CAPITOLUL I.

Descrierea amplasamentului evaluat

I.1. Date de identificare
Amplasamentul obiectivului SC Ispat Petrotub SA Roman este situat in Şoseaua Roman
Iaşi km 333, cu sediul social in Str. Ştefan cel Mare nr. 246, Roman, jud. Neamţ, în bazinul
hidrografic Siret, intre satele Cordun si Simioneşti şi linia CF Roman Suceava.
Vecinătăţi:
N- satele Cordun şi Simioneşti
S- oraşul Roman
E- SC ELEROM SA- şoseaua E85 ( Bucureşti-Suceava)
V- satul Cordun

I.2. Structura geologică, pedologică. Date climatice. Flora, fauna, hidrologie

Structura geologică
Zona studiată este formată din depozite sarmaţiene acoperite de aluviuni cuaternare.
Amplasamentul societăţii se află în partea Sud-Estica a Platformei Moesice, în culoarul
Moldova-Siret. Zona este încadrată într-un ecart altitudinal de 185-225 m.
Unităţi morfologice specifice zonei:
 Unitatea montană a orogenului carpatic- reprezentata de zona cristalino-mezozoica
si cea a flişului alcătuit din formaţiuni cretacice şi paleogene;
 Unitatea neogenă subcarpatică- formată din depozite aquitaniene şi burdigaliene;
 Platforma Moldovenească reprezentată de formaţiuni paleozoice, mezozoice şi
neozoice.
Structura pedologică
Învelişul de sol este relativ variat, remarcându-se următoarele:
 Pe terasele inferioare ale Siretului şi Moldovei sunt: cernoziomuri cambice
asociate cu soluri cenuşii închise;
 în Subcarpaţii Neamţului domină soluri tipice;
 în zona montană sunt răspândite solurile brune şi podzolice-brune
 în luncile Siretului, Moldovei, Bistriţei se găsesc cernoziomuri aluviale şi soluri
humicogleice.

1
Hidrologie
În apropierea amplasamentului, principalul curs de apă este râul Moldova aflat la
aproximativ 2 km şi afluentul sau pârâul Morii. Debitul mediu anual este de 34.7 m3/s.
Flora şi fauna
În vecinatatea amplasamentului nu sunt semnalate specii, habitate protejate sau zone
sensibile.

I.3. Activităţi desfăşurate pe amplasament, procese şi produse

Activitatea principală o constituie producerea şi comercializarea ţevilor din oţel fără

sudură, laminate la cald, laminate sau trase la rece precum şi activitatea de import-export.
Activitatea secundară este reprezentată de comercializarea de piese turnate din oţel şi piese
prelucrate prin aşchiere.
Procese: Procesul de laminare Stieffel ( laminoarele 16”,6”); procesul de laminare Pilger
(laminor 20”); operaţii auxiliare pentru procesele de laminare la cald; procesul de deformare
plastică la rece; procesul de finisare a materialului tubular; procesul de fabricatie a ţevilor
Extreme Line; procesul tehnologic pentru obtinerea mufelor; activitati de transport; activitati din
cadrul atelierului de metrologie; aprovizionare; compartimentul de laboratoare; serviciul
administrativ.
Produse finite: ţevi de oţel, carbon laminat la cald, laminate sau trase la rece precum şi
subproduse, scule de laminare, piese de schimb.

2
 CAPITOLUL II - Identificarea surselor de poluare şi a afluenţilor
contaminaţi

2.1. Procese tehnologice. Descriere şi scheme bloc.

În cadrul S. C. „ISPAT PETROTUB” S. A. Roman domeniul principal de activitate

constă în producţia de tuburi din fontă şi oţel – Cod CAEN 272, iar obiectivul principal de
activitate constă în producţia de tuburi (ţevi) din oţel – Cod CAEN 2722. Pe lângă activitatea
principală Societatea mai poate desfăşura în subsidiar şi alte 118 activităţi conform „Hotărârii
Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor”, nr. 7 din 21 iulie 2004.
Activitatea principală o constituie producerea şi comercializarea ţevilor din oţel fără
sudură, laminate la cald, laminate sau trase la rece, precum şi activitatea de import – export. Ca
activitate secundară se poate menţiona comercializarea de piese turnate din oţel şi piese
prelucrate prin aşchiere.
Pentru desfăşurarea activităţii interioare şi a bunului mers al societăţii, aceasta mai
desfăşoară şi următoarele activităţi:
 Întreţinere şi reparaţii
 Investiţie şi regie proprie;
 Producerea şi comercializarea agenţilor termici(apă caldă şi aburi pentru consumul
societăţii ) şi a oxigenului industrial;
 De verificări metrologice, reparaţii şi întreţinere A.M.C.R.;
 De asistenţă tehnică;
 De proiectare şi exploatare sisteme informative;
 Cercetare, proiectare, consultanţă;
 Marketing, publicitate;
 Aprovizionare materii prime şi auxiliare.
Ca produse finite unitatea realizează ţevi din oţel carbon laminate la cald, laminate sau
trase la rece precum şi subprodusele scule de laminare, piese de schimb.
Principalele procese tehnologice sunt următoarele:
 Procesul de laminare Stieffel (laminoarele 16”, 6”);

