Materialele prezentate au scop didactic.

Folosirea lor în alte scopuri decât

cele necesare procesului de învăţământ, este sancţionată potrivit legislaţiei
în vigoare.

ISTORIA UNIVERSALĂ
A ARHITECTURII ŞI ARTELOR

BIZANŢUL - II
Titular curs: conf.dr.arh.Sorin Minghiat
Curs introductiv: Lector drd.arh. Corina Lucescu
Mausoleul Santa Constanza – Roma / 360-370
Mausoleul Santa Constanza – Roma
Mausoleul Santa Constanza – Roma
Mausoleul Galla Placidia – Ravenna / 424
Mausoleul Galla Placidia – Ravenna / 424
Mausoleul Galla Placida - Ravenna
Mausoleul Galla Placida - Ravenna
Mausoleul Galla Placida - Ravenna
Biserica Santo Stefano Rotondo / Roma / 462 - 482
Biserica Santo Stefano Rotondo
Biserica San Vitale – Ravenna / sec. VI
Biserica San Vitale – Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Monumentul cel mai semnificativ al
arhitecturii bizantine este Catedrala
Sfânta Sofia din Constantinopol –
construită în sec. VI d.Chr. de către
arhitecţii Antemios din Trales şi Isidor
din Milet.

Cupola semisferică aminteşte de cea a

Pantheonului din Roma
Cupola, ce simbolizează cerul, este aşezată pe un tambur fals care
reprezintă de fapt o îngroşare a bazei cupolei. Tamburul se constituie ca un
inel care leagă calota peste nivelul ferestrelor şi primeşte contraforturile
care întăresc baza cupolei. Marea cupolă este urmată de încă două semi-
cupole cu aceeaşi rază ca şi cea principală.
În plan apare pentru prima dată crucea greacă.
Cupola principală are 40 de ferestre, fapt ce se poate explica în mai multe
feluri:
- Influenţă romană – sistem zecimal 4 x 10
- Influenţă greacă – pentagrama pitagoreică: 2 x 5 = 10 şi 8 x 5 = 40
- Simbolism creştin - numărul 40 apare de mai multe ori în evanghelii, cu
diferite semnificaţii mistice

Volumele sunt puse în proporţie după

secţiunea de aur şi după triunghiul lui
Timeu – deci metode de tradiţie greacă.
Pe verticală, există o punere în proporţie
a volumelor prin procedee geometrice cu
punerea în proporţie a elementelor şi
detaliilor prin procedeul aritmetic al
ritmării cu ajutorul unor şiruri recurente.
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol
Biserica San Marco din Veneţia (sec. X-XIV)
Biserica San Marco din Veneţia (sec. X-XIV)
Biserica San Marco din Veneţia (sec. X-XIV)
Biserica San Marco din Veneţia (sec. X-XI)
Biserica San Marco din Veneţia (sec. X-XI)
BIZANŢUL
RUSIA

Stilul bizantin, trecând spre nord, dă naştere turlelor.

Punerea în proporţie bizantină a trecut în Rusia cu
priorităţi ascensionale, creând o triangulaţie specifică,
bazată pe elementul geometric cel mai zvelt: triunghiul
dreptunghic cu catetele în raportul 1: 2+√2.
Triangulaţia este evidenţiată direct prin înclinarea apelor
acoperişurilor turlelor, prin elemente decorative
repetate (ocniţe triunghiulare) şi prin silueta generală.
Trecerea de la biserica bizantină cu cupolă/cupole la
biserica rusă cu turle ţuguiate s-a realizat treptat, prin
forme intermediare, toate membre ale familiei √2.
RUSIA
Prezenţa nelipsită a elementului
aritmetic √2 , atestă o influenţă dublă:
- de la răsărit – India, Persia
- de la apus – Europa occidentală
şi centrală prin intermediul Poloniei.

Migrarea bisericii bizantine spre nord

păstrează cupola-cer dar o mută tot mai
sus, la capătul superior al turlei
principale – planul centrat se
transformă în cruce greacă iar Biserica Sfântul Blajennâi din Moscova
simbolismul general se amplifică.
Aceeaşi punere în proporţie după raportul 1:2+√2 este respectată şi în
plan. Alături de pătrat, care este foarte frecvent datorită turlelor pe
pandantivi, există dreptunghiurile impuse de bolţi iar crucea greacă este
aproape generală.

