Ministerul Agriculturii =i Industriei Prelucr[toare al Republicii Moldova

Institutul de Cercet[ri pentru Pedologie, Agrochimie =i Hidrologie "N.Dimo"

PROCESELE DE DEGRADARE
+I METODELE DE GESTIUNE
+I PROTEC|IE A RESURSELOR DE SOL

Chi=in[u, 1999

INTRODUCERE
Resursele funciare sunt principala bog[\ie natural[ a Republicii Moldova.
Activitatea complexului agroindustrial, ponderea c[ruia ]n produsul intern brut
constituie 60-70%, se bazeaz[ pe exploatarea resurselor de sol.
}n raportul Comisiei Mondiale pentru Mediu =i Dezvoltare securitatea
alimentar[, fundamentarea biologic[ a agriculturii, dependen\a ei de rersursele
naturale (sol, ap[, energie solar[, resurse genetice) au fost recunoscute ca
sector ]n prima linie ]n ce prive=te rezolvarea problemei dezvolt[rii umane
durabile. Aceasta implic[ cerin\a de a acorda prioritate men\inerii pe termen
lung a capacit[\ii de produc\ie agricol[ =i silvic[ =i a calit[\ii solurilor. Aderarea
la principiile utiliz[rii durabile a solurilor necesit[ protec\ia, gestiunea =i,
dac[ este cazul, reabilitarea =i crearea calit[\ii solului. Aceste obiective pot f
realizate numai printr-o politic[ consecvent[ ]n aceast[ direc\ie a organelor de
stat cu participarea larg[ a popula\iei, care trebuie s[ fe sensibilizat[, informat[
=i con=tientizat[ ]ntr-un mod adecvat.
Principii privind utilizarea durabil[ a resurselor de sol (funciare) sunt:
1. Asigurarea c[ obiectivele protec\iei, conserv[rii =i amelior[rii solurilor
vor f promovate prin m[suri legale, reglamentare, administrative =i fnanciare
cu evitarea oric[ruri m[suri care pot avea efecte negative, a=a cum normele
tehnice necorespunz[toare sau asisten\a public[ neadecvat[.
2. Schimbarea metodelor de analiz[ economic[ care se limiteaz[ la
rentabilitatea pe termen scurt a unit[\ilor de produc\ie agricol[, f[r[ a se include
costurile pentru protec\ia =i restaurarea solului (protec\ia mediului ambiant
=i ]nveli=ului de sol trebuie s[ devin[ parte component[ a procesului de
produc\ie agricol[).
3. Asigurarea c[ ]n politicile sectoriale care privesc gestiunea =i protec\ia
resurselor de sol vor f luate ]n considera\ie =i urm[toarele func\ii ale solului:
sanitare, de transformare =i acumulare a energiei, ca factor de mediu pentru
via\a s[lbatic[ =i biodiversitate.

3
4. Instituirea, punerea ]n func\ie =i \inerea la zi a cadastrului =i
monitoringului calit[\ii solurilor;
5.Reevaluarea periodic[ a politicilor de utilizare durabil[ a solurilor ]n
func\ie de obiectivele dorite =i tehnologiile noi avansate de exploatare a
terenurilor.

1.SITUA|IA COMPARATIV{ A FONDULUI FUNCIAR

AL REPUBLICII MOLDOVA
}n leg[tur[ cu intensifcarea presingului antropic asupra mediului ]
nconjur[tor, protec\ia, ameliorarea =i utilizarea durabil[ a resurselor funciare
devine una din principalele obiective strategice ale politicii de Stat. Situa\ia
comparativ[ a fondului funciar este redat[ ]n tab.1.1.
Analiza datelor tab. 1.1. d[ posibilitate de a face urm[toarele concluzii:
Fondul Funciar al Republicii la 1.01.1999 constituie 3 mln 384,4 mii ha.
Suprafa\a terenurilor cu destina\ie agricol[ este de 2 mln 556,6 mii ha sau 75,5
% din suprafa\a total[, din care teren arabil - 1 mln 809,9 mii ha (53,5%),
planta\ii pomiviticole - 370,7 mii ha (10,9%), f`ne\e =i p[=uni - 376 mii ha
(11,1%). P[durile, cr`ngurile, tufarii ocup[ 422,9 mii ha sau numai 12,5% din
suprafa\a total[.
Cota terenurilor utilizate la arabil =i sub planta\ii pomiviticole este
inadmisibil de mare - 64,4% din siprafa\a total[ a fondului funciar sau 85,3 din
suprafa]a terenurilor agricole, ceea ce nu permite men\inerea unui echilibru
ecologic dintre ecosistemele naturale =i antropice =i conduce la degradarea ]
nveli=ului de sol =i biodiversit[\ii.
Pe parcursul aproximativ a 27 ani suprafa\a terenurilor agricole s-a
mic=orat cu 120 mii ha, ]n majoritatea cazurilor ca rezultat al degrad[rii
solurilor =i alien[rii nereglamentate a terenurilor pentru necesit[\ile sociale.
}n Moldova, ca =i ]n alte \[ri, are loc reducerea suprafe\ei arabile pe
locuitor care, conform datelor recente, constituie 0,41 ha.
}n ultimii ani, ca urmare a reformei funciare, se constateaz[ o
modifcare nefavorabil[ a structurii folosin\elor agricole; suprafa\a planta\iilor

4
multianuale s-a mic=orat ]n anul 1999 comparativ cu anul 1989 cu 93,7 mii ha
ca rezultat al defri=[rii livezilor =i viilor de c[tre noii de\in[tori de terenuri.
Un factor important, care conduce la intensifcarea procesului de
degradare

a resurselor funciare, este efectuarea nechibzuit[ a reformei

funciare. Num[rul de\in[torilor de terenuri agricole din anul 1989 p`n[ ]n anul
1999 a crescut de la 1933 p`n[ la 233043. Fondul funciar privatizat a fost
pulverizat ]n 1 mln 121,8 mii de cote de teren.
Repartizarea cotelor f[r[ o organizare antierozional[ preventiv[ a
terenurilor comunelor, amplasarea cotelor de teren din deal ]n vale,
gospod[rirea pe exploata\ii agricole mici ]n situa\ia crizei economice totale nu
permite de\in[torilor de terenuri s[ efectuieze m[surile privind protec\ia ,
ameliorarea =i utilizarea durabil[ a resurselor funciare.

Tabelul 1
Situa\ia comparativ[ a fondului funciar al Republicii Moldova ]n anii 1972-1999
Categoria de teren
1
Num[rul de\in[torilor de terenuri
agricole
Arabil

1972

1982

mii ha
%
2
3
1753

mii ha
%
4
5
1933

mii ha
%
6
7
1845

mii ha
%
8
9
233046

Diferen\a, mii ha fa\[ de

anul 1972 ]n anii
1982 1989
1999
10
11
12
180
92
231293

1901.2

1807.2

1744.8

1809.9

-94.0

-91.3
-52.6

56.3

1989

53.5

1999

51.7

53.5

423.3

12.5

478.9

14.2

464.4

13.8

370.7

10.9

55.6

156.4
41.1

128.3
207.2
87.8
9.3
342.8
2676.6

3.8
6.1
2.6
0.3
10.2
79.3

163.7
277.4
37.8
4.7
280.4
2571.2

4.9
8.2
1.1
0.2
8.3
76.2

208.9
221.2
34.3
4.4
335.5
2549.1

6.2
6.6
1.0
0.1
9.9
75.5

179.8
176.9
14.0
2.3
373.7
2556.6

5.3
5.2
0.4
0.1
11.0
75.5

35.4
70.2
-50.0
-4.6
-62.4
-

80.6
14.0
-53.5
-4.9
-7.3
-

51.5
-30.3
-73.8
-7.0
30.9
-120.0

agricole
Terenuri ]n stadiul de

0.3

7.0

0.2

6.1

0.2

3.7

0.1

105.4
6.7

127.5
5.8

3.4

ameliorare
P[duri,cr`nguri,tufari

336.1

10.0

403.8

12.0

415.7

12.3

422.9

12.5

67.7

79.6

86.8

Planta\ii multianuale,
din care:
livezi
vii
alte planta\ii
F`ne\e
P[=uni
Total terenuri

din care:

Continuarea tabelului 3.4.1.

1
tufari =i arbolet
perdele forestiere
Mla=tini
Ape
Drumuri
Str[zi, pie\e,
construc\ii =i cur\i
Alte terenuri

2
7.2
nu sunt
15.2
56.5
69.3
142.4

3
0.2
date
0.4
1.7
2.0
4.2

4
5.4
30.8
15.0
68.7
78.5
152.8

5
0.2
0.9
0.4
2.0
2.3
4.5

6
17.3
31.0
17.0
72.6
81.7
158.2

7
0.5
0.9
0.5
2.2
2.4
4.7

8
18.4
31.0
18.0
75.5
83.7
149.9

9
0.6
0.9
0.5
2.2
2.5
4.4

10
-1.8
-0.2
12.2
9.2
10.4

11
10.1
1.8
16.1
12.4
15.8

12
11.2
2.8
19.0
14.4
7.5

79.6

2.4

79.0

2.4

75.6

2.2

74.1

2.2

-0.6

-4.0

-5.5

22.2
21.4

0.7
0.6

16.8
35.4

0.5
1.0

12.4
30.0

0.4
0.9

8.8
24.1

0.3
0.7

-5.4
14.0

-9.8
8.6

-13.4
2.7

699.4

20.7

804.8

23.8

826.9

24.5

827.8

24.5

105.

127.

128.4

3384.

100.

4
0

5
0

8.4

neproductive, din
care
r`pi (ravene)
alunec[ri cu ]nveli=
de sol deteriorat
Total terenuri
neagricole
Total pe republic[

3376.0

100.0

3376.0

100.0

3376.0

100.0

Surs[: Cadastrul Funciar General al Republicii Moldova din anii 1972, 1982, 1989, 1999.

Factorii antropici principali de degradare a resurselor funciare sunt:

organizarea

=i

proflarea

incorect[

terenurilor

agricole;

chimizarea

insufcient[; formele existente de agricultur[; lucrarea nesistematic[ =i

incorect[ a solurilor; poluarea.
Pentru conservarea =i combaterea degrad[rii resurselor funciare este
necesar[ o politic[ agricol[ care ar asigura premizele economice pentru ]
ndeplinirea acestui scop. Este necesar de a crea instrumentele politice =i
economice care ar contribui la o mai bun[ func\ionare a circuitului materiei ]n
agricultur[. Premiza pentru implementarea unei reforme fundamentale a
sistemelor de produc\ie agricol[ este schimbarea ]n politicile pie\ei =i
pre\urilor, care trebuie sus\inut[ de toat[ societatea.
2.RESURSELE DE SOL, EVALUAREA CANTITATIV{ +I CALITATIV{
Varietatea

factorilor

naturali

(climei,

reliefului,

rocilor

parentale,

vegeta\iei, nivelului apelor freatice etc.) =i antropici de solifcare a condi\ionat

formarea ]n Republica Moldova a unei diversit[\i mari de soluri de la cele mai
fertile cu ]nsu=iri favorabile p`n[ la cele mai s[race ]n elemente nutritive sau
cu ]nsu=iri nefavorabile. Caracteristica cantitativ[ =i calitativ[ a zonelor
agropedoclimatice =i a solurilor Moldovei este redat[ ]n tab. 2.1-2.5. Datele
tabelelor fac posibile urm[toarele concluzii.
}n componen\a ]nveli=ului de sol al Republicii cernoziomurile sunt
solurile principale, r[spandite pe o sprafa\[ de 2 mln 363,2 mii ha sau 70% din
suprafa\a fondului funciar (tab.2.1). Schimbarea climei (tab.2.2), relifului =i
vegeta\iei de la Nord spre Sudul Moldovei determin[ zonalitatea solurilor.Sub
vegeta\ia de p[dure (recent[ =i precedent[) s-a format urm[torul =ir (r`nd) de
soluri zonale: griziomuri sau soluri cenu=ii (329,8 mii ha sau 9,76%); soluri
brune (27,2 mii ha sau 0,8%): cernoziomuri xero-forestiere (18,2 mii ha sau
0,54% din suprafa\a fondului funciare).
Sub

vegeta\ia

de

silvo-step[

=i

step[

zonalitatea

solurilor

este

urm[toarea: cernoziomuri luvice sau podzolite (117,7 mii ha sau 3,49);

cernoziomuri cambice sau levigate (395,5 mii ha sau 11,71%); cernoziomuri
tipice (281,6 mii ha sau 8,34%), cernoziomuri obi=nuite (634,1 mii ha sau
18,78%); cernoziomuri carbonatice (671,9 mii ha sau 19,91%); cernoziomuri
sudice (1,7 mii ha sau 0,05% din suprafa\a fondului funciar).

Griziomurile (solurile cenu=ii) , solurile brune, cernoziomurile cambice

(levigate) din Moldova Central[ s-au format ca rezultat al zonalit[\ii verticale =i
se deosebesc de solurile analogice din Nordul Moldovei printr-un regim termic

Tabelul 2.1
Tabel-legend[ a tipurilor =i subtipurilor de sol cu divers[ textur[ din Republica Moldova
Nr
d/o

Tipurile =i
subtipurile
de sol

argiloas[
mii
ha
3

%
4

1
2

Brune
Brune pe
alunec[ri
TOTAL
Griziomuri
albice
4 Griziomuri
tipice
5
Griziomuri
humice
6 Griziomuri
pe
alunec[-ri
de teren
7 Griziomuri
cumulice
(deluviale)
TOTAL

0.1

0.1

1.0

1.0

0.03

0.03

Textura
lutolutoas[
lutoargiloas[
nisipoas[
mii
%
mii
%
mii
%
ha
ha
ha
7
8
9
10
11
12
SOLURI BRUNE (tipice =i luvice)
2.6
0.08
2.6
0.08
7.2
0.21

argilolutoas[
mii
%
ha
5
6
0

2.6
0.08
2.6
0.08
7.2
0.21
GRIZIOMURI (grisoluri) sau SOLURI CENU+II
0.2
0.01
0.4
0.01
2.3
0.07

nisipolutoas[
mii
%
ha
13
14
8.4

neomogen[
mii
ha
15

Suprafa\a
total[

mii ha

16

17

18

6.3

0.18

20.9
6.3

0.62
0.18

6.3

0.18

27.2

0.80

0.25

8.4

0.25

1.2

0.03

4.1

0.12

5.5

0.16

52.1

1.54

40.5

1.20

24.3

0.72

10.1

0.30

132.5

3.92

21.6

0.64

82.0

2.43

33.9

1.00

11.5

0.34

3.6

0.11

153.6

4.55

27.1

0.80

134.3

3.98

74.8

2.21

38.1

34.3

1.02

68.0

2.01

11.9

0.36

2.8

62.1

1.84

268.7

7.96

45.0

1.33

11.8

1.13

29.5

0.87

29.5

0.87

10.1

0.30

10.1

0.30

39.6

1.17

329.8

9.76

14.9

0.44

0.08

0.7

0.02

117.
7

3.49

0.35

7.9

0.23

395.
5

11.71

CERNOZIOMURI
8

Cernoziomuri luvice (podzolite)

Cernoziomuri

10

cambice
(levigate)
Cernoziomuri tipice

73.3

2.17

179.6

5.32

23.8

0.70

2.5

0.08

2.4

0.07

281.6

8.34

7
14.4

8
0.43

9
3.8

10
0.11

11

12

13

14

17
18.2

18
0.54

46.3

1.37

454.7

13.47

112.9

3.34

14.
2

0.42

6.0

0.18

634.1

18.78

19.8

0.59

374.7

11.10

248.3

7.36

21.
1

0.62

8.0

0.24

671.9

19.91

0.3

0.01

1.4

0.04

1.7

0.05

13.6

0.40

16.1

0.48

Continuarea tabelului 2.1

1
11
12
13

14
15
16
17

18

19

2
Cernoziomuri xeroforestiere
Cernoziomuri
obi=nuite
Cernoziomuri
carbonatic
e
Cernoziomuri
sudice
Cernoziomuri
compacte
Cernoziomuri solone\izate
Cernoziomuri salinizate ]n
ad`ncime
Cernoziomuri solone\izate
=i
salinizate
Cernoziomuri freatic umede

13.6

0.40

8.9

0.26

3.6

0.11

1.7

16

5.5

0.17

0.2

0.01

0.2

0.01

0.9

0.03

0.9

0.03

1.4

0.04

5.6

0.17

0.6

0.05

15

0.02

20
21

Cernoziomuri cumu
lice tipice
Cernoziomuri pe
alunec[ri

TOTAL

22
1

26.1

L[covi=ti
L[covi=ti
solone\izate
25 L[covi=ti
ml[=tinoase
TOTAL

27

28

29

l[covi=ti
aluviale
L[covi=ti
ml[=tinoase humifere aluviale

250.8

7.44

Solone\uri
Solonceacuri

24.9

1387.6

12.1

41.10

5.6

452.7

0.17

13.41

1.9

52.4

1.55

RENDZINE
0.36
2.5
0.07

2.2
0.5

0.07
0.02

9.0

0.27

7
8
9
10
11
SOLURI HIDFROMORFE NEALUVIALE
8.6
0.25

1.5

0.04

1.0

0.03

0.4

4.2

0.13

10.0

0.30

4.0

0.73

12

26.9

0.06

0.80

0.1

13

14

4.0

0.12

3.8

0.11

9.0
0.27
SOLURI HIDROMORFE ALUVIALE
14.3
0.43
1.5
0.04
4.5

0.7

0.02

0.2

0.01

15.0

0.45

1.7

0.05

SOLURI S{R{TURATE
0.5

69.1

2.05

108.5

3.21

97.6

2.89

97.6

2.89

166.7

4.9

2363.

