Conferinţa ştiinţifică internaţională „MUZEUL ŞI CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ”

Craiova, 12-14 septembrie 2019

CONSECINȚELE HIDRO-GEOMORFOLOGICE ALE ABANDONĂRII TERASELOR

AGRICOLE ÎN CÂMPIA OLTENIEI DE LA VEST DE JIU– FACTORI DE CONTROL
CHEIE ȘI STABILITATE A PEISAJULUI

Prof. Drd. Lavinia CRIŞU, Prof. Drd. Cristian RĂDUCĂ, Prof. Univ. Dr. Sandu BOENGIU 1
1
Department of Geography, Faculty of Science, University of Craiova, A.I.Cuza St., No.13, Romania

Rezumat: Construcția teraselor agricole a avut ca fundament utilizarea rațională a

fondului funciar aferent tuturor structurilor teritoriale, gestiunea responsabilă a resurselor
naturale și protecția mediului. Peisajul agroteraselor din Câmpia Olteniei de la vest de Jiu a fost
legată de viziunea regimului comunist (1960-1980), ce a urmărit îmbunătățirea modului de
utilizare a terenurilor agricole pe categorii de folosință cu necesitatea extinderii fondului funciar
concomitent cu utilizarea integrală și eficientă a sa. (Nica, 1987)
Cunoscute drept forme de relief antropic, agroterasele vizează terenurile cu pantă de peste
15%, rezultând o modificare evidentă a peisajului natural. Dincolo de interesul agricol, prin
lucrările de amenajare hidrotehnică antierozională ce au loc, se menține stabilitatea
geoecologică. Scurgerea apei pe versanți este dirijată în mod rațional, fiind micșorată până sub
limita vitezei de erodare a terenului și apoi evacuată pe căile dorite. Terasele rețin total sau
parțial apele de scurgere, contribuind astfel la ridicarea umidității în solurile uscate de pe
versanții înclinați. Se atenuează totodată influența pantei în desfășurarea proceselor de eroziune.
În arealul supus studiului, agroterasele au fost amenajate pe partea de nord a Câmpiei
Băileștilor, pe valea Drincei, la sud de Caraula și în Câmpia Blahniței, în apropierea zonei de
contact cu Piemontul Getic. Suprafețele amenajate însumează circa 500 ha, ceea ce reprezintă
0,15% din suprafața totală a Câmpiei Olteniei de la vest de Jiu.
Studiul evidențiază aspecte legate de corelația dintre factorii determinanți ai proceselor
hidro-geomorfologice și dinamica peisajului de agroterase.
Cercetarea se bazează pe investigații de teren și analiza datelor oferite de Harta
topografică (1979), harta geologică, a precipitațiilor, a vegetației, a solurilor, Corine Land Cover
1990 – 2012 (Agenţia Europeană de Mediu), Global Mapper – World Imagery 2009, Google
Earth 2012, 2016. Datele au fost prelucrate prin programele GIS 10.5, Global Mapper 19, Photo
Shop 6, Corel X7.
Valorificarea intensă a fondului funciar din perioada comunistă, în spiritul obținerii unei
productivități mai mari în activitățile agricole, contrastează cu perioada ce a urmat, când
acțiunile de menținere a stabilității peisajelor și condițiilor de mediu au încetat, iar agroterasele
au fost abandonate. În lipsa intervenției antropice de mentenanță, eroziunea solului și alunecările
de teren afectează aceste terenuri.
Rezultatele studiului sunt relevante pentru un management adecvat al terenurilor, pentru
proiectarea obiectivelor și trasarea țintelor pentru dezvoltarea durabilă a teritoriului.

Cuvinte-cheie: agroterase, factori de control, mentenanță, stabilitate geoecologică

Key words: agricultural terraces, control factors, maintenance, geoecological stability