3
  Procesul de laminare Pilger(laminorul 20”);
 Operaţii auxiliare pentru procesele de laminare la cald;
 Procesul de deformare plastică la rece;
 Procesul de finisare al materialului tubular;
 Procesul de fabricaţie a ţevilor Extrem Line;
 Procesul tehnologic pentru obţinerea mufelor;
 Activităţi de transport;
 Activităţi în cadrul atelierului de metrologie;
 Aprovizionare,
 Compartimentul de laboratoare;
 Serviciul administrativ.

2.1.1 Procesul de laminare Stieffel (laminoarele 16”, 6”)

a. pregătirea materiei prime- Pentru asigurarea produselor tubulare de bună calitate se cere ca
material prim, înainte de încărcare în cuptor să fie controlat din punct de vedere al espectului
exterior, al încadrării în abaterile dimensionale şi a perpendicularităţii retezării capetelor.
Debitarea se execută pe şarjă şi dimensiuni, cu flacără oxicacetilenică şi pe spărgătorul de
blocuri. Amborarea reprezintă practicarea unui orificiu pe suprafaţa frontală a ţaglei şi se
realizează la cald cu ajutorul unui şpiţ.
b. cântărirea biletelor de ţaglă-Ţaglele debitate (biletele) sunt cântărite pe un cântar platformă
de tip BT 15-2.
c. încălăirea biletelor de ţaglă-Această operaţiune se realizează în cuptor cu vatră rotativă
(C.V.R.) la o temperatură de 1100 – 1300°C. Agentul de încălzire este gazul metan. În această
fază are loc şi procesul secundar de formare a ţundrelui (oxizi de fier).
d. perforarea- Se realizează printr-o laminare elicoidală pe dop şi se execută între doi colindri
ale căror axe sunt înclinate între ele şi care se rotesc în acelaşi sens. Din cauza rotirii cilindrilor în
acelaşi sens, metalul (ţagla) primeşte o mişcare de rotaţie, iar datorită înclinării dintre axe,
primeşte o mişcare de avans axial. Rezultanta este o mişcare elicoidală. Rezultă un corp cav cu
peretele gros, denumit eboşă.
e. laminare DUO-Laminorul automat asigură mişcarea diametrului şi a grosimii peretelui eboşei
printr-o laminare longitudinală în calibru rotund, în vederea obţinerii unor dimensiuni apropiate
4
de ale ţevii finite. Laminarea DUO se execută între 2 cilindri DUO, ce cuprind 2, 3 sau 4 calibri,
în funcţie de diametrul exterior al ţevilor, care se laminează pe un dop DUO.
f. laminare netezitoare- Laminorul netezitor este destinat pentru netezirea defectelor de pe
suprafaţa exterioară şi interioară a ţevilor şi uniformizarea grosimii de perete. Se realizează prin
trecerea ţevii printre 2 cilindri pentru netezirea suprafeţei exteriore, iar pentru netezirea suprafeţei
exterioare se trece prin interior un dop netezitor.
g. calibrarea ţevilor- Calibrarea ţevilor se realizează pe laminorul calbror, cu 7 caje de laminare
la care se calibrează diametrul exterior.
h. răcirea ţevilor- Se realizează în mod natual prin staţionarea ţevilor pe 2 paturi de răcire.
i. îndreptarea ţevilor- Se realizează cu ajutorul unor maşini cu role hiperbolice.
j. retezarea capetelor tehnologice- Atât retezarea capetelor hiperbolice, cât şi şanfrenarea,
debavurarea, se realizează pe maşini speciale.
k. control şi remanieri- Defecţiunile de suprafaţă constate în urma unui contol vizual sunt
eliminate prin polizoare cu ajutorul polizoarelor pneumatice mobile.
l. marcarea- Se realizează cu vopsea nitro, prin pulverizarea cu un pistol cu aer comprimat şi cu
ajutorul unui şablon pe care sunt inscripţionate caracteristicile produsului respectiv.
2.1.2 Procesul de laminare Pilger
a. pregătirea materiei prime- Materia prima constă în ligouri poligonale cu diametrul cuprins
între 450 – 650 mm şi lungimea 1600 – 2000 mm. Din depozit lingourile sunt aduse cu ajutorul
unor macarale şi a unui vagonet pe un pat de dălţuire – remaniere. În urma unui control vizual
defectele de suprafaţă se îndepărtează printr-o dălţuire, polizare sau cojire corespunzătoare.
b. cântărirea lingourilor- Se realizează cu ajutorul unui cântar montat sub trenul de role.
c. încălzirea lingourilor-Are loc în cuptorul cu vatră rotativă (C.V.R.) la temperaturi de 1250 –
1300 °C, folosind drept combustibil gazul metan.
d. desţunderizarea mecanică a lingourilor- Se efectuează o maşină de desţunderizat cu roţi
dinţate ce copie profilul lingoului.
e. perforarea lingourilor- Se realizează cu presa de perforat cu cadru vertical de 1500 MN,
operaţie în urma căreia rezultă un pahar de laminare.
f. elongarea paharelor- Laminorul elongator execută asupra paharului o laminare elicoidală
între 3 valţuri la 120°, unde are loc şi operaţia de străpungere a fundului paharului, rezultând
eboşa.