70.01

14.7

0.13

9.3

0.28

0.01

4.5

0.13

9.3

0.28

0.43

Continuarea tabelului 2.1

15

16

0.02

0.12

L[covi=ti
ml[=tinoase n[moloase
aluviale

Soluri ml[=tinoase
n[moloase
aluviale
TOTAL
30
31

0.77

0.20

Rendize

23
24

26

7.0

17

18

19.8
0.5

0.59
0.02

2.9

0.09

23.2

0.70

179.1

5.30

208.7

6.18

24.3

0.72

28.3

0.84

5.7

0.17

5.7

0.17

15.5

0.46

16.4

0.49

224.6

6.6
5

259.1

7.68

3.8
0.5

0.11
0.01

32

Solone\urisolonceacuri
TOTAL
Construc\ii,
cur\i, str[zi,
pie\e etc.
TOTAL PE
REPUBLIC{

1.9

0.05

0.3

0.01

2.2

0.06

5.7

0.16

0.8

0.02

6.5
352.4

0.18
10.44

41.0

1.21

1561.4

46.26

3376.1

100.0

288.0

8.54

534.3

15.82

102.
2

3.02

59.6

1.77

437.2

12.9
4

Surs[: Monografa "Pociv` Moldavii", Vol.2. 1986, Datele I.A.Krupenikov =i A.F.Ursu.

Caracteristicile principale ale zonelor =i subzonelor agropedoclimatice ale Republicii Moldova

Zona de Nord
moderat c[lduroas[ semiumed[
Indicii

Solurile zonale principale

Altitudinile, m
Perioada solar[, zile cu soare
Durata insola\iei, ore
Temperatura medie anual[, C
Suma de t>10
Suma anual[ de precipita\ii, mm
Evapotranspita\ia
poten\ial[,
mm
Coefcientul hidrotermic (IvanovV`so\ki)

Subzona 1, Podi=ul
Moldovei de Nord
(jude\ul Edine\)
Griziomurile (solurile
cenu=ii),
cernoziomurile luvice
(podzolite) =i
cambice (levigate)

Subzona 2, C`mpia
Moldovei de Nord,
Dealurile Prenistrului
(jude\ele B[l\i =i
Soroca)
Cernoziomurile tipice,
cambice, griziomurile

Zona de Centru
c[lduroas[ semiumed[ (jude\ul
Ungheni, L[pu=na, Orhei, Chi=in[u)
Subzona 1,
Subzona 2,
Podi=ul
terasele r`urilor
Moldovei
Nistru, Prut, R[ut,
Centrale sau
B`c, Botna etc.
Codrii
Griziomu-rile,
Cernoziomurile
solurile brune
obi=nuite

Tabelul 2.2

Zona de Sud c[lduroas[secetoas[, C`mpia

Moldovei
de Sud, terasele Prutului
=i
Nistrului
inferior,
C`mpia
Pridabunian[,
(jude-\ele Tighina, Cahul,
Taraclia =i U.T.A.G.)
Cernoziomurile
obi=nuite, carbonate =i
sudice

200-300
280-290
2000-2050
7-8
2750-2850
550-630
650-700

100-300
290-300
2050-2100
8-8.5
2750-3050
550-600
700-800

200-400
290-300
2100-2150
8.5-9.0
3000-3150
550-600
800-820

50-200
300-310
2100-2200
9-9.5
3000-3250
500-550
800-850

50-200
310-320
2200-2300
9.5-10
3100-3350
450-550
850-900

0.7-0.9

0.65-0.8

0.7-0.8

0.6-0.65

0.5-0.6

Durata perioarei,
de
vegeta\ie
zile
f[r[ ]nghe\uri
Pretabilitatea
pentru
principalele culturi agricole

Surs[:

166-167

167-176

178-182

177-182

179-187

163-179
Livezi de
semincere, sfecl[ de
zah[r, tutun, cartof,
legume, cereale,
culturi leguminoase

163-179
Livezi de semincere,
sfecl[ de zah[r, tutun,
legume. cereale,
floarea-soarelui,
culturi leguminoase,
(soia)

175-188
Planta\ii
viticole,
livezi

174-189
Planta\ii viticole,
livezi, cereale,
floarea-soarelui,
legume, culturi
leguminoase
(soia)

175-195
Planta\ii viticole, livezi
s`mburoase, cereale,
floarea soarelui,
legume, plante pentru
producerea uleiurilor
volatile

. 11. , 1965-1968; , 1978;

. , 1982. Media anual[ a precipita\iilor este redat[ conform datelor
tabelului de corec\ie a precipita\iilor.

Tabelul 2.3.
Nota medie de bonitare ]n conformitate cu ]nsu=irile solulurilor agricole ale
Republicii Moldova pe zone pedoclimaterice
Zonele
pedoclimaterice

arabil

Zona de Nord
Zona Central[
Zona de Sud
Zona de Sud-Est
Pe Republic[

76
64
64
69
68

Folosin\e agricole
planta\ii
pomicole
74
71
67
69
70

planta\ii viticole
70
69
62
67
67

Surs[: Monografa Pociv` Moldavii. Vol.2.1986.Datele Raisei Luniov, Ludmilei

Reabinin, Svetlanei Marchin.

Tabelul 2.4.
Distribuirea solurilor arabile ale Republicii Moldova pe clase de bonitare ]n
conformitate cu ]nsu=irile lor.
Clase de
bonitare
I
II
III
IV
V

Nota de
Fertilitatea
bonitare,
solurilor
puncte
81-100
Foarte bun[
61-80
Bun[
41-60
Mijlocie
21-40
Slab[
1-20
Foarte slab[
Pe republic[

Suprafa\a
mii ha
776.5
780.3
183.3
95.7
1835.5

%
42.3
42.5
9.9
5.3
100.0

Surs[: Monografa Pociv` Moldavii. Vol.2.1986.Datele Raisei Luniov, Ludmilei

Reabinin, Svetlanei Marchin.

Tabelul 2.5.
Pretabilitatea resurselor de sol ale Republicii Moldova din punct de vedere a
posibilit[\ii utiliz[rii lor ]n perspectiv[.
Nr. de
ordine
1
2
3
4
5
6
7
8
9

Destina\ia fondului
Pentru irigare
Pentru ]mp[durire
Pentru rezerva\ii naturale
Pentru
extinderea
maximal-posibil[

planta\iilor pomicole
Pentru
extinderea

maximal-posibil[

Suprafa\a
mii ha
%
1220
36.1
382
11.2
70
2.1
755
22.4

planta\iilor viticole
Pentru planta\ii de tutun de calitate superioar[
Terenuri cu nota de bonitare 70-100 puncte
care ar asigura produc\ii bune-foarte bune ]n
asolamentele de c`mp
Suprafe\ele sub ap[ (]n perspectiv[)
Terenurile sub construc\ii, cur\i, drumuri etc.

545

16.2

210

6.2

1372

40.6

80
283

2.4
8.4

Surs[: Monografa Pociv` Moldavii. Vol.2.1986.Datele I.A.Krupenikov

mai

favorabil

(suma

t>10

3000-3150).

Arealele

acestor

soluri

reprezint[ ni=e ecologice extrem de importante pentru amplasarea planta\iilor

viticole cu soiuri pre\ioase pentru fabricarea vinurilor fne de calitate
superioar[.
O grup[ important[ de soluri ca obiect de utilizare ]n agricultur[ (pot f
u=or irigate) =i ca ni=[ ecologic[ pentru conservarea biodiversit[\ii sunt
solurile hidromorfe aluviale =i nealuviale (282,3 mii ha sau 8,38% din
suprafa\a total[ a fondului funciar).
Caracteristica de baz[ a solurilor de care ]n mare

m[sur[ depinde

favorabilitatea =i pretabilitatea lor pentru culturile agricole este textura. }n

Moldova cele mai r[sp`ndite sunt solurile cu textur[ luto-argiloas[ =i
lutoas[ (2mln 95,7 mii ha sau 62,08%).Aceste soluri se caracterizeaz[ cu o
productivitate ]nalt[ ]n cazul c`nd con\inutul de humus ]n stratul arabil este
mai mare de 3,0%.Mai pu\in favorabile sunt solurile argilo-lutoase (288 mii ha

sau 8,54%). Solurile argiloase (41 mii sau 1,21%) sunt nefavorabile pentru
utilizare ]n agricultur[, se recomand[ pentru a f folosite sub pagi=ti =i p[duri.
Reie=ind din zonalitatea solurilor =i climei (tab.2.2), ]n Moldova sunt
separate trei zone mari agropedoclimatice, care la r`ndul lor se divizeaz[ ]n
subzone: zona de Nord; zona Central[; zona de Sud.
Zona de Nord include teritoriul jude\elor Edine\, Soroca =i B[l\i =i se ]
mparte ]n dou[ subzone.

Prima subzon[ cuprinde Podi=ul Moldovei de

Nord (jude\ul Edine\). Solurile zonale principale sunt griziomurile (solurile

cenu=ii), cernoziomurile luvice (podzolite) =i cambice (levigate). }n luncile
r`urilor sunt r[sp`ndite l[covi=tile nes[r[turate. Relieful este slab fragmentat
=i reprezentat prin podi=uri , dealuri joase =i v`lcele largi, la altitudini
cuprinse ]ntre 200-300 m. Suma temperaturilor active, (t > 10) este 27502850 ;valorile

medii

anuale ale precipita\iilor,

P550-630 mm;

evapotranspira\ia poten\ial[, E 650-700 mm; valoarea

coefcientului

hidrotermic, K 0,7 - 0,9. Solurile se caracterizeaz[ cu o fertilitate ]nalt[ =i pot

f utilizate sub urm[toarele folosin\e =i culturi agricole: livezi de mere, tutun,
cartof, legume, sfecl[ de zah[r, ceriale, culturi leguminoase etc. Factorii
restrictivi ai capacit[\ii productive a solurilor sunt: eroziunea; mocirlele de
coast[, degradarea stabilit[\ii structurale =i compactarea secundar[ a stratului
arat ]n rezultatul lucr[rilor agrotehnice =i dehumifc[rii.
Subzona a doua a zonei Moldovei de Nord (jude\ele B[l\i =i Soroca)
cuprinde C`mpia Moldovei de Nord =i Dealurile Prenistrului. Solurile zonale
principale sunt cernoziomurile tipice , cambice

(levigate), =i par\ial

criziomurile (Dealurile Prenistrului). Relieful C`mpiei Moldovei de Nord este

slab fragmentat (suprafe\e netede sau pu\in ]nclinate, terase, culmi domoale,
depresiuni largi) la altitudini cuprinse ]ntre 100-200 m. Dealurile Prenistrului
sunt moderat =i puternic fragmentate la altitudini cuprinse ]ntre 100-300 m.
Caracteristicele principale ale climatului sunt: suma t > 10 2800-3000; P
550-600 mm; E 700-800 mm; K 0,65-0,70, la altitudini

200-300 m, K

0,70-0,80.Solurile se caracterizeaz[ cu o fertilitate ]nalt[ =i foarte ]nalt[ =i se

recomand[ de a f folosite sub urm[toarele folosin\e =i culturi : sfecla de zah[r,
tutun, legume, ceriale, culturi leguminoase, livezi de mere, pr[sade, nuci; pe
terasele joase ale Nistrului =i Prutului - sub planta\ii viticole =i livezi de
s`mburoase. Factorii restrictivi principali ai capacit[\ii productive a solurilor

sunt: eroziunea, mocirlele de coast[, procesele de s[r[turare a solurilor pe

dealurile

Ciuluc-

Solone\

(S`ngerei),

dehumifcarea,

compactarea

secundar[ etc.
Zona

Central[

(jude\ele

Orhei,

Ungheni,

Chi=in[u,

L[pu=na)

de

asemenea se ]mparte ]n dou[ subzone. Subzona Codrilor ocup[ podi=ul

Moldovei Centrale la altitudini 200-400 m. Solurile Zonale - griziomurile
(solurile cenu=ii) =i solurile brune. Relieful este puternic fragmentat.
Caracteristicile climatului:

suma t > 10 3000-3150; P 550-600 mm;E

800-820 mm;K0,7-0,8.
Fertilitatea solurilor subzonei este mijlocie =i redus[. Solurile se
recomand[ de a f utilizate sub vii =i livezi, pagi=ti =i p[duri. Subzona
reprezint[ o ni=[ ecologic[ extrem de favorabil[ pentru cele mai pre\ioase soiuri
de vi\[ de vie, utile pentru vinuri fne de calitate superioar[.
Subzona de step[ ocup[ terasele largi ale r`urilor Nistru, Prut, R[ut, B`c ]
n altitudinea 50-200 m. Solurile zonale principale sunt cernoziomurile
obi=nuite. Caracteristicele climatului: suma t>103000-3250; P 550-550
mm; E 800-850 mm; K 0,60-0,70.
Solurile se caracterizeaz[ cu o fertilitate bun[ =i se utilizeaz[ sub
urm[toarele folosin\e =i culturi: planta\ii viticole, livezi, ceriale, legume, culturi
leguminoase etc. Factori restrictivi: eroziunea, hidromofsmul de coast[,
s[r[turarea

]n

lunici,

gleizarea,

compactarea

primar[

=i

secundar[,

dehumifcarea etc.
Zona de sud (jude\ele Cahul, Tighina, UTAG) ocup[ C`mpia Moldovei de
Sud =i dealurile Tigheciului ]n altitudinea 50-200 m. Solurile principale sunt
cernoziomurile obi=nuite, carbonatice =i sudice. Relieful este moderat
fragmentat. Suma t > 10 3100-3350;P450-550 mm; E 850-900 mm; K
0,5-0,6. Este cea mai uscat[ =i cea mai secetoas[ zon[, agricultura
necesit[ irigare. Solurile se caracterizeaz[ cu o fertilitate bun[ =i mijlocie =i se
recomand[ de a f utilizate sub soiuri pre\ioase de vi\[ de vie de tipul Caberne,
sub ceriale p[ioase, livezi s`mburoase, ca pagi=ti pentru oi etc. Solurile irigate
pot f utilizate sub toate culturile. O ]nsemn[tate deosebit[ trebuie s[ fe
acordat[ dezvolt[rii intensive pe terenurile irigate a legum[ritului. Factorii
restrictivi principali ai capacit[\ii productive a solurilor sunt: seceta, eroziunea,

solone\izarea, salinizarea =i compactarea solurilor irigate =i de lunc[,

dehumifcarea etc.
Pretabilitatea resurselor de sol a Republicii Moldova pentru diferite
folosin\e agricole este redat[ ]n tab.2.5.

