1) La traversarea capului cu roata automobilului in a) [ ] dezmembrarea corpului;

direcţie transversală se produc fracturi: b) [ ] fracturi eschiloase ale oaselor craniene;

a) [ ] înfundate; c) [x] amprenta căptuşelii radiatorului pe corp;
b) [ ] liniare; d) [ ] fracturi multiple ale oaselor bazinului;
c) [x] cominutive; e) [ ] fracturi deschise ale oaselor femurale.
d) [ ] in terase; 9) Ciocnirea primară cu autoturismul se realizează la
e) [ ] orificiale. nivelul:
2) Indicaţi direcţia deplasării prin inerţie a corpului a) [ ] capului;
şoferului in salonul automobilului la coliziune frontală: b) [ ] gatului;
a) [ ] posterioară; c) [ ] toracelui;
b) [x] anterioară; d) [ ] membrelor superioare;
c) [ ] spre dreapta; e) [x] gambelor.
d) [ ] spre stânga; 10) Eschilul osos în fractura-bară (bamper) are formă:
e) [ ] nu se deplasează. a) [ ] rotundă;
3) La traumatismul auto se atribuie leziunile corporale b) [x] triunghiulară;
produse in urma: c) [ ] ovală;
a) [ ] exploziei motorului automobilului; d) [ ] pentagonală;
b) [ ] exploziei rezervorului automobilului; e) [ ] pătrată.
c) [ ] intoxicaţiei cu СО in automobil; 11) In cazul ciocnirii autoturismului cu pietonul,
d) [x] acţiunii automobilului aflat in mişcare; punctul de contact mai frecvent se va afla:
e) [ ] morţii subite in automobil. a) [ ] mai sus de centrul de greutate;
4) Mecanismul de bază de formare a leziunilor b) [x] mai jos de centrul de greutate;
corporale in traumatismul auto: c) [ ] la nivelul centrului de greutate;
a) [x] lovirea cu părţile automobilului; d) [ ] la nivelul capului;
b) [ ] traversarea corpului cu roţile; e) [ ] la nivelul centurii scapulare.
c) [ ] traumatismul in salonul automobilului; 12) Clasificarea leziunilor musculare după caracterul
d) [ ] explozia motorului automobilului; morfologic:
e) [ ] acţiunea factorului termic. a) [x] hemoragie;
5) Fractura-bară (bamper) se produce in următorul tip b) [ ] plagă;
de traumatism auto: c) [x] ruptură;
a) [ ] in salonul automobilului; d) [x] zdrobire;
b) [ ] la traversarea corpului cu roţile automobilului; e) [ ] excoriaţie.
c) [x] la ciocnirea automobilului cu pietonul; 13) Manifestarea tardivă a echimozei pe tegumente
d) [ ] la cădere din automobilul in mişcare; depinde de:
e) [ ] la compresiunea corpului de carosabil. a) [x] profunzimea localizării;
6) In traumatismul auto mortal, medicul legist b) [x] dimensiunilor hemoragiei;
soluţionează întrebările, cu excepţia: c) [ ] sexul pătimitului;
a) [ ] care este cauza decesului; d) [ ] forma suprafeţei obiectului vulnerant;
b) [ ] ce leziuni corporale sunt depistate pe cadavru; e) [x] particularităţile ţesuturilor lezate.
c) [ ] timpul survenirii decesului; 14) Tipurile traumatismului auto sunt:
d) [x] culpabilitatea şoferului; a) [x] ciocnirea automobilului aflat in mişcare cu
e) [ ] prezenţa stării de ebrietate. pietonul;
7) Amprentele anvelopelor pe hainele şi corpul b) [ ] aruncarea corpului şi căderea pe carosabil;
decedatului se formează la: c) [x] in salonul automobilului;
a) [ ] ciocnirea automobilului cu pietonul; d) [x] traversarea corpului cu roţile;
b) [ ] traumatismul in salonul automobilului; e) [ ] alunecarea corpului pe carosabil.
c) [x] traversarea corpului cu roţile; 15) Traversarea cu roţile automobilului este posibilă la
d) [ ] căderea din automobilul aflat in mişcare; poziţia corpului pe:
e) [ ] compresiunea pietonului prin caroseria camionului a) [ ] flancul stâng;
de copac. b) [x] spinare;
8) Leziunile specifice pentru traumatismul auto sunt: c) [x] abdomen;
d) [ ] flancul drept;
e) [ ] pe flanc, semiflectat.
16) Amprenta benzii de rulare a roţilor automobilului pe
hainele victimei poate fi depistată in cazul:
a) [x] traversării corpului cu roţile automobilului;
b) [ ] ciocnirii automobilului aflat in mişcare cu
pietonul;
c) [x] contactului hainelor cu urmele benzii de rulare de
pe carosabil;
d) [ ] alunecării corpului pe carosabil;
e) [ ] traumatismului in salonul automobilului.
17) Circumstanţele de producere ale traumatismului
auto in salonul automobilului sunt:
a) [x] ciocnirea unui automobil cu altul;
b) [ ] la începerea mişcării automobilului;
c) [x] răsturnarea automobilului;
d) [x] ciocnirea automobilului de un obstacol imobil;
e) [ ] frânare lină.
18) Tipurile de cădere sunt:
a) [x] cădere de la înălțime (precipitare);
b) [ ] cădere pasivă;
c) [ ] cădere veritabilă;
d) [x] cădere simplă de pe acelaşi plan;
e) [ ] cădere in fântâni, gropi.
19) Căderea de la înălţime (precipitarea) poate fi:
a) [x] directă (liberă);
b) [ ] directă coordonată;
c) [x] in trepte;
d) [ ] in trepte coordonată;
e) [ ] directă necoordonată.
20) Fazele in care se produc leziuni corporale in
precipitare:
a) [ ] zborul;
b) [ ] desprinderea corpului de pe suprafaţa de suport;
c) [x] aterizarea;
d) [x] deplasarea corpului din locul aterizării primare;
e) [ ] pană la desprinderea corpului de pe suprafaţa de
suport.
21) Părţile proeminente ale automobilului cu care se
produc leziuni la ciocnire cu pietonul:
a) [x] bara de protecţie;
b) [x] farul;
c) [x] căptuşeala radiatorului;
d) [x] retrovizorul (oglinda) extern;
e) [ ] portbagajul.
22) Leziunile produse in traumatismul auto se clasifică:
a) [ ] leziuni vechi ale aparatului locomotor;
b) [x] caracteristice;
c) [x] necaracteristice;
d) [x] specifice;
e) [ ] leziuni ale organelor vizual şi auditiv.
23) Accidentele rutiere pot fi condiţionate de
următoarele stări patologice:
a) [x] boli cardio-vasculare cu caracter acut;
b) [x] diminuarea esenţială a văzului;
c) [x] defecte anatomice ale membrelor;
d) [x] maladii ale organului auditiv;
e) [ ] cefalohematom.
24) La examinarea medico-legală a persoanelor
decedate in accidentele rutiere este necesar de prelevat:
a) [x] sânge pentru depistarea alcoolului etilic;
b) [ ] mostre de bilă;
c) [x] mostre de păr, in cazul prezenţei plăgilor capului;
d) [ ] mostre de salivă;
e) [x] sânge pentru stabilirea apartenenţei de specia şi de
grup.
25) "Fractura-bară" in traumele rutiere se formează pe:
a) [ ] oasele craniene;
b) [ ] vertebrele cervicale;
c) [x] oasele femurale;
d) [x] oasele tibiene;
e) [ ] oasele bazinului.
