebuie plasat la o distanta de 1mm de constrictia apicala

49. Tehnica individualizarii conului de gutaperca

-irigatii endodonticecanalul ramane umed
-ramolirea unei portiuni de 2-3mm de la carful conului prin incalzire(apa 40-50 grade) sau prin
introducerea 2 sec in cloroform
-introducerea conului in canal cu o usoara presiune pentru a amprenta portiunea apicala

50.TEHNICA MCSPADDEN

Avantaje
 Tehnica rapida
 Obturatie densa si omogena
 Obturaza cea mai mare partea a intregului spatiu endodontic
 Asociind cimentul de sigilareetanseitate apicala superioara condensarii laterale la rece
Dezavantaje
 In realitate tehnica e mai laborioasa
 Necesita o exersare indelungata
 Risc de fractura a compactoarelor
 Faciliteaza depasirea apexului
 Posibilitatea uor leziuni termice ale parodontiului de sustinere(incalzirea suprafetei
radiculare laterale cu 15-20 grade)

51.OBTURAREA SEGMENTARA DE CANAL

-obturarea partiala(segmentara) a canalului radicular,doar pe o distanta de 3-4mm de la

constrictia apicala,lasand neobturate 1/3 medie si coronara,in vederea aplicarii unui pivot
Materiale:
-amalgam de argint
-gutaperca
-Conuri metalice de Ag si Ti
Indicatie
-RCR efectuate imediat dupa obturatia de canal
Contraindicatii
-temporizarea RCRse prefera obturarea completa a canalului cu dezobturarea pariala in
momentul realizarii RCR

52.CARACTERISTICILE SISTEMULUI OBTURA

Sistemul Obtura
-ramolirea gutapercii la 160 gr
-injectarea in canal prin canule de calibru 20/23 sau 25(diam=0,5mm)
Premize
-exersarea tehnicii in vitro mai intai
-largirea corespunzatoare a canalului radicular
-plasarea corecta a varfului canulei
-injectarea gutapercii la temperatura si consistenta indicate
-proba clinica prealabila a pluggerelor
Timpi operatori
1. Creearea stopului apical prin largirea canalului la acest nivel pana la nr 30 minim
2. Alegerea unei canule care sa patruna pana la 3-5mm de constrictia apicala
3. Alegerea unor pluggere care sa poata fi introduse in 1/3 media a canalului fara a se
bloca
4. Coafarea peretilor canalului cu ciment de sigilare
5. Injectarea lenta a gutapercii in canal
6. Obutarea 1/3 apical 5-10 sec
7. Respingerea treptata a canulei din canal pe masura ce se depoziteaza gutaperca
8. Obturarea in continuare a celorlalte 2/3 ale canalului radicular
9. Condensarea finala a gutapercii cu pluggere in prealabil probate

53.INDICATII CONDENSARE LATERALA LA CALD

-ameliorarea obt.de canal cu gut. Effectuate prin condensare lateral la rece care au o densitate
insuficienta in cele 2 treimi coronare

-ameliorarea obt. Neomogene de gut. Cu spatii vide realizate prin cond.lat.la rece

54.AVANTAJE TEHNICI DE INJECTARE LA CALD A GUT

ULTRAFILL

-FOARTE BUNA ADAPTARE LA PERETII CANALELOR LATERALE

-PENETRAREA GUT CHIAR IN CANALICULELE LAT

OBTURA

OBT.CANALE LAT,CANALE IN C,OBT.CAV DE RESORBTIE INTERNA

55. DRENAJUL ENDODONTIC

- se realizeaza prin permeabilizarea apexului
- dupa D.E. a nu se lasa dintele deschis, pe cat posibil
• drenaj endod. asistat: diga, evacuare exudat, lavaje cu NaOCl
dupa evacuarea exudatului, dupa un interval de cca 30’
- debridare
- instrumentare
- pansament medicamentos Ca(OH)2
- inchidere etansa a cavitatii de acces
-- deobicei aceasta procedura nu da complicatii
 inchiderea cavitatii de acces dupa D.E. nu se poate efectua datorita:
timpului insuficient
sensibilitatii dureroase marcate
exudatului in cantitate mare
stare generala alterata (cu tumefactie difuza)
57.MTA