3. EVALUAREA PROCESELOR DE DEGRADARE A SOLURILOR

Degradarea terenurilor ]n mare parte poate f estimat[ prin degradarea
fzic[, chimic[ =i biologic[ a solurilor. Drept criteriu de degradare serve=te
caracteristica concret[ a solului, care m[rturise=te agravarea ]nsu=irilor lui. Ca
etalon relativ (sau norm[) de sol, considerat conven\ional nedegradat se
folosesc parametrii statistici medii ai solurilor zonale cu profl ]ntreg.
Dup[ gradul de manifestare a ]nsu=irilor nefavorabile se separ[ urm[toarele
clase de soluri degradate:
-

nedegradate,

productivitatea

solurilor

corespunde

fertilit[\ii

lor

naturale, abaterea posibil[ a valorilor ]nsu=irilor ]n direc\ie nefavorabil[ este

p`n[ la 5%;
- slab degradate, solurile productivitatea c[rora s-a redus cu 5-25%;
- moderat degradate, solurile productivitatea c[rora s-a redus cu 25-50%;
- puternic degradate, reducerea capacit[\ii productive a solurilor cu 5075%;
- foarte puternic degradate, reducerea capacit[\ii productive a solurilor
peste 75%.
Factorii restrictivi ai capacit[\ii productive a solurilor Moldovei =i
suprafe\ele terenurilor afectate de procesele corespunz[toare de degradare
sunt enumera\i ]n tab. 3.1. }n continuare red[m evoluarea factorilor
restrictivi ]n conformitate cu ordinea expunerii lor ]n tabel.
Tabelul 3.1
Principalii factori restrictivi ai capacit[\ii productive a solurilor agricole
din Moldova (suprafa\a total[ a terenurilor agricole - 2556,6 mii ha)
Nr.
de
ordi
-ne

Factorii de degradare ai solurilor

Eroziunea prin ap[

Suprafa\a
agricol[
afectat[,
mii ha

839,7

Prejudiciul,
mii dolari SUA
anual
la zi, ]n
rezultatul
distrugerii
complete
a solurilor
221365
-

2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

Alunec[ri de teren
Deteriorarea complet[ a ]nveli=ului de sol de
alunec[ri (anual 200 ha)
Distrugerea complet[ a solurilor de ravene
Distrugerea complet[ a solurilor prin excava\ii
Decopertarea solurilor pe terase artifciale
recent p[r[site =i utilizate ca paji=te
Desfundarea solurilor
Mic=orarea capacit[\ii productive a solurilor
desfundate ]n rezultatul utiliz[rii lor sub
culturile de c`mp
Colmatarea solurilor cu depozite slab humifere
Compactarea primar[ a solurilor vertice
Compactarea secundar[ a solurilor arabile ]n
rezultatul lucr[rilor agrotehnice
Excesul periodic de umiditate a l[covi=tilor de
pant[ =i din depresiuni
Excesul periodic de umiditate a solurilor
aluviale =i l[covi=tilor aluviale
S[r[turarea l[covi=tilor pe pante =i ]n

81,0
24,1

8423

1014923

8,8
5,0
5,0

7622
67

370594
210565
-

546,4

175,7

3198

119,0
60,0
2183,0

2166
2184
39730

49,6

902

259,0

4714

20,0

3640

depresiuni

Continuarea tab.3.1
15
16
17
18
19
20
21

22

S[r[turarea solurilor aluviale =i l[covi=tilor

aluviale
Solone\izarea solurilor automorfe
Dehumifcarea, rezerva mic[ (< 3%) =i =i
foarte mic[ (< 2%) de humus a solurilor
Asigurarea slab[ =i foarte slab[ cu fosfor mobil
Degradarea solurilor ]n rezultatul irig[rii
(s[r[turarea, compactarea etc.)
Seceta =i alte calamit[\i naturale (suprafa\a
anual afectat[ - ]n mediu 10% din suprafa\a
total[ a terenurilor agricole)
Scoaterea de terenuri din circuitul agricol
pentru necesit[\i sociale =i ca rezultat al
degrad[rii solurilor pe parcursul a 27 de ani
(1972 - 1999)
Distrugerea complet[ a ]nveli=ului de sol a
terenurilor scoase din circuitul agricol =i
alienate sub construc\ii, cariere, drumuri, iazuri
etc. (anual 1515 ha)
Total

99,0

5405

25,0
1037,0

1820
18873

785,0
12,8

28574
699

256,0

23296

120,0

40,9

63801

1722422

43647

3318504

Surs[. Datele publicate ]n buletinele de monitoring ecopedologic din anii 1993

- 1996 =i ]n f=ele cadastrale generalizatoare ale Cadastrului Funciar
General din anii 1995,1997, 1999, precum =i datele Centrului +tiin\ifc
de Stat pentru Deservirea Agrochimic[

Not[: La calcularea prejudiciului ]n rezultatul degrad[rii ]nveli=ului de sol s-a

aplicat:
- pre\ul normativ al 1 ha de teren cu nota de bonitare 100 puncte - 926496
lei sau 84266 dolari SUA (cursul dolarului - 11 lei);
- nota de bonitare ini\ial[ (p`n[ la deteriorarea solurilor) a terenurilor cu ]
nveli= de sol recent complet distrus - 50 puncte;
- pre\ul 1 ha de teren recent distrus cu nota ini\ial[ de bonitare 50 puncte 463248 lei sau 42113 dolari SUA;
- costul aproximativ al recoltei anuale de pe 1 ha de terenuri arabile 2000 lei sau 182 dolari SUA;
- costul aproximativ al produc\iei de pe 1 ha de paji=ti - 500 lei sau 45
dolari SUA;
- sc[derea medie, % a capacit[\ii productive a solurilor ]n rezultatul ac\iunii
factorilor de degradare: desfundarea =i utilizarea solurilor desfundate sub
culturile de c`mp - 10%; colmatarea solurilor cu depozite slab humifere - 10%;
compactarea primar[ a solurilor - 20%; compactarea secundar[ a solurilor 10%; decopertarea solurilor pe terase artifciale recent p[r[site =i utilizate ca
paji=ti - 30% (din productivitatea medie a paji=tilor); excesul periodic de
umiditate a solurilor hidromorfe - 10%; s[r[turarea l[covi=tilor (mocirlelor) pe
pante - 100%; s[r[turarea solurilor aluviale - 30%; solone\izarea solurilor
automorfe - 40%; rezerva mic[ =i foarte mic[ de humus - 10%; asigurarea
slab[ =i foarte slab[ cu fosfor - 20%; degradarea solurilor ]n rezultatul irig[rii 30%; seceta =i alte calamit[\i naturale pe 10% din suprafa\a terenurilor
agricole - 50%.
3.1. Eroziunea prin ap[. Eroziunea este factorul principal de degradare
a resurselor funciare ]n Republica Moldova (tab.3.2). Dinamica suprafe\elor
solurilor erodate ]n anii 1965-1997 este redat[ ]n tab. 3.3.
Conform datelor tabelului suprafa\a solurilor erodate s-a majorat pe
parcurs a 30 de ani cu 245 mii ha, ce constituie cca 9,3% din suprafa\a
terenurilor agricole, cresc`nd anual cu 8 mii ha. Cea mai intensiv[ cre=tere
anual[ a suprafe\elor solurilor erodate ca rezultat al activit[\ii antropice ]n
condi\ii

de

relief

accitentat

(tab.3.4)

se

observ[

pe

Podi=ul

Central

Moldovenesc, C`mpia Prutului de Mijloc, Colinele Prenistrului (Sorocei =i

Rezinei), Periferia Podi=ului Podolean, Podi=ul Moldovei Centrale (Codrii).
Tabelul 3.2.

Suprafe\ele solurilor zonale cu profl normal =i erodate pe terenurile

agricole din Republica Moldova.
Sol
Cu profl
Slab
Moderat
Puternic
Total
normal
erodate
erodate
erodate
erodate
ha
%
ha
%
ha
%
ha
%
ha
%

Brun de
19332
p[dure
Cenu=iu3905
deschis
de p[dure
Cenu=iu
102283
de p[dure
Cenu=iu-]
119781
nchis de
p[dure
Rendzine
13824
tipice =i
levigate
Cernozio
97364
m podzolit
Cernozio
270461
m levigat
Cernozio
217780
m tipic
Cernozio
14579
m
xeroftic
de p[dure
Cernozio
359612
m
carbonatic
Cernozio
492148
m
obi=nuit
Cernozio
1501
m sudic
Cernozio
11529
m
compact
Cernoziom
10504
solone\izat
solonciacoi
d
}n total
1734603

92.5

956

4.6

603

2.9

1559

7.5

96.2

145

3.6

0.2

154

3.8

77.2

17471

13.2

11167

8.4

1546

1.2

30184

78.0

24583

16.0

8510

5.5

738

0.5

33831

22.
8
22.
0

42.7

6457

19.9

9970

30.8

2146

6.6

18573

57.
3

82.7

15203

12.9

4899

4.2

271

0.2

20373

68.4

84844

21.4

34778

8.8

5452

1.4

77.4

46838

16.6

14947

5.3

1979

0.7

12507
4
63764

80.4

2966

16.3

596

3.3

3562

17.
3
31.
6
22.
6
19.
6

55.8

16012
2

24.5

10168
2

15.5

3286
4

5.0

29466
8

44.
2

77.6

10157
4

16.0

36355

5.8

4023

0.6

14195
2

22.
4

90.3

162

9.7

162

9.7

84.5

1228

9.0

664

4.9

217

1.6

2109

15.
5

61.0

3005

17.4

3438

20.0

278

1.6

6721

39.
0

70.0

46555
4

13.8

22761
8

6.7

4951
4

1.5

74268
6

30.
0

Surs[: Buletinul de monitoring pedoerozional, 1996.Datele I.A.Krupenikov

Not[. Suprafa\a total[ a terenurilor agricole cercetate - 2477289 ha.
Datele, redate ]n tabel, se refer[ la anii 1985-1990.

Tabelul 3.3
Dinamica erod[rii terenurilor agricole.
Gradul de
erodare a
solurilor
Neerodate
Slab

1965
mii ha
%
1926.8
76.4
302.4
12.0

1975
mii ha
%
1867.6
74.1
341.9
13.6

Anii cercet[rilor pedologice

1995
1997
mii ha
%
mii ha
%
1732.6
67.8
1715.8
67.1
485.3
19.0
490.5
19.2

2005 (prognoz[)
mii ha
%
1654.5
64.7
511.0
20.0

erodate
Moderat

195.6

7.8

213.0

8.4

244.6

9.6

246.7

9.7

255.0

10.0

erodate
Puternic

96.2

3.8

99.5

3.9

94.2

3.7

102.5

4.0

135.0

5.3

erodate
Total

594.2

23.6

654.4

25.9

824.1

32.2

839.7

32.9

901.0

35.3

erodate
Total

2521.0

100.0

2522.0

100.0

2556.7

100.0

2555.5

100.0

2555.5

100.0

terenuri
agricole
Surs[: Cadastrul funciar general al Republicii Moldova la 1.01.1997

Tabelul 3.4
Grupe de pante a terenurilor Republicii Moldova

Nr. de
ordine
1
2

Raioanele
geomorfologice
Podi=ul Moldovei de Nord
C`mpia slab deluroas[ a Moldovei de

< 2
130,8/56
107,0/51

Grupe de pante, mii ha/%

2-6
6-10
> 10
72,4/31
21,0/9
9,3/4
81,8/39
14,7/7
6,3/3

total
233,5/100
209,8/100

Nord
C`mpia slab deluroas[ a Prutului de

91,4/54

50,8/30

16,9/10

10,1/6

169,2/100

4
5
6
7
8
9
10
11

Mijloc
Dealurile Prenistrului
Dealurile ]n[l\imii Ciuluc
Podi=ul Moldovei Centrale
C`mpia deluroas[ a Moldovei de Sud
Dealurile Tigheciului
C`mpia Predabunian[ slab deluroas[
Platoul Podoliei
C`mpia slab deluroas[ a Nistrului

100,5/27
128,9/34
86,4/22
359,5/43
38,2/39
104,9/62
69,8/48
158,3/55

171,3/46
174,4/46
141,3/36
301,0/36
37,3/38
55,8/63
45,1/31
97,8/34

59,6/16
45,5/12
94,2/24
125,4/15
15,716
8,5/5
17,5/12
20,1/7

40,9/11
30,3/8
70,7/18
50,1/6
6,9/7
0/0
13,1/9
11,5/4

372,3/100
379,1/100
392,6/100
836,0/100
98,1/100
169,2/100
145,5/100
287,7/100

0/0
249,2/7,4

91,4/100
3384,4/100

12

Inferior
+esul (terasele) Nistrului Inferior
80,4/88
9,2/10
1,8/2
Total
1456,1/43,0
1238,2/36,6 440,9/13,0
Surs[: Datele recalculate ale I.F. Gorbunov, 1961

La r`nd cu eroziunea prin ap[ ]n suprafa\[ pe teritoriul Republicii este larg

r[sp`ndit[ =i eroziunea prin ap[ ]n ad`ncime. }n perioada anilor 1911-1965
suprafa\a ravenelor (r`pilor) a crescut de la 14434 ha p`n[ la 24230 ha
(aproximativ de 2 ori), num[rul ravenelor s-a majorat de 3 ori. Dup[ anul 1965
o parte din terenurile afectate de ravene au fost excluse din circuitul agricol =i
trecute ]n fondul silvic, iar pe unele suprafe\e s-au efectuat lucr[ri de nivelare
a ravenelor. Aceasta a dus la reducerea brusc[ a num[rului =i suprafe\ei
ravenelor pe terenurile agricole p`n[ la 8,8 mii ha ]n anul 1999. }ncetarea
lucr[rilor de lichidare a ravenelor =i gospod[rirea nera\ional[ ]n agricultur[ ]n
ultimii ani provoac[ cre=terea num[rului =i suprafe\ei ravenelor.
Prejudiciul cauzat de eroziune este redat ]n tab. 3.5. Dauna

economiei

na\ionale cauzat[ de eroziune este colosal[. Pierderile anuale de sol fertil ]n

rezultatul eroziunii constituie 26 mln tone ce este echivalent cu distrugerea a
2000 ha de cernoziom cu profl ]ntregf (nota de bonitare 100 puncte).
Aceast[ cantitate de sol fertil con\ine: humus - 700 mii tone; azot- 50 mii tone;
fosfor - 34 mii tone; potasiu - 597 mii tone. Costul a 26 mln tone de sol ]n care
se con\in 700 mii tone de humus, reie=ind din costul normativ al p[m`ntului (1
ha - 926496 lei), este aproximativ 1 mlrd 850 mln lei. Pierderile indirecte,
exprimate prin produc\ie agricol[, constituie valori stabile, repetate din an ]n
an. }n prezent produc\ia agricol[ neob\inut[ din cauza eroziunii solurilor este
525 mii tone de unit[\i nutritive pe terenurile arabile =i 57 mii tone de fructe
=i struguri pe terenurile cu planta\ii pomiviticole. Reie=ind din pre\ul de 1 leu
pentru o unitate nutritiv[ =i 1 kg de fructe =i struguri costul roadei pierdute
din cauza eroziunii este 582 mln lei sau 52009 mii dolari SUA.

}n ansamblu

pierderile anuale directe =i indirecte din cauza eroziunii constituie 2 mlrd 432
mln lei sau 221365 mii dolari SUA.
Tabelul 3.5
Pierderile anuale de sol =i ale componen\ilor fertilit[\ii lui cauzate
de eroziune (Buletinul de monitoring pedoerozional, 1996)
Zonele
Suprafa\a
pedoclimaterice cercetat[,
mii ha
Zona de Nord
Zona Central[

652,4
289,9

Pierderile anuale, mii tone

sol
pota
produc\ia,
fertil
humus azot fosfor -siu
unit[\i
nutritive
1. Pe terenurile arabile
3880
115
8
5
102
262,5
9828
255
17
13
230
99,9

Zona de SudEst
Zona de Sud
}n total pe
republic[

103,6

741

21

17

35,6

348,9
1394,8

7695
22144

215
606

16
43

9
28

179
528

126,8
524,8

2. }n vii =i livezi
Continuarea tabelei 3.5
1
Zona de Nord

2
84,0

3
893

4
12,3

5
0,9

6
0,6

7
9,1

Zona Central[
Zona de SudEst
Zona de Sud
}n total pe
republic[

127,0
25,6

1220
251

32,7
7,2

2,4
0,5

2,2
0,5

24,2
4,7

8
(struguri =i
fructe)14,3
19,0
3,7

113,9
350,5

1401
3765

38,6
90,8

2,7
6,5

2,7
6,0

25,5
63,5

19,7
56,7

0,03
0,05
0,01

0,41
0,48
0,11

0,05
0,14

0,46
1,46

Zona de Nord
Zona Central[
Zona de SudEst
Zona de Sud
}n total pe
republic[

1,61
1,96
0,43
1,78
5,78

3. Cauzate de ravene
18,88
0,56
0,05
25,88
0,74
0,05
5,82
0,16
0,01
24,96
75,54

0,71
2,17

0,05
0,16

Surs[: Buletinul de monitoring pedoerozional, 1996.

Not[: Zona de Sud-Est include priponderent Transnistria.
}n mod indirect dauna din cauza eroziunii se extinde =i asupra altor
sfere ale activit[\ii umane: ]n[molirea iazurilor =i a altor bazine acvatice;
poluarea solurilor depresiunilor =i a apelor subterane =i de suprafa\[ cu
pesticide =i ]ngr[=[minte chimice sp[late de pe versan\i; distrugerea c[ilor de
comunica\ii, construc\iilor hidrotehnice =i sociale etc.
Combaterea

eroziunii

solului

]n

Republica

Moldova

devenit

problem[ care poate f rezolvat[ numai la nivel de stat cu participarea tuturor

de\in[torilor de terenuri. Protec\ia antierozional[ a fondului funciar este unul
din factorii principali de ameliorare a situa\iei ecologice din Moldova =i de
stopare a proceselor de degradare a terenurilor agricole.
3.2. Colmatarea solurilor cu depozite slab humifere de pedolit.
Eroziunea prin ap[ provoac[ sp[larea pedolitului de pe versan\i =i acumularea
lui ]n rezultatul proceselor deluviale =i proluviale pe glacisurile versan\ilor =i ]

n depresiuni (v`lcele, v[g[uni, v[i). }n cazul acumul[rii lente a depozitelor de

pedolit pe aceste elemente de relief se formeaz[ soluri cumulice (deluviale)
izohumice humifere cu profl humifer foarte puternic profund. Intensifcarea
brusc[ a proceselor de eroziune pe versan\i a provocat colmatarea solurilor
cumulice izohumice cu un strat de divers[ grosime de depozite deluviale sau
proluviale de pedolit slab humifer, ce a contribuit la degradarea =i mic=orarea
capacit[\ii lor de produc\ie. Suprafa\a solurilor colmatate cu depozite de pedolit
slab

humifere

este

]n

jurul

la

119

mii

ha.

Fertilitatea

solurilor

pe

aceast[ suprafa\[ a sc[zut ]n mediu cu 10%, ceea ce este egal cu 200 lei la 1
ha si 23,8 mln lei sau 2166 mii dolari SUA pe ]ntreaga suprafa\[.
3.3.