5
g. desţunderizarea cu apă sub presiune- Instalaţia de desţunderizat este constituită din 4 ţevi
toroidale prevăzute cu duze dispuse radial şi liniar prin care circulă apă la presiune de 160 – 250
bari. Datorită contactului cu apa rece, stratul de şunder fisurează şi cade.
h. infiltrarea şi laminarea Pilger- constă în introducerea în eboşă a dornului Pilger. Laminarea
Pilger este o deformare secvenţială în pas pelerin.
i. retezarea capetelor tehnologice- Se realizează cu ajutorul ferăstraielor.
j. cântărirea ţevilor- Se foloseşte un cântar montat refluxul sub trenul de rule.
k. reîncălzirea ţevilor- În vederea laminării pe calibre, ţevile sunt încălzite la temperaturi de 800
- 850°C, într-un cuptor tunel. Agentul termic de încălzire folosit este gazul metan.
l. calibrarea ţevilor-Calibrarea la cald se face pe un agregat cu o singură cajă DUO reversibilă,
printr-o laminare longitudinală în 3 – 5 treceri.
m. răcirea ţevilor- Se realizează în mod natural, prin staţionarea ţevilor pe un pat cu lanţuri care
permit transportul şi rotirea ţevilor.
n. operaţii pentru obţinerea de ţevi cu diametrul 530 – 610 mm;
 Încălzire capete ţeavă în cuptorul tip cameră la bancul lărgitor;
 Refulare capete ţeavă;
 Încălzire ţeavă;
 Lărgire ţeavă;
 Îndreptare ţeavă;
 Debitare capere refulate.

2.1.3. Operaţii auxiliare pentru procesele de laminare la cald

a. control nedistructiv;
b. proba hidrostatică;
c. prelevarea de eprubete în vederea determinării caracteristicilor fizice şi mecanice;
d. prelevarea de probe în vederea efectuării analizelor chimice;
e. protejarea ţevilor;
f. tratamentul termic;

2.2 Utilități și materii prime. Bilanț de materiale.

Informații cu privire la materiile prime folosite se regăsesc în tabelul de mai jos.

6
Tabelul 1. Materii prime folosite

Denumire material Cantitatea / INTRĂRI

Lingouri 167765 t
Tagle 496450 t
Disc taiat 129
Pietre abrazive 5661.00
Lac nitro 1183.80
Diluant pentru lac 330.50
Perii sarma 8.38
Vopsea 45.80
Diluant pentru vopsea 65.30
Unsoare 95.20 t
ridoline* 1475.00
Sale TZ* 3.22
Granodine* 15.14 t
Emulpon* 4.70 t
Capace protectoare* 659.61 t
Sarma 575.70
Etichete 2.94
Sare 107.50 t
Oxigen 1.26
Acetilena 39.20
Folie PE 25.30
Banda 284.00
Cleme PE 9.50
Fosfone* 4640.00
Protail* 1470.00
Acid sulfuric 127.00
Blocstone* 0.12
Granodraw* 20.00
Neutralizer* 1.50
Stearlube* 4.30
Var 107.00
Soda caustica
Apa industriala 99101.00
Gaz natural (flux 88983.52
tehnologic+CT)
Carburanti pacura 121.00
Carburanti motorina 1.22
Aer 15539.64
Hartie si carton 26.10
Baterii si acumulatori 43.92
Caramizi 143.40

7
 Span feros - stoc 451.01
Tunder – stoc 4828.90
Deseuri abrazive – stoc 2.31
Deseuri caramizi proc.met.-stoc 47.80
Uleiuri uzate – stoc 52.45
Emulsii uzate – stoc 103.67
Deseu azbest – stoc 0.02
Deseu anvelope – stoc 7.65
Deseu cauciuc – stoc 0.84
Hartie si carton – stoc 0.42
Ambalaje metalice – stoc 0.62
Deseu textil – stoc 0.42
Deseu sticla – stoc 0.78
Ulei de transf.cu PCB - stoc 5.40
Total materiale intrate 2003 890770.27

2.3. Identificarea surselor de poluare pentru apa de suprafaţă

Principalele surse de poluare monitorizate pentru apele de suprafaţă sunt redate în tabelul
2.
Tabelul 2.Principalele surse de poluare ale apelor de suprafaţă