INDICATII

• coafaj direct

• apexificare

• perforatii ale radacinilor sau ale furcatiei

• rezorbtie radiculara interna si externa

• obturatie retrograda

• AVANTAJE

• 1. utilizarea MTA pentru apexificare in aceeasi sedinta cu obturatia de canal de durata ;

• 2. sigilarea apicala favorizeaza regenerarea osoasa;

• 3. lipsa fracturilor radiculare, datorita obturarii cu gutaperca a restului canalului si a restaurarii

compozite imediate a dintelui;

• 4. in contact cu tesutul periodontal determina cementogeneza.

• DEZAVANTAJE

• 1. dificultatea prepararii, manevrarii si introducerii materialului in canalul radicular;

• 2. riscul unei obturatii cu depasire, materialul neavand caracter rezorbabil;

• 3. costul ridicat al materialului;

58.CHELATORI

▬ evita formarea de bariere de colagen

▬ previne: blocarea, ruperea, uzura ac.

▬ faciliteaza instrumentarea

• concentratie optima 15-17%

• usureaza tratamentul mecanic, indepartaeza detritus dentinar restant

• nu este dizolvant tisular

• determina demineralizare-microretentii

• citotoxicitate putin cunoscuta

 • remanenta – lavaje de indepartare

• eroziuni dentinare dupa contact prelungit

EDTA

• concentratie optima 15-17%

• indeparteaza detritus dentinar restant

• efect antibacterian slab, nu este dizolvant tisular

• remanenta – lavaje de indepartare

• eroziuni dentinare dupa contact prelungit

• posibila dezagregare a biofilmului ,determina difuzia substantelor antimicrobiene in biofilm

• are efect sinergic cu NaOC

CHX2%

• efect antibacterian depot, citotoxic, nu este dizolvant tisular

• lavaje clorhexidina – NaOCl in alternanta, colorare bruna – PCA

• lavaj de indepartare a sol. NaOCl inaintea obturatiei cu mat. adezive

• foarte eficient pe forme planctonice

• inhiba osteoblastele si sinteza de colagen, rezultate contradictorii

59.MTAD

• Doxiciclina

• Ac. citric

• Tween 80

- indeparteaza DDR

- efect antiseptic bun (si asupra enterococcus Faecalis)

- biocompatibilitate buna

- protocol clinic de utilizare: in alternanta cu NaOCl ( MTAD nu are efect de dizolvant tisular )
60.EFECTE LAVAJ ENDODONTIC

• DEBRIDARE

• SOLUBILIZAREA MATERIALULUI ORGANIC

• DESINFECTIE

• LUBRIFIERE

61.SENSIBILIZAREA CHIMICA A PULPEI DENTARE

-alergie la anestezicele locale

-in bolile generale ce contraindica anestezia

-imposibilitatea injectarii anestezicului datorita infectiei,tumorii,trismus,anchiloza ATM

62.DEZANVANTAJE HIDROXID DE CA

1. efectul antimicrobian nu se exercita asupra tuturor speciilor bacteriene din sistemul endodontic

2. multiple etape de tratament necesare;

3. rezultate impredictibile ale formarii unei bariere apicale;

4. variabilitatea duratei tratamentului;

5. dificultati in monitorizarea pacientului;

6. tehnica anevoioasa de aplicare si indepartare;

7. microinfiltratie bacteriana – in caz de obturatie provizorie neetansa.

8. in caz de utilizare pe termen lung, influenta negativa asupra proprietatilor fizice ale dentinei
( predisp, fractura )

63.HIDROXID DE CA-INDICATII

1. apexificare

schimbarea pastei intre 3 pana la 12 luni - continuarea formarii radacinii, cat si prin
constituirea la nivelul foramenului apical a unei bariere de osteodentina.
2. rezorbtia radiculara apicala externa - neutralizeaza acidul lactic elaborat de osteoclaste,
stimuland simultan procesele de remineralizare locala prin activarea fosfatazei alcaline.