Simbolismul este exacerbat până la ultima sa expresie. Fiecare element al

compoziţiei arhitecturale are valoare simbolică şi participă, astfel, pe cale
geometrică sau aritmetică, la punerea în proporţie.
RUSIA

Biserica Sfânta Treime din Nenoska

RUSIA
RUSIA
RUSIA - 1890
RUSIA
RUSIA
RUSIA
 ŢĂRILE ROMÂNE – BIZANŢUL DUPĂ BIZANŢ

S-au folosit două tipuri de plan:

- tipul în cruce greacă înscrisă
- tipul trilobat

Tipul în cruce greacă înscrisă cedează locul tipului cu

pronaos supralărgit în cazul bisericilor domneşti,
mitropolitane şi mănăstireşti, compoziţie care se
întâlneşte exclusiv în arhitectura Ţãrii Româneşti şi
reprezintã un tip autohton.
ŢARA ROMÂNEASCĂ

În sec. XIII-XIV d.Chr., planurile au raporturi numerice

simple iar în secţiune se foloseşte triunghiul
echilateral.
În sec. XIV d.Chr. apare elementul care va domina
construcţia de biserici în Ţara Românească până în
epoca modernă: CRUCEA GREACĂ ÎN PLAN ŞI ÎN
SPAŢIU.

Această punere în proporţie:

• exprimă, repetat, atât simbolul crucii cât şi
elementele geometrice specifice – pătratul în plan şi
secţiuni şi cubul în spaţiu.
• permite trecerea uşoară, prin intermediul Biserica din Snagov
pandantivilor, la tamburul turlei pe care sprijină
cupola.
 ŢARA ROMÂNEASCĂ

Volumul este dimensionat pe baza valorii √2, adică pe

baza ideii de pătrat, peste care se înalţă cercul tamburului
turlei şi semisfera cupolei.

Sistemul cerc peste pătrat a fost aplicat de mii de ani, din

Extremul Orient până în Roma, în cele mai variate religii,
pentru punerea în proporţie a edificiilor religioase
monumentale.
În Ţara Românească, acest sistem se îmbină cu crucea
greacă – simbolul Crucii.
ŢARA ROMÂNEASCĂ

Biserica Sf.Nicolae Domnesc

de la Curtea de Argeş
ctitoria lui Neagoe Basarab - 1512
ŢARA ROMÂNEASCĂ

Din sec. XV d.Chr., faţadele bisericilor medievale din Ţara Românească

sunt împărţite în două registre, separate printr-un brâu, care marchează în
exterior nivelul naşterii bolţilor. Cele două registre sunt în general de
înălţime egală, dar par inegale datorită frizei decorative de sub streaşină
care reduce vizual, aparent, registrul superior. Raportul celor două
registre apare vederii ca fiind 1:s.
ŢARA ROMÂNEASCĂ
Biserica episcopală
de la Curtea de Argeş
ctitoria lui Neagoe Basarab - 1512

tipul cu pronaos supralărgit

ŢARA ROMÂNEASCĂ
ŢARA ROMÂNEASCĂ

Trase ordonatoare
şi proporţii
Conf.dr.arh.Sorin Minghiat
MOLDOVA

Influenţa bizantină s-a îmbinat cu cea occidentală, în mod special cea

romanică şi gotică venite prin Ardeal şi Polonia.

În plan se observă crucea greacă.

Stilul românesc moldovenesc – stilul gotic moldovenesc – se diferenţiază

de stilul românesc din Ţara Românească prin:
• Detalii – ancadramente gotice de uşi şi ferestre
• Prezenţa contraforţilor exteriori
• Ogiva moldovenească – cu centrele de trasare foarte apropiate
• Bolţile moldoveneşti
• Postamente stelate ale turlelor
• Planuri mai alungite în direcţia est-vest
• Turle mai puţine sau de loc.

În Moldova s-au folosit două tipuri de planuri:

- un tip de plan drept
- un tip de plan trilobat
MOLDOVA tip de plan drept

Biserica Sfântul Nicolae

din Rădăuţi
 MOLDOVA
Arhitectura Moldovei cunoaşte două etape de maximă importanţă:
1. arhitectura din vremea domniei lui ŞTEFAN CEL MARE
- arcele piezişe folosite la construcţia bolţilor
- contraforturile dispuse pe faţade
- intrarea principalã pe faţada de sud
2. arhitectura din vremea lui PETRU RAREŞ
- peste vechile siluete, peste vechile structuri
moştenite de la Ştefan cel Mare se suprapune
o decoraţie pictată
- se adaugă un pridvor deschis, sub impulsul
arhitecturii populare

tip de plan trilobat

Biserica Adormirea Maicii Domnului Biserica Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul
sat MĂNĂSTIREA HUMORULUI, sat ARBORE, com. Arbore, jud. Suceava
com. Mănăstirea, jud. Suceava
Biserica Înălţarea Sf. Cruci
sat PĂTRĂUŢI, com. Pătrăuţi, jud. Suceava Mănăstirea Probota cu biserica Sf. Nicolae
sat PROBOTA, com. Dolhasca, jud. Suceava
Biserica Bunavestire Biserica Sf. Gheorghe
sat VATRA MOLDOVIŢEI, a mănăstirii Sf. Ioan cel Nou
com. Vatra Moldoviţei, jud Suceava municipiu SUCEAVA, jud. Suceava
Mănăstirea Voroneţ, cu biserica Sf. Gheorghe
sat VORONEŢ, oraş Gura Humorului, jud. Suceava