Reforma agrară în Republica Moldova şi impactul ei asupra pr

Concluzii şi recomandări
Procesul restructurării complete a gospodăriilor colective și finalizarea distribuției proprietății
între țărani a fost amînată pentru o anumită perioadă de timp;
Activele gospodăriilor privatizate rezervate achitării datoriilor au fost excluse din viața
economică în timp ce paza lor nu a fost întotdeauna asigurată;
Gospodăriile private create în rezultatul privatizării gospodăriilor colective nu au fost
întotdeauna în stare să funcționeze normal.
Dezvoltarea rurală în perioada post-privatizare
Pentru susținerea procesului de consolidare a terenurilor agricole prin mecanismele de piață este
necesar de:
- simplificat la maximum și ieftinit procedurile de tranzacții funciare.
- de început utilizarea ratelor reduse la impozitul funciar pentru proprietarii de pamînt care își
dau în arendă pamîntul pe o perioadă mai mare de cinci ani.;
- de separat procesul de arendare a pamîntului de practica actual raspîndită de angajare automată
a arendatorilor.
Moldova dintotdeauna a fost vestită pentru fertilitatea solurilor sale şi tradițional, sectorul agricol
a constituit baza economiei, contribuind la bunăstarea țării. Bogățiile darnicilor pămînturi
moldave, inclusiv produsele alimentare, au reprezentat unul din avantajele exportului
moldovenesc.
Programul național „Pamînt” (PNP) a fost lansat în martie 1998 ca o continuare a proiectului-
pilot pentru a finisa privatizarea celor 900 de gospodării colective rămase în baza unui acord cu
Guvernul Moldovei și USAID în strictă concordanță cu legislația națională.
Unii specialiști consideră că unul din rezultatele negative a privatizării în masă este fragmentarea
terenurilor agricole care complică utilizarea tehnologiilor moderne de producere în domeniul
agriculturii, împiedicînd astfel creșterea eficientă.
Crearea cooperativelor agricole de tip occidental pentru procurarea și desfacerea produselor
finite, oferind fermierilor materialul și resursele tehnice necesare;
Crearea unei rețele de magazine agricole;
Crearea unei rețele de parcuri de mașini de stat pentru prestarea serviciilor tehnice în favoarea
agricultorilor.
Proiectul ,,Pilot’’ include:
- Distribuirea în natură a întregului pamînt din posesia gospodăriei colective către beneficiarii cu
drept de proprietate;
- Distribuirea în natură a activelor fără datorii ale gospodăriei colective către beneficiari;
- Reorganizarea gospodăriei colective în alte forme legale stipulate în legislația Moldovei.
Elaborarea bazei legislative pentru realizarea reformei agrare
Activele gospodăriilor au fost divizate în trei categorii:
1. proprietatea alocată pentru achitarea ulterioară a datoriilor către creditorii gospodăriei
colective.
2. activele sociale și instalațiile comunale au fost transferate guvernului local sau întreprinderii
succesoare.
3. activele fără datorii care au format fondul de privatizare au fost distribuite persoanelor cu
drept de proprietate.
Reforma agrară în Republica Moldova include așa componente ca:
- Elaborarea bazei legislative pentru realizarea reformei;
- Privatizarea pamîntului;
-Reorganizarea gospodăriilor colective şi restructurarea datoriilor din sectorul agrar;
- Crearea și dezvoltarea infrastucturii afacerilor din domeniul agricol.
În Moldova a fost adoptat un pachet de legi cu ar fi:
*«Legea cu privire la dreptul de proprietate»,,
*«Legea cu privire la impozitul funciar»,
*«Legea cu privire la cooperativele de întreprinzător»
*«Legea cu privire la Asociațiile de Economii și Împrumut»
*Codul funciar etc.
Punerea în vigoare a Codului Funciar în anul 1992 a marcat începutul oficial a reformei funciare
în Moldova
După notificarea oficială achitarea datoriilor este realizată în felul următor:
1) Achitarea datoriilor către creditorii și angajații prioritari;
2) Achitarea datoriilor istorice;
3) Achitarea datoriilor curente;
4) Achitarea de către stat a datoriilor transferate;
5) Privatizarea proprietății rămase după achitarea datoriilor;
6) Lichidarea gospodăriei şi eliminarea din Registrul Comercial de Stat.
Crearea infrastructurii de piaţă pentru business-ul agricol
Privatizarea pămîntului parte a reformei agrare
În ciuda acestui fapt, Republica Moldova a fost prima din ţările CSI care a implementat cu
succes reforma funciară
a reorganizat întreprinderile colective şi de stat în întreprinderi noi bazate pe proprietatea privată
asupra pămîntului şi a proprietăţii,
a restructurat datoriile sectorului agricol faţă de creditorii de stat şi cei privaţi,
a lansat mecanismele de piaţă pentru consolidarea terenurilor agricole prin intermediul
vînzării/cumpărării precum şi arendării terenurilor.
În rezultatul procesului haotic de privatizare o parte considerabilă a materialului agricol şi a
bazei tehnice a fost ruinată, ceea ce a cauzat probleme considerabile de natură financiară şi
tehnică pentru întreprinderile noi-create în rezultatul privatizării în masă.
Reforma agrară în Republica Moldova şi impactul ei asupra procesului de dezvoltare a satului
În conformitate cu prevederile Codului Funciar mai mult de 1.2 milioane de oameni au obținut
dreptul de proprietate privată asupra pamîntului. Aceasta pe de o parte a fost perioada marilor
ezitări și pasivități iar pe de altă parte - o perioadă de încercări sporadice și privatizare spontană.
Diferența dintre reforma agrară și
reforma agrară | Reforma terestră
împotriva reformei agrare 2019
Reforma terestră vs. reforma agrară
Reforma este un cuvânt care înseamnă îmbunătățirea sau corectarea unei situații actuale, a unui
sistem politic sau social sau chiar a unei instituții. Este în mare parte un guvern sau o inițiativă de
îmbunătățire care urmărește să aducă schimbări în viața poporului său. Cuvântul este asociat în
mod inextricabil cu agricultura și utilizarea terenurilor și astfel avem reforma agrară și reforma
agrară. Mulți oameni tind să se gândească la ambele aceleași și să folosească termenii
interschimbabil. Cu toate acestea, există diferențe între reforma agrară și reforma agrară, care vor
fi discutate în acest articol.