3. combaterea infectiei sistemului endodontic

4. replantare dupa avulsie traumatica

64.HIDROXID DE CA-EFECTE

• actiune antibacteriana ( nu se exercita asupra intregului spectru bacterian )

• descompunerea materialului necrotic

• eliminarea secretiei persistente a canalului

• controlul rezorbtiei radacinii

• poate induce formarea de tesut calcificat

poate contribui la vindecarea leziunilor periapicale.

65.AVANTAJE HIPOCLORIT DE SODIU

-spectru microbian larg

-capacitate de inactivare a endotoxinelor

-capacitatea de a dizolva compoenta organic a detritusului dentinar

66.PARAMONOCLORFENOL

TRATAMENT MEDICAMENTOS AL CANALULUI RADICULAR

2 parti fenol + 3 parti camfor

67.PARTIC.TRAT.ENDO ACTUAL

-solutii irigante

-pansamentul mediamentos intre sedinte de tratament

-hidroxid de Ca cu aditivi antimicrobieni (CHX2% sol.iod iodurata de K 2%) nu se justifica

actualmente

68.SUB.MEDICAMENTOASE CU ANTIBIOACTIV IN TRAT.ENDO

 - uz limitat => pentru a actiona necesita un pH alcalin, iar in canalul infectat pH-ul este acid,
ducand la inactivarea rapida a principiului activ

-nu are effect citotoxic,nu coloreaza dintele

-exemple: pulpomixine,grinazol,septomixine

- pot selecta rezistenta microbiana

-efect alergenic

-se limiteaza utilizarea-risc de sensibilizare si rezistenta

69.BENEFICII SI RISCURI PASTA DE CANAL MEDICAMENTOASE

-utilizarea med. Este optionala

-nu s-a demonstrate effect benefic in ceea ce priveste med.traditionala

• -hidroxid de Ca-agent microbian, actualmente nu exista suficienta evidenta clinica si stiintifica

de suport pentru utilizarea de rutina

• -agentii antimicrobieni sa fie activi dpdv chimic intre perioadele dintre sedinte de trat.
((fenolii disperseaza si isi pierd efectul in 24h, Ca(OH) 2 activitate antimicrobiana pe perioade
lungi de timp)

-dezinfecteaza, nu sterilizeaza

70.MODALITATI DE INTRODUCERE A CIMENTULUI DE SIGILARE IN CANALUL RADICULAR

Ac lentullo,ace hawes-neos,pistonare cu pluggere,con de gutaperca

71.DINAMICA BACTERIILOR IN CANALUL RADICULAR

bacteriile sunt cantonate in
canaliculele dentinare la dintii devitali

• asocierea bacteriei depinde de conditiile de mediu

• combinatie – sinergism (Fabricius Moller 1987)

• microorganismele pot metaboliza produsi metabolici de la alte bacterii,

ca nutrienti si Bacteriocinele pot inhiba cresterea altor bacteii
• simbioza bacteriana (Sundqvist 1989)

• s-a evidentiat Fusobacterium nucleatum dezvoltandu-se alaturi de

Peptostreptococcus micros, Wolinella recta,

• Porphyromonas endodontalis si Selenomonas sputigena

• flora abcesului periapical este polimicrobiana (bact. gram neg, peptostreptococi, bacterii
pigmentate (Winkelhoff 1985)

• peptococi, peptostreptococi, Eubacteria, Porphyromonas, Prevotella sunt asociate cu

durerea, exudatul si tumefactia (Hashioka 1992)

72.PENETRAREA BACTERIANA IN PULPA

-LEZIUNI CARIOASE PROFUNDE

-EXPUNEREA CANALICULELOR DENTINARE

-EXPUNEREA PULPEI

-EXPUNEREA CANALELOR ACCESORII

-ANACOREZA