CONSIDERAŢII PRIVIND ARHITECTURA ROMANEASCĂ DE · ZID DIN
TRANSILVANIA, SECOLUL XVII I ; '
______ IOANA CRIS TACHE PANAI T
Arhi tectJura românească din Trans i l vania Înregistrează în
al X V I I I -l ea veaJc o pregnantă evoluţie în sensul asimilării
infJ uenţelor de tradiţie bizantină de La sudul munţilor, proces
semnalat încă d i n veacurile trecute. Meşterii local i îmbină, în
arta l or, elementele primite din Ţara Românească cu cele d e
p rovenienţă autohtonă, dînd naştere unui stil artistic propriu.
Cti toriile transil vănene ale 1 u i Consoontin Brîncoveanu
de l a Făgăraş, Sîmbăt.ra de Sus, Ocna Sibiului 1, meşterii pere­
grini în satele de peste m�Jl1ţ.i, C�l11o�şte�ea directă de c� tre
neg;ustorii braşoveni - p nnclpalI ctIton - a constru!Cţlllor
de la sudul munţilor, au constitui,t mijloacele de transmi tere
în Transil vani a a mesaj ul u i arhitecturii m unteneşti şi al con­
turării unui stil arhitectonic unitar.
Inscripţi ile murale, ca şi alte surse documentare prin'tre
care se numără şi însemnările Id e pe <Cărţi, reBlectă vasta aqiune
de 11nălţare a bi serjdQor româneşti de zild iînainte de -edictul ,de
toleranţă din 1 7 8 1 , acţiune Ice se înscrie oa o formă de mani­
festare a l uptei pentru Idrepturi la românilor il:ransi l văn �n i .
î n a-ces-t sens, a l sf�dări i interzicerilor de ridicare a lăcaşunlor
de cult, cît şi a dorinţei de unire, deasupra saindării confe­
sionaJle a pop'o fiUlui român, este edi ficator ,docume!1itul d i n
2 3 m a i 17662. P r i n aceasta Episcopia B l a j ul u i era anunţată
Otm şisma! � cii din C
reu îngri jorare de un zelos uni t : » . • .
C!�­
vasăr3 neavînd voie şi slobozeme de la Cmzasa ComzSze
.
a-şi face biserică, ei ,�i-au făcut peste slobozenia lnălţatei
Comisii si aCUm văz şi la Presaca, iarăşi într-această varme­
ghie a BăIgradvtlui, se apl,tcă iarăşi a-şi face biserică fără
slobozenia Comisiei, despre care lucnt de nu se vor înfrîna
şi pe z,mde s-az,t făcut biserici, afară den ponmca comisii, de
mt se vor strica, lucntl nostru bine nu va merge, că pe acolo,
pe încet, se întorc oamenii iarăşi . . . " .
în inten sa activi ta'te constructivă c e s e desfăşo-ară î n
această vreme p e pămîntul Transilvaniei, negustorul s e cim­
pune în -calitate de ctitor. Numeroase biserici se înalţă, în
salte şi chiar în oraşe, de -c ătre negustorii români4, ca o con­
cretiZlare la năzuinţei lor ele afirmare sOiciaJă şi na�ion aIă.
Mulue ctitori i n egllstoreşti au foslt modificate u lterior, ca
c e a de la Swp i n1 a neguslwr-ul w Costea Geanl.ius, 'Sau cea
,de la Codlea a lui Ioan Boghrici6, iar laltele Iau dispărut fără
urmă. î n semnări afl ate întîmp lător ne aduc din cînd în cînd
ştirea exi stenţei Ide odinioară a Ivreun uia Idin aces-t e lăcaşur i .
Astfel, pe o Evanghelie de Bl4cureşti, 1 746 7, la m citi,t c ă
" . . . o cumpărat jvtpîmtl rodor Stama de pomană la biserica
dumnealui de la Dobolii de Jos" ( j ud . Covasna). Despre (llcest
Jăcaş nu am putut cul ege de pe teren n ici o i n formaţie.
