Seminar S6

Redactarea și structurarea chestionarului

Schema generală de elaborare a unui chestionar:

Definirea temei de cercetat

Identificarea informaţiilor primare

necesare plecând de la obiectivele
cercetării

Transpunerea aspectelor de cercetat

în variabile ce urmează a fi
măsurate

Identificarea modalităţii de culegere a

informaţiilor primare (anchetă
directă, prin telefon, poştă, sistem
informatic)

Redactarea şi structurarea
chestionarului

Conceperea Structurarea
(redactarea) chestionarului:
chestionarului:
- număr de întrebări
- tipuri de întrebări
- ordine de plasare a
- formularea întrebărilor întrebărilor în chestionar
- tipuri de scale - legături între întrebări

Pretestarea chestionarului

Modificarea și redactarea finală

Formularea întrebărilor unui chestionar

La formularea întrebărilor trebuie să se ţină seama de o serie de reguli de maximă
importanţă, şi anume:
a. folosirea unor cuvinte simple, uşor de înţeles şi la fel de către toţi subiecţii; în funcţie de
1
 categoria subiecţilor cuvintele şi noţiunile utilizate vor fi adecvate fiecărei categorii;
astfel, un chestionar pentru gospodine va fi altfel conceput comparativ cu un chestionar
pentru un eşantion format din medici;
b. formularea întrebării trebuie să se facă într-o manieră directă (de exemplu: „ce vârstă
aveţi?” şi nu: „pot cunoaşte vârsta dvs.?”);
c. formularea precisă, fără ambiguităţi a întrebării; o întrebare de genul „sunteţi un mare
fumător?” este prea generală, lasă loc de interpretări diferite, deoarece cineva se poate
considera un mare fumător dacă fumează trei pachete pe zi, pe când altcineva se
consideră un mare fumător deoarece consumă un pachet pe zi. Formularea precisă a
întrebării poate fi: „fumaţi mai mult de 40 de ţigări, în medie, pe zi?”;
d. evitarea cuvintelor jargon (de exemplu: „consideraţi că în ultimii ani a crescut sau a
scăzut numărul bișniţarilor sau tunarilor, ţeparilor etc.?”);
e. evitarea cuvintelor lungi, cu multe silabe;
f. evitarea întrebărilor care sugerează sau indică o anumită variantă posibilă de răspuns (de
exemplu: „cum vă petreceți în principal timpul liber, privind la televizor sau cum
altfel?”);
g. evitarea întrebărilor care sugerează răspunsuri dezirabile sub aspect social sau care au o
încărcătură emoţională (o întrebare pusă de un post TV: „Suntem fericiţi să ştim că vă
plac programele noastre şi ne întristăm atunci când nu vă plac; scrieţi-ne şi spuneţi-ne
ce credeţi despre programele noastre.”; evident, o asemenea întrebare va conduce, cu
precădere, numai la comentarii favorabile);
h. nu trebuie pusă o întrebare compusă, care se referă simultan la două sau mai multe
aspecte; de exemplu: „cum apreciaţi nivelul preţului şi nivelul calităţii pentru marca
X?”; dacă se va indica o singură scală, este clar că la o asemenea întrebare nu se poate
răspunde;
i. întrebările legate de vârstă, ocupaţie, educaţie şi venit trebuie puse cu mare grijă, într-un
mod care să convingă subiectul de ce sunt necesare asemenea informaţii;
j. întrebările nu trebuie să fie lungi; se recomandă formulări cu maximum 20 de cuvinte.