Deteriorarea

terenurilor

]n

rezultatul

alunec[rilor.

aracteristica principal[ a alunec[rilor este desprinderea unor mase de

sol de diferite volume =i la diferite ad`ncimi =i alunecarea lor spre locuri mai
joase ]nso\it[ de deteriorarea complet[ sau par\ial[ a ]nveli=ului de sol, ce
duce la pierderi de terenuri agricole, distrugerea localit[\ilor, drumurilor =i
altor obiecte sociale.
Factorii cauzali ai declan=[rii alunec[rilor pot f naturali (gravita\ia,
natura =i modul de stratifcare a rocilor, apa freatic[, cutremure de p[m`nt
etc.) =i artifciali (defri=[ri =i desp[duriri nejustifcate, amplasarea insufcient
studiat[ a unor obiecte economice, hidrotehnice, terasarea versan\ilor etc.).
Dinamica cre=terii suprafe\elor alunec[rilor pe terenurile agricole (datele
P.Smolianicov =i G.Dobrovolschi, Buletinul de Monitoring al terenurilor
degradate prin alunec[ri, 1996) este urm[toarea: anul 1970 - 21,2 mii ha; 1980
- 48,6 mii ha; 1990 - 79,3 mii ha; 2000 (prognoz[) - 84 mii ha. Pe parcursul a 25
ani (anii 1970-1995) ]n rezultatul activit[\ii umane incorecte suprafa\a
alunec[rilor de teren s-a majorat cu 62,6 mii ha, cresc`nd anual cu 2,5 mii ha.
Factorul principal al intensifc[rii procesului de alunecare ]n ace=ti ani a fost
terasarea nechibzuit[ a versan\ilor. }n prezent o alunecare revine la fecare
200 ha de teren. }n ultimul timpcre=terea anual[ a suprafe\elor alunec[rilor de
teren este ]n jurul la 1000 ha. Reie=ind din considerarea c[ ]nveli=ul de sol
este complet deteriorat numai pe 20% din aceast[ suprafa\[ (200 ha) pierderile
anuale ireversibile sunt 200 mln lei sau 8423 mii dolari SUA..
Conform datelor cadastrului funciar general la 1.01.1999 suprafa\a
alunec[rilor de teren cu ]nveli= de soluri practic deteriorat constituie 24,1 mii

ha.Prejudiciul ireversabil cauzat ]nveli=ului de soluri constituie 11164 mln lei

sau 1014923 mii dolari SUA.
Pre]nt`mpinarea =i combaterea alunec[rilor de teren este posibil[ numai
prin cercetarea factorilor cauzali, minimalizarea sau ]nl[turarea influen\ei lor,
cartograferea

=i efectuarea

cadastrului

terenurilor

afectate,

instituirea

monitoringului pentru prognozarea acestor procese.

3.4. Decopertarea solurilor pe terase artificiale. }n anii 1960-1990
au fost terasate artifcial cca 26 mii ha de terenuri ]n pant[ (Buletinul de
monitoring ecopedologic, 1993). La zi, din diferite cauze, sunt p[r[site =i
transformate ]n p[=uni sau terenuri neproductive cca 5000 ha de terenuri
terasate. Solurile pe aceste terase sunt foarte puternic decopertate =i se
caracterizeaz[ cu un orizont slab humifer (1-2% de humus) foarte superfcial
(grosimea 20-30 cm), urmat de roca parental[. Productivitatea solurilor
decopertate,

utilizate

recent

ca

paji=ti,

s-a

mic=orat

comparativ

cu

productivitatea lor ini\iale ]n mediu cu 30% cea ce cxonstituie 737 mii lei sau
67 mii dolari SUA anual pe ]ntreaga suprafa\[ Productivitatea solurilor
decopertate,

utilizate

recent

ca

pagi=ti,

s-a

mic=orat

comparativ

cu

productivitatea lor ini\ial[ ]n mediu cu 30% cea ce constituie 737 mii lei sau 67
mii dolari SUA anual pe ]ntreaga supraf\[. Este necesar de a ridica
productivitatea acestor terenuri prin utilizarea lor sub p[duri, tufari, paji=ti
sem[nate etc.
3.5. Distrugerea ]nveli=ului de sol prin excava\ii. Distrugerea ]
nveli=ului de sol prin lucr[ri de excavare se efectueaz[ ]n procesul de
exploatare a carierelor. }n Moldova p`n[ ]n anul 1990 lucr[rile de exploatare a
carierelor se efectuau f[r[ elaborarea proiectelor de recultivare a terenurilor
distruse. Ca rezultat la zi sunt ]nregistrate 5000 ha de terenuri cu ]nveli= de
sol distrus prin excavare, care pot f numite pustiuri industriale" (3600 ha
cariere mari, 1400 ha cariere mici (comunale) cu suprafa\a 1-3 ha). Reie=ind
din pre\ul normativ al p[m`ntului (1 ha - 926496 lei) costul aproximativ a 5000
ha de terenuri (cu nota de bonitare aproximativ la 50 puncte) distruse prin
excavare, este 2 mlrd 216 mln lei sau 210565 mii dolari SUA.
Readucerea ]n circuitul economic a acestor terenuri e posibil[ prin lucr[ri
speciale de cercetare =i proiectare cunoscute sub denumirea de recultivare.
Prin recultivarea terenurilor deteriorate se ]n\elege un ]ntreg complex foarte
specifc de m[suri =i lucr[ri tehnice, hidroameliorative =i agroameliorative ]n

scopul

realiz[rii

unor

noi

land=afturi

culturalizate,

optime

care

s[ permit[ restaurarea ]nveli=ului de sol =i plante.

3.6. Excesul periodic de umiditate =i procesele de s[r[turare
(salinizare =i solone\izare) a l[covi=tilor nealuviale de pant[ =i din
depresiuni (v`lcele). Formarea =i evolu\ia solurilor cu exces de umiditate pe
pante =i ]n v`lcele este condi\ionat[ de urm[toarele:
- stagnarea ]ndelungat[ a apelor pluviale (provenite din precipita\ii);
- apari\ia la suprafa\[ a izvoarelor de coast[ sau a apelor pedofreatice;
- supraalimentarea mixt[ a solurilor cu ape de suprafa\[ (pluviale) =i
pedofreatice.
Procesul de solifcare ]n condi\ii de hidromorfsm este influen\at de
con\inutul =i compozi\ia s[rurilor ]n apele pedofreatice. }n land=afturile de
silvostep[ ale Podi=ului Moldovei de Nord apele pedofreatice au un con\inut
redus de s[ruri, componentul principal find bicarbonatul de calciu. Aceasta
condi\ioneaz[ formarea l[covi=tilor nes[r[turate.}n land=afturile Moldovei
Centrale =i de Sud predomin[ ape freatice cu grad ]nalt de mineralizare =i
prezen\a s[rurilor toxice, sub influen\a c[rora se formeaz[ soluri cu diferit grad
de salinizare =i solone\izare. Reparti\ia l[covi=tilor nealuviale ]n Republica
Moldova este redat[ ]n tabelul 3.6. Suprafa\a total[ a l[covi=tilor este 49,6 mii
ha, dintre care: pe versan\i - 32,5 mii ha sau 65,5%; ]n v`lcele - 17,1 mii ha
sau 34,5%; s[r[turate - sub 20 mii ha.
Tabelul 3.6
Reparti\ia l[covi=tilor nealuviale ]n Moldova
Nr. de
ordine
1
2
3
4

Provinciile
land=aftopedologice
Silvostepa Moldovei
de Nord
Silvostepa Moldovei
Centrale
Stepa
Pridabunian[ (Moldov
a de Sud)
Stepa
Ucrainean[ (Moldova
de Sud)
Total

Pe versan\i
mii
%
ha
20,5
41,3

}n depresiuni
Total
mii
%
mii
%
ha
ha
9,4
19,0
29,9
60,3

6,5

13,1

2,8

5,6

9,3

18,7

4,2

8,5

4,1

8,3

8,3

16,8

1,3

2,6

0,8

1,6

2,1

4,2

32,5

65,5

17,1

34,5

49,6

100

Surs[: Datele sec\iei Ameliorarea solurilor a IC PAH N.Dimo.

L[covi=tile nes[r[turate sunt amplasate ]n Moldova de Nord, iar cele
s[r[turate - ]n Moldova Central[ =i de Sud.
L[covi=tile pe versan\i sunt repartizate ]n form[ de pete mici cu m[rimea
de la 0,1 ha p`n[ la 1-5 ha. Mozaica de pete de soluri hidromorfe pe terenurile
arabile

creeaz[

neomogenitatea

]nveli=ului

de

sol

al

parcelelor

=i

agraveaz[ efectuarea lucr[rilor agrotehnice =i utilizarea durabil[ a terenurilor. }

n leg[tur[ cu distrugerea instala\iilor de drenaj suprafa\a solurilor cu exces de
umiditate pe terenurile arabile ]n ultimii ani se m[re=te intensiv.
L[covi=tile (mocirlele) pe versan\i pe o suprafa\[ aproximativ 20 mii ha
sunt r[sp`ndite pe terenurile arabile. Conform registrului cadastral aceste
terenuri sunt eviden\iate ca arabil, planta\ii pomiviticole etc., ]ns[ ob\inerea
recoltei pe ele este practic imposibil[. Reie=ind din costul aproximativ al
recoltei anuale de pe 1 ha de 2000 lei, pierderile anuale cauzate de mozaica
mocirlelor pe terenurile agricole ating 40 mln lei sau 3640 mii dolari SUA.
Prejudiciul anual total pe ]ntreaga suprafa\[ a l[covi=tilor nealuviale ]n
rezultatul s[r[tur[rii =i excesului de umiditate constituie 49 mln 962 mii lei sau
4542 mii dolari SUA..
3.7. Excesul periodic de umiditate =i s[r[turarea (salinizarea =i
solone\izarea) solurilor aluviale =i l[covi=tilor aluviale.

Suprafa\a

total[ a solurilor aluviale (fluvisolurilor) =i l[covi=tilor aluviale sau fluvice este

250 mii ha dintre care 99 mii ha sunt s[r[turate. Nes[r[turate sunt solurile din
luncile r`urilor mici din Nordul Moldovei =i majoritatea solurilor din lunca
Nistrului.
Solurile s[r[turate sunt r[sp`ndite ]n lunca Prutului de Mijloc =i Inferior =i
]n luncile r`urilor mici din Centrul =i Sudul Moldovei. Situa\ia ameliorativ[ a
acestor soluri este foarte complicat[. Ca rezultat al ]ndiguirilor, regulariz[rii
debitelor prin construirea iazurilor, refacerii albiilor =i ad`ncirii lor au fost
excluse rev[rs[rile sezonale care men\ineau echilibrul salin ]n sistemul sol - apa
freatic[. Amenaj[rile de drenaj nu au asigurat evacuarea surplusului de ap[ =i
s[ruri din sol =i cobor`rea nivelului apelor freatice. Pe o suprafa\[ de peste
75% a solurilor de lunc[ ad`ncimea apei freatice este mai ridicat[ dec`t nivelul
critic, ce favorizeaz[ evoluarea proceselor de s[r[turare. La momentul dat 47%

din

suprafa\a

solurilor

aluviale

se

caracterizeaz[

prin

stare

ameliorativ[ satisf[c[toare =i 53% - nesatisf[c[toare. Pierderile anuale de

recolt[ pe solurile aluviale cu stare ameliorativ[ nesatisf[c[toare (130 mii ha)
constituie 20-30%, ce este egal cu 500 lei la 1 ha =i 66 mln lei sau 6023 mii
dolari SUA pe toat[ suprafa\a afectat[ de procesele de degradare. Prejudiciul
anual total pe ]ntreaga suprafa\[ a solurilor aluviale ]n rezultatul excesului de
umiditate =i s[r[turarea solurilor constituie 111 mln 309 mii lei sau 10119 mii
dolari SUA.
3.8. Solone\izarea solurilor automorfe. Solone\urile cernoziomice =i
cernoziomurile solone\izate ocup[ o suprafa\[ de 25 mii ha =i au r[sp`ndire
insular[ pe dealurile ]n[l\imei Ciuluc-Solone\. Majoritatea suprafe\elor sunt ]n
circuitul agricol, ]n trecut, cca 10-20 ani ]n urm[, au fost ameliorate prin
amend[ri chimice, dar la momentul actual necesit[ ameliorare repetat[.
Pierderile anuale de recolt[ pe solurile automorfe solone\izate ating ]n mediu
30-40%, ce find exprimate ]n lei sunt 800 lei pentru 1 ha =i 20 mln lei sau
1820 mii dolari SUA pentru ]ntreaga suprafa\[ cu soluri alcalice.
3.9. }nml[=tinirea. Suprafa\a solurilor ]nml[=tinite dep[=e=te 17 mii
ha. Ocup[ terenuri f[r[ drenaj intern ]n luncile Nistrului, Prutului =i r`urilor mici.
Par\ial sunt r[sp`ndite =i pe pante ]n jurul izvoarelor de coast[. }n Moldova
Central[ =i de Sud solurile ml[=tinoase deseori sunt s[r[turate. Din cauza
excesului de umiditate solurile ml[=tinoase sunt ocupate sub f`ne\e, stuf[rii =i
au

importan\[

deosebit[

pentru

p[strarea

biodiversit[\ii

naturale

=i

purifcarea biologic[ a resurselor acvatice ale r`urilor. Se recomand[ l[rgirea

artifcial[ a suprafe\elor solurilor de mla=tin[ ]n luncile r`urilor pentru
favorabilizarea situa\iei ecologice pe aceste terenuri.
3.10. Compactarea primar[ a solurilor .Vertisolurile (13,6 mii ha) =i
solurile vertice sau compacte ocup[ cca 60 mii ha =i se caracterizeaz[ cu ]
nsu=iri fzice nefavorabile: textur[ fn[ cu con\inut ridicat de argil[ ( >35%);
compactare

puternic[;

densitate

aparent[

mare;

hidrostabilitate

structural[ mic[; permeabilitate pentru ap[ foarte mic[; varia\ie de volum

(gonflarea =i contrac\ia) mare prin ]mbibare cu ap[ (gonflare) =i prin uscare
(contrac\ie). }n conformitate cu rezisten\a la arat sunt soluri foarte grele =i
extrem de grele. Datorit[ propriet[\ilor fzice nefavorabile au o fertilitate sc[zut[
de la 10% p`n[ la 40% comparativ cu fertilitatea solurilor normale. Pierderile
anuale a recoltei cauzate de compacitatea primar[, exprimate ]n lei sunt 400

lei la un hectar sau 24 mln lei sau 2184 mii dolari SUA

pe toat[ suprafa\a

afectat[ de acest proces.

3.11.

Deteriorarea

structurii

=i

compactarea

secundar[

solurilor . Procesul de deteriorare a structurii =i compactare secundar[ a

solurilor se extinde pe toat[ suprafa\a de soluri cuprins[ de lucr[ri agrotehnice
intensive (terenurile arabile, viile, livezile). Deteriorarea structurii este
condi\ionat[ =i de procesul intensiv de dehumifcare a solurilor arabile.
Degradarea structurii solului pe cale mecanic[ are loc datorit[ b[t[toririi solului
prin circularea f[r[ rost a tractoarelor, atelagelor, animalelor etc. Degradarea
pe cale fzico-chimic[ se petrece datorit[ apei precipita\iilor care duce la ]
nlocuirea cationilor de calciu din complex cu cationi de hidrogen. Degradarea
pe cale biologic[ se datore=te descompunerii, sub ac\iunea microorganismelor,
a humusului - principalul ciment de leg[tur[ a agregatelor. Fertilitatea tuturor
solurilor arabile ]n rezultatul compact[rii secundare s-a redus ]n mediu cu 10%,
ceea ce exprimat ]n lei este 200 lei la 1 ha =i 436 mln lei sau 39730 mii dolari
SUA pe toat[ suprafa\a terenurilor agricole.
3.12. Dehumificarea =i rezerva mic[ =i foarte mic[ de humus .
Dehumifcarea solurilor ]n rezultatul utiliz[rii la arabil este un proces global,
stoparea c[ruia ]n condi\iile sistemului actual de agricultur[ e problematic[.
Exist[ riscul ca ]n urm[torii c`\iva zeci de ani, con\inutul de humus din solurile
arabile poate s[ scad[ ]n medie cu 10-25%, cu efecte foarte d[un[toare asupra
st[rii fzice a solului =i chiar a biodiversit[\ii microorganismelor din sol. Cele
mai semnifcative pierderi de humus din sol se ]nregistreaz[ pe terenurile
supuse eroziunii, de unde, anual, se pierd cca 700 mii tone. Suprafe\ele de
soluri cu rezerv[ mic[ =i foarte mic[ de humus alc[tuiesc 1037 mii ha sau
40,6% din suprafa\a total[ a terenurilor agricole ale Republicii Moldova.
}n anii 1960-1965 solurile Republicii se caracterizau cu un bilan\ negativ
al humusului ]n jurul la 1,5 t/ha. Pe parcursul a 30 ani din anul 1960 p`n[ ]n
anul 1990 ]n solurile arabile ale Moldovei s-au ]ncorporat ]n mijlociu 108 t/ha
de gunoi de grajd, din care s-a format 11 t/ha de humus. Aceasta a mic=orat
viteza de mineralizare a humusului ]ns[ bilan\ul a r[mas totu=i negativ - 0,3
t/ha. Ultimii ani volumul ]ngr[=[mintelor aplicate s-a mic=orat de 4 ori. Bilan\ul
humusului ]n soluri a devenit dinnou negativ - 1,5 t/ha. Ca rezultat al bilan\ului
negativ al humusului pierderile anuale de recolt[ pe ]ntreaga suprafa\

[ agricol[ cu rezerva mic[ =i foarte mic[ de humus sunt ]n limitele a 10% .