în cea ce priveşte tipul de p l an al construcţiilor eclesias­
tice ridicate în acest secol, meşterii l ocali nu renunţă definitiv
la fonna autohtonă a planului drep'tunghiular, cu absida
decroşată, poligonală sau semiciI1culară, loare persistă în toate
zonele provinciei . în ah iar această situaţie, ei grefează adesea
edificiului elemente con stnuctive şi decoratJÎv e ,d e la sudul.
munţilor, în ceea ce prive�te sistemul de bolrtire cu cal ote pe
pandantivi, pridvofiUl desohis cu arcade, peretele despărţitor
dintre naos şi pronaos, precum şi a decoraţiei faţaldelor cu
toruri, brîie de ,c ărămidă în ZJimţi, acolade etc.
Planul dreptunghiul ar cu absida decroşată, poligonală I a
exterior ş i sem�circuLară l a interior, d e factură muntenească,
infăţişat de bisericile brîncoveneşti de la Făgăraş şi Ocna
1 Corneliu Creangă, COlll'ribupia lui ConstamÎn BrincoveaJm ia zidi­
rea Imei biserici di11 OCl1a Sibiului, În "MitrOpo.]�la Ardealului", XI
( 1 966), n I'. 1 -3, p. 1 49, 1 54- 1 5 5 .
2 Arh. S t . Blaj, Mitropoli a Greco-Gatolică, pachet 1 765-1 768, sub
dat ă.
3 AZli Şei ca Mare, j ud. Sibiu.
4 Ioana Cristache Panait, M011ltmel'lule româ11eşti din Săcele, În
"Monumente istOrice. Studii şi lucrări de restaur,are", Bucureşti, 1 969, p. 74.
5 Arh. St. Braşov, Act e Jud. 1 7/1 8 1 2 ; Documentul din 1 786 iunie 1 5 ,
conţine angajamentul luat d e obştea din Stupini faţă de coiltorul bisericii,
Costa Geanliu, de a ajuta cu carele şi cu munca la construirea bisericii
din Stup i n i .
6 l dem, Acte Magistr. 347/1 793 .
7 Ast ăzi în Biblioteca Ins1Ji'tutl1lui Teologic, Sibiu, ex. 1 .
37
http://patrimoniu.gov.ro
-------_
Sibiului, precum ş i d e biserica Sf. Treime d i n Alba Iulia8,
este însuşit de construotor i i l ocali . BiserÎlcile Sf-ţii Arhan­
ghel i d i n Calbor9 (jud. Braşov), înălţată în 1 730 sub puter­
n. ica înrîurire a şantierelor brîncoveneşti, GuvioaSia Parasdhiva
din Mesentea 10 ( jud. A lba), edificaltă în 1 778, lăcaşul cu -ace­
I aşi hram din Şimon (jud. IB raşov) , cnitor,i a neguls torrului Şan­
dru ,Halgi Şandru din lSlÎ npetru (Iacelalşi judeţ), ca şi hil$e,r icile
Sf . Nicolae d i n Orlat, Buna Vestire din TopÎfcea şi lăcaşul
vechi Idin Jina ( jud. Sibiu) , constituie exemple în acest sens.
Merită să subliniem că aceasrtă formă de p lan a fost cunos­
cută şi în norOOl Transi lvaniei, exemple fiind bisericile el in
Ielod şi Miceşti 1 1 ( j u d . C l u j ) .
I n a doua j umătate a secol ului a l XVIII-lea îşi face apariţia
în Ţara Bîrsei, zona Sibi ului, Valea Tîrnarvei, tipul triconc,
de -tradiţie bizantină . Considerăm !Că răspîndirea sa în Trran­
şilvania, mai ales în partea de sud a pro'vinaiei , nu se dato­
reşte prestigi ului lăcaşul ui mănăstiresc Ide la Sîmbăta de SuS 12,
ce rămîne un 'caz izol,at în Ţara Făgăraşul ui , Ici rolului de
ctitor al negu storilor în a,ce$lte zone de i ntense relaţii comer­
ciale cu Ţ,ara Românească. P rezenţi la sudul 'I11un�ilor ca vehi­
culatori de bunuri materiale, aceştia se întorc în aşezările lor
animaţi de dorinţa de a edifica biserÎlci asemănătoare cu cele
pe care l e văzuzeră aici, de a l e imprima trăsăturile artistice
ale ac-estora.