Nr. Sursa de Procesul tehnologic Impurificatori Instalaţii de

Crt. poluare generator de ape uzate specifici preepurare sau
epurare
1. Lam 16” Debitare tagle şi încălzire Materii în Gospodărirea de
tagle suspensie; apă industrială
Încălzire eboşe defecte Calciu; produse Staţie de epurare
petroliere ape uzate
2. Lam 6”/1 Laminare tagle Fier, Sodiu, Bazin de
Sulfaţi neutralizare de ape
acide
3. Lam 6”/2 Încărcare acumulatori, Fier, Sodiu, Bazin de
debitare tagle Sulfaţi neutralizare de ape
acide
4. Trăgătorie Probare ţevi prin presare, Zinc, Sodiu, P Staţia de
spargerea emulsiilor total neutralizare

8
 uzate
5. Trăgătorie Tăiere capete ţevi, Zinc, Sulfaţi, Staţia de
probare ţevi prin presare Azotaţi neutralizare
6. FMT Încălzire capete ţevi, Sulfaţi, azotaţi, Staţia de
refulare capete, preparare Zinc, P total neutralizare
emulsie
7. Lam 20” Încălzire lingouri, călire Sulfaţi, azotaţi, Staţia de
ţevi din oţel Zinc, P total neutralizare
8. Centrală Tratare apa de alimentare Materii în Sparator de
termică a cazanelor, purje cazane, suspensie, suspensii, separator
spălare chimică produse de păcură, bazin
petroliere, fier subteran de
total ionic neutralizare
9. Depozit Spălarea rezervoarelor Materii în Apele uzate sunt
carburanţi suspensie evacuate neepurate
în reţeaua de
canalizare uzinală
10. Fabrica de Răcire baterii de Materii în Separator de
oxigen compresoare, suspensie şi suspensii şi uleiuri
produse
petroliere
11. Laborator Analize chimice Sulfaţi, azotaţi, Bazin de
Zinc, Sodiu neutralizare
12. Staţie preparat Suspensii, Separator de
acetilenă Calciu suspensii
13. Halda Azotaţi, azotiţi, Separator de
Simioneşti Sodiu, Potasiu, suspensii pentru
Amoniu epurarea apelor

Indicatorii de calitate ai apelor de suprafaţă monitorizaţi se regăsesc în tabelul 3.

Tabelul 3. Indicatori de calitate ai apelor de suprafaţă

Nr. Crt. Indicator de calitate Aval CMA Prag alertă

unitate
(A13)

9
 1 CCO-Cr, mg O2/l 28,9 25 17,5
2. CBO5,mg/l 1,87 5 3,5
3. Azotati, mg/l 28,84 13,3 9,31
4. Azotiti, mg/l 0,081 0,2 0,14
5. Fosfati, mg/l 0,022 0,3 0,21
6. Sulfati, mg/l 232,5 150 105
8. Cloruri, mg/l 28,48 100 70
9. Reziduu fix, mg/l 1257,5 500 350
10. Crom total,mg/l 0,02 0,002 0,0014
11. Fe total, mg/l 1,2 0,1 0,007
12. Cupru, mg/l 0,1 0,002 0,0014
(total
0,02)
13. Nichel, mg/l 0 0,001 0,0007
14. Cadmiu, mg/l 0 0,0001 0,00007
15. Zinc, mg/l 0 0,005 0,0035
16. Mercur,mg/l 0 0,0001 0,00007
17. Pb, mg/l 0,2 0,001 0,0007

2.4. Identificarea surselor de poluare pentru apa subterană

După natura lor, apele subterane se împart în două categorii:
 Ape descendente care, situate în orizonturile superioare ale scoarței tereste, sunt în
directă legătură cu apele de la suprafață și cu precipitațiile atmosferice. Ele pot fi
ape freatice, localizate în orizontul acvifer de suprafață și ape supafreatice, situate
deasupra celor freatice și cu caracter temporar.
 Ape ascendente de adâncime care, prinse în orizonturi acvifere mai adânc, între
straturi impermeabile și deci captive, intră în legătură cu apele de suprafață într-un
timp mai îndelugat. Împrospătarea lor se face în cicluri multianuale, seculare, sau
în unele cazuri în perioade geologice.
Surse de poluare în apele subterane sunt:
 Acumulatori din stațiile electrice și remizei PSI ;
 Spălarea chimică a cazanelor de abur și apă supraîncălzită;
 Ape acide evacuate de la Laboratorul chimic;
 Apele rezultate de la instalația de fosfatare mufe – Laminor 20’’;
 Soluții uzate provenite de la instalația de fosfatare îmbinări filetate – Atelier filetaj
6’’;

10
  Apele uzate provenite de la Fabrica de oxigen;
 Apele provenite de la Depoul de locomotive și garajul auto;
 Apele uzate provenite din compartimentul nr.1 al Haldei de șlam Simionești;
 Suspensii aferent Centralei Termice;
 Păcura aferent Centralei Termice;