26) In traumatismul auto combinat pot fi depistate
următoarele leziuni:
a) [ ] patologie a organului auditiv;
b) [x] amprenta benzii de rulare pe tegumentele
toracelui;
c) [ ] maladii ale organului văzului;
d) [ ] anchiloza articulaţiilor genunchiului;
e) [x] "fractură-bara" a femurului.
27) Dintre particularităţile examinării cadavrelor in
accidentele rutiere fac parte:
a) [ ] prelevarea viscerelor pentru examenul toxico-
chimic general;
b) [x] măsurarea distanţei „plante-leziuni";
c) [x] secţiuni suplimentare pe suprafaţa posterioară a
corpului;
d) [ ] examinarea organelor cavităţii toracice şi
abdominale;
e) [x] cercetarea organelor văzului şi auzului.
28) Concluziile referitor la moartea prin traumatisme
auto se bazează pe:
a) [x] datele cercetării la faţa locului;
b) [ ] prezenţa carosabilului uzat şi condiţiilor
meteorologice nefavorabile;
c) [x] rezultatele examinării medico-legale ale
cadavrului;
d) [x] depistarea sângelui, părului victimei pe automobil;
e) [x] rezultatele cercetării automobilului.
29) Leziunile produse in cadrul traumatismelor auto
sunt:
a) [x] excoriaţii;
b) [x] echimoze;
c) [x] plăgi contuze;
d) [ ] cefalo-hematomul;
e) [x] fracturi.
30) La traversarea corpului cu roţile automobilului se
produc:
a) [x] fracturi cominutive ale oaselor craniene cu rupturi
ale meningelui dur;
b) [x] fracturi bilaterale ale coastelor;
c) [ ] fractură prin bara de protecţie a femurului;
d) [x] amprente ale benzilor de rulare pe tegumente;
e) [ ] echimoze circulare - amprente ale farului.
31) Volumul lezional in cazul traversării corpului cu
roata depinde de:
a) [ ] înălțimea barei de protecţie;
b) [x] direcţia traversării;
c) [x] masa automobilului;
d) [x] lăţimea roţilor;
e) [ ] caracterul desenului benzii de rulare.
32) In cazul depistării leziunilor corporale imense,
produse in circumstanţe necunoscute, in favoarea
traumatismului auto vor pleda:
a) [x] "fractura-bară" a tibiei;
b) [ ] rupturi ale cordului şi pulmonilor;
c) [x] amprentele benzii de rulare pe tegumentele
toracelui;
d) [ ] hematomul subdural;
e) [ ] plăgi contuze ale capului.
33) Dintre leziunile produse prin precipitare fac parte:
a) [x] plăgi contuze;
b) [ ] "fractura-bară" a tibiei;
c) [x] rupturi ale organelor parenchimatoase;
d) [ ] dezmembrare;
e) [x] fracturi angrenate.
34) Pentru căderile simple este caracteristic:
a) [x] prezenţa leziunilor de contralovitură ale creierului
şi meningelor;
b) [ ] fracturi bilaterale ale oaselor bazinului;
c) [ ] fracturi inelare ale bazei craniului;
d) [x] lipsa leziunilor produse prin comoţia generală a
intregului corp;
e) [ ] fracturi in „bici" („whiplash") ale vertebrelor
cervicale.
35) La precipitare se referă căderea de la:
a) [x] 150 m;
b) [x] 25 m;
c) [ ] cădere din poziţie ortostatică;
d) [x] 5 m;
e) [x] 10 m.
36) Schimbările ireversibile in S.N.C. şi in sistemul
cardio-respirator se instalează imediat după:
a) [ ] pierderea cunoştinţei;
b) [ ] pauza terminală;
c) [ ] moartea clinică;
d) [ ] perioada agonală;
e) [x] moartea biologică.
37) Peste cat timp după moarte temperatura cadavrului
se egalează cu cea a mediului ambiant (temperatura
aerului fiind de +180C)?
a) [ ] peste 3 - 5 ore;
b) [ ] peste 12 ore;
c) [x] spre sfârșitul primei zile;
d) [ ] spre sfârșitul zilei a doua;
e) [ ] peste 5 zile.
38) Care este mecanismul formării lividităţilor
cadaverice?
a) [ ] scăderea tonusului muscular;
b) [ ] schimbarea proprietăţilor fizico-chimice ale
sângelui;
c) [x] deplasarea postmortem a sângelui prin vase in
părţile decline ale corpului;
d) [ ] scăderea densităţii sângelui in vase;
e) [ ] creşterea permeabilităţii vaselor sanguine.
39) Ce culoare au lividităţile cadaverice in intoxicaţia
cu CO?
a) [ ] brună;
b) [ ] albastru-violacee;
c) [ ] surie;
d) [x] roz-roşietică;
e) [ ] surie-brună.
40) Lividităţile cadaverice vor fi mai pronunţate in
moartea prin:
a) [ ] hemoragie externă din vasele sanguine cervicale;
b) [ ] nefrită cronică cu uremie;
c) [ ] traumă cranio-cerebrală cu hemoragie;
d) [x] asfixie mecanică (spânzurare);
e) [ ] fractură deschisă a femurului cu lezarea vaselor.
41) Peste cat timp după instalarea morţii, de regulă,
începe rezoluţia rigidităţii cadaverice?
a) [ ] peste 12 h;
b) [x] peste 24 h;
c) [ ] peste 48 h;
d) [ ] peste 72 h;
e) [ ] peste 96 h.
42) Când apar petele Liarche?
a) [ ] in poziţia cadavrului cu faţa in jos;
b) [ ] in cazul congestiei conjunctivei palpebrale;
c) [x] in cazul desecării sclerei ochilor deschişi;
d) [ ] in cazul desecării sclerei ochilor închiși;
e) [ ] in cazul feţei acoperite cu pământ.
43) Unde vor fi localizate lividităţile cadaverice pe
corpul unui spânzurat in poziţie verticală?
a) [ ] pe spate, fese, suprafaţa posterioară; 50) In aceleaşi condiţii de păstrare care cadavru se va
b) [ ] pe suprafaţa anterioară a trunchiului, gatului şi răci mai repede?
feţei; a) [ ] a unui adult;
c) [x] pe membrele inferioare, porţiunea inferioară a b) [x] a unui nou-născut;
trunchiului, pe mâini şi plante; c) [ ] a unei persoane caşectizate;
d) [ ] pe suprafaţa laterală a trunchiului; d) [ ] a unei persoane obeze;
e) [ ] pe toată suprafaţa corpului. e) [ ] a unui copil.
44) Peste cat timp după moarte lividităţile cadaverice 51) Ce culoare au lividităţile cadaverice in intoxicaţie
pot să se deplaseze complet in părţile decline, la cu substanţe methemoglobinizante?
schimbarea poziţiei cadavrului? a) [ ] roz-roşietică;
a) [x] peste 4-5 h; b) [ ] albastru-violacee;
b) [ ] peste 48 h; c) [ ] roşie-violacee;
c) [ ] peste 12-15 h; d) [x] brună;
d) [ ] peste 24 h; e) [ ] roşu-aprins.
e) [ ] peste 36 h. 52) Peste cat timp după moarte poate fi observată
45) La digitopresiune lividităţile cadaverice dispar rigiditatea cadaverică?
complet. Cat timp a trecut de la moarte? a) [ ] peste 5 - 10 minute;
a) [x] pană la 12-15 h; b) [ ] peste 0,5 - 1 h;
b) [ ] de la 15 pană la 36 h; c) [x] peste 2 - 4 h;
c) [ ] pană la 48 h; d) [x] peste 12 h;
d) [ ] de la 48 pană la 72 h; e) [x] la 26 ore.
e) [ ] peste 72 h. 53) In ce regiuni ale corpului iniţial apar semnele de
46) Dintre semnele certe ale morţii fac parte: putrefacţie?
a) [ ] lipsa pulsului; a) [ ] pe faţă şi gat;
b) [ ] lipsa reflexelor; b) [ ] pe coapse şi gambe;
c) [x] electroencefalograma "mută"; c) [ ] in regiunile decline ale corpului;
d) [ ] lipsa respiraţiei; d) [ ] pe torace şi membrele superioare;
e) [ ] absenţa cunoştinţei. e) [x] in fosele inghinale.