în 1 760- 1 762 13, c u a j utorul negustorul ui Mihai Alexan­
dru Vilara, se construieşte la Moieciu de Jos (jud. Braşov)
biserica Sf. Nicolae. Lăcaşul este de plan 'tri lobat cu absidele
poligonale l a extenior şi semici rculare în in terior. Bi serica
Sf-ţii Aposto l i elin Prejmer ( j u d . Braşov), de a cărei înălţare,
în 1 769, îşi leagă n umele negustorul Ioan VI aici 14, înfăţişează
u n p l an treHat, cu absidele semi,circul are. .Alceeaşi formă de
plan are şi I ălcaşul din Tohanul N ou, ctitoria d i n 1 779 a
j upînului Ioan Boghici 1s. In an ul următor acelaşi negusto r
braşovean în al ţă l a Ghimbav, bi serica Sf. Treime, care se În­
cadrează în tipul de plan mai sus-amintit. Ctitoria din 1 78 3
a negustorului Nicolae Ştefan, biserica A dormirea Maic�j
Domn u l ui din Braşov, este de plan treflat cu absidele p o l i g o­
nale. Biserica Sf. Treime d i n Dirste (oraşul Braşov), ridicată
în 1 7 8 2 - 1 78 3 de negusto nii Mihai Vilana, Gheorghe Pop,
Radu şi Răuţ Leca, Ioan Grecu, ca , i ctitoriile oierilor săce­
leni . elin Cernatu, Turcheş şi Satulung, înfăţişează un plan
tri lobat I C U absidele poligonale la exterior şi semicirculare la
i nterior16.' I n �f,iI1şit, eLin Ţara Birsei, ,se ,încadrează '�n a'ce­
l a- şi t�p -d e :p lan17 ,şi bi seri'ca Adormirea Ma,i'cii Domnului d in
Zărneşti, edli ficată, conform jl1r$ocr�pţiei, lîn 1 792.
Dintre edi ficiile de cult înălţarte i n acest veac î n Mărgi­
nimea Sibiul ui, bisel1icile înălţarea Domnului din Sălişte 18 şi
8 Eugenia Greceanu, Ioana Crisr ache Pana.it, Biserici româneşti din
taio me!Alba Iulia, �n "MA" , X I ( 1 966), nI'. 4 -6, p, 3 1 6.
9 Ioana Cristachc Panait, Eugenia Greceanu, Biserici româneşti de zid
- mOllltme1Ue istorice - din Tara Făgăraş/tltti, În "MA", XV ( 1 970),
nI'. 9 - 1 0, p. 629-630.
1 0 E ug e ni a Greceanu, Ioana Cristache Panait, Biserici româneşti din
raionul Alba Iulia, p. 329.
1 1 Ion Sche1cn i, Contribuţii la cunoaşterea bisericii româneşti de 7..idă­
rie elin jttd. Cluj, Comunicare la sesiunea DMIA, ian. 1 973.
12 Eugenia Grcceanu, Tara Făgăraşului zonă de radiaţie a tl'I'hiteclurii
de la sud de Carpaţi, în "BMI ", XXXIX ( 1 970), n r. 2, p . 38.
p oartă data
1 3 Clopotul, dăruit bisericii de Mihai Alexandru ViI ara,
1 762, martie 20.
14 Inscripţia deasupra intrăritl : "Cu ajutorul lui DumnezeI/. s-au zidit
din temelie de du{mnealui) Ioan Vlad; Nicolae Dimitrie Vasile Na (. . . )
ajutind şi s-att săvîrşit 111 zilele impărătesi'i Marii Terezii şi losil Il ano
/769 av. 2" .
15 I nscripţia p e pristol: "Fămttt-s-au această sfîmă biserică de dum­
nealui jupin Ioan Bo!{hici î12tm vecinica pomenire, În al1 / 7 79".
1 6 I o a n a Cristache Panait, Monumentele româneşti din SăCl'le, loc. cit.,
p. 75-78, 83-85, 89.
17 Planul triJ0ba,t este ÎmÎlnit şi l a biserioa Sf. Nicolae din Şche.ii
Bra.50vu l u i , dato,rat �nsă adăugirilor din 1 740.