Prejudiciul total constituie 207 mln lei sau 18873 mii dolari SUA.
3.13. Asigurarea slab[ =i foarte slab[ cu fosfor mobil

Epuizarea rezervelor de fosfor ]n sol este o problem[ strategic[ pentru

agricultura Moldovei care poate f rezolvat[ numai prin aplicarea de ]
ngr[=[minte fosfatice. La zi sunt asigurate slab =i foarte slab cu fosfor mobil
785 mii ha de soluri sau 30,7% din suprafa\a total[ a terenurilor agricole ale
Moldovei. Pe parcursul a 5-10 ani suprafa\a de soluri slab =i foarte slab
asigurate

cu fosfor

mobil va cre=te considerabil din pricina lipsei ]

ngr[=[mintelor fosfatice. Asigurarea slab[ cu ]ngr[=[minte fosfatice pe

terenurile asigurate slab =i foarte slab cu fosfor (785 mii ha) aduce la
pierderea a 20% din recolt[, ceea ce exprimat ]n lei constituie 400 lei la 1 ha
=i 314 mln lei sau 28574 mii dolari SUA pe toat[ suprafa\a.
3.14. Asigurarea slab[ =i foarte slab[ cu potasiu mobil .Suprafe\ele
de soluri slab =i foarte slab asigurate cu potasiu mobil sunt mici - 3 mii ha.
Totu=i

fertilizarea

cu

potasiu

este

necesar[

pe

suprafe\ele

mijlociu

aprovizionate cu potasiu (117 mii ha sau 4,6% din suprafa\a terenurilor

agricole), utilizate sub vii, livezi, culturile legumicole, tutun =i ]n cazul ]
ncorpor[rii ]n sol a dozelor sporite de azot =i fosfor.
3.15. Desfundarea solurilor .

}n

procesul

fond[rii

planta\iilor

industriale de vii =i livezi au fost desfundate (arate ad`nc) la ad`ncimea 50-60

cm cca 546 mii ha. }n rezultatul desfund[rii s-a dereglat r`nduirea natural[ a
orizonturilor genetice =i s-au scos la suprafa\a terestr[ orizonturile subiacente
slab humifcate cu con\inut ridicat de carbona\i. Aceasta a adus la degradarea
fertilit[\ii stratului supriacent (0-30 cm) a solurilor desfundate, proces extrem
de pronun\at ]n cazul desfund[rii solurilor moderat =i puternic erodate. }n
tabelul 3.7 este redat[ dinamica cre=terii suprafe\elor de soluri desfundate =i
radical

transformate

]n

perioada

anilor

1965-1990.

Utilizarea

solurilor

desfundate sub culturile de c`mp dup[ defri=area planta\iilor multianuale a

eviden\iat o sc[dere esen\ial[ a capacit[\ii lor productive.
}n prezent sub culturile de c`mp sunt ocupate 176 mii ha de soluri
desafundate. Prejudiciul ]n rezultatul mic=or[rii fertilit[\ii solurilor desfundate
alc[tuie=te 35 mln 178 mii lei sau 3198 mii dolari SUA.
Tabelul 3.7
Dinamica suprafe\elor solurilor desfundate =i radical transformate,

mii ha
Denumirea
solurilor
Desfundate
Antropic
transformate
Total

1965
376,4
0,5

1970
423,3
1,4

Anii de eviden\[
1975
1980
473,7
501,9
5,5
13,5

376,9

424,7

479,2

515,4

1985
526,1
20,8

1990
546,4
33,4

546,9

579,8

Surs[: Buletin de monitoring ecopedologic. Edi\ia 1, 1993.

3.16. Degradarea solurilor ]n rezultatul irig[rii . Conform

f=ei

cadastrale centralizatoare din anul 1999 suprafa\a total[ a terenurilor agricole

irigate este 306,5 mii ha. La zi, de fapt, pot f irigate 85 mii ha de terenuri. Pe
mai mult de jum[tate de suprafe\e postirigate ]n anii reformei funciare
instala\iile de irigare au fost demolate. Procesul reducerii suprafe\elor solurilor
irigate cauzat de criza economic[ continu[.
}n perioada de exploatare solurile irigate, ca regul[, sunt supuse
modifc[rilor negative a ]nsu=irilor. Factorii restrictivi ai capacit[\ii productive a
solurilor irigate sunt: deteriorarea structurii =i tasarea stratului arabil =i
subiacent; salinizarea; solone\izarea; ridicarea nivelului apelor freatice =i
mineralizarea lor etc.
Starea ameliorativ[ a terenurilor irigate conform datelor Buletinului de
monitoring pedoameliorativ, 1995 este urm[toarea:
bun[ - 256 mii ha sau 83%; - satisf[c[toare - 40 mii ha sau 13%; nesatisf[c[toare - 13 mii ha sau 4% din suprafa\a total[ a solurilor irigate
(306,5 mii ha). Fertilitatea solurilor pe terenurile cu stare nesatisf[c[toare a
solurilor irigate s-a mic=orat ]n mediu cu 30% ceea ce exprimat ]n lei este
egal cu 600 lei la 1 ha =i 7,7mln. lei sau 699 mii dolari SUA pe ]ntreaga
suprafa\[.
3.17.Distrugerea

solurilor

]n

rezultatul

aloc[rii

terenurilor

sub

construc\ii, drumuri, iazuri =i nedecopert[rii selective a stratului fertil. Pe

parcursul a 27 ani sub construc\ii, drumuri, iazuri au fost alocate 40,9 mii ha
(1515 ha anual). }n rezultatul nedecopert[rii selectate

a stratului fertil

al

solurilor pierderile anuale ireversibile constituie 701 mln lei sau 63801 mii
dolari, totale (pe ]ntrreaga suprafa\[) - 18 mld 946 mln lei sau 1722422 mii
dolari SUA.

Analiza integral[ a factorilor restrictivi ai capacit[\ii productive a solurilor

Republicii Moldova permit de a face anumite concluzii. Starea de calitate a ]
nveli=ului de sol ]n perioada de exploatare intensiv[ pe parcursul a 30 ani s-a ]
nr[ut[\it; au crescut suprafe\ele solurilor erodate, afectate de alunec[ri de
teren, deteriorate antropic =i ]n rezultatul calamit[\ilor naturale, salinizate,
solone\izate, degradate ]n rezultatul irig[rii, degradate ]n rezultatul colmat[rii
cu depozite slab humifcate, desfundate etc.Sub influen\a lucr[rilor agrotehnice
s-a intensifcat procesul de deteriorare a structurii =i compactare a solurilor. }
n condi\ii de defcit al ]ngr[=[mintelor minerale =i organice bilan\ul humusului
=i elementelor nutritive a devenit negativ. Toate acestea ]n ansamblu au adus
la

mic=orarea

continu[

fertilit[\ii

resurselor

de

sol

=i

degrad[rii

pedodiversit[\ii.
La zi pierderile anuale directe =i indirecte ]n rezultatul influen\ei diferitor
factori restrictivi ai capacit[\ii productive a solurilor, exprimate ]n lei, alc[tuiesc
suma de aproximativ 4,8 mlrd lei sau 436479 mii dolari SUA , din care 3,9 mld
lei sau 3556 mii dolari SUA ]n rezultatul degrad[rii
878,3 mln.lei sau

solurilor =i secetei

=i

79846 mii dolari SUA ]n rezultatul distrugerii complete a

solurilor.
Utilizarea durabil[ a solurilor necesit[ un control permanent asupra
proceselor negative remarcate =i executarea m[surilor de prevenire =i
combatere a lor.
Prejudiciul total ]n rezultatul deterior[rii complete a solurilor pe
paercursul a 30 ani dep[=e=te suma de 36 mld lei sau 3,3 mld dolari SUA.

4.M{SURILE PRIMORDIALE PENTRU PROTEC|IA ,

AMELIORAREA +I UTILIZAREA DURABIL{ A SOLURILOR
4.1.

Evaluarea

informa\iei

]n

domeniul

politicii,

legisla\iei,

activit[\ii institu\iilor, programelor de utilizare durabil[, ameliorare =i

protec\ie a solurilor. }n perioada dup[ anul 1991 un impact important
asupra resurselor de sol =i sistemului de agricultur[ al Republicii Moldova au
avut urm[toarele evenimente politice:
- adoptarea legii codului funciar, ]nceputul reformei funciare =i privatiz[rii
p[m`ntului;

- introducerea reglament[rilor specifce economiei de pia\[;

- liberalizarea comer\ului exterior f[r[ o protejare echilibrat[ a produc[torului
agricol intern.
Ast[zi, dup[ regimul de proprietate, rela\iile cu pia\a =i sistemele de
conducere, ]n agricultura Moldovei se distinge o varietate larg[ de tipuri de
exploata\ii: gospod[rii \[r[ne=ti; ferme de tip familial; asocia\ii de gospod[rii \
[r[ne=ti; gospod[rii colective etc.
Legile ]n vigoare =i Hot[r`rile Guvernului care reglamenteaz[ rela\iile =i
regimul propriet[\ii funciare sunt:
- Codul funciar =i modifc[rile legislative ale acestui document;
- Legea cu privire la dreptul de proprietate asupra p[m`ntului;
- Legea privind pre\ul normativ al p[m`ntului;
- Legea privind pre\ul normativ =i modul de v`nzare-cump[rare a p[m`ntului;
- Legea despre cadastru funciar de stat;
- Legea despre plata pentru folosirea p[m`ntului;
- Hot[r`rea nr.24 a Guvernului Republicii Moldova din 11.01.95 "Pentru
aprobarea Regulamentului cu privire la con\inutul documenta\iei cadastrului
funciar general";
- Hot[r`rea nr.1202 din 29 decembrie 1997 "Despre crearea serviciului de stat
pentru reglamentarea regimului propriet[\ii funciare =i cadastru funciar
general".
}n lucru sunt proiectul de lege privind controlul de stat asupra respect[rii
legisla\iei funciare, folosirii =i protec\iei terenurilor =i proiectul de lege privind
protec\ia, ameliorarea =i utilizarea durabil[ a terenurilor (solurilor).
Dirijarea reformei funciare este efectuat[ de Ministerul Privatiz[rii =i
Administr[rii

Propriet[\ii

de

Stat,

Ministerul

Agriculturii

=i

Industriei

Prelucr[toare, Agen\ia Na\ional[ Cadastru, Resurse Funciare =i Geodezie a

Republicii

Moldova.

Reorganizarea

gospod[riilor

agricole

din

Moldova,

privatizarea =i eliberarea Titlurilor de autentifcare a dreptului de\in[torilor de

teren se efectueaz[ de Programul Na\ional "P[m`nt", fnan\at de USAID =i
administrat de Ministerul Privatiz[rii =i Administr[rii Propriet[\ii de Stat.
Atribuirea cotelor de teren echivalent ]n cadrul proiectului-pilot "P[m`nt", cu
p[rere de r[u, se face ]n baza unui cadastru funciar calitativ incorect, ]ntocmit
cu folosirea h[r\ilor de soluri ]nvechite, elaborate ]n alte scopuri. }mp[r\irea
parcelelor de p[m`nt f[r[ proiectarea =i realizarea elementelor (m[surilor) de

protec\ie a terenurilor agricole privatizate conduce la agravarea situa\iei

social-politice ]n agricultur[ =i intensifcarea proceselor de degradare a ]
nveli=ului de sol.
Pulverizarea

responsabilit[\ii pentru utilizarea durabil[ =i protec\ia

resurselor funciare eclude o dirijare efcient[ a fondului funciar.

Programe generale =i speciale privind conservarea solurilor p`n[ ]n
prezent nu sunt elaborate. }n anul 1998, ]n conformitate cu comanda Agen\iei
Na\ionale Cadastru, Resurse Funciare =i Geodezie, s-au ]nceput lucr[rile pentru
elaborarea "Programului complex de valorifcare a terenurilor noi =i sporirea
fertilit[\ii solurilor"
4.2. Eviden\ierea cauzelor degrad[rii pedodiversit[\ii =i definirea
mecanismelor socio-politice =i economice pentru protec\ia solurilor.
Cauzele socio-politice =i organizatorice principale a degrad[rii pedodiversit[\ii
sunt:
- lipsa unei politici statale de utilizare durabil[ a solurilor;
- efectuarea reformei funciare ]n baza unui cadastru al calit[\ii fondului funciar
deseori incorect;
-

alocarea

]n

procesul

privatiz[rii

terenurilor

f[r[

organizare

antierozional[ complex[ a teritoriului comunelor ]n conformitate cu cerin\ele =i

condi\iile create de reforma funciar[;
- necunoa=terea de c[tre de\in[torii de teren a metodelor de gospod[rire
ra\ional[ a propriet[\ii funciare private ]n condi\iile economiei de pia\[;
- lipsa unui pachet de legi pentru reglementarea gospod[ririi agricole pe
terenurile privatizate =i a rela\iilor dintre proprietari =i organele de stat de
administrare

=i

control

execut[rii

regimului

propriet[\ii

funciare

]n

conformitate cu codul funciar;

- lipsa programelor generale =i speciale pentru protec\ia , ameliorarea =i
utilizarea durabil[ a resurselor funciare.
Scopul este schimbarea atitudinilor ]n agricultur[, politica agricol[ ]n
societate =i implementarea unei abord[ri comune, integrate, pentru protec\ia
=i utilizarea echilibrat[ =i durabil[ a ]nveli=ului de soluri.
Pedodiversitatea, condi\iile naturale =i alte situa\ii locale impun ca o
astfel de abordare s[ fe implementat[ prin politici =i ac\iuni armonizate ]ntre

e=aloanele locale, regionale, na\ionale =i interna\ionale =i adaptate la

poten\ialul =i limitele capacit[\ii solurilor.
Combaterea degrad[rii solurilor =i a mediului poate f efectuat[ numai ]n
cazul unei reglament[ri dure din partea statului a activit[\ii agen\ilor economici.
Orice activitate economic[ trebuie s[ fe reglamentat[ prin standarde =i norme
de protec\ie a mediului. }n acest caz este inevitabil[ contrazicerea intereselor
economice, sociale =i ecologice, care se agraveaz[ ]n condi\iile crizei
economice. Reie=ind din cele expuse, la baza strategiei de combatere a
degrad[rii solurilor =i altor resurse naturale trebuie pus[ no\iunea "limita
ecologic[ a teritoriului", care caracterizeaz[ limita de renovare a mediului
natural.

}n

conformitate

cu

normativele

"limitei

ecologice"

se

elaboreaz[ norme ecologice, adoptate prin lege.

Cerin\i obligatorii sunt:
- repararea prejudiciului pentru folosirea solurilor =i altor resurse
naturale;
- responsabilitatea pentru nerespectarea normelor de exploatare a
solurilor =i altor resurse naturale, inclusiv penal[;
- expertiza ecologic[ a utiliz[rii solurilor =i resurselor naturale de c[tre
agen\ii economici;
- aplicarea mecanismelor economice - credite preferen\iale, scutiri, taxe,
impozite;
- modelarea

comportamentelor

economice ]n favorarea

protec\iei

mediului, solurilor =i a altor resurse naturale;

- gestiunea ecologic[ pe baze contractuale ]ntre agricultori, silvicultori,
proprietari, guvern =i/sau asocia\ii voluntare cu prevederea de renumera\ii
fnanciare sau compensa\ii;
- acoperirea costurilor de menagement (administrare) a resurselor
naturale la nivel na\ional;
- armonizarea la nivel regional a activit[\ilor umane cu poten\ialele =i
limitele solurilor;
- crearea =i gestiunea solurilor de calitate;
- armonizarea ac\iunilor =i politicilor care \in seama de starea solurilor la
toate nivelurile de responsabilitate;
- implicarea =i instruirea societ[\ii, informarea =i convingerea tuturor
segmentelor societ[\ii c[ protec\ia, ameliorarea =i utilizarea durabil[ a solurilor

sunt indispensabile pentru bun[starea popula\iei umane ca =i pentru calitatea

mediului ]nconjur[tor =i a vie\ii ]n general;
4.3. Obiectivele principale ale strategiei combaterii degrad[rii
solurilor.