47) Din ce cauză pielea in caz de putrefacţie are 54) La modificările cadaverice precoce nu se atribuie:
culoarea verde-cenuşie? a) [x] mumificarea;
a) [ ] din cauza formării methemoglobinei; b) [ ] deshidratarea;
b) [ ] din cauza formării verdhemocromogenului. c) [ ] răcirea;
c) [ ] din cauza imbibiţiei ţesuturilor subcutanate cu d) [ ] rigiditatea cadaverică;
sânge hemolizat; e) [ ] lividităţile cadaverice.
d) [x] din cauza formării sulfhemoglobinei şi a sulfurii 55) La modificările cadaverice tardive nu se atribuie:
de fier; a) [x] rigiditatea cadaverică;
e) [ ] din cauza formării carboxihemoglobinei; b) [ ] putrefacţia;
48) Ce condiţii favorizează saponificarea cadavrelor? c) [ ] mumificarea;
a) [ ] sol uscat, bine afânat; d) [ ] lignificarea;
b) [x] mediu umed, neaerat; e) [ ] saponificarea.
c) [ ] umiditate crescută, ventilaţie bună (bine aerat); 56) Rigiditatea cadaverică poate lipse peste 6 ore de la
d) [ ] terenuri mlăştinoase cu reacţie acidă puternică; deces pe cadavrul:
e) [ ] mediu uscat cu temperatură crescută. a) [ ] unui bărbat;
49) Decizia despre întreruperea măsurilor de reanimare b) [ ] unei femei;
poate fi luată de către: c) [ ] in intoxicaţie cu CO;
a) [ ] medicul legist; d) [ ] in spânzurare;
b) [ ] medicul reanimatolog; e) [x] unui nou-născut.
c) [ ] medicul stomatolog; 57) Rigiditatea cadaverică dispare complet peste:
d) [x] comisia medicilor specialişti; a) [ ] 2-4 ore;
e) [ ] medicul farmacist. b) [ ] 12 ore;
c) [ ] 24 ore;
d) [x] 3 zile; b) [ ] 12 ore;
e) [ ] câteva minute de la deces. c) [x] 48 ore;
58) Petele Liarche apar ca urmare a: d) [ ] 16 ore;
a) [ ] lividităţilor cadaverice; e) [ ] 20 ore.
b) [ ] rigidităţii cadaverice; 66) Care este vechimea morţii, dacă la digitopresiune
c) [x] deshidratării cadavrului; lividităţile cadaverice pălesc şi se restabilesc peste 3-5
d) [ ] autolizei; minute?
e) [ ] putrefacţiei. a) [ ] 4-5 ore;
59) Examenul entomologic se bazează pe: b) [ ] 10 ore;
a) [ ] tabloul histopatologic al modificărilor in organe; c) [ ] 12 ore;
b) [x] legitatea apariţiei pe cadavru a diferitor insecte; d) [ ] peste 48 ore;
c) [ ] cercetarea spectrală a sângelui; e) [x] 16-18 ore.
d) [ ] metodele botanice; 67) Interacţiunea hidrogenului sulfurat cu hemoglobina
e) [ ] metodele imunologice. determină următoarea culoare a lividităţilor cadaverice şi
60) Gradul de macerare a tegumentelor indică: a tegumentelor:
a) [ ] cauza morţii; a) [ ] violacee-albăstrie;
b) [x] durata aflării cadavrului in apă; b) [ ] violacee;
c) [ ] durata stării agonale; c) [x] verde;
d) [ ] adâncimea bazinului cu apă; d) [ ] cafenie;
e) [ ] categoria morţii. e) [ ] roşie.
61) Care modificări cadaverice permit stabilirea 68) Timpul necesar pentru mumificarea cadavrului unui
schimbării poziţiei cadavrului: om adult este de:
a) [ ] deshidratarea cadaverică; a) [ ] câteva ore;
b) [x] lividităţile cadaverice; b) [ ] 2-3 zile;
c) [ ] autoliza; c) [ ] 1 săptămână;
d) [ ] saponificarea; d) [ ] 2 săptămâni;
e) [ ] congelarea cadavrului. e) [x] câteva luni.
62) Proba Magnus se bazează pe: 69) In structura cauzelor morţii subite predomină
a) [ ] lipsa pulsului; maladiile aparatului:
b) [ ] lipsa respiraţiei; a) [x] cardio-vascular;
c) [x] comprimarea unui deget la bază printr-o ligatură; b) [ ] SNC;
d) [ ] comprimarea laterală a globului ocular; c) [ ] digestiv;
e) [ ] reacţia idiomusculară a bicepsului. d) [ ] respirator;
63) Proba Beloglazov se bazează pe: e) [ ] endocrin.
a) [ ] lipsa pulsului; 70) Viteza de răcire a cadavrului depinde de:
b) [ ] lipsa respiraţiei; a) [x] temperatura mediului ambiant;
c) [ ] comprimarea unui deget la bază printr-o ligatură; b) [ ] sexul decedatului;
d) [x] comprimarea laterală a globului ocular şi c) [ ] cauza decesului;
schimbarea formei pupilei; d) [x] vârstă;
e) [ ] reacţia idiomusculară a bicepsului. e) [ ] obiectul vulnerant.
64) Care este vechimea morţii, dacă la digitopresiune 71) Scopurile principale ale expertizei medico-legale a
lividităţilor cadaverice dispar şi se restabilesc peste 5 cadavrului constau in:
secunde? a) [x] stabilirea cauzei morţii;
a) [ ] 15-29 ore; b) [ ] determinarea genului morţii;
b) [x] 6-8 ore; c) [x] determinarea vechimii morţii;
c) [ ] 24 ore; d) [ ] stabilirea cauzei producerii traumei;
d) [ ] 48 ore; e) [x] stabilirea obiectului vulnerant.
e) [ ] 72 ore. 72) Expertiza medico-legală a cadavrului se dispune şi
65) Care este vechimea morţii, dacă la digitopresiune se efectuează, in mod obligatoriu, pentru constatarea:
lividităţile cadaverice nu-şi modifică culoarea? a) [x] cauzei morţii;
a) [ ] 4-5 ore; b) [ ] genului morţii violente;
c) [x] caracterului vătămărilor integrităţii corporale; d) [x] petele de deshidratare ale sclerelor ochilor;
d) [x] gradului de gravitate a vătămărilor integrităţii e) [ ] paloarea tegumentelor.
corporale; 80) Vechimea morţii in primele 12 ore poate fi stabilită
e) [ ] motivului infracţiunii. mai exact in baza:
73) Motivele examinării medico-legale a cadavrului a) [x] lividităţilor cadaverice;
sunt: b) [ ] rigidităţii cadaverice;
a) [x] moartea violentă; c) [x] excitaţiei electrice a muşchilor;
b) [x] moartea subită; d) [x] reacţiei pupilei la agenţi chimici;
c) [ ] decedaţi in staţionar cu diagnosticul clinic stabilit; e) [ ] reacţiei idiomusculare a bicepsului.