18 lnălţată În pe r io a d a 1 762-1 786, ef. 1. Lupaş, C011lribuţÎtmi doClt­
melltare la istoria satelor tramilvănene, Sibiu, 1 944, p . 7-9.

1 . Bilserica eLin FÎntÎnek
Sf-ţii A rhangheli din Tilişca 19, se 'inscri u în tipul de p l a n
cu :absi,de laterale.
Pentru 'a i l ustra pătrun derea ti p u l u i de plan tri,conc şi
în alte zone ale Transilvaniei, cităm l ăcaşul d i n suburbia
Corneşti, a oraşul u i S i �h iş o ar a2o , precum şi biserica Sf. N i-
19 Biserica era g�ta, cu decora� ia pictata, în 1 795, conform Însem­
narii de pe Evangheli<t de Blaj 1 776, din patrimoruiul sau.
20 Istoria artelor plastice în România, voI . 1 1 , Bucureşti , 1 970, p. l 77.
2 . B iserica Sr. Arhangheln din 'Iil isca.
38
http://patrimoniu.gov.ro
eolae din Covasna, la r i d i ca re a căreia şI-au conjugat efortu­
rile mai mulţi negusto rj� l.
Procedeul acoperirii i n teri oare I CU calote pe pandan1i vi,
insuşit din arhitectura mun tenească, este i nterp retat de meş­
terii locali într-o varieta'c Id e fo rrre întH ni,te în toate zonele
în care biserioa de zidărie a înlolcuit, in veacu l al X VI I I - l ea ,
vechi u l l ăcaş de l emn.
Din analiza unui număr imp o rta m de construCţii româ­
neşti de cult rezJUltă că s i ste m u l a fost folosit nu n u mai în
cazul I ă ca ş uri l or de tip tri con c : biseri,c ile Sf. Nicol ae din
Moieci u de Jos, SE. AcloI'll1i rc din Tu rcheş, SE. N icolae din
Cernat (jud. Braşo v ) ; Sf-ţii A r hangUl el i :d in TiliŞlca, înălţlarea
Domnului din Sălişte (jud. Sibiu), sau a cel or de p l an drept­
u n g h i ul ar , cu absida decroşată, pol igonală la exterior şi
sem i,circul ară la i nterior : biserica Cu/Violasa Paraschiva din
Mesentea22 (jud. Alba), p recum şi bisericile 'c u hramul B un a
Vesti re din Topîrcea şi Juna (jud. S ib i u ) , 'c i a fost adoptat
cu precădere celor de formă autohtonă23, tinzÎnd în Ţara
Făgăraşului24 şi în Mărgi n i lT ea Sibiului"S spre genera li z are .
In pofida n ume ro a se l or modi ficări pe care bi se ri,c il e ,de
Zlid le-au suferi{ în cecursul vremii, infh:enţa pridvorului
deschis pe arca,de, pentfiu întregi rea p lasti cii monumentale a
acestora, este evidentă. P reze n t e în Ţara Făgărraşul u i26, sub
i n fl uenţa modelului d e la Sf. Nicolae d i n Făgăraş, ele se în­
tîlnesc însă şi in j udeţul B raşov, 'WIll este cel de l a bi�erica
Adormi roa Mailcii DomnullllÎ d i n Măieruş, ctitoria din 1 7 87
a fraţilor negustori Leoa27, la lăcaşul din FelJdioara, ,datorat
tot unui negustor braşovean, I oan Ioanovici MaI1cus28, p re­
cum şi l a bisericile d i n Săcele. La ,acestea din urmă, pri dvoa­
rele ou arcade, liniţial desoh ise, sînt dezvoltate în înălţime,
ca şi vo l u mu l bisericii, sub i lllfl uenţa sti l Uilui haroc, vădiJ1ld
tendinţa de a ,conC'Ufa cu verticali tatea ac-cen,t uată a rhirSer�c.ilor
c8Ior1a�te naţi onal�tăţli29.
2 1 Biserica a fost zidită în 1 797 de preotul Ioan Grid şi de negus­
LOrii Ioan Braşovcanu, Ioan Coşnean, V lad CUunga, Manea Coşneanu,
Ioan ccl TÎnar Coşncan, Mihai furtuna, Bucur Dobroş, Voicu Munteanu.