}n noile condi\ii ale trecerii de la economia central dirijat[ la

economia de pia\[, este posibil, ]n m[sura ]n care statul va acorda sprijinul

necesar, s[ se realizeze integrarea politicii agrare ]n cadrul unei politici
na\ionale de protec\ie a mediului ]nconjur[tor =i resurselor de sol, bazat[ pe
principiile ecologiei moderne. Strategia de conservare =i reconstruc\ie
ecologic[ a solurilor din Moldova trebuie s[ \in[ seama de particularit[\ile
pedodiversit[\ii locale, factorii de degradare a solurilor, forma de proprietate
asupra terenurilor agricole.
Conservarea pedodiversit[\ii Republicii Moldova este condi\ionat[ de
restric\iile care afecteaz[ calitatea =i capacitatea de produc\ie a solurilor.
Restric\iile sunt determinate at`t de factorii naturali (clima, relieful, apele
freatice etc.) c`t =i de ac\iunile antropice. Obiectivele principale privind
conservarea pedodiversit[\ii Republicii sunt:
- o abordare global[, concentrat[, coerent[ pentru utilizarea durabil[ a
pedodiversit[\ii, garantarea fertilit[\ii solurilor;
- instaurarea regulilor de amenajare spa\ial[ care \in seama de echilibrul
ecologic, ]ntre care un loc esen\ial ]l ocup[ protec\ia, ameliorarea =i utilizarea
durabil[ a solurilor;
- asigurarea men\inerii activit[\ilor agricole =i silvice, garant`ndu-le pe
termen lung viabilitate, echilibru =i stabilitate socio-economic[;
- structurarea peisajelor astfel ]nc`t s[ stimuleze procesele naturale de
men\inere a biodiversit[\ii, de autopurifcare =i revitalizare a solurilor, de
limitare a concentr[rii poluan\ilor ]n sol;
- promovarea =i intensifcarea cercet[rilor ]n cadrul proiectelor-pilot ]n
scopul instaur[rii de noi sisteme de agricultur[, care respect[ echilibrele
naturale

=i

capacit[\ile

de

]nc[rcare

solurilor

din

fecare

zon[ pedoclimateric[ =i sistem de land=aft;

- men\inerea practicilor =i experien\ei tradi\ionale ]n armonie cu
tehnicile moderne de utilizare durabil[ a solurilor;
- executarea obligatorie a ridic[rilor pedologice =i agrochimice periodice
pentru aprecierea st[rii de calitate =i gradului de degradare a solurilor; a
studiilor de impact cu privire la sol; efectuarea monitoringului calit[\ii solului;

- elaborarea sistemului =tiin\ifc argumentat de organizare a teritoriului

cu destina\ie agricol[ =i silvic[ cu eviden\ierea particularit[\ilor land=aftoecologice;
- elaborarea sistemului de m[suri pentru combaterea factorilor restrictivi
ai

capacit[\ii

productive

=i

reconstruirea

ecologic[

solurilor,

=i

implementarea m[surilor elaborate;

- elaborarea metodelor de control =i gestiune a st[rii de calitate =i
capacit[\ii de produc\ie a solurilor.
4.4. Ac\iuni cu caracter general privind combaterea degrad[rii
solurilor. Ac\iuni cu caracter general ]n combaterea degrad[rii solurilor sunt
urm[toarele:
- constatarea perimetrilor teritoriilor afectate de procesele de degradare
prin efectuarea ridic[rilor pedologice =i agrochimice;
- revederea structurii folosin\elor agricole =i silvice, restructurarea
folosin\elor ]n func\ie de natura proceselor de degradare =i necesitatea
men\inerii echilibrului ecologic dintre ecosistemele naturale =i antropice,
extinderea suprafe\elor ocupate cu vegeta\ie forestier[ pe circa 80-100 mii
ha, ]n masive, p`lcuri, perdele forestiere, zone verzi =i parcuri;
- stabilirea =i urm[rirea m[surilor de prevenire a diferitor forme de
degradare a solurilor =i ecosistemelor, cu precizarea r[spunderilor tehnologice
=i fnanciare;
- generalizarea ]n practic[ a unui ansamblu de mecanisme economice =i
juridice de reglamentare =i stimulare la nivel na\ional =i local efectuarea
m[surilor de pre]nt`mpimare =i combatere a degrad[rii solurilor =i altor
resurse naturale;
- elaborarea =i implementarea de politici regionale (la nivel de jude\) de
dezvoltare care, ]n func\ie de situa\iile socio-economice =i culturale, \in seama
de problemele utiliz[rii durabile, protec\iei =i amelior[rii solurilor;
- gestiunea ac\iunilor de combatere a degrad[rii solurilor pe baze
contractuale ]ntre agricultori, silvicultori, proprietari, guvern =i/sau asocia\ii
voluntare cu prevederea de renumera\ii fnanciare =i compensa\ii;
- asigurarea ]n spiritul democra\iei, justi\iei =i solidarit[\ii ]ntre cet[\eni
=i ]n scopul dezvolt[rii armonioase, ca toate jude\ele republicii s[ dispun[ de
resurse corespunz[toare cerin\elor de combatere a degrad[rii solurilor =i altor
resurse naturale;

- crearea de infrastructuri corespunz[toare pentru instruire, educa\ie =i

propagand[, capabile s[ permit[ popula\iei locale s[-=i ]nsu=easc[ noile
deprinderi necesare pre]nt`mpin[rii =i combaterii de=ertifc[rii, protec\iei =i
utiliz[rii durabile a solurilor;
- instituirea =i ]ntre\inerea monitoringului integrat ]n vederea stabilirii
evoli\iei proceselor de degradare a solurilor, ]ntocmirii prognozelor =i
avertiz[rii factorilor de decizie privind efectuarea m[surilor urgente de
pre]nt`mpinare =i combatere a degrad[rii pedodiversit[\ii.
4.5.

Ac\iuni

de

amenajare

antierozional[

teritoriului.

Organizarea =i amenajarea antierozional[ a terenurilor este un sistem

unitar de m[suri tehnice, economico-organizatorice =i juridice care au scop
folosirea ra\ional[ a ]ntregului fond funciar ]n vederea integr[rii c`t mai bune ]n
agrosistemul specifc fec[rei zone colinare. Acest sistem, ca regul[, se
proiecteaz[ ]n cadrul bazinelor hidrografce de m[rime mare, mijlocie =i mic[. }
n

republic[

proiectele

de

organizare

=i

amenajare

antierozional[

se

elaboreaz[ pentru teritoriile comunelor cu luarea ]n considera\ie a cerin\elor

amenaj[rilor antierozionale ]n cadrul bazinelor hidrografce.
Organizarea teritoriului ]n primul r`nd trebuie s[ rezolve corect =i
efcient, economic =i antierozional re\inerea sau, dac[ este cazul, evacuarea
dirijat[ a apei de pe versan\i p`n[ la cel mai apropiat emisar. }n al doilea r`nd
trebuie s[ asigure ordonarea cea mai ra\ional[ =i rentabil[ a modului de folosin\
[ a terenurilor, care contrubuie la protec\ia antierozional[ a teritoriului comunei
sau bazinului hidrografc.
Ac\iunile de amenajare antierozional[ cuprind urm[toarele m[suri =i
lucr[ri:
-

repartizarea

folosin\elor

pe

versan\i

reie=ind

din

pretabilitatea

terenurilor la arabil sau pentru culturile pomicole, viticole, paji=ti, planta\ii

forestiere (]n conformitate cu condi\iile pedoclimatice =i de relief);
- stabilirea num[rului de sole =i parcele de lucru, a formei =i m[rimei
acestora pe fecare versant aparte ]n conformitate cu ]nclinarea, forma =i
dimensiunile versantului, orientarea solelor pe curbe de teren;
- stabilirea unei re\ele optime de drumuri tehnologice, dimensionarea =i
amplasarea lor corect[ pe pante;
- stabilirea unei re\ele optime de canale pentru evacuarea dirijat[ a apei
de pe versan\i ]n cazul ploilor toren\iale;

- m[suri agrotehnice pentru protec\ia solului: sisteme de culturi specifce

pe curbe de nivel, ]n f`=ii =i ]n benzi ]nierbate, asolamente de protec\ie
antierozional[, lucr[ri pedoameliorative etc.;
-

lucr[ri

pentru

stingerea

forma\iunilor

toren\iale

=i

combaterea

eroziunii ]n ad`ncime: niveluri-model[ri =i ]mpluturi cu terasamente, canale de

nivel, planta\ii silvice, ]mprejmuiri, taluzuri, c[deri ]n trepte, instala\ii de curent
rapid, consolid[ri, cleonaje, g[rdule\e, praguri, baraje, canale de evacuare ]n
emisar etc.;
- amenaj[ri ftomeliorative: ]nfin\area perdelelor forestiere pentru
protec\ia terenurilor agricole, fondarea ]n mod obligatoriu a planta\iilor silvice
pe versan\ii cu ]nclinarea mai mare de 30, ]mp[durirea ravenelor, crearea
zonelor forestiere de protec\ie a surselor acvatice, transformarea din arabil ]n
f`ne\e =i paji=ti a solurilor arabile puternic =i foarte puternic erodate, ]
nierbarea taluzurilor =i a canalelor de evacuare a excesului de ap[ pluvial[ etc.
Comparativ pu\in costisitoare, ]ndeplinabile =i efciente sunt urm[toarele
m[suri

=i

amenaj[ri

antierozionale:

organizarea

teritorial[;

m[surile

agrotehnice; amenaj[rile ftomeliorative. Cu regret, ]n condi\iile politice =i

socio-economice

existente

realizarea

acestor

m[suri

este

problematic[.

Reforma funciar[ se efectueaz[ ]n baza planurilor vechi de organizare

teritorial[, f[r[ perfec\ionarea lor =i amenajarea antierozional[ a teritoriilor la
nivel de comun[. Solele existente p`n[ la ]mp[r\irea p[m`ntului au fost ]
mp[r\ite ]n zeci de parcele private repartizate pe pante ]n mare parte incorect
din punct de vedere a protec\iei antierozionale a terenurilor. Parcelele private,
ca regul[, sunt mici (l[\imea 20-30 m, lungimea 200-500 m) =i amplasate din
deal ]n vale, ce favorizeaz[ evoluarea proceselor de eroziune a solului.
}n condi\iile existente problema perfec\ion[rii organiz[rii antierozionale a
teritoriilor comunelor =i bazinelor hidrografce mijlocii se rezolv[ la nivel de
stat.
Premisele realiz[rii m[surilor antierozionale agrotehnice =i ftomeliorative
pe terenurile privatizate sunt:
- reglamentarea juridic[ a responsabilit[\ii de\in[torilor de terenuri pentru
degradarea solurilor;
- comasarea parcelelor private de teren ]n grupuri compacte pe
exploata\ii mari pentru a folosi tehnica modern[ =i a realiza m[surile
agrotehnice de combatere a eroziunii;

- con=tientizarea de\in[torilor de parcele privatizate necomasate ]n

necesitatea efectu[rii ]n comun ]n cadrul unei sole a m[surilor de protec\ie
antierozional[ a solului - condi\ie obligatorie pentru conservarea fertilit[\ii =i
capacit[\ii de produc\ie a ]nveli=ului de sol;
- elaborarea =i implementarea ]n fecare jude\ a unui proiect-pilot de
organizare =i amenajare antierozional[ a teritoriului unei comuni cu condi\ii
pedoclimaterice =i de relief tipice, care va servi ca model pentru al\i fermieri;
Proiectele de organizare teritorial[ =i amenajare antierozional[

teritoriilor comunelor se elaboreaz[ ]n baza h[r\ilor recente de soluri la scara

1:10000 sau 1:5000 cu aplicarea =i a altor h[r\i =i materiale.
E=alonarea ac\iunilor =i volumul lucr[rior de prevenire =i combatere a
degrad[rii solurilor prin eroziune este urm[toarea:
- ]mp[durirea ravenelor pe o suprafa\a de 8,9 mii ha, a alunec[rilaor de
teren pe o suprafa\a de 26,6 mii ha, a pantelor cu ]nclinare mai mare de 30
pe o suprafa\[ aproximativ 30 mii ha.
- recultivarea a 5.0 mii ha de terenuri decopertate prin excava\ii
(eroziunea antropic[);
- transformarea din arabil ]n f`ne\e aproximativ a 100 mii ha de soluri
puternic =i foarte puternic erodate;
- ]nierbarea

oga=elor =i a canalelor de regulizare a excesului de

ap[ pluvial[ pe o suprafa\[ de 5-6 mii ha;

- respectarea principiilor antierozionale de cultivare a plantelor (sisteme
de culturi pe curbe de teren, ]n f`=ii =i ]n benzi ]nierbate, asolamente de
protec\ie antierozional[) pe o suprafa\[ cca 1 mln ha;
- introducerea ]n sol a complexului de nevertebrate =i asocia\ii
microbiene saprofte pentru refacerea biotei =i majorarea produc\iei agricole.
4.6.

Ac\iuni

de

prevenire

=i

combatere

alunec[rilor

de

teren.Prevenirea alunec[rilor de teren este posibil[ dac[ sunt sesizate =i

interpretate la timp semnele caracteristice declan=[rii acestor fenomene prin ]
mpiedicarea p[trunderii, ]n zona periculoas[, a apelor, care, prin infltrare
m[resc rezerva apelor subterane =i favorizeaz[ formarea patului de alunecare.
Pentru prognozarea alunec[rilor de teren ]n cadrul Agen\iei Geologice a
Republicii Moldova este necesar[ instituirea, punerea ]n func\ie =i \inerea la zi
a monitoringului terenurilor cu pericol de alunec[ri, ]n primul r`nd ]n intravilan.

M[surile principale de prevenire =i combatere a alunec[rilor de teren

sunt urm[toarele:
- construirea canalelor de evacuare rapid[ a apei pluviale;
- drenarea terenurilor prin diferite metode;
- captarea izvoarelor de coast[;
- ]mp[durirea terenurilor afectate sau care pot f afectate;
- construirea ]mprejmuirilor, zidurilor de sprijin, contra-banchetelor etc.
Valorifcarea terenurilor alunecate este costisitoare, dar mult mai
costisitoare este del[sarea, abandonarea suprafe\elor afectate. Cea mai
simpl[ =i

efcient[ valorifcare a terenurilor alunecate este ]mp[durirea cu

specii de arbori rapid cresc[toare (salcie, plop, salc`m) ce vor contribui, ]n

timp, la stabilizarea alunec[rii.
Lucr[rile de drenare =i alte m[suri tehnice sunt necesare ]n cazul c`nd
alunec[rile amenin\[ distrugerea c[ilor de comunica\ie, obiectelor sociale =i
economice, locuin\elor etc. =i se efectueaz[ ]n baza unui proiect, ]ntocmit de o
institu\ie specializat[.
4.7.Protec\ia stabilit[\ii structurale a solurilor. }n

formarea

structurii solurilor un rol important ]l joac[ plantele, microorganismele, fauna

din sol, fenomenele de umezire =i uscare, de ]nghe\ =i dezghe\ etc. To\i ace=ti
factori trebuie s[ fe lua\i ]n considera\ie la elaborarea sistemului de agricultur[
care favorizeaz[ stabilitatea structural[ a solurilor.
Pentru a proteja structura solurilor este necesar de ac\ionat ]mpotriva
cauzelor care provoac[ degradarea ei:
- s[ se evite b[t[torirea solurilor prin circularea f[r[ rost a ma=inilor =i
utilajelor agricole;
- s[ nu se permit[ lucrarea solurilor ]n stare prea umed[ sau prea
uscat[ (prelucrarea solului ]n stare de maturitate fzic[);
-

s[

se

aleag[

pentru

fecare

caz

sistemul

de

lucr[ri

care

favorizeaz[ stabilitatea structural[ a solului (variante ale sistemului minimum

de lucr[ri corespunz[toare condi\iilor specifce);
- s[ se efectueze aratul de toamn[ a solului pentru af`narea =i
structurarea stratului arabil sub influen\a ]nghe\ului =i dezghe\ului;
- s[ se ]ncorporeze ]ngr[=[minte organice =i chimice precum =i
rezidurile vegetale pentru a contribui la formarea humusului care joac[ rolul de
ciment de leg[tur[ a agregatelor de sol;

- s[ se introduc[ asolamente care includ culturi furajere perene, mai ales

leguminoase.
Starea structural[ a solului poate f apreciat[ ]n baza indicatorilor
hidrostabilit[\ii structurale, care pot f ob\inu\i pe baza unui procedeu
standartizat, simplu =i repetabil.
4.8.Ameliorarea

solurilor

s[r[turate.Lucr[rile

de

ameliorare

solurilor s[r[turate se ]ncadreaz[ ]n ansamblul general al interven\iilor de

combatere a de=ertifc[rii =i ]mbun[t[\ire a st[rii ameliorative a teritoriului.
Ameliorarea solurilor s[r[turate se efectuiaz[ ]n baza proiectelor elaborate pe
zone naturale, pe bazine hidrografce =i se realizeaz[ ]n etape. }n prima etap[
se rezolv[ schema hidrotehnic[ (gospod[rirea apelor, desec[ri). }n etapa
urm[toare se realizeaz[ drenarea teritoriului, ameliorarea solurilor =i aplicarea
tehnologiilor

ameliorative

de

cultivare

culturilor

agricole,

destinate

s[ optimizeze regimul ameliorativ al solurilor.