d) [x] cadavrele pruncilor, născuţi la domiciliu; 81) In baza lividităţilor cadaverice pot fi stabilite:
e) [x] cadavrele persoanelor, decedate in drum spre a) [x] timpul survenirii decesului;
spital. b) [x] durata aflării cadavrului intr-o poziţie anumită;
74) In care compartimente ale „Raportului de examinare c) [ ] gradul de gravitate al leziunilor;
medico-legală" se includ întrebările, expuse de către d) [ ] maladiile preexistente;
organul de urmărire penală, şi răspunsurile la acestea? e) [x] cauza decesului.
a) [ ] partea descriptivă; 82) Pentru efectuarea expertizei medico-legale a
b) [x] concluzii; cadavrului sunt necesare:
c) [x] partea introductivă; a) [x] ordonanţa emisă de către organul de urmărire
d) [ ] înainte de concluzii; penală;
e) [ ] oricare din cele indicate. b) [ ] dosarul penal;
75) Care din pete se referă la modificările cadaverice c) [x] fişa medicală de staţionar;
precoce? d) [x] procesul verbal al examinării locului faptei;
a) [ ] Tardieu; e) [ ] depoziţiile martorilor.
b) [x] Liarche; 83) La stadiile lividităţilor cadaverice se referă:
c) [x] cadaverice; a) [ ] autoliza;
d) [ ] Minakov; b) [x] hipostaza;
e) [ ] Vişnevski. c) [x] difuzia;
76) Expertiza (examinarea) medico-legală a cadavrului d) [x] imbibiţia;
se efectuează in baza: e) [ ] emfizemul cadaveric.
a) [ ] deciziei Ministerului Sănătăţii; 84) Rigiditatea cadaverică cataleptică se poate instala
b) [ ] indicaţiei primăriei; in:
c) [x] ordonanţei procurorului; a) [x] leziune prin armă de foc a bulbului rahidian;
d) [x] solicitării in scris a organului de urmărire penală; b) [ ] refrigerare;
e) [ ] indicaţiei medicului şef al spitalului. c) [x] traumă prin explozie a capului cu dilacerarea
77) Modificările cadaverice precoce sunt? totală a creierului;
a) [ ] saponificarea; d) [ ] intoxicaţie cu CO;
b) [x] răcirea cadaverică; e) [ ] spânzurare.
c) [x] lividităţile cadaverice; 85) Fenomenele cadaverice precoce au importanţă
d) [x] rigiditatea cadaverică; pentru:
e) [ ] lignificarea. a) [ ] soluţionarea problemelor maladiilor preexistente;
78) La examinarea medico-legală a cadavrelor b) [x] diagnosticul pozitiv al morţii;
obligatoriu se deschid următoarele cavităţi: c) [x] presupunerea cauzei decesului;
a) [x] craniană; d) [ ] stabilirea categoriilor morţii;
b) [x] toracică; e) [x] diagnosticarea vechimii morţii.
c) [ ] canalul rahidian; 86) Stadiile lividităţilor cadaverice se determină in
d) [x] abdominală; baza:
e) [ ] sinusurile paranazale. a) [x] modificării culorii lividităţilor la digitopresiune;
79) Semne pozitive ale morţii se consideră: b) [ ] duratei restabilirii complete a culorii iniţiale;
a) [ ] lipsa respiraţiei; c) [ ] efectuării probei Magnus;
b) [ ] lipsa pulsului; d) [ ] efectuării probei Beloglazov;
c) [x] prezenţa lividităţilor cadaverice;
e) [x] deplasării lividităţilor la schimbarea poziţiei a) [x] trauma de trafic;
cadavrului. b) [x] asfixiile mecanice;
87) Modificările cadaverice tardive permit stabilirea: c) [x] congelare;
a) [x] condiţiilor mediului de aflare a cadavrului; d) [ ] maladii oncologice;
b) [ ] cauzei morţii; e) [x] intoxicaţii.
c) [x] vechimii probabile a morţii; 95) Examinarea medico-legală a cadavrului diferă de
d) [ ] caracterului maladiilor preexistente; cea morfopatologică prin următoarele particularităţi:
e) [ ] genului morţii. a) [ ] cercetarea modificărilor morfologice;
88) Modificările cadaverice tardive sunt? b) [x] studierea minuţioasă a modificărilor cadaverice;
a) [ ] autoliza; c) [x] cercetarea hainelor şi corpurilor delicte;
b) [x] lignificarea; d) [ ] stabilirea cauzei morţii;
c) [x] saponificarea; e) [ ] metoda efectuării probelor pentru pneumotorace şi
d) [x] putrefacţia; emboliei gazoase.
e) [ ] imbibiţia intimei arterelor magistrale. 96) Examinarea externă a cadavrului cuprinde:
89) Care factori condiţionează viteza răcirii cadavrului? a) [x] examenul capului;
a) [x] temperatura aerului ambiant; b) [x] examenului gatului şi corpului;
b) [ ] cauza decesului; c) [x] examenul membrelor;
c) [x] masa cadavrului; d) [ ] secţionarea spatelui şi extragerea măduvei spinării;
d) [x] caracterul hainelor; e) [x] descrierea leziunilor corporale.
e) [ ] obiectul vulnerant. 97) Etapele de bază ale examenului extern al cadavrului
90) Compartimentele de bază ale „Raportului de sunt:
examinare medico-legală a cadavrului" sunt: a) [x] examenul general al cadavrului;
a) [x] introductiv; b) [ ] cercetarea sinusurilor paranazale;
b) [x] descriptiv; c) [x] descrierea hainelor;
c) [x] diagnosticul; d) [x] descrierea leziunilor corporale;
d) [ ] epicriza postmortem; e) [x] cercetarea modificărilor cadaverice.
e) [x] concluziile. 98) Cadavrele, persoanelor decedate in staţionare, se
91) Particularităţile examinării cadavrului in caz de supun examinării medico-legale in următoarele cazuri:
traumă auto sunt toate cu excepţia: a) [x] cadavrele persoanelor necunoscute;
a) [ ] examinarea organelor văzului, auzului şi aparatului b) [x] persoanele decedate in rezultatul acţiunilor
locomotor; suicidale;
b) [x] recoltarea materialului pentru examenul c) [ ] maladii oncologice;
bacteriologic; d) [x] prezenţa plângerilor privind tratamentul incorect;
c) [ ] examinarea ţesuturilor moi ale spatelui; e) [ ] cadavrele persoanelor cu tratament staţionar
d) [ ] recoltarea sângelui şi urinei pentru determinarea îndelungat şi cu diagnostic clinic stabilit.
alcoolului etilic; 99) In cazurile autopsiei cadavrelor, mostrele corpurilor
e) [x] examinarea radiologică a pulmonilor. delicte de origine biologică pentru cercetare se
92) Genul morţii violente include: recoltează de către:
a) [ ] moartea subită; a) [x] medicul legist titular;
b) [x] omorul; b) [ ] anchetator;
c) [ ] moartea patologică; c) [ ] procuror;
d) [x] suicidul; d) [x] medicul legist delegat;
e) [x] accidentul. e) [ ] judecător.
93) La descrierea fiecărui organ obligator se indică: 100) Putrefacţia cadavrului se manifestă extern prin:
a) [x] dimensiunile; a) [ ] petele Liarche;
b) [x] caracterul suprafeţei secţiunii; b) [ ] indurarea ţesuturilor moi şi muşchilor;
c) [ ] diagnosticul modificărilor patologice; c) [x] reţeaua venoasă de putrefacţie;
d) [x] forma, culoarea, dimensiunile focarului patologic; d) [x] emfizemul cadaveric;
e) [x] conţinutul organului cavitar. e) [x] vezicule de putrefacţie.