Indicatorii de calitate monitorizaţi pentru apa subterană din Fântâna Sculărie (A1)
Şi Fânâna Prăjini (A24 ) se regăsesc în tabelul 4.
Tabel 4. Indicatori de calitate monitorizați pentru apa subterană din fântâna Sculărie (A1)

Nr. Indicator de calitate Fântâna Prag de Ordin

crt. Sculărie alerta 1146/2002
(A1) Calitatea II
1 CCO-Cr, mgO2/l 14,79 17,5 25
2 CBO5, mgO2/l 1,75 3,5 5
3 Azotați,mg/l 154,305 9,31 13,3
4 Azotiți , mg/l 0 0,14 0,2
5 Fosfați,mg/l 0,0052 0,21 0,3
6 Sulfați, mg/l 494,62 105 150
7 Cloruri , mg/l 42,62 70 100
10 Reziduu fix, mg/l 1607,5 350 500
11 Crom total, mg/l 0,025 0,0014 0,002
(total 0,05)
13 Cupru , mg/l 0,56 0,0014 0,002
(total 0,05)
14 Nichel , mg/l 0 0,02 0,001
(total 0,05)
15 Cadmiu , mg/l 0 0,00007 0,0001
(total 0,05)
16 Zinc, mg/l 0,025 0,0035 0,005
(total 0,1)
17 Mercur, mg/l 0 0,001 0,0001
(total
0,0001)
18 Plumb, mg/l 0,15 0,0007 0,001
(total 0,005)

11
Tabelul 5. Indicatori de calitate monitorizaţi pentru apa subterană din fântâna Prăjini (A24).

Nr. Indicator de calitate Fântâna Prag de Ordin

crt Prăjini alerta 1146/2002
. (A24) Calitatea II
4 CCO-Cr, mgO2/l 13,51 17,5 25
5 CBO5, mgO2/l 5,62 3,5 5
6 Azotați,mg/l 131,82 9,31 13,3
8 Azotiți , mg/l 0 0,14 0,2
9 Fosfați,mg/l 0,0025 0,21 0,3
10 Sulfați, mg/l 512,93 105 150
11 Cloruri , mg/l 51,44 70 100
15 Reziduu fix, mg/l 1423,2 350 500
16 Crom total, mg/l 0,02 0,0014 0,002
(total 0,05)
17 Fier total, mg/l 0,03 0,07 0,1
18 Cupru , mg/l 0,78 0,0014 0,002
(total 0,05)
19 Nichel , mg/l 0 0,0007 0,001
(total 0,05)
20 Cadmiu , mg/l 0 0,00007 0,0001
(total 0,05)
21 Zinc, mg/l 0,05 0,0035 0,005
(total 0,1)
22 Mercur, mg/l 0 0,00007 0,0001
(total
0,0001)
23 Plumb, mg/l 0,22 0,007 0,001
(total 0,005)

2.5. Identificarea surselor de poluare pentru sol și subsol

Sursele potențiale de poluare a solului și subsolului sunt următoarele:
 Deversările, scurgerile și pierderile de combustibil sau
uleiuri uzate

12
  Deversările, scurgerile și pierderi accidentale de soluții
chimice concentrate (acid sulfuric, hidroxid de sodiu, lapte
de var)
 Depuneri de pulberi, țunder Halda de șlam și reziduuri
Simionești
Rețeaua de canalizare pentru colectarea apelor uzate În prezent, soluția practicată în mod
curent pentru eliminarea deșeurilor nevalorificabile din circuitul economic este depozitarea
acestora în mediu.
Indicatorii de calitate monitorizaţi pentru sol la 5 şi 30 m se regăsesc în tabelele 6 şi 7.
Tab. 6. Indicatori de calitate monitorizați pentru Sol la 5 cm

Cd Unitatea
Nr. crt. Indicator Val. Prag CMA* Val. Determinate Proba
de
calitate normale* alertă* martor
masura
1. -substante <100 1000 2000 27480 180
extractibile
2. -Cr total 30 300 600 181.01 17.89
3. -Pb 20 250 1000 53.81 1.36
4. -Zn 100 250 1000 113.54 7.21
5. -Cu 20 250 500 91.12 8.12 mg/kg
6. -Ni 20 200 500 146.23 14.33
7. -Cd 1 5 10 11.12 0.98 s.u.