PicLUrJ s-a făcu t cu cheltu iala j upÎnului N icolae Munteanu, isprăvindu-se
la 8 oCI . 1 ROO.
22 Biserica Cuvioasa Paraschiva din Mesentca, cf. Eugen,i'a Greceanu,
Ioana Cristache Panait, Biserici româneşti elin. raiorml A lba Iulia, loc.
cit . . p. 329.
2 3 Cit ăm eLin aceasta cat egorie biserici l e : uvioasa Pamschiva din
Ampoiţa (jud. A lba), cL Eugenia Greceanu, T oana Cristache Panait,
Bisericile româneşti elin )'aio17ul Alba ll,lia, loc. cit., p. 323; Buna Vestire
din Cergău Mare (accl.aşi judeţ), construită În sec.. XVUI, nnscripţia din
1 804 se refera numai la p ictura; biseri'c ile de pe Valea Hînibaciului de
la Săsău5. ,ridicată în j u rul anului 1 74 1 , inscripţie pe clopot, Fofeldea
(sec. X V l J I), Sf-ţii Arhangheli din Ţichindeal (edri ficrură, cf. inscripţiei,
În 1 79 1 ), se. N icolae din Agnita (ct,iwrila din 1 795 a negustOrilor bra.îo­
veni Dumitru OJ:ghidan şi Radu Bogdan) şi Sf. N icolae din Movile (tcr­
m inată În 1 796. an Înscris JOC uşa de ,in trare).
24 Ioana Cnislache Panait, Eugenia G..,eceanu, Biserici româneşti ele
ziel - monumente istorice - din 1ara Făgăraşltltti, loc. cit., p . 627-636 ;
Eugenia Greeeanu, Ţara Făg;,raşldrti zonă de radiaţie a arhitecwrii ele la
sltd ele Carpaţi, 100. ciI ., p. 4 5-47.
25 Din Mărgirui'me,a Sibi u l u i menţionam, pe aceasta l in ie, bisericile
monumente istOrice de l a : SăJ.işte, b iserioa din Grui, ridicata În 1 742, cL
I. Lupaş, COllt ribttţii istorice la istoria satelor transilvănene, în "StlIdii,
Conf. şi Comunicări istorice " , I V, Sibiu, 1 943, p. 1 40; Cuvioasa Paraschiva
din Raşinari, edificată în 1 75 5 , an Înscris pe p ridvor; Sadu (datorate poate
refacerilor din ] 756), Avrig, înalţată În jurul a n u l u i 1 762, an Înscris pe
icoanele Împarateşl i; Sf-ţii Apostoli diIn Sebeşul de Jos, drurara În jurul
anului 1 763, după pomcln icul ctito-rilror şi Însemnări pc cărţi (ab�idele
l aterale 'au fost adaugate În 1 9 1 0) ; Sf. Ţ:rcime din Sibid (înălţată, con­
form inscripţiei, În 1 768) ; Sr. Troiţă din Fîm Încle (datată ante 1 77 1 ,
a n înscris p e una d i n icoanele d e p e abs,ida a l t aru l u i ) ; Cuvioasa P�Has­
chiva d in 'Iălmăcel ( 1 776, eL Şt. Meteş, Zugravii bisericilor româneşti,
În "An. Com . Mon. 1st. 'Irans.", 1 92 6-1 92 8, Cluj, 1 929, p. 1 20), Sf.
iW'Jae din Poplaca (ridicata în 1 793, dupa cum menţionează nnscripţia
de pc zidul de incintă) şi r. icolae din Orl at, şi cu pictura terminată
În 1 800.
26 E ugenia Greceanu, Ţara Fiiglira.şulrti zone' ele radiaţie a arhitectrtrii
ele la mel ele Carpati, ,loc. cil., p . 49.
27 I nscripţia din pridvor, dcasupr� i n t r:l r i i În pronaos: ,,1/'1 numele
tatălui şi al fiului şi al sfînt /tii'; eluh, s-au zidit această sfîntă biserică din
temelie, ce se prăznuieşte hramul Adormirii Maicii Domnului, în zilele
Inea înălţawllti împărat Iosif al eloilea, ti CIt toată chelwiala elumnealor
ctitorilor, jlt€î1U� II{.i Leca Rănţ, dl,mnea Iti jupî rl R d,� Leca, fraţi din
�
Braşov, ca sa /te veş1Uca !Jomemre dumnealor ,IZ părt1lplor dl�mnealor la
. .