94) Autopsia cadavrului prezintă particularităţi in 101) Ce factori externi condiţionează dezvoltarea
următoarele cazuri: procesului de saponificare:
a) [x] insuficienţa sau lipsa aeraţiei; 108) Metodele de cercetare utilizate pentru stabilirea
b) [ ] sol uscat şi poros; vechimii morţii:
c) [x] sol umed şi lutos; a) [ ] traseologică;
d) [ ] aeraţie bună; b) [x] biochimică;
e) [ ] temperatură înaltă. c) [ ] radiologică;
102) Modificări cadaverice sunt: d) [x] histologică;
a) [x] lividităţile cadaverice; e) [ ] balistică.
b) [x] rigiditatea cadaverică; 109) La cercetarea cadavrului mumificat pot fi
c) [ ] exhumarea; soluţionate intrebările:
d) [x] autoliza; a) [x] sexul decedatului;
e) [ ] hemoliza. b) [x] vechimea inhumării;
103) Probe speciale, la examinarea medico-legală a c) [x] prezenţa unor semne individuale;
cadavrului, sunt: d) [ ] scopul comiterii infracţiunii;
a) [x] proba la embolie aeriană; e) [x] varsta decedatului.
b) [x] proba la pneumotorace; 110) La cercetarea cadavrului scheletat pot fi
c) [x] probele hidrostatice; soluţionate intrebările:
d) [x] proba Goppe-Zeiler; a) [x] apartenenţa oaselor omului sau animalului;
e) [ ] proba cu apă oxigenată. b) [x] varsta decedatului;
104) Cauze ale morţii subite in maladiile cardio- c) [x] sexul decedatului;
vasculare pot fi: d) [ ] cauza morţii subite;
a) [x] ruptura anevrismului aortei; e) [x] prezenţa maladiilor ţesutului osos.
b) [ ] tuberculoză pulmonară; 111) Distrugerea ţesuturilor moi ale cadavrului in
c) [ ] tumore cerebrală; sezonul cald al anului se produce de către:
d) [x] insuficienţa cardiacă acută; a) [x] furnici;
e) [ ] bronhopneumonia. b) [x] rozătoare;
105) Cauze ale morţii subite in maladiile tractului c) [x] animale sălbatice;
gastro-intestinal pot fi: d) [x] muşte (larve);
a) [ ] hepatita cronică; e) [ ] lipitori.
b) [x] pancreonecroză hemoragică; 112) In primele 24 ore după moarte autolizei se supun:
c) [x] peritonită; a) [x] pancreasul;
d) [ ] diverticul esofagian; b) [ ] oasele;
e) [x] hemoragia acută. c) [ ] tendoanele;
106) Sarcinile de bază la autopsia cadavrelor cu semne d) [x] mucoasa gastrică;
de maladii infecţioase sunt: e) [ ] tegumentele.
a) [x] prevenirea contaminării personalului, care 113) Semnele deshidratării cadavrului se depistează pe:
efectuează necropsia; a) [x] buze;
b) [x] prevenirea contaminării mediului ambiant; b) [ ] mucoasa gastrică;
c) [ ] prelevarea organelor şi ţesuturilor pentru examenul c) [x] sclerele ochilor;
toxico-chimic general; d) [ ] mucoasa laringelui şi traheii;
d) [x] prelevarea organelor şi ţesuturilor pentru e) [x] scrot.
diagnosticul corect; 114) Scopurile examenului medico-legal histologic
e) [ ] efectuarea expertizelor medico-criminalistice. sunt:
107) După efectuarea autopsiei se intocmesc a) [x] stabilirea vechimii leziunilor;
următoarele documente: b) [x] stabilirea vitalităţii leziunilor;
a) [x] raport de expertiză medico-legală a cadavrului; c) [ ] stabilirea mecanismului producerii leziunilor;
b) [x] raport de examinare medico-legală a cadavrului; d) [ ] stabilirea obiectului vulnerant;
c) [ ] proces verbal de cercetare morfo-patologică a e) [x] confirmarea diagnosticului.
cadavrului; 115) Examenul histologic al excoriaţiilor, plăgilor,
d) [ ] proces verbal de expertiză a cadavrului; echimozelor se efectuează pentru stabilirea:
e) [x] certificatul medical constatator de deces. a) [x] vechimii leziunilor;
b) [ ] particularităţilor obiectului vulnerant;
c) [ ] mecanismului cauzării traumei; d) [x] semnul Belin;
d) [x] vitalităţii leziunilor; e) [ ] sangele fluid.
e) [ ] identificarea obiectului vulnerant. 123) Semnul specific extern in spanzurare este:
116) Pană la examinarea medico-legală a cadavrului a) [x] şanţul de spanzurare;
medicul legist trebuie să studieze: b) [ ] semnul Amusat;
a) [ ] fişa de insoţire a ambulanţei; c) [ ] rupturi transversale ale intimei arterelor carotide;
b) [x] copia procesului verbal de examinare a cadavrului d) [ ] hemoragii punctiforme subpleurale;
la faţa locului; e) [ ] masca echimotică.
c) [x] fişa medicală de staţionar; 124) Fractura osului hioid şi a cartilajelor laringiene se
d) [x] ordonanţa de efectuare a expertizei medico-legale; va produce mai frecvent in:
e) [ ] depoziţiile martorilor. a) [ ] spanzurare;
117) Examinarea externă a cadavrului include: b) [ ] strangulare;
a) [x] descrierea hainelor; c) [x] sugrumare;
b) [ ] examinarea sinusului sfenoidal; d) [ ] obturarea căilor respiratorii cu corpuri străine;
c) [x] descrierea leziunilor corporale; e) [ ] inec.
d) [x] fotografierea cadavrelor persoanelor necunoscute; 125) Proba Bokarius se efectuează pentru:
e) [ ] efectuarea probei pentru pneumotorace. a) [x] stabilirea vitalităţii şanţului de spanzurare;
118) Şanţul de spanzurare nu poate fi: b) [ ] stabilirea localizării şanţului;
a) [ ] continuu; c) [ ] diagnosticului diferenţial al şanţului de spanzurare
b) [ ] discontinuu; cu cel de strangulare;
c) [ ] orizontal; d) [ ] stabilirea tipului laţului;
d) [x] cu adancime uniformă; e) [ ] stabilirea lăţimii şanţului.
e) [ ] cu amprenta nodului. 126) Suicidul este imposibil prin:
119) In care asfixie mecanică se determină mărirea in a) [ ] spanzurare;
volum a pulmonilor cu prezenţa petelor hemoragice b) [ ] strangulare cu laţul;
subpleurale pal-roşietice? c) [ ] sufocare;
a) [ ] compresiune toraco-abdominală; d) [ ] obturarea căilor respiratorii cu corpuri străine;
b) [ ] strangulare; e) [x] sugrumare.
c) [ ] aspiraţie cu mase vomitive; 127) Pentru sugrumare sunt caracteristice următoarele
d) [ ] spanzurare; leziuni corporale:
e) [x] inec. a) [ ] echimoze ovale şi excoriaţii semilunare pe coapse;
120) In care stadiu clinic al asfixiilor mecanice are loc b) [x] echimoze ovale şi excoriaţii semilunare pe gat;
compensarea insuficienţei de oxigen? c) [ ] semne de luptă şi autoapărare;
a) [x] preasfictic; d) [ ] masca echimotică;
b) [ ] dispnee inspiratorie; e) [ ] şanţ de strangulare.