Lucr[rile de ]mbun[t[\iri funciare =i m[surile agropedoameliorative sunt
urm[toarele:
- reconstruirea =i \inerea ]n regul[ a re\elei de drene =i colectore de
desecare pe o suprafa\[ de 87,7 mii ha de terenuri desecate;
- amendarea gipsic[ =i sp[larea de s[ruri a solurilor aluviale salinizate
irigate din lunca Nistrului =i Prutului pe o suprafa\[ cca 50 mii ha;
- amendarea repetat[ cu gips a 25 mii ha de solone\uri cernoziomice =i
cernoziomuri solone\izate arabile;
- introducerea de plante tolerante la salinizare =i solone\izare pentru
refacerea paji=tilor din luncile r`urilor mici, reglamentarea p[=unatului pe
aceste teritorii (suprafa\a aproximativ 50-60 mii ha).
}n afar[ de lucr[rile men\ionate, pe terenurile ocupate cu soluri
solone\izate arabile este necesar[ aplicarea af`n[rii ad`nci. Toate solurile
s[r[turate ameliorate arabile necesit[ o fertilizare maximal[. F[r[ introducerea ]
ngr[=[mintelor organice =i minerale aceste soluri nu pot asigura produc\ii
mari,

find

s[race

]n

humus,

elemente

nutritive

=i

cu

activitate

biologic[ redus[.
4.9.Reconstruc\ia

ecologic[

solurilor

dinpunct

de

vedere

agrochimic. M[surile agrochimice de reconstruire ecologic[ constau ]n

aducerea treptat[ a ]nsu=irilor chimice =i biologice ale solului ]n domeniile
optime de valori pentru culturile agricole. Aceste m[suri se realizeaz[ ]n

concordan\[ cu structura =i rota\ia culturilor, lu`nd ]n considera\ie cerin\ele

pie\ii =i destina\ia produc\iei agricole. Pentru stabilizarea fertilit[\ii efective =i
reconstruirea ecologic[ a solului din punct de vedere agrochimic se recomand[
urm[torul complex de m[suri:
-minimalizarea ]n limitele admisibile (5-6 t/ha) a eroziunei solului;
-optimizarea

structurii

leguminoase =i ierburilor

asolamentelor:

majorarea

cotei

culturilor

perene (lucerna, exparceta) p`n[ la 20-30%

(extinderea suprafe\elor ocupate sub soie p`n[ la 125-150 mii ha, maz[re - 90100 mii ha, fasole - 25-30 mii ha), ce va conduce la acumularea a circa 50 mii
tone de azot biologic;
- asigurarea unei bilan\e nedefcitare de humus prin introducerea
anual[ ]n sol a 10-12 t/ha de gunoi de grajd (]n total pe republic[ anual este
necesar de 18-20 mln t de gunoi de grajd);
- ]ncorporarea par\ial[ ]n sol a produc\iei secundare a culturilor p[ioase
=i porumbului;
-

folosirea

tuturor

de=eurilor

industriei

alimentare,

n[molurilor

gospod[riilor comunale pentru producerea composturilor =i ]mbog[\irea

solurilor cu humus =i elemente nutritive;
- reglarea regimului trofc al solurilor prin introducerea anual[

pe

toat[ suprafa\a ocupat[ sub culturile agricole (2,184 mln ha) a cca 120 mii tone
de azot, 100 mii tone de fosfor, 50 mii tone de potasiu, ]n total cca 270 mii
tone de substan\[ activ[.
M[surile recomandate vor conduce la optimizarea treptat[ a indicatorilor
fertilit[\ii solului din punct de vedere agrochimic =i ob\inerea a unei roade
medii de cca la 4,0- 4,2 t/ha de unit[\i ceriale de calitate ]nalt[ pe terenurile
neirigate =i 6-7 t/ha pe cele irigate.
4.10. Irigarea ca m[sur[ de reglare a regimului de umiditate a
solului =i combaterea desertific[rii.Una din m[surile principale care
condi\ioneaz[ valorifcarea superioar[ a solurilor din teritoriile afectate de
desertifcare compens`nd defcitul de umiditate este irigarea. Conform f=ei
cadastrale centralizatoare (Cadastrul funciar al Republicii Moldova la 1 ianuarie
1999) suprafa\a total[ a terenurilor agricole irigate este 308,6 mii ha. La zi, de
fapt, este p[strat[ re\eaua de irigare =i sta\iile de pompare pe o supraa\
[ aproximativ 85 mii ha. Pe terenurile cu o suprafa\[ de 130 mii ha ]n ultimii
ani, ]n procesul reformei funciare re\eaua =i instala\iile de irigare au fost

demolate. Din cauza crizei fnanceare (agricultorii nu dispun de mijloace

b[ne=ti pentru a pl[ti pentru apa de irigare) nu se efectuiaz[ irigarea =i pe cea
mai mare parte a terenurilor ce dispun de mijloacele tehnice cuvenite.
Procesul reducerii suprafe\elor terenurilor irigate, cauzat de criza
economic[, continu[.
}n perioada de exploatare solurile irigate, ca regul[, sunt supuse
modifc[rilor negative a ]nsu=irilor: deteor[rii structurii =i tas[rii stratului arabil
=i subiacent, saliniz[rii, solonetiz[rii, ridic[rii nivelului apelor freatice =i
mineraliz[rii lor etc.
M[surile principale pentru combatere a degrad[rii solurilor irigate din
Moldova Central[ =i de Sud sunt urm[toarele:
- restabilirea re\elei de irigare, demolate;
- extinderea suprafe\elor irigate ]n mod treptat ]n Moldova de Sud ]n
rezultatul utiliz[rii apei pentru irigare din Dun[re =i a apei bazinelor mici de
acumulare;
- ameliorarea solurilor irigate solone\izate =i salinizate secundar prin
introducerea amendamentelor chimice (gipsului) =i efectuarea sp[l[rilor;
- ameliorarea st[rii hidromeliorative a terenurilor irigate din luncile
Prutului =i Nistrului prin amenajarea periodic[ a re\elei existente de drene =i
colectore;
-transmiterea gr[tuit[ a utilajului re\elei de irigare posesorilor de terenuri
privatizate;
-organizarea asocia\iilor consumatorilor de ap[ pentru irigare.
4.11.Refacerea =i conservarea solurilor poluate.

}n

rezultatul

sc[derii nivelului de chimizare ]n agricultur[ ]n anii 1990-1999 aproximativ de

10-20 ori, problema polu[rii solurilor pe terenuri mari nu exist[. Suprafe\e mici
de soluri poluate cu substan\e himice toxice pot f separate
prezentelor =i fostelor

]n jurul

depozite de pesticide =i ]ngr[=[minte minerale.

Poluate cu produse naftaliere sunt c`teva zeci de hectare de sol ]n perimetrul

aerodromurilor militare din M[rcule=ti =i Tiraspol. M[sura principal[ pentru
refacerea solurilor poluate puternic pe suprafe\e mici este decopertarea
stratului poluat de sol, ]nmorm`ntarea acestuia ]n locuri speciale, recultivarea
terenului

prin

aport

de

sol

fertil

(suprafa\a

terenurilor

care

necesit[ aceast[ interven\ie nu dep[=e=te 500 ha). }n caz contrar terenurile

puternic poluate se conserveaz[ prin inerbare sau ]mp[durire cu interzicerea a

orice activitate economic[ (p[=unatul, cositul f`nului, colectarea fructelor =i a

plantelor medicale).
4.12.Protec\ia solurilor =i reconstruirea ecologic[ a vegeta\iei
paji=tilor. }n Republica Moldova paji=tile ocup[ 374 mii ha, dintre care pe
versan\i cu soluri erodate - 118 mii ha, ]n luncile r`urilor mari - 57 mii ha. }n
rezultatul major[rii necontrolate a num[rului de vite ]n sectorul privat
(impactul animalier) =i nereglament[rii p[=unatului se observ[ o degradare
puternic[ a pagi=tilor, ce conduce la desertifcarea terenurilor.
M[surile de refacere =i ]mbun[t[\ire a paji=telor existente sunt:
- reglamentarea num[rului de vite =i a p[=unatului reie=ind din
capacitatea de produc\ie a paji=tilor;
-

efectuarea

lucr[rilor

de

suprafa\[,

scoaterea

ciotelor,

adunarea

pietrelor, nivelarea mu=uroaelor, ]ndep[rtarea degaj[rilor de arbu=ti =i

arbolet (vegeta\ia lemnoas[ d[un[toare), grapatul paji=tilor toamna t`rziu sau
la ]nceputul prim[verei, combaterea bolilor pe pagi=ti prin cosiri repetate sau
metode

chimice,

auto]ns[m`n\area

sau

supra]ns[m`n\area,

fertilizarea,

amendarea cu gips a terenurilor solone\izate;

- ]mbun[t[\irea regimului de ap[: freatic, stagnat, captarea izvoarelor de
coast[, regularizarea cursurilor de ap[ ]n v[i, combaterea defcitului de ap[ prin
irigare;
- folosirea ra\ional[ a paji=tilor: p[=unatul ra\ional sau limitat, folosirea
mixt[ f`ne\[-p[=une sau p[=une-f`ne\[;
-

combaterea

eroziunei

solului

prin

]mp[duriri,

reglamentarea

p[=unatului, supra]ns[m`n\area terenurilor degradate;

-combaterea saliniz[rii prin lucr[ri de amenaj[ri amelioative, ]ns[m`n\area
cu plante rezistente la salinizare;
- refacerea radical[ a paji=tilor degradate prin crearea

terenurilor de

paji=ti sem[nate: preg[tirea terenului, aplicarea ]ngr[=[mintelor, alegerea

speciilor =i formarea amestecurilor, sem[natul, ]ngrijirea paji=tilor sem[nate.
}n

compara\ie

cu

p[=unatul

haotic,

p[=unatul

reglamentat

=i

reconstruirea ecologic[ a paji=tilor poate ridica capacitatea lor de produc\ie de

2-3 ori.
4.13. M[suri de protec\ie, extindere =i restabilire a echilibrului
ecologic a solurilor aluviale ]ml[=tinite.

Teritoriile

]nml[=tinite

din

luncile r`urilor joac[ un rol important ]n ameliorarea mediului ]nconjur[tor:

servesc ca regulator al scurgerilor r`urilor mici =i mijlocii; contribuie la

autopurifcarea apelor din r`uri; mic=oreaz[ ariditatea climei =i a consecin\elor
secetei; servesc ca baz[ spa\ial[ pentru plantele rare =i animale s[lbatice,
contribuie la protec\ia biodiversit[\ii.
}n luncile Nistrului , Prutului =i r`urilor mici ml[=tinele =i semiml[=tinele
p`n[ ]n anii 1950 ocupau o supraa\[ de aproximativ 100 mii ha. La zi ]n luncile
r`urilor mari =i mici, ]n conformitate cu datele ultimului ciclu de cercet[ri
pedologice, sunt eviden\iate 15,3 mii de soluri aluviale ml[=tinoase =i
semiml[=tinoase.

Mic=orarea

suprafe\elor

ml[=tinilor

=i

intensifcarea

p[=unatului a adus la desertifcarea luncilor, degradarea biodiversit[\ii =i a

solurilor, poluarea apelor. Pentru restabilirea echilibrului ecologic ]n luncile
r`urilor este necesar de ]ndeplinit lucr[ri de extindere planifcat[ a terenurilor ]
nml[=tinite pe o suprafa\[ de 10-20 mii ha. }n luncile r`urilor mici, prin
proiecte speciale este necesar de a crea un cascad de terenuri ]nml[=tinite
care ar servi ca zone de autopurifcare biologic[ a apelor r`urilor =i ar contribui
la conservarea biodiversit[\ii.
4.14. Elaborarea cadastrului =i instituirea monitoringului funciar.
Utilizarea ra\ional[ =i protec\ia fondului funciar este posibil[ numai prin
elaborarea, instiruirea =i \inerea la zi a cadastrului funciar general =i agricol
=i a monitoringului funciar.
}n prezent, ]n leg[tur[ cu reforma funciar[, se efectueaz[ un nou ciclu de
opera\iuni tehnice =i juridice pentru inventarierea cantitativ[ a fondului funciar
privatizat. Cu regret, ]n cadrul acestor lucr[ri nu se ]ndeplinesc cercet[rile
pedologice necesare pentru eviden\a calita\ii terenurilor privatizate. }n leg[tur[
cu aceasta, ]n perioada postprivati\ional[, este necesar de a efectua treptat
ridic[rile pedologice la scar[ mare =i detaliate =i a elabora pentru fecare
parcel[ cadastral[ a posesorilor de terenuri un certifcat a st[rii de calitate a ]
nveli=ului de sol . Acest certifcat ar f un document de baz[ pentru calcularea
corect[ a impozitului funciar, efectuarea opera\iunilor de v`nzare-cump[rare a
p[m`ntului,

crearea

pie\ei

funciare,

efectuarea

monitoringului

funciar,

promovarea politicii de utilizare durabil[, protec\ie =i ameliorare a ]nveli=ului

de sol, efectuarea controlului de stat =i ecologic asupra regimului de
exploatare a fondului funciar.
Monitoringul funciar ca sistem[ integr[ de supraveghere a resurselor
funciare nu este instituit din cauza lipsei resurselor fnanciare necesare.

Obiectivele principale pentru instituirea cadastrului =i monitoringului

funciar sunt urm[toarele:
- fnalizarea geotopografei =i inventarierii cantitative a terenurilor
privatizate;
- elaborarea metodicii =i organizarea efectu[rii ciclice a ridic[rilor
pedologice pentru elaborarea cadastrului funciar calitativ =i asigurarea tuturor
de\in[torilor de teren cu certifcate a st[rii de calitate a ]nveli=ului de sol;
- elaborarea metodicii =i a proiectului monitoringului funciar, instituirea ]
n etape a direc\iilor principale ale acestui monitoring;
- \inerea la zi sistematic[ =i aducerea la zi periodic[ a documenta\iilor
cadastrului funciar general;
- utilizarea materialelor cadastrului =i monitoringului funciar pentru
a=ezarea echilibrat[ a impozitului funciar; crearea pie\ei funciare; promovarea
politicii de utilizare ra\ional[, protec\ie =i ameliorare a resurselor de sol;
perfec\ionarea
reamplasarea

organiz[rii
unor

teritoriului;

categorii

de

restructurarea,

folosin\[;

stabilirea

reproflarea

=i

asolamentelor;

ra\ionalizarea scoaterii din circuitul agricol a terenurilor degradate; proiectarea

lucr[rilor de ]mbun[t[\iri funciare; organizarea sistemului de comasare a
parcelelor privatizate de teren; efectuarea circuitului juridic al terenurilor =i a
opera\iunilor de v`nzare-cump[rare a p[m`ntului; administrarea =i controlul
propriet[\ii funciare.
4.15.

Consolidarea

=i

reconstruirea

terenurilor

agricole.

Consolidarea =i reconstruirea terenurilor agricole se efectueaz[ ]n baza

materialelor cadastrului funciar general prin ac\iuni de comasare a parcelelor
privatizate ]n grupuri compacte, pe exploata\ii mari, pentru a folosi tehnica =i
tehnologiile moderne =i a reduce cheltuielile de exploatare =i investi\ii ]n
echiparea teritoriului.
Comasarea

parcelelor

privatizate

]n

exploata\ii

mari

poate

efectuat[ prin organizarea asocia\iilor agricole de produc\ie; asocia\iilor de

arend[ pentru propriet[\ile inap\ilor de munc[; exploata\iilor de tip industrial
(avicole, de porcine, taurine, ovine, pomicole, legumicole, viticole etc.); pie\ei
funciare etc.
Reconstruirea formei terenurilor agricole, reproflarea =i reamplasarea
unor categorii de folosin\[ se efectueaz[ ]n baza proiectului de organizare
teritorial[ ]n scopul protec\iei =i utiliz[rii durabile a ]nveli=ului de sol.

