1/7/2020
STRUCTURA CURS
ECONOMIA SERVICIILOR
Master: Management in Agroturism si Industria
alimentara
Anul I, semestrul I Anul universitar 2019 2020
CURS 2 : LOCUL ŞI ROLUL SERVICIILOR ÎN
ECONOMIE
OBIECTIVE
 După studierea acestui capitol, ar trebui să puteţi:
 Evidenţia criteriile de clasificare sectorială a economiei şi
ramurile incluse în fiecare sector.
 Prezenta limitele clasificării sectoriale şi relaţiile între sfera
serviciilor şi sectorul terţiar.
 Compara dimensiunile şi locul sectorului serviciilor în
diferite ţări
 Înţelege corelaţiile economico-sociale ale serviciilor în context
internaţional.
 Explica contribuţia serviciilor la creşterea economică şi
modul cum aceasta poate fi măsurată.
 Explica legatura dintre consumul de servicii si calitatea vieţii.
 Evidenţia rolul serviciilor în creşterea şi utilizarea timpului
liber
DEZVOLTAREA SERVICIILOR IN ECONOMIE
– ANII ‘60-80
 Au loc transformări socio economice generatoare de
servicii:
 cresterea complexitatii investitiilor si raporturilor comerciale
determina cresterea cererii de servicii bancare, de
asigurari, de contabilitate si asistenta juridică
 in paralel cu relansarea economica, populatia cheltuie tot
mai mult din venituri pentru servicii menite a-i imbunatatii
calitatea vietii:
 Turism, restaurante, sanatate si educatie etc
 Aparitia unor produse complexe: servicii de asistenta si
mentenanta
 Consolidarea afacerilor: externalizarea serviciilor
 1. Sectorul serviciilor: dimensiuni şi
interdependenţe
 Dimensiunile sectorului terţiar
 Interdependenţele serviciilor în economie şi
societate
 2. Rolul serviciilor în dezvoltarea
economico-socială
 2. 1. Contribuţia serviciilor la creşterea
economică
 2. 2. Serviciile şi calitatea vieţii
CUVINTE CHEIE
 ● productivitatea relativă a muncii = raportul
între ponderea unui sector economic în PIB şi
ponderea populaţiei ocupate în cadrul aceluiaşi
sector;
 ● externalizarea serviciilor = organizarea şi
exercitarea serviciilor de producţie în exteriorul
întreprinderilor producătoare;
 ● creşterea economică = sporirea avuţiei
materiale şi nemateriale a unei ţări (regiuni, zone
etc.);
 ● calitatea vieţii = calitatea aspectelor materiale şi
spirituale ale vieţii oamenilor, calitatea relaţiilor
umane şi perceperea subiectivă a tuturor aceste
aspecte de către individ;
 ● coeficienţii bugetari ai serviciilor = ponderea
cheltuielilor pentru servicii în consumul familiilor;
SERVICIILE – SECTORUL TERTIAR AL
ECONOMIEI
 Dezvoltarea puternică a serviciilor - necesitatea
gruparii acestora intr-un sector distinct al
economiei, cunoscut sub denumirea de sector
terțiar ( A. Fisher, 1935).
 Teoria clasificarii sectoriale a ramurilor,
perfecționată de Clark si Fourastie, imparte
economia in trei sectoare
 Primar,
 Secundar
 Terțiar.
1

1. Sectorul serviciilor: dimensiuni şi
interdependenţe
 Criterii utilizate pentru clasificarea sectorială a
ramurilor
 (Dupa A. Fisher, C. Clark, J. Fourastié)
1. natura tehnică a activităţilor,
2. receptivitatea la progresul tehnic şi
3. ritmurile de creştere ale productivităţii muncii
EVOLUTIA POPULATIEI OCUPATE IN CELE 3
SECTOARE – (FOURASTIE)
 https://www.cia.gov/library/publications/the-
world-factbook/fields/2012.html
 http://mecometer.com/whats/romania/gdp-
decomposition-by-sector/
1/7/2020
Clasificarea sectorială a ramurilor
 Sectorul primar (Extracting things)
 activităţile legate direct de transformarea mediului natural
(agricultura, pescuitul, activităţile forestiere şi, după unele
accepţiuni, industria extractivă).
 Sectorul secundar (Making things)
 activităţile industriale prelucrătoare; unii autori includ în
cadrul acestuia şi construcţiile.
 Sectorul terţiar (Doing things)
 include tot ceea ce nu apare în sectoarele primar şi secundar:
transporturile şi telecomunicaţiile, comerţul, turismul,
finanţele, învăţământul, administraţia de stat, cultura,
ocrotirea sănătăţii, gospodăria comunală, băncile,
asigurările etc.
MAI NOU:
Sectorul cuaternar - sectorul grijii faţă de om,
 Utilizat recent pentru a desemna zona modernă a activităţilor
economice din sectorul terţiar: cercetare, învăţământ,
informatică, sănătate, cultură, educaţie, ocuparea timpului liber
etc.
MODELUL SECTORIAL AL LUI CLARK
LIMITELE CLASIFICARII SECTORIALE
 sfera serviciilor este mai largă decât sfera sectorului
terţiar
 există activităţi de natura serviciilor care servesc
producţiei materiale şi sunt integrate acesteia
 (au loc în cadrul întreprinderilor producătoare de bunuri:
reparații, organizare etc)
 receptivitatea şi ritmul de penetrare a progresului
tehnic în sectorul terţiar este mai ridicat decat se
credea
 dezvoltarea şi diversificarea accentuată a serviciilor sunt
consecinţa directă a progresului tehnic
 este de neconceput progresul tehnic în sectoarele primar şi
secundar, fără dezvoltări corespunzătoare în cercetare,
telecomunicaţii, învăţământ, informatică, sistem bancar
etc, ca efect al receptivităţii faţă de progresul tehnic
2