'
anul 1787, fiind gociman Ioan Cocean, Ioan Zltgrav din Tltrcheş".
28 I nscnip�ia din pridvor, deasupna intrarii în pron aos : ,/n mlmele
tatăllti şi al fildui şi al S (fîntllilti) eluh rielicattl-s-alt această S/' Biserică
ce este hramul Sfeti Ioan BotezătOTTtl de ro/mI lui Dllmneull Ioan [oa­
novici Marcus din Braşov, şi soţia dumnealui Ana, ca să le fie vecinica
pomenire şi fiilor dum ( ne ctlu i) în zilele ! (nălţatrtltti) împăratl1 nostru
lo�if . ZI păstorin� tltrma cea c!lvîntătoare preasinţitului. episcop Ghedeon
.
NlchltlCt al netlmţ!lor . Ard (elem) Ani de la l-lS,. 1788 apr. 8".
•
29 Ioana Cristachc Pranait, MOl7ltmentele româneşti elin Săcelc, loc.
CIt., p. 75.
 lIiserica Ado rmirea Maicii Dom n u l u i din Măicruş.
Practica decorăr i i faţadelor, împărţirea l or în regi stre prin
toruri s'a u p rofile d e cărămidă în zimţi, şi-au p us pecetea şi
în arhirectura românească cin Tran silvania, cum o ,dovedesc
şi astăzi numeroasele exemple.
Ctitori i le pe păm înt ul Transi l vaniei ale voievozil or Ţării
ROIT!âneşti au constituit principalele surse de inspiraţie ale
artiştilor Transil văneni, în mUIlica de înfrumuseţare a para­
mentultui exterior.
Biserica Sf. Treirre din Alba Iulia, arc faţadele decorare
cu ajutorul cărămizilor de format special. Profilul soclului
se compune din tr-un tor şi dint r-un şir de dinţi ,de fierăstrău.
5 . l3i,c r i c a îndeşrilor din S?i1 iŞIC, det a l i u de p a ramen t .
39
http://patrimoniu.gov.ro
4 . B iserica S f . Apostoli din Prejmăc
Un tor medi an, înca lrat de două şiruri de profile în formă
de dinţi de fierăstrău, încinge f aţadele. CorniŞia este şi ea
decorată cu trei rinduri ,de zi'ITlţi30. Decoraţia ou brîie Id e că­
rămidă în zimţi, a turnului bisericii C uvlioasa Paraschi va din
Ampoiţa ( j u,d. Allb a), trezeşte p resupunerea că ş i faţadele
Iă,oaşului, astăzi modi fica1te, au beneficiat ,de a,c eeaşi decora­
ţie3 1 . Pe filele unui exemplar din Pravoslavnica mărt�trisire>
30 Eugenia Grcceanu, I oana ristache Pan a i t , Biserici romalleşti din
raiol/ul Alba I",lia, l oc. C i i . , p. 3 2 9 .
3 1 l b idem, p. 323.
6. Turn.ul bisericii d i n Sad Ll.

,. ,. ... ... ..
\.
1 " , I
1 ,'
1, "
: I�
,. I
I '
.. ' 1
I I I
' .. - -�
II
, 7. 13is�r·ica Inălţarca Do m n u l u i don Săl i ş l c (scCţiune).
.. ...
..""""r-c....__
tipărită la B uzau in 1 6 9 1 32, deţinut l a inceputul seco l ul u i
XVII I de Popa Ştefan din Galda de Jos, am aflClJt semnătu­
rile l ui Toma z ild arul de [a Hurez şi Radu. kcestor meşteri
li se pot atribui vaditele elemente de arhitectură muntenească
ale b isel1icii din aşezarea la propiată, din Ampoiţa, insemnarea
menţiona1tă fiind un ,autentic document al p rezenţei in Tran­
silvania a meşterilor formaţi pe şantierele brîncoveneşti .