4.16. Premisele socio-economice, politice =i demografice privind

conservarea resurselor naturale =i combaterea degrad[rii solurilor.
Combaterea degrad[rii solurilor ]n Republica Moldova este imposibil[ f[r[
o politic[ agricol[ care ar asigura premisele economice pentru ]ndeplinirea
acestui scop. Este necesar de a crea instrumentele politice =i fnanciare care
ar contribui la o mai bun[ func\ionare a ciclurilor materiei ]n agricultur[. O cale
de produc\ie care protejeaz[ mediul =i, totodat[, men\ine at`t fertilitatea
solului

c`t

=i

procesele

naturale

]n

cadrul

ecosistemului

este

cea

reprezentat[ de agricultura durabil[. Premiza pentru implementarea unei

reforme fundamentale a sistemelor de produc\ie agricol[ ar f o schimbare ]n
politicile pie\ei agrare =i pre\urilor, care trebuie sus\inut[ de toat[ societatea.
Combaterea degrad[rii solurilor, protec\ia mediului ]nconjur[tor, naturii
=i biodiversit[\ii este legat[ de renun\[rile la exploatarea intensiv[, =i de
cre=terea propor\iei muncii manuale, pe de alt[ parte. Ambele pot f realizate
numai dac[ societatea apreciaz[ aceste realiz[ri legate de ecologie, ca find
corespunz[toare, =i pl[te=te pentru ele.
Reflexul dezvolt[rii durabile trebuie s[ fe creat ]n toate sectoarele
economiei na\ionale. Toate ministerele =i organizmele guvernamentale trebuie
s[-=i difneasc[ explicit misiunea =i responsabilitatea lor pentru dizvoltarea
durabil[ =i protec\ia mediului.
Premisele politice =i soci-economice privind conservarea resurselor
naturale, combaterea desertifc[rii =i dezvoltarea durabil[ sunt:
-

acordarea unui loc important ac\iunilor =i m[surilor de protec\ie a

mediului =i resurselor naturale ]n toate programele na\ionale de dezvoltare a

economiei;
- stabilirea de norme unitare pentru protec\ia mediului, ]n primul r`nd a
resurselor de sol =i acvatice;
- stabilirea cadrului legislativ, fnanciar =i bugetar favorabil at`t
bun[st[rii socio-economice a popula\iei c`t =i protec\iei mediului =i resurselor
naturale;
- asigurarea mijloacelor necesare pentru cercet[ri =tiin\ifce, dezvolt[ri
tehnologice ]n domeniul combaterii de=ertifc[rii =i dezvolt[rii durabile;
- fnan\area monitoringului calit[\ii fondului funciar;
-

promovarea

de=ertifc[rii ;

colabor[rilor

interna\ionale

]n

domeniul

combaterii

- informarea =i educarea publicului ]n necesitatea abord[rii la rezolvarea

problemelor degrad[rii terenurilor, conserv[rii resurselor naturale, asigur[rii
securit[\ii alimentare =i ecologice.
Presingul antropic este unul din factorii principali ai de=ertifc[rii.
Popula\ia republicii alc[tuie=te 4,4 mln, densitatea - 130 oameni pe km 2, ]n
zona rural[ locuiesc 63%. Prin ponderea ridicat[ a popula\iei, ocupate ]n
agricultur[ (40%), Moldova este una din cele mai "rurale" \[ri din Europa.
Minimalizarea presingului antropic asupra resurselor naturale =i, ]n
primul r`nd, asupra solului, este posibil[ numai ]n rezultatul reducerii
semnifcative a popula\iei rurale, ocupate ]n agricultur[, prin ]nviorarea
activit[\ilor ]n industrie =i alte ramuri neagricole din mediul urban =i rural.
4.17.Colaborarea

regional[

conserv[rii pedodiversit[\ii.

=i

Crearea

interna\ional[
unei

]n

situa\ii

problemele
interna\ionale

favorabile pentru rezolvarea problemelor conserv[rii pedodiversit[\ii =i utiliz[rii

durabile a solurilor este posibil[ numai ]n rezultatul colabor[rii cu ]ntreaga
comunitate uman[.
P[r\ile aderate la Conven\ia ONU pentru combaterea de=ertifc[rii prin
degradarea solurilor rezolv[ ]n comun urm[toarele:
- coordoneaz[ ac\iunile ]n elaborarea unei strategii de durat[ pentru
combaterea degrad[rii solurilor la nivel na\ional, regional =i global;
- prin intermediul organiza\iilor interguvernamentale colaboreaz[ la
elaborarea programelor de ac\iuni;
- creaz[ la nivel na\ional =i local mecanisme de coordonare a ac\iunilor
dintre \[rile dezvoltate =i cele ce se g[sesc ]n stadiul de dezvoltare, dintre
organiza\iile interguvernamentale =i nonguvernamentale, pentru realizarea
mai efectiv[ a programelor na\ionale =i rezolvarea problemelor prioritare;
- accept[ o abordare complex[ a aspectelor fzice, biologice =i socioeconomice a proceselor de degradare a solurilor, de=ertifcare =i secet[;
- acord[ o aten\ie deosebit[ rela\iilor economice ce contribuie la
dezvoltarea durabil[ a \[rilor;
- integreaz[ strategiile ]n domeniul combaterii s[r[ciei, degrad[rii
solurilor, de=ertifc[rii =i minimaliz[rii consecin\elor secetei;
- contribuie la acordarea unui ajutor fnanciar \[rilor slab dezvoltate din
partea organiza\iilor fnanciare interna\ionale pentru rezolvarea problemelor
combaterii degrad[rii solurilor, de=ertifc[rii =i secetei;

- stimuleaz[ =i ]ncurajeaz[ perfec\ionarea =i aplicarea tehnologiilor

moderne ]n toate sferele economiei.
4.18. Rolul =i obliga\iile de\in[torilor de terenuri =i agen\ilor
economici

]n

gestionarea

degrad[rii solurilor.

resurselor

naturale

=i

combaterea

Combaterea degrad[rii solurilor =i de=ertifc[rii,

protec\ia =i utilizarea durabil[ a resurselor naturale este o obliga\ie a tuturor

persoanelor fzice =i juridice care folosesc terenurile cu orice titlu, ]n care
scop:
- respect[ regulamentele =i normativele tehnice ]n vigoare privind
utilizarea durabil[ a terenurilor =i resurselor naturale;
-

solicit[

autorit[\ile

pentru

protec\ia

=i

exploatarea

ra\ional[

terenurilor;
- asist[ persoanele ]mputernicite cu inspec\ia, pun`ndu-le la dispozi\ie
eviden\a

m[surilor

proprii,

toate

documentele

relevante

=i

le

faciliteaz[ controlul activit[\ilor necesare elucid[rii problemelor privind starea

de calitate a solurilor =i altor resurse naturale;
- se supun ordinului de ]ncetare temporar[ sau defnitiv[ a activit[\ii cu
risc de deteriorare sau de distrugere irecuperabil[ a terenurilor;
- suport[ costul, repararea prejudiciului cu privire la calitatea terenului =i
]nl[tur[ urm[rile produse de acestea, restabilind condi\iile anterioare producerii
prejudiciului;
- asigur[ paza =i p[streaz[ integritatea patrimoniului amenaj[rilor de ]
mbun[t[\iri funciare;
- p[streaz[ f`=iile forestiere de protec\ie =i respect[ regimul silvic, stabilit
pentru conservarea vegeta\iei lemnoase de pe p[=unile ]mp[durite care ]
ndeplinesc func\ii de protec\ie a solurilor =i a resurselor acvatice;
- asigur[ organizarea, amenajarea =i exploatarea ra\ional[ a p[=unilor ]n
func\ie de capacitatea lor de refacere =i cerin\ele de protec\ie a solului =i
vegeta\iei erboase.
4.19. Ac\iuni privind perfec\ionarea structurii institu\ionale ]n
domeniul conserv[rii pedodiversit[\ii. Pentru implementarea m[surilor
privind conservarea pedodiversit[\ii este necesar[ o structur[ institu\ional[ care
ar realiza ]n practic[ un ansamblu de mecanisme economice =i politice de
reglamentare =i stimulare la nivel local =i na\ional a activit[\ii ]n domeniul
protec\iei, amelior[rii =i utiliz[rii durabile a solurilor.

Ac\iunile principale privind perfec\ionarea structurii institu\ionale ]n

domeniul conserv[rii pedodiversit[\ii sunt:
- crearea la nivel na\ional (]n cadrul Ministerului Agriculturii =i Industriei
Prelucr[toare), precum =i ]n jude\ =i comun[ a unui sistem ierarhic unic de
administrare, control, reglamentare =i protec\ie a propriet[\ii funciare;
- crearea ]n cadrul sistemului men\ionat a serviciului monitoringului
funciar;
- ]mbun[t[\irea sistemului na\ional de cercet[ri =i studii pedologice =i
agrochimice

pentru

crearea

bazei

informa\ionale

cadastrului

=i

monitoringului funciar =i argumentarea m[surilor de protec\ie, ameliorare =i

utilizare durabil[ a resurselor de sol;
- dezvoltarea =i crearea infrastructurii corespunz[toare pentru instruirea
popula\iei locale.
4.20. Asigurarea =tiin\ific[ a evalu[rii, prevenirii =i combaterii
degrad[rii solurilor.Moldova, ca parte aderat[ la Conven\iile interna\ionale, ]
n m[sura posibilit[\ilor, se oblig[ s[ sus\in[ cercet[rile tehnico-=tiin\ifce
domeniul

combaterii

consecin\elor

degrad[rii

secetei,

solurilor,

efectuate

de

de=ertifc[rii
c[tre

institu\iile

]n

=i minimaliz[rii
na\ionale

]n

str`ns[ colaborare cu cele regionale =i interna\ionale. Direc\iile principale de

cercetare se stabilesc urm[toarele:
-

studierea

factorilor

=i

proceselor

de

degradare

solurilor,

de=ertifcare a terenurilor =i secet[, elaborarea m[surilor =i tehnologiilor de

adoptare, combatere =i minimalizare a consecin\elor;
- elaborarea sistemului de etaloane absolute =i relative de sol pentru
solurile zonale ale republicii, evoluate ]n diferite condi\ii hidrotermice (valoarea
coefcientului hidrotermic de la 0,5 p`n[ la 0,9), efectuarea cartograferii
terenurilor degradate ]n baza sistemului de soluri - etalon =i elaborarea
proiectelor de combatere a de=ertifc[rii;
- studierea resurselor acvatice =i perfec\ionarea tehnologiilor de utilizare
durabil[ a resurselor acvatice la irigare =i alte necesit[\i pentru combaterea
consecin\elor secetei;
- elaborarea sistemelor ecologic argumentate de ]mbun[t[\iri funciare =i
refacere a regimului hidric =i fertilit[\ii solurilor degradate;

- determinarea nivelurilor optime =i critice ale indicatorilor fzici, chimici

=i biologici ai solurilor =i normelor ecologic admisibile ale ]nc[rc[rilor chimice
asupra solurilor;
- argumentarea bilan\ului ecologic inofensiv al substan\elor minerale ]n
sol =i a sistemelor ecologic nepericuloase de fertilizare a solurilor;
- crearea bazei =tiin\ifce a sistemului de agricultur[ durabil[ care
asigur[ ob\inerea produc\iei agricole ecologic pure =i exclude de=ertifcarea
terenurilor =i poluarea resurselor de sol =i acvatice;
- studierea factorilor economici, politici =i demografci, care conduc la
de=ertifcare =i s[r[cie, elaborarea mecanismelor =i politicilor regionale =i
locale de dezvoltare durabil[.

5.AGRICULTURA DURABIL{ - PREMISA SECURIT{|II

ALIMENTARE +I EVIT{RII EPUIZ{RII SAU DEGRAD{RII BAZEI
DE RESURSE NATURALE
Agricultura intensiv[ a condus la cre=terea produc\iei, dar interven\iile
abuzive asupra terenului agricol, au avut numeroase urm[ri negative de
lung[ durat[ asupra mediului ]nconjur[tor =i ]ndeosebi asupra solului,
resurs[ principal[ pentru sus\inerea procesului de produc\ie ]n agricultur[.
Ca o alternativ[ la agricultura conven\ional[ a ap[rut conceptul de
agricultur[ durabil[. Aceasta este un mod de dezvoltare integral[ a ]ntregului
sistem
m[sur[

de

agricultur[.

agroftotehnic[

Fiecare

trebuie

s[

component
fe

analizat[

al
=i

sistemului,
apreciat[

nu

fecare
numai

dup[ efectul imediat, dar =i cel de durat[ asupra celorlalte componente =i ]n

fnal asupra sistemului ]n ansamblu. Aceasta ]nseamn[ a vedea agricultura ca
un sistem social =i ambiental ]n care agricultura =i cercetarea sunt
preocupate nu numai pentru recolte mari dar =i pentru optimizarea sistemului
ca un tot, pentru a men\ine productivitatea lui pe termen lung. A=adar, ]n
agricultur[ dezvoltarea durabil[ ]nseamn[ men\inerea securit[\ii alimentare
na\ionale concomitent cu asigurarea evit[rii epuiz[rii bazei de resurse naturale,
]n primul r`nd resurselor de sol. Pentru a f durabil[, agricultura trebuie s[ fe
productiv[, proftabil[, ecologic[ =i s[ conserveze resursele.
Activitatea ]ntr-o gospod[rie cu agricultur[ durabil[ trebuie s[ se bazeze ]
n primul r`nd pe folosirea proceselor naturale, pe resursele biologice =i pe cele
regenerabile ale gospod[riei =i numai ]n al doilea r`nd pe substan\ele

cump[rate. Conservarea resurselor interne, solul cu ]nsu=irile sale, apele,

biodiversitatea etc., sunt o caracteristic[ de seam[ a agriculturii durabile =i,
deci, a combaterii degrad[rii =i de=ertifc[rii terenurilor.
Premisele

principale

ale

agriculturii

durabile

]n

Moldova

sunt

urm[toarele:
- structurarea =i reconstruirea land=afturilor, l[rgirea suprafe\elor ]
mp[durite =i a paji=tilor pe versan\i pentru men\inerea echilibrului ecologic ]
ntre ecosistemele naturale =i antropice, p[strarea biodiversit[\ii, protec\ia
mediului =i a resurselor de sol =i acvatice;
- ]ntroducerea asolamentelor ]n care raportul dintre culturile pr[=itoare,
cereale p[ioase =i leguminoase va contribui la protec\ia fertilit[\ii solurilor,
combaterea buruienelor, bolilor =i d[un[torilor, sporirea produc\iei;
- aplicarea ]ngr[=[mintelor organice provenite de la toate sursele
posibile - tocarea =i ]ncorporarea resturilor vegetale, gunoiul de grajd,
composturi, ]ngr[=[minte verzi, culturi intermediare, n[moluri de la complexele
de cre=tere a animalelor =i gunoaiele menagere (ultimele dou[ tipuri numai
dup[ o preg[tire special[);
- aplicarea ]ngr[=[mintelor chimice ]n doze moderate numai ca
completare la celelalte m[suri;
- alegerea sistemului minim de lucr[ri a solului care asigur[ durabilitatea
solului =i a sistemului de agricultur[;
- introducerea managamentului integrat de protec\ia plantelor pentru
diminuarea folosirii pesticidelor, d`nd prioritate m[surilor agrotehnice =i
bilogice, biopesticidelor, folosirii de soiuri =i hibrizi rezisten\i genetic,
fenomenelor de alelopatie =i alte m[suri care conduc la combaterea bolilor,
d[un[torilor, buruienelor;
- folosirea resurselor interne (energiei solare =i a p[m`ntului, stimularea
bacteriilor fxatoare de azot care tr[iesc liber ]n sol, cultivarea de soiuri =i
hibrizi rezisten\i la boli, d[un[tori, secet[ =i temperaturi extreme, metode de
folosire economic[ a apei de irigare etc.) =i diminuarea aportului celor
cump[rate (]ngr[=[minte, pesticide);
- integrarea sectorului culturi de c`mp cu cel zootehnic =i horticol pentru
crearea unui sistem de agricultur[ mai complex, mai stabil, cu o diversitate
biologic[ mai superioar[, ]n care resursele interne sunt folosite mai sufcient,

circuitul substan\elor este mai complet, se reduc costurile de produc\ie, for\a

de munc[ este utilizat[ mai complet, spore=te stabilitatea popula\iei rurale;
- organizarea teritorial[ ]n a=a mod ca componentele naturale =i
antropice ale land=aftului agricol s[ formeze un complex organizatoric
echilibrat =i exploatat armonios, ca s[ asigure condi\ii de sporire a
productivit[\ii, conservarea =i re]nnoirea resurselor, armonizarea factorilor
naturali =i economici, un peisaj pl[cut, stabilitatea sistemului.
Prin utilizarea ra\ional[ a terenurilor se asigur[ o colaborare armonioas[ ]
ntre factorii naturali =i cei umani, ce contribuie la prevenirea =i combaterea
de=ertifc[rii.
Pentru implementarea sistemului de agricultur[ durabil[ ]n Republica
Moldova este necesar de un vast program de cercetare, ]nv[\[m`nt, extensie,
educa\ie, care s[ cuprind[ fermierul =i ]ntreg publicul larg - produc[tori din alte
sectoare, distribuitori, personalit[\i decizionale.

BIBLIOGRAFIE
1. Buletin de monitoring ecopedologic. Edi\ia I. Chi=in[u: Agroinformreclama,
1993. 83p.
2. Buletin de monotoring ecopedologic (pedoameliorativ). Edi\ia II. Chi=in[u:
Agroinformreclama, 1995. 51p.
3. Buletin de monitoring ecopedologic (pedoerozional). Edi\ia III. Chi=in[u,
1996. 85p.
4. Buletin de monitoring ecopedologic (terenuri degradate prin alunec[ri).
Edi\ia IV. Chi=in[u, 1996. 90p.
5. Cadastrele funciare generale din anii 1972, 1982, 1989, 1997, 1999.
6. C`rstea S. Principii privind protec\ia, ameliorarea =i utilizarea durabil[ a
solurilor din Rom`nia. Manuscris.Bucure=ti, 1998. 5p.
7. Metodologia valorifc[rii superioare a solului ]n noile condi\ii de gospod[rire a
terenurilor agricole. Chi=in[u: Ruxada, 1999. 158p.
8. R[u\a C., C`rstea S., Tunoi Anca. Elemente fundamentale

ale strategiei

dezvolt[rii agriculturii durabile. Constan\a: INFCON, 1998, 41p.

9.

..

//

, 1961. .119-125.
10. .., .. .

II. :

, 1985. 239 .
11. .. . : ,
1992. 264 .
12. .. . .:, 1978. 373.
13. .., .. . III. :
, 1986. 333.
14. . .11. .
1.: , 1965. 122 .
15.

.11.

. 1.: ,
1966. 47.

16. . ,
, . 1.:, 1968. 127.