EX. STRUCTURA RAMURI DE ACTIVITATE
1.1.1. Contribuţia serviciilor la crearea PIB
 Doc aditionale curs\share in GDP.xlsx
 Anii ’80 marcheaza
 preponderenta tertiarului in PIB,
 declinul relativ al sectorului primar si
 inceputul declinului sectorului secundar
 74% din PIB este generat de servicii in cadrul UE
 Corelaţie între nivelul de dezvoltare a serviciilor
şi gradul de dezvoltare a economiilor naţionale.
 Pe masura ce economiile sunt mai dezvoltate, cu atat
contributia serviciilor in PIB este mai mare;
1/7/2020
1.1 DIMENSIUNILE SECTORULUI DE
SERVICII:
Indicatori utilizaţi:
 Contribuţia serviciilor la crearea PIB
 Ponderea populaţiei ocupate în sectorul serviciilor
 Numărul agenţilor economico-sociali activi
 Ponderea cheltuielilor pentru servicii (coeficienții
bugetari)
 Mărimea şi structura imobilizărilor corporale
 resursele materiale utilizate în sectorul serviciilor şi
raportul cu celelalte sectoare
 Mărimea investiţiilor şi structura acestora pe domenii
de activitate
1.1.2. Ponderea populaţiei ocupate
în sectorul serviciilor
 puternica tendinţă de “terţiarizare” a economiilor
ţărilor dezvoltate
 >70 % din populatia ocupată in EU in 2012 lucrează in
servicii, d.c.
 39.4 % produced market oriented services such as trade,
transportation, accommodation and food services,
information and financial activities and real estate.
 30.4 % were employed in public administration, education,
human health, arts, entertainment and recreation and
other services.
 22.7% din populatia ocupata lucreaza in industrie
 4.3 % din populatia ocupata lucreaza in agriculture.
 Cu diferentieri pe tări!! Ex?
 Sursa: 40/2012 — Statistics in focus
3
 1/7/2020

POPULATIA OCUPATA PE SECTOARE

ECONOMICE, UE, 2018 POPULATIA OCUPATĂ ÎN SECTORUL TERȚIAR, UE, 2018

POPULATIA OCUPATĂ ÎN SECTORUL PRIMAR SI SCHIMBARI IN STRUCTURA FORȚEI DE MUNCA

SECUNDAR, UE, 2018 IN UE 2000- 2018

1.1.3. Numărul agenţilor economico-

sociali activi
 Intreprinderile de servicii variază foarte mult în
dimensiune.
 uriașe corporații internaționale: companiile aeriene, bănci,
asigurări, telecomunicații, hoteluri.
 întreprinderi mici deținute și operate la nivel local:
restaurante, spalatorii, saloanele de frumusețe și numeroase
servicii business-to-business.
 Lista companiilor din Fortune 500 include , an
dupa an, un nr mai mare de companii de servicii
 http://fortune.com/fortune500/
 (Firm size distribution and average firm size by size band and
sector of economic activity in EU-27, 2012 pag 92)
CONCLUZII – ANALIZA INDICATORI
 tendinţă de “terţiarizare” a economiilor ţărilor dezvoltate
 corelaţia între nivelul de dezvoltare a serviciilor şi gradul de
dezvoltare a economiilor naţionale.
 Sectorul de servicii continua sa creasca!!
 Nr de companii/ angajati
 Ponderea cheltuielilor pentru servicii creste in
detrimentul bunurilor
 Intreprinderile traditionale isi bazezaza din ce in ce mai mult
business-ul pe servicii
 Notati ideile principale din urmatorul video:
 http://www.youtube.com/watch?v=O9h2EBdCu6I