Tab.7 Indicatori de calitate monitorizați pentru Sol la 30 cm

Prag
Val. Determinate Proba
Nr. Indicator Val. CMA* alerta
martor
crt. calitate normale*
1. substante <100 1000 700 15090 195
extractibile
2. -Cr total 30 600 300 86.10 17.51
3. -Pb 20 1000 250 90.05 1.88
4. -Zn 100 1000 250 126.12 6.54
5. -Cu 20 500 250 77.10 8.31
6. -Ni 20 500 200 71.45 13.45
7. -Cd 1 10 5 14.12 0.96

2.6 Identificarea surselor de poluare și agenților contaminanți pentru emisii si imisii.

13
Sursele de emisie in atmosferă:
 centrala termică;
 cuptor cu vatră rotativă;
 cuptor tunel reîncălzire eboșe,cuptor tunel redactor;
 cuptor cu atmosfera neutră;
 cuptor cu vatră pășitoare;
 cuptor electric;
 mori de măcinat feroaliajele;
 atelier decapare;
 stație preparat acetilenă;
 instalație de polizat țevi la exterior;
 instalațție fosfatare;
 debitare țagle;
 stație electrică;
 instalație de lăcuit țevi.
Astfel,sursele de poluare atmosferică,specifice obiectivului evaluat și sursele de ardere
sunt caracterizate prin urmatoarele:
-înalțimea mică: surse joase cu înalțimea mai mică de 50 m si surse medii cu înălțimea
cuprinsă între 50 si 150 m;
-sursele intermitente,emisie discontinuă;
-surse dirijate;
-surse difuze la sol;
-surse staționare sau fixe;
-surse mobile.
Indicatorii de calitate monitorizaţi pentru emisii gazoase în perioada de mediere- 1h se
regăsesc în tabelul 8.
Tabel 8. Indicatori de calitate monitorizați pentu imisii gazoase în perioada de mediere- 1h

Nr. Indicator calitate Concentrația C.M.A. Prag alertă

Crt. determinată Ord.462/1993
(mg/mc) orară (mg/mc)

14
 1 CO 450 100 70
2 COV 38 75 52,5
3 NOx 560 340 245
4 SO2 172 35 24,5
5 Pulberi 4167,28 5 3,5

Indicatorii de calitate monitorizaţi pentru imisii gazoase în perioada de mediere 1h sunt redaţi în tabelul 9.
Tabel 9. cu indicatori de calitate monitorizați pentu imisii gazoase in perioada de mediere- 1h

Nr. Indicator de calitate Concentrația C.M.A. Prag de alertă

Crt determinată Ord.592/2002
. (mg/mc) orară (mg/mc)
1. CO 0,0078 0,01 0,007
2. COV 2,5 75 52,5
3. NOx 4 0,2 0,14
4. SO2 345 0,35 0,245
5. Pulberi 16,8 14,4 13,33

2.7 Managementul deșeurilor . Valorificare

Deșeurile rezultate din activitatea de producție desfășurată în cadrul în cadrul S.C. „ISPAT
PETROTUB’’ S.A sunt stocate, valorificate și eliminate conform legislației în vigoare: HG
nr.349/29.04.2002, Legea nr.426/2001, OUG nr.78/2000 și HG nr.856/2002.
Acumularea deșeurilor prin depozite care nu respectă reglementările în vigoare poate
determina efecte negative asupra tuturor factorilor de mediu, deoarece poluanții din deșeuri pot fi
antrenați în aer, apă, sol, subsol și apă freatică.
Sursele de generare a deșeurilor și tipurile de deșeuri după compoziție sunt:
 Pentru deșeuri metalice: atelierele de debitare, prelucrări metalice, presaj;
 Pentru deșeuri de tip carton: magazie materii prime, magazia de produse finite;
 Pentru deșeuri menajere solide: birouri , grupuri sociale, laborator chimic;
 Uleiuri uzate: utilaje hidraulice, parc auto;
 Acumulatori uzați: parc auto;
 Anvelope uzate: parc auto;
 Stația de neutralizare (stație epurare ape uzate) : nămol steril;

15
  Ambalare: deșeuri de lemn;
 Slam, țunder uleios;
 Halda de șlam și reziduuri Simionești.
În unitate se întocmesc fișe tip HG 856/2002 pentru urmărirea lunară a cantității de deșeuri
produse și depozitate sau valorificate. Trimestrial se raportează la IPM cantitățile de deșeuri
produse, valorificate, transportate sau existente în stoc, iar anual se întocmește Raportul statistic
privind gestiunea deșeurilor.
Generarea și gestionarea deșeurilor la capacitatea din 2003.
Din totalul de deșeuri generate, cantitatea valorificată reprezintă 67,36 % .