Din zona Făgăraşului, merită sa cităm pentru elementele
de p arament, remarcabilele monumente Ide ar,hiteollUră brînco­
veneas>Că de la Copăce]33 şi Galbor34, precum şi pe Icele de la
Perşa11li, Veneţia de Sus şi Sf. Teodo r Tiron ce la Sîmbăta
de Sus35.
în zona ISibi'lllll'i, i nlfluenţa p aramentul'ui, ibogat d ecorat,
al ctitoriei lui Matei Basarab de la POl1ceşti (azi Turnu Roşu) ,
sau a celei l ui Constantin B dncoveanu de la Ocna Sibiului ,
poate fi uşor surprinsă în modenattura faţade lor bisericii CÎn­
deştilor şi a celei cu hl1amul înălţarea Domnului din Sălişte,
a celor din Răşinari, Sibiel, Fîndnele, Topîrcea, TăI măcel. Tur­
nul b isericii din Sadu este o grăitoare mărturie a formării
meşterilor l ocali pe şantierele brincoveneşti . RînJduri de căra­
midă în zimţi, reglÎstre compuse din cercuri ,ce se Întretaie şi
arcade oarbe, sînt realizate de meşterul ce-şi sapa n umele :
Astăzi Î n B i bliol cca Academiei R. S . R om âri ia , Fi l i a l a C l uj .
32
3 3 Ioana Crislache Panait, Eugenia G r e ce a n u , Biserici româneşti de
zid - monumente istorice - din Ţara Făgăraşuli.i, loc. cir., p. 633-6 3 4 .
3 4 Ibidem, p. 629-630.
35 Eugenia Greceanu, Tara Făgăraş/tlai zonă de radiaţie a arhitecturii
d,e la md de Carpaţi, p. 4 9 .
10
1 I
12
\
8. Planul bi,serieii Inăharea Dom n u l u i din Sal işle.
9. P l a n u l biseriaii sr. Apostoli din Prcjmăr.
1 0. P l an u l biserici,i sr. Njcolae din Orlat.
1 1 . P l a n u l bisericii I n tr a r ea în b i se r i că dirl Tohanu Nou.
12. Planul bisericii B u n a Vestire d i n TopÎrcca.
zidar Oprea de la Făgăraş 1 75 636, pe l atura de nord a tur­
nului .
Bisericile vechi - monumente istorice - d i n Săcele (j ud.
Braşov) , au favadele împărţi te în două sau mai multe regis­
tre37, la l ăcaşul Sf. Nicolae din Cernat aflîndu-se chiar un
brîu format din trei rînduri de cărămidă în zimţi. Tradiţia
ridicării acestui edif�ciu păstrează ştirea prezenţei pe şantierul
său ,a unor meşteri din Ţara Românească38. O notă aparte
o merită menţion area tratării faţa1delor biseriiOÎi Sf. Treime
din Ungra39 ( j ud . Braşov), impărţite În două registre prin­
'tf-un tor, astăzi sub tencuială, şi 100 soclu marcat de un profil
realizat ,din cărămidă dispusă în forma de zimţi .
Arhitectu ra românească din Tr.ansilvania, puternic in­
f luenţată ,de arta constructivă a Ţării Româneşti, constituie
pentru veacul al XVI I I-lea un alt ,domeni u în care dorinţa
de unitate românea�că se concret izează în mod vădit.
Ea întregeşte, ,a lături de intensa cil1culaţie în satele tran­
silvănene a cărţii fn slovă românească tipărită la sud de
munţi, de reaLiză rile p icturale aici, a unor zugravi din Ţara
Românească, sfera rel aţiilor cul turale dintre români, într-o
epocă în care ,condiţiile istorice făce.au imposibile manifes­
tările de unitate poli tică .
36 In !sl'Oria artelor plaslice din România, voI. II, p. 1 76, este
trecut
sub numele de l o an şi anul 1 757.
Ioana Cristache Panait, MOl'/ltInen/.ele româneşti din Săcele, loc.
37
cit., p. 75-77, 8 1 .
38 Ibidem, p. 83 -8 4 .
[
Ridicată, conform Înscmnanilor aflate pe cărţile Iăca5u l u i , Î n ai n t e
39
de anul 1 770.
40
http://patrimoniu.gov.ro