c) [ ] dispnee expiratorie; 128) In compresia toraco-abdominală se determină:
d) [ ] respiraţie terminală; a) [x] masca echimotică;
e) [ ] agonal. b) [ ] emfizem pulmonar pronunţat;
121) Din semnele general asfixice externe fac parte c) [ ] amprentele costale pe suprafeţele latero-posterioare
toate, cu excepţia: ale pulmonilor;
a) [ ] cianoza feţei; d) [x] edem pulmonar carminat;
b) [ ] lividităţi cadaverice precoce, difuze; e) [ ] fracturi ale osului hioid.
c) [x] rigiditatea cataleptică; 129) In inec se determină următoarele semne, cu
d) [ ] hemoragii punctiforme pe conjunctivă; excepţia:
e) [ ] semne de defecaţie şi ejaculare. a) [ ] petele Rasskazov-Lukomski-Paltauf;
122) La semnele general asfixice interne se atribuie b) [ ] semnul Kruşevski;
următoarele, cu excepţia: c) [ ] amprentele costale pe suprafeţele latero-posterioare
a) [ ] supraumplerea cu sange a compartimentelor drepte ale pulmonilor;
ale inimii; d) [x] edem pulmonar carminat;
b) [ ] hemoragii punctiforme subpleurale; e) [ ] semnul Sveşnikov.
c) [ ] venecongestia organelor interne;
 130) In cazul necropsiei persoanelor decedate in c) [ ] strangulare;
rezultatul inecului nu se cercetează: d) [ ] sugrumare;
a) [ ] cavitatea craniană; e) [ ] compresie toraco-abdominală.
b) [ ] sinusurile paranazale; 138) Semnul Sveşnikov este caracteristic pentru:
c) [ ] cavitatea toracică; a) [ ] spanzurare;
d) [ ] cavitatea abdominală; b) [x] inec;
e) [x] ţesuturile moi ale membrelor. c) [ ] strangulare;
131) Semne de retenţie a cadavrelor in apă sunt toate, d) [ ] sugrumare;
cu excepţia: e) [ ] compresie toraco-abdominală.
a) [ ] culoarea roză a tegumentelor; 139) Semnul Kruşevski se stabileşte in:
b) [ ] căderea părului; a) [ ] spanzurare;
c) [ ] macerarea tegumentelor; b) [x] inec;
d) [x] poziţia „boxerului" in gardă; c) [ ] strangulare;
e) [ ] leziuni produse de raci, peşti, etc. d) [ ] sugrumare;
132) Compresia organelor gatului, asociată cu un e) [ ] compresie toraco-abdominală.
complex pronunţat de fenomene periculoase pentru 140) Hemoragiile difuze in picioruşele muşchilor
viaţă, se referă la vătămări corporale: sterno-cleido-mastoidieni in locul inserţiei pe claviculă
a) [ ] uşoare; şi stern (semnul Walcher) se produc in:
b) [x] grave, periculoase pentru viaţă; a) [ ] inec;
c) [ ] medii, cu dereglarea sănătăţii de lungă durată; b) [x] spanzurare;
d) [ ] medii, cu o incapacitate stabilă de muncă mai puţin c) [ ] strangulare;
de 1/3; d) [ ] compresie toraco-abdominală;
e) [ ] uşoare, cu dereglarea sănătăţii de scurtă durată. e) [ ] sugrumare.
133) In cazul decesului prin spanzurare se efectuează 141) Echimozele ovale şi excoriaţiile semilunare in
proba: sugrumare sunt:
a) [ ] docimazia hidrostatică pulmonară; a) [ ] semne de luptă şi autoapărare;
b) [ ] Goppe-Zeiler; b) [x] semne specifice;
c) [x] Bokarius; c) [ ] leziuni accidentale;
d) [ ] docimazia hidrostatică gastro-intestinală; d) [ ] modificări postmortale;
e) [ ] la pneumotorace. e) [ ] leziuni prin cădere.
134) Proba Bokarius se efectuează in caz de: 142) Edemul carminat al plămanilor se intalneşte in:
a) [ ] inec; a) [ ] inec;
b) [ ] sugrumare; b) [ ] spanzurare;
c) [x] spanzurare; c) [x] compresie toraco-abdominală;
d) [ ] compresie toraco-abdominală; d) [ ] aspiraţia maselor vomitive;
e) [ ] obturare a căilor respiratorii cu corpuri străine. e) [ ] sugrumare.
135) La efectuarea probei Bokarius se utilizează: 143) Şanţul orizontal, continuu, cu adancime uniformă
a) [ ] microscopul; este caracteristic pentru:
b) [x] lamele de sticlă; a) [ ] spanzurare;
c) [ ] cutia Petri; b) [x] strangulare;
d) [ ] coloranţi specifici; c) [ ] asfixie prin compresie;
e) [ ] aparatul roentgenologic. d) [ ] luptă şi autoapărare;
136) La semnele morţii rapide se referă petele: e) [ ] leziunile accidentale.
a) [ ] Liarche; 144) Obturarea căilor respiratorii cu corpuri străine se
b) [x] Tardieu; referă la:
c) [ ] Fabrikantov; a) [ ] asfixii prin strangulare;
d) [ ] Minakov; b) [x] asfixii prin obturare;
e) [ ] Vişnevski. c) [ ] asfixii prin compresie;
137) Semnul Amusat se determină in: d) [ ] accidente;
a) [ ] inec; e) [ ] suicid.
b) [x] spanzurare;
 145) Care din semnele morţii prin compresie toraco- c) [ ] semnul Amusat;
abdominală pot apărea postmortem? d) [x] masca echimotică;
a) [ ] petele Tardieu; e) [ ] poziţia "boxerului in gardă".
b) [x] masca echimotică; 153) In strangularea cu laţul se depistează următoarele
c) [ ] edemul carminic al plămanilor; semne:
d) [ ] petele Minakov; a) [x] şanţ de strangulare orizontal;
e) [ ] edemul cerebral. b) [ ] edem pulmonar carminat;
146) La moartea in apă se atribuie: c) [ ] masca echimotică;
a) [ ] inecul; d) [ ] semnul Kruşevski;
b) [x] hemoragiile intracerebrale difuze; e) [x] fracturile cartilajelor laringiene.
c) [ ] lezarea postmortem a corpului cu alicele bărcilor 154) Semne ale inecului sunt:
cu motor; a) [ ] hemoragii in mucoasa bazinetelor renale;
d) [ ] lezarea postmortem a corpului de către raci şi b) [x] semnul Sveşnikov;
peşti; c) [x] amprentele costale pe suprafeţele postero-laterale
e) [ ] depistarea planctonului in sinusul osului sfenoidal. ale pulmonilor;
147) Semnul Kruşevski şi petele Paltauf se intalnesc in d) [ ] masca echimotică;
cazul morţii: e) [x] semnul Kruşevski.
a) [ ] in apă; 155) In favoarea vitalităţii şanţului de spanzurare vor
b) [x] prin inec; indica:
c) [ ] prin spanzurare; a) [x] embolia eritrocitară şi lipidică a ganglionilor
d) [ ] prin compresie toraco-abdominală; limfatici regionali;
e) [ ] prin sugrumare. b) [ ] direcţie orizontală a şanţului;
148) Procesul asfixic se soldează cu decesul in decurs c) [x] proba Bokarius pozitivă;
de: d) [ ] edem pulmonar carminat;
a) [ ] 1-2 minute; e) [ ] emfizem pulmonar acut.