2.8. Riscuri identificate pentru ecosisteme.

Factorii de risc (posibilitatea producerii de accidente şi îmbolnăviri profesionale datorate

expunerii la poluare cu pulberi, vapori acizi, etc.) pot apărea ca urmare a activităţilor desfăşurate
în unitate (la concentraţii depăşite sau apropiate faţă de CMA) şi pot fi grupaţi în :
 Risc chimic: emisia de pulberi, HCL şi emisia de vapori organici proveniţi din
utilizarea materiilor prime sau auxiliare;
 Factori de risc care pot declanşa explozii şi incendii: vapori de tip COVNM pot
forma cu aerul amestecuri explozive;
 Risc fizic: zgomotul provocat de utilajele şi echipamentele din dotare;
 Risc mecanic şi electric: folosirea necorespunzătoare a echipamentelor,
utilajelor şi instalaţiilor electrice (aparat sudură, prelungitoare electrice, etc.);

2.9 Riscuri identificate pentru sănătatea umană

Pulberile fac parte din categoria poluanților iritanți care pot avea efecte imediate sau
tardive asupra organismului. Efectele imediate pot avea mai multe forme de manifestare:
- lezări acute: leziuni conjuctivale și corneene;
- creșterea mortalității populației prin agravarea bolilor cardiovasculare și respiratorii (bronșită,
astm bronșic);

16
 Principalii poluanți la care sunt expuși oamenii de pe amplasament sunt pulberile,
monoxidul de carbon și azot (gazele de ardere), acid clorhidric și metalele grele (Zn).
Bolnavii pot să nu prezinte niciun simptom cu excepția apariției senzației de tuse,
sufocare, anxietate, greață, dureri abdominale, durere toracică cu caracter de arsură.
Concentrațiile mari de dioxid de azot determină spasm urmat de moarte prin asfixiere.
Expunerea oamenilor la oxizii de sulf duce la iritarea mucoase ochilor și a căilor
repiratorii superioare. În caz de supraexpunere conduce la moarte prin stop respirator.
În intoxicațiile acute severe cu CO, bolnavul prezintă tulburări neuropsihice,
cardiovasculare și respiratorii.
Forma acută de intoxicație cu zinc se traduce prin vomitări violente, diaree, colici,
somnolență, insuficiență cardiocirculatorie acută. Acțiunea zincului absorbit se mainifestă la
nivelul sistemului central nervos, mușchilor, sistemului cardio - vascular. Zincul odată ajuns în
sânge se va depune în ficat, rinichi, pancreas, mușchi și oase. Atunci când zincul ajunge în
organism, prin ingestie, vor predomina leziunile la nivelul mucoasei stomacului, intestinului și la
nivelul rinichiului, icterul va însoți leziunile de degenerescență hepatică.
Intoxicația acută cu săruri solubile se manifestă prin iritația mucoasei faringiene, dureri
epigastrice, frisoane, pareze.

CAPITOLUL III. Cuantificarea impactului indus asupra mediului prin

metoda Matricii de evaluare rapidă a impactului

3.1. Descrierea metodei

Matricea de evaluare rapidă a impactului (MERI) este un instrument de analiză

integratoare (holistice) a impactului asupra mediului (EIM). MERI se bazează pe o definire a
criteriilor standard de evaluare ce pot fi cuantificate (zona care ar putea fi afectată, gradul,
amplitudinea impactului, reversibilitatea efectului, dacă impactul evaluat poate acţiona sinergic
cu alte efecte, probabilitatea ca un efect cumulat să se dezvolte în timp).

17
 La baza evaluării stau aspectele de mediu ale activităţii analizate, stabilindu-se pentru
fiecare aspect o notă, folosind criteriile definite de evaluare şi care reprezintă impactul potenţial.

3.2. Principii de lucru

 Pasul 1. Stabilirea componentelor de mediu.

 Pasul 2. Caracterizarea din punct de vedere calitativ prin prelevarea de probe şi analiza
indicatorilor de calitate.
 Pasul 3. Acordarea de note pentru criteriile A1,A2,B1,B2,B3 este ilustrată în figura 1.
 Atunci când se acordă valori pentru criteriul A1 având în vedere concentraţia
determinată a poluantului, trebuie să avem în vedere şi toxicitatea, periculozitatea
poluantului generat (riscul pe care îl prezintă asupra sănătăţii umane şi pentru
ecosisteme).
 Dacă concentraţia determinată (Cd ) va tinde la 0, nota de bonitate pentru criteriul
A1 şi A2 va fi 0, B1,B2 şi B3 va fi 1.
 Dacă concentraţia determinată este cuprinsă în intervalul 0- prag de alertă, nota
atribuită criteriului A1 este 1 iar A2 este -1, B1=1, B2= 1, B3= 1.
 Daca Cd este cuprinsa intre pragul de alerta si CMA, nota atribuita criteriului
A1=2, A2= -2, B1=2, B2=2, B3 = 2
 Daca Cd este cuprinsa intre CMA si 5*CMA, nota atribuita criteriului A1 = 3,
A2= -3, B1= 3, B2= 3, B3=3.
Figura 1. Criterii de acordare a notelor de bonitate

18
  Pasul 4. Calcularea scorului de mediu ES pentru fiecare indicator de calitate
analizat; iar prin media aritmetică va rezulta scorul de mediu pentru fiecare
componentă de mediu analizată.
 ESglobal = media aritmetică a scorurilor de mediu obţinută de fiecare
componentă de mediu.