Ce este reforma terestră?

Reforma funciară este un termen care se aplică relațiilor fermierilor cu țara pe care lucrează.
Reforma agrară încearcă să aducă modificări în care terenul este deținut sau deținut de popor,
schimbări în metodele de cultivare și schimbări în relația agriculturii cu restul economiei unei
țări. Terenul a servit în mod tradițional în multe scopuri diferite; și anume

• Sursa averii sociale și politice

• Sursa averii și valorii
• Cu creșterea populației, terenul pe cap de locuitor scade și valoarea terenurilor crește într-o
anumită proporție. Acest lucru duce la conflicte între grupurile sociale și comunitățile care dețin
terenul și cei care lucrează asupra lor. În toate țările și în societate, efortul guvernelor de a
iniția reforme agrare a fost acela de a aduce o schimbare în modelele de proprietate asupra
pământului. Aceasta implică, în esență, redistribuirea pământului prin îndepărtarea pământului
de la cei bogați și cei puternici și dându-i săraci și agricultorilor fără pământ. Acest lucru a fost
făcut intenționat pentru a aduce o schimbare în viața țăranilor săraci, pentru a le da un
sentiment de apartenență și a le stimula stima de sine. A avut atît obiective sociale, cît și
politice, dar a dus la revoluția socială a națiunilor din întreaga lume, pe măsură ce feudalismul
a dat drumul comunismului, capitalismului și democrației în întreaga lume.
Ce este reforma agrară?

Reforma agrară este un termen relativ nou care cuprinde toate semnificațiile reformei agrare, dar
include și alte aspecte care reorientează sistemul agricol al unei economii într-o situație mai
bună. Deși numai reforma agrară a depășit lista priorităților tuturor guvernelor, reforma agrară
este cea care este cuvântul cheie al autorităților în ultimele decenii.Acest lucru se datorează
rolului schimbător al terenului și al agriculturii în procesul de dezvoltare al unei țări. Reforma
agrară a devenit acum o formă de reformă agrară datorită relevanței și importanței acesteia în
scenariul prezent. Nu numai redistribuirea terenurilor este suficientă pentru realizarea unei
dezvoltări optime, ci este mai mult decât suficientă pentru a aduce egalitatea socială și
schimbările dorite în modelele de proprietate asupra pământului.
Reforma agrară include reforma agrară, precum și schimbări în operațiunile agricole,
creditul rural, formarea sau agricultorii, marketing sau produse și implementarea celor
mai noi tehnologii pentru a spori productivitatea agricultorilor.
Care este diferența dintre reforma agrară și reforma agrară?

• Reforma funciară este un termen care a fost folosit mai devreme pentru a aduce schimbări în
proprietatea terenurilor în zonele rurale.

• Reforma funciară a fost inițiată de guverne pentru a-și atinge obiectivele sociale și politice
și, de asemenea, pentru a aduce schimbări în viața țăranilor săraci fără pământ.
• De-a lungul anilor, a reieșit experților și guvernelor că reforma agrară nu este suficientă pentru
o dezvoltare optimă. Acest lucru a dus la introducerea reformei agrare, care este un termen mai
larg decât reforma agrară.

Reforma agrară include reforma agrară și se adresează, de asemenea, educației și formării

fermierilor pentru o mai bună producție și comercializare, credit rural, acces mai ușor la piețe și
așa mai departe