b) [x] 5-6 minute; 156) In evoluţia clinică a asfixiilor mecanice se
c) [ ] 30 minute; deosebesc următoarele stadii:
d) [ ] 10-15 minute; a) [x] preasfixic;
e) [ ] 40-50 minute. b) [x] dispnee inspiratorie;
149) In inec pot fi depistate: c) [x] dispnee expiratorie;
a) [ ] hemoragii sub endocard de formă alungită; d) [ ] agonie;
b) [ ] hemoragii punctiforme in mucoasa bazinetelor e) [x] respiraţie terminală.
renale; 157) Din semnele general asfixice externe fac parte:
c) [x] hemoragii punctiforme sub epicard; a) [x] cianoza pronunţată a feţei;
d) [ ] hemoragii in mucoasa stomacului; b) [ ] masca echimotică;
e) [x] hemoragii subpleurale pal-roşii, fără limite certe. c) [x] hemoragii subconjunctivale;
150) Leziunile specifice pentru sugrumare sunt: d) [x] lividităţi cadaverice precoce şi extinse;
a) [x] echimoze ovale pe gat; e) [x] semne de defecare şi ejaculare.
b) [ ] petele Tardieu; 158) Din semnele generalasfixice interne fac parte:
c) [ ] proba Bokarius pozitivă; a) [x] venecongestia organelor interne;
d) [x] excoriaţii semilunare pe gat; b) [x] sangele fluid;
e) [ ] venecongestia organelor interne. c) [ ] edem pulmonar carminat;
151) Semnele specifice pentru spanzurare sunt: d) [x] petele Tardieu;
a) [x] şanţ de spanzurare oblic-orizontal; e) [ ] semnul Amusat.
b) [ ] semnul Kruşevski; 159) Procesul evoluţiei asfixiilor se caracterizează prin:
c) [x] semnul Amusat; a) [x] scăderea concentraţiei oxigenului in ţesuturi;
d) [ ] masca echimotică; b) [ ] dezvoltarea alcalozei tisulare;
e) [ ] semnul Sveşnikov. c) [ ] dezvoltarea acidozei tisulare;
152) In compresia toraco-abdominală pot fi depistate: d) [x] acumularea bioxidului de carbon in ţesuturi;
a) [ ] semnul Sveşnikov; e) [ ] formarea carboxihemoglobinei.
b) [x] edem pulmonar carminat; 160) Tipurile asfixiilor mecanice:
a) [x] prin strangulare; e) [ ] semnul Amusat.
b) [x] prin comprimare; 168) Tipurile de bază ale inecului sunt:
c) [ ] spanzurare; a) [x] aspirativ;
d) [x] prin obturare; b) [x] spastic;
e) [ ] inec. c) [ ] adevărat;
161) Particularităţile şanţului de spanzurare sunt: d) [x] mixt;
a) [ ] direcţie orizontală; e) [x] reflector.
b) [x] direcţie oblic-orizontală; 169) Diagnosticul cert al inecului se bazează pe
c) [ ] continuu, adancime uniformă; depistarea planctonului in:
d) [x] discontinuu, adancime neuniformă; a) [ ] ţesutul pulmonar;
e) [ ] culoare brun-cafenie. b) [x] lichidul sinusului sfenoidal;
162) Particularităţile şanţului de strangulare cu laţul: c) [x] rinichi;
a) [x] direcţie orizontală; d) [x] măduva osoasă a oaselor tubulare mari;
b) [ ] direcţie oblic-ascendentă; e) [x] sangele din cavităţile cordului.
c) [x] continuu, adancime uniformă; 170) Localizarea laţului pe gat poate fi:
d) [ ] discontinuu, adancime neuniformă; a) [ ] joasă;
e) [ ] culoare galben-brună. b) [x] atipică;
163) In asfixiile mecanice prin sufocare cu obiecte moi, c) [ ] inaltă;
leziunile se produc la nivelul: d) [x] tipică;
a) [x] tegumentelor din jurul nasului şi gurii; e) [ ] liberă.
b) [ ] cartilajelor laringiene; 171) Materialul de confecţionare a laţului poate fi:
c) [ ] epiglotei; a) [x] moale;
d) [x] mucoasei cavităţii bucale şi buzelor; b) [ ] unic;
e) [ ] inelelor traheii. c) [x] dur;
164) Mecanismele de formare a măştii echimotice sunt: d) [x] semidur;
a) [x] deplasarea mecanică a sangelui in sistemul venei e) [ ] multiplu.
cave superioare in rezultatul compresiei toraco- 172) Mecanismul survenirii morţii in spanzurare se
abdominale; explică prin:
b) [ ] diminuarea refluxului sanguin de la nivelul a) [x] comprimarea vaselor magistrale ale gatului;
organelor toracelui şi abdomenului; b) [ ] tromboembolie;
c) [x] staza venoasă in sistemul venei cave superioare c) [ ] redistribuirea sangelui in circuitul mic;
din cauza stopării funcţiei de aspiraţie a cutiei toracice; d) [x] comprimarea nervului vag şi laringian superior;
d) [ ] leziunile multiple ale organelor interne; e) [ ] rupturi ale intimei arterelor carotide.
e) [ ] fracturile coastelor şi coloanei vertebrale. 173) In cadrul examinării organelor gatului, in caz de
165) La asfixiile mecanice prin obturare se referă: spanzurare se depistează:
a) [ ] compresiunea toraco-abdominală; a) [x] rupturi transversale ale intimei arterelor carotide
b) [x] sufocarea; comune;
c) [x] obturarea căilor respiratorii cu lichide; b) [ ] fracturile inelelor traheii;
d) [ ] sugrumarea; c) [x] hemoragii in sinusul carotidian;
e) [x] obturarea căilor respiratorii cu corpuri străine. d) [x] fracturi ale osului hioid;
166) Variantele poziţionării corpului in spanzurare sunt: e) [x] hemoragii in muşchii sterno-cleido-mastoidian.
a) [x] atarnare; 174) Mecanismele survenirii morţii in compresia
b) [x] atarnare cu suport parţial pe plante; toraco-abdominală sunt:
c) [x] şezandă; a) [ ] sufocarea;
d) [ ] atipică; b) [x] leziunile mecanice grave;
e) [x] in genunchi. c) [ ] embolia gazoasă;
167) Elementele şanţului de strangulare sunt: d) [x] asfixic;
a) [x] fundul; e) [ ] lipsa oxigenului in aerul inspirat.
b) [ ] hemoragii subcutanate la nivelul şanţului; 175) In caz de inec, pentru examenul de laborator se
c) [x] marginile; expediază:
d) [x] bureletul; a) [x] lichidul din sinusul osului sfenoidal;
b) [x] mostre de lichid din bazinul cu apă; a) [ ] defectele produse de insecte postmortem;
c) [ ] mostre de păr; b) [x] benzile produse prin compresia gulerului hainei;
d) [x] rinichi; c) [ ] modificările cadaverice tardive;
e) [x] măduva osoasă din oasele tubulare mari. d) [x] cutele tegumentare naturale;
176) La semnele general asfixice nu se atribuie: e) [ ] semne de luptă şi autoapărare.
a) [ ] petele Tardieu; 184) Ca rezultat al lovirii părţilor corpului de obiectele
b) [ ] sangele fluid; inconjurătoare in spanzurare, se pot produce:
c) [x] petele Fabrikantov; a) [ ] rupturi renale;
d) [x] petele Vişnevski; b) [x] echimoze;
e) [x] petele Rasskazov-Lukomski. c) [x] plăgi contuze;
177) La semnele retenţiei cadavrului in apă se atribuie: d) [ ] fracturi ale vertebrelor toracale;
a) [ ] spumă albicioasă stabilă in căile respiratorii; e) [x] excoriaţii.