CAPITOLUL IV. Măsuri pentru minimizarea impactului

Pentru componentele de mediu: apa de suprafață și apa subterană, indicatorul de calitate
cu cea mai mare concentrație determinată îl reprezintă reziduul fix.

19
 Pentru minimizarea acestor concentrații, se folosesc tratamente de filtrare cu ajutorul
echipamentelor:
- filtre mecanice cu fir;
- filtre mecanice cu rețele;
- filtre mecanice cu autocurățare;
- filtre automate cu autocurățare.
Principala măsură de reducere a cromului total din sol la adâncimea de 5 cm, este
reprezentată de spălarea solurilor. Spălarea solului in situ este folosită pentru a mobiliza metalele
prin epuizarea contaminanţilor din soluri, astfel încât acestea pot fi extrase fără excavarea
materialelor contaminate. Pe zona de contaminare se aplică o soluție apoasă sau apă. După
contactul cu materialul contaminat, soluţia de spălare e colectată folosind pompe, urmând metode
de tratare, epurare şi reintroducere.
Depoluarea solului la adâncimea de 30 cm, cu zinc, se face cu ajutorul unei metode relativ
nouă, fitoremedierea. Fitoremedierea constă în folosirea unor anumite specii de plante din flora
spontană sau cultivată (porumbul) în scopul extracţiei, stabilizării sau neutralizării substanţelor
poluante aflate în soluri. Această metodă este simplă, eficientă, accesibilă din punct de vedere
financiar şi “prietenoasă” cu mediul înconjurător.
Soluții posibile pentru reducerea conținutului de pulberi sedimentabile din aer datorate
emisiilor în cazul unor depășiri majore ar fi stropirea cu apă a suprafețelor și monitorizarea
continua a suspensiilor sedimentabile și în suspensie din aer sau cu ajutorul filtrelor electrostatice
uscate și umede (realizează separarea prafului prin ionizarea gazelor purtătoare a particulelor de
cenușă).
Pentru minimizarea concentrației dioxidului de sulf din imisii se folosesc filtre de
absorbție sau schimbarea cuptoarelor problemă.

CONCLUZII:

Proiectul a avut ca scop evaluarea impactului asupra mediului prin metoda matricea
MERI. Studiul de caz a fost efectuat pe societatea Mital Steel Roman.

20
 Au fost analizate 7 componente de mediu și anume apa de suprafață, apa subterană
( fântâna Prăjini și fântâna Sculărie), sol și subsol (5 respectiv 30 cm), emisii și imisii.
S- au stabilit indicatorii de calitate, apoi au fost acordate note de bonitate în funcție de
concentrațiile determinate, iar în final a fost calculat scorul de mediu, pe baza căruia au fost
propuse măsuri de remediere.
Pentru componentele de mediu: apa de suprafață și apa subterană, indicatorul de calitate
cu cea mai mare concentrație determinată îl reprezintă reziduul fix.
Pentru minimizarea acestor concentrații, se folosesc tratamente de filtrare cu ajutorul
echipamentelor:
- filtre mecanice cu fir;
- filtre mecanice cu rețele;
- filtre mecanice cu autocurățare;
- filtre automate cu autocurățare.

Precautia este foarte importantă în prevenirea poluării, este mai bine să previi decât să
tratezi, prevenirea ajută la protejarea mediului și la buna funcționare a fabricii,la respectarea
normelor. În caz de se înregistrează depășiri ale CMA-ului la cei patru factori,trebuie acționat
imediat și remediate problema,pentru a nu se extinde și a se ajunge la dezastre ecologice.
Utilizarea celor mai noi tehnologii, instalații,previne poluarea, materialele trebuie reciclate,
trimise inapoi furnizorului.
Elaborarea planurilor de gestionare integrată a deșeurilor în unitatea economică reprezintă
un pas important în prevenirea poluarii.
SC Mittal Steel SA este renumită pentru cantitatea imensă de zguri deversată în
mediu,care afectează grav calitatea acestuia. Deșeurile industriale conțin substanțe toxice, precum
metale grele(plumb,cadmiu,crom,fier,mangan,arseniu,etc)solvent, uleiuri uzate.
Pentru aceste deșeuri,trebuie să existe depozite special amenajate. Depozitul industrial de
deşeuri al societăţii SC Mittal Steel SA Roman (fosta Petrotub), situat în imediata apropiere a
Romanului aparţine clasei “a” conform HG 349/2005, are o suprafaţă de 3,7 hectare şi a fost
închis în 2006,din cauza nerespectarii anumitor reguli. Alternativa societatii dupa închiderea
acestui depozit fiind preluarea şi transportarea deşeurilor nepericuloase la depozitul de deşeuri
municipale Roman.

21
 BIBLIOGRAFIE:

Evaluări de mediu, Brândușa Slușer

http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/MANUAL-PRACTIC-TRATAREA-APEI5412201921.php

22
23