4
 1/7/2020

FACTORI CARE AU DETERMINAT INFORMATION SOCIETY VS KNOWLEDGE

DEZVOLTAREA SERVICIILOR SOCIETY
 Cresterea veniturilor – creste disponibilitatea de a angaja  Obsesie pentru informatii – mass media, fb
servicii platite;
 - more information- better decision? – sometimes
 Cresterea ponderii persoanelor de varsta a 3-a -
dezvoltarea serviciilor de asistență;
it is..
 Dezvoltarea tehnologică ( ITC) - a influentat calitatea si
cantitatea serviciilor;
 Introducerea unor produse avansate – a determinat cererea
de servicii suport si de mentenanță;
 Consolidarea afacerilor – a determinat outsourcing-ul
 Tranzitia de la o economie bazata pe
 proprietatea pamantului si comertul resurselor naturale
 la o economie bazata pe cunoastere (competente si resurse umane)

EVOLUTIA COMPETITIEI
FORTELE CARE IMPRIMA DEZVOLTAREA DE LA PRODUCER DRIVEN – CUSTOMER
SECTORULUI DE SERVICII (GUSTAFSSON AND DRIVEN ECONOMY CONSUMATORUL
JOHNSON, 2003) INFLUENTEAZA CE SI CUM CUMPARA!!

Competitia Mass production

(reducerea
costului,
nisa, solutii) Mass marketing
Produc
er
Cererea Segment Marketing driven
de timp Cresterea Outsourcing
(internet sectorului &
banking de servicii networking Mass customisation
etc)
Self customisation
Tehnologiile
self services Customer Driven
(gas station, Using https://www.youtube.com/watch?v=DbWfmWCkauQ
ATM s https://www.youtube.com/watch?v=8nw3zkbIZmE
Technologies

EVOLUTIA COMPETITIEI
DE LA PRODUCT VALUE – SERVICE VALUE –
SOLUTIONS –EXPERIENCE LECTURI SUPLIMENTARE
 Piller, Frank T., Kathrin Moeslein, and Christof
M. Stotko. "Does mass customization pay? An
economic approach to evaluate customer
Experiente integration." Production planning & control 15.4
Emotii (2004): 435-444.

Solutii

Valoarea
serviciilor

Valoarea
produsului

5
 1/7/2020

1.2.INTERDEPENDENŢELE SERVICIILOR
EMOTIONS IN CUSTOMER EXPERIENCE ÎN ECONOMIE ŞI SOCIETATE
 In Sanatate  serviciile: premisă sau efect al industrializării? Si
Si!
 In Educatie  Revoluţia industriala avea nevoie de o revoluţie comercială
(sistemul bancar, comerţ şi transport etc)
 In Transporturi
 dezvoltarea industrială a contribuit la evoluţia
 In Turism infrastructurii de servicii
 Serviciile: relaţii complexe cu bunurile materiale
 sunt implicate atât în satisfacerea unor
 Emotiile pozitive/ placerea influenteaza:  nevoi materiale:
 spirituale sau sociale:
 Deciziile de cumparare  Intrand in relatii de
 loialitatea  concurenţă (substituţie):
 sau de stimulare (complementaritate) – transport, IT :
 Starea de bine
 complementaritatea bunuri- servicii:
caracteristica a economiei moderne
 maximizarea valorii de utilizare a produselor pe întreaga
durată a existenţei lor

DEZVOLTAREA ECONOMIILOR BAZATE PE

SERVICII
 serviciile se înscriu între activităţile cele mai
importante creatoare de avuţie materială şi
spirituală
 cercetare-dezvoltare,
 educaţie (formare şi perfecţionare profesională),
 întreţinere (mentenanţă),
 aprovizionare şi stocaj,
ROLUL SERVICIILOR ÎN  distribuţie,
potenţarea utilizării produselor,
DEZVOLTAREA 
 gestiunea şi reciclarea deşeurilor.
ECONOMICO-SOCIALĂ  Aceste functii inglobeaza pâna la 80% din costurile
produselor! ( autoturisme!, telefoane inteligente!!)
 Dar serviciile sunt heterogene, cu contributie
diferita la cresterea economică
 intensive în muncă (personal) şi
 intensive în cunoaştere (inteligenţă).

TIPURILE DE SERVICII - TEORIILE RAPORTULUI SERVICII-DEZVOLTARE

CONTRIBUȚIE DIFERENȚIATĂ LA DEZVOLTARE POATE FI DESCOMPUS ÎN DOUĂ FAZE

 Serviciile stagnante  în prima fază serviciile reprezintă cel de-al treilea stadiu
 Creştere slabă a productivităţii muncii sau prin ritmuri negative. firesc de evoluţie a economiei (model Fisher-Clark-
 Serviciile medicale, recreative sau hoteliere Fourastie)
 Serviciile regresive sau „pubelă”  în a doua fază, teoria privind acest subiect s-a dezvoltat

 atrag forţă de muncă slab calificată ca reacţie la postindustrialism

 se caracterizează prin scăderea costurilor şi a preţurilor la  Teoria economiei autoservirii
respectivele activităţi:  Teoria complementarității
 exemplul cel mai concludent: serviciile de fast-food.

 Serviciile progresive
 sunt acelea la care, deşi preţurile au crescut,
productivitatea muncii a compensat acest lucru,
 serviciile informaţionale

6
 1/7/2020

Doua axe teoretice definesc faza post industriala 2.2. SERVICIILE ŞI CALITATEA VIEŢII

o Teoria economiei autoservirii Trei aspecte mai importante:

 teoria substituției substituire a serviciilor achiziţionate anterior de pe piaţă
cu servicii produse în cadrul gospodăriilor
 dezvoltată de Gershuny (1978, 1983, 1987)
 soluţia autoservirii devine mai avantajoasă: inovare
 Ex. înlocuirea transportului public prin utilizarea autoturismului particular
 substituirea serviciilor de curăţătorie din sectorul comercial cu
maşinile de spălat din gospodărie.
 Criticile modelului: autoservirea nu se mai poate realiza în cazul unor
servicii cu grad înalt de specializare
 2. Teoria complementarității
 Noile metode de productie sunt tot mai intensive in servicii -
elementul determinant al noilor economii
 serviciile intermediare sau complementare sunt din ce în ce mai
importante în condiţiile creşterii gradului de sofisticare a producție
 prima axă este focalizată pe gospodării, cea de-a doua este bazată
pe structura producţiei industriale
 consumul de servicii,
 indicator important al calităţii vieţii – coeficienţii bugetari
ai serviciilor. Dif. Pe tari/ categorii profesioanle
 relaţiile serviciilor cu timpul liber
 Vizează atat volumul cât si structura timpului liber
 relaţiile serviciilor cu mediul înconjurător.
Raporturi concretizate in:
 deteriorarea acestuia (prin diferite forme de poluare. Ex:
Transport )
 protejarea lui prin:
 îmbunătăţiri funciare,
 amenajări silvice, servicii de epurare, de salubritate etc.
 educarea ecologică a utilizatorilor productivi şi finali

COMENTAŢI URMĂTOAREA AFIRMAŢIE:

“LIMITELE CERTITUDINII” – O. GIARINI, W. STAHEL APLICAŢIE
EDITURA EDIMPRES-CAMRO, BUCUREŞTI, 1996.

 “… pentru toate cele trei tipuri de societate – agrară, industrială şi de
servicii – problema relevantă constă în alegerea priorităţii în
stimularea producţiei de avuţie şi bunăstare. Într-o societate
industrială, agricultura nu dispare, dimpotrivă, producţia agricolă devine
din ce în ce mai eficientă datorită industrializării sale. Industria nu se
dezvoltă ca o activitate productivă complet separată de agricultură, ci
influenţează modul tradiţional în care sunt produse şi distribuite
produsele agricole. În mod similar, economia serviciilor nu este o
escrescenţă complet detaşată de structura productivă industrială, ci
penetrează acea structură, făcând-o în mod predominant dependentă de
performanţa funcţiilor de servicii, în cadrul procesului de producţie. Ca
atare, fenomenul real nu constă în declinul sau creşterea a 3 procese şi
sectoare verticale separate, ci în întrepătrunderea şi integrarea lor
orizontală progresivă. Cu alte cuvinte, noua economie a serviciilor
corespunde economiei sectorului terţiar în sens tradiţional şi se
caracterizează prin faptul că funcţiile de servicii sunt predominante în
prezent în toate tipurile de activităţi economice
 Care din megatendintele prezentate in studiul
urmator au legatura cu serviciile? In ce fel?
Comentati.
 https://sloanreview.mit.edu/article/the-world-in-2030-
nine-megatrends-to-watch/
 World’s Top Global Mega Trends to 2025 and
Implications to Business, Society, and Cultures
 https://www.thegeniusworks.com/wp-content/uploads/2016/01/Megatrends-
2025-Frost-and-Sullivan.pdf
 New Mega Trends, Implications for our Future Lives,
By Sarwant Singh, Publisher: Palgrave Macmillan
 https://jrodriguez6.weebly.com/uploads/6/1/5/6/615605
35/megatrends.pdf

LECTURI SUPLIMENTARE
 Future State 2030: The global megatrends
shaping governments, KPMG INTERNATIONAL
 https://home.kpmg.com/xx/en/home/insights/2016/02/t
op-global-market-trends.html
 Ronald Schettkat, Lara Yocarini, The Shift to
Services: A Review of the Literature, December
2003
 http://ftp.iza.org/dp964.pdf