b) [ ] prezenţa planctonului in măduva osoasă; 185) In strangulare, laţul se strange in jurul gatului sub
c) [x] hainele umede; acţiunea:
d) [x] macerarea tegumentelor; a) [ ] greutăţii parţiale a corpului;
e) [ ] emfizemul pulmonar hiperhidric. b) [x] mainilor proprii;
178) La asfixiile mecanice prin strangulare se referă: c) [ ] greutăţii intregului corp;
a) [x] spanzurarea; d) [x] forţei exterioare;
b) [ ] inecul; e) [ ] spontan.
c) [x] strangularea; 186) Şanţul de spanzurare se deosebeşte de şanţul de
d) [ ] compresiunea toraco-abdominală; strangulare prin:
e) [ ] obturarea căilor respiratorii cu corp străin. a) [x] direcţie oblic-ascendentă;
179) Spanzurarea poate avea loc in: b) [x] adancime neuniformă;
a) [x] laţ; c) [ ] culoare;
b) [ ] doar la comprimarea suprafeţei posterioare a d) [ ] lăţime;
capului; e) [ ] pergamentare.
c) [x] intre scandurile gardului; 187) In strangularea cu laţul pot fi depistate următoarele
d) [x] intre ramurile copacilor; semne de luptă şi autoapărare:
e) [ ] comprimarea cutiei toracice. a) [x] excoriaţii pe maini;
180) Şanţul de strangulare se poate forma in b) [ ] hemoragii in muşchii sterno-cleido-mastoidieni;
compresiunea gatului cu: c) [x] excoriaţii şi echimoze pe torace;
a) [x] laţul; d) [x] echimoze pe faţă;
b) [ ] mainile; e) [ ] edem carminat pulmonar.
c) [ ] obiecte contondente dure; 188) Asfixia prin compresie toraco-abdominală survine
d) [x] elementele hainelor (guler, fular); ca rezultat al:
e) [ ] obiecte ascuţite. a) [x] comprimării toracelui de către caroseria unui
181) In spanzurare, bureletul cutanat se produce in autocamion răsturnat;
cazul: b) [x] comprimării toracelui şi abdomenului de către un
a) [ ] şanţului unic; bloc de beton armat;
b) [x] şanţului dublu; c) [ ] căderii pe cap a unui bloc de beton armat;
c) [x] şanţului triplu; d) [ ] comprimării indelungate a membrelor inferioare;
d) [x] şanţului multiplu; e) [x] comprimării toracelui şi abdomenului de către un
e) [ ] compresiei cu obiect contondent de formă alungită. copac tăiat.
182) La descrierea şanţului de strangulare este necesar 189) In sufocare cu obiecte moi se depistează:
de indicat: a) [ ] masca echimotică;
a) [x] direcţia; b) [x] excoriaţii pe mucoasa buzelor;
b) [x] lăţimea; c) [x] prezenţa penelor, firelor de aţe in orificiile nazale,
c) [x] adancimea; laringe, traheie;
d) [x] culoarea; d) [ ] fractura osului hioid;
e) [ ] fracturile cartilajului tiroid. e) [x] echimoze pe tegumentele din jurul orificiilor bucal
183) Şanţul de strangulare poate fi confundat cu: şi nazale.
 190) Moartea prin obturarea lumenului căilor b) [x] leziunile produse de raci şi peşti;
respiratorii se poate instala in rezultatul: c) [x] leziunile produse in timpul căutării şi extragerii
a) [x] pătrunderii in laringe a obiectelor eterogene- cadavrului din apă;
compacte; d) [x] leziunile produse de păsări acvatice;
b) [ ] compresiei toracelui; e) [ ] prezenţa planctonului in sinusul osului sfenoidal.
c) [x] inchiderii lumenului traheii cu chiaguri sanguine; 198) Este oare posibilă efectuarea expertizei fără
d) [ ] spanzurării; prezentarea ordonanţei anchetatorului?
e) [x] umplerii traheii şi bronşiilor cu substanţe a) [ ] este posibilă in majoritatea expertizelor;
pulverulente. b) [x] nu este posibilă;
191) In asfixia prin obturarea căilor respiratorii cu c) [ ] este posibilă doar ca excepţie;
obiecte compacte se depistează: d) [ ] ordonanţa va fi prezentată după efectuarea
a) [ ] nisip; expertizei;
b) [x] fragmente din proteze dentare; e) [ ] este posibilă cu acordul directorului Centrului de
c) [x] căluş; Medicină Legală.
d) [x] fragmente de alimente nemasticate; 199) Măsurile care pot fi aplicate pentru prezentarea
e) [ ] făină. concluziilor false sau divulgarea datelor anchetei
192) In asfixiile prin obturarea căilor respiratorii la preliminare sunt:
copii cu substanţe pulverulente se depistează: a) [ ] amendă;
a) [ ] monede; b) [ ] disciplinare;
b) [x] nisip; c) [ ] administrative;
c) [x] făină; d) [x] penale;
d) [x] grau; e) [ ] mustrare.
e) [ ] nasturi. 200) Medicul legist prezintă concluziile din numele:
193) Inecul poate fi: a) [x] său;
a) [ ] drept cauză a morţii patologice; b) [ ] Centrului de Medicină Legală;
b) [x] suicid; c) [ ] Secţiei tanatologie;
c) [x] accident; d) [ ] Laboratorului;
d) [ ] drept cauză a morţii subite; e) [ ] Ministerului Sănătăţii.
e) [x] homicid. 201) Pentru concluziile prezentate, medicul legist poartă
194) Asfixia prin compresia toraco-abdominală poate fi: răspundere:
a) [x] homicid; a) [ ] colectivă;
b) [ ] drept cauză a morţii subite; b) [x] personală;
c) [x] accident; c) [ ] nu poartă răspundere;
d) [x] suicid; d) [ ] materială;
e) [ ] drept cauză a morţii patologice. e) [ ] toate răspunsurile sunt corecte.
195) Asfixia prin spanzurare poate fi: 202) Indicaţi dacă anchetatorul este obligat să asiste la
a) [ ] drept cauză a morţii patologice; efectuarea expertizei:
b) [x] accident; a) [ ] este obligat;
c) [x] suicid; b) [ ] nu este obligat;
d) [ ] drept cauză a morţii subite; c) [x] are dreptul;
e) [x] homicid. d) [ ] in funcţie de caz;
196) Planctonul poate avea următoarele varietăţi: e) [ ] la propunerea medicului legist.
a) [x] pseudoplancton; 203) Medicul legist are dreptul:
b) [x] fitoplancton; a) [x] să facă cunoştinţă cu dosarul penal;
c) [ ] sub aspectul unor raci mici; b) [ ] a interoga martorii;
d) [x] zooplancton; c) [x] să participe, cu autorizarea anchetatorului, la
e) [ ] sub aspectul resturilor de plante. acţiuni de anchetă penală;
197) La modificările postmortem ale cadavrelor extrase d) [ ] să soluţioneze intrebarea referitor la culpabilitatea
din apă se atribuie: persoanei suspecte;
a) [ ] amprentele costale pe suprafeţele postero-laterale e) [x] să facă demers in vederea solicitării unor materiale
ale pulmonilor; suplimentare.
 204) Obligaţiunile medicului legist sunt:
a) [ ] consultarea persoanelor pe diverse probleme;
b) [x] de a formula concluzii argumentate şi obiective
conform intrebărilor expuse;
c) [x] de a păstra taina anchetei preliminare;
d) [x] de a se prezenta la solicitarea anchetatorului,
procurorului, judecătorului;
e) [ ] de a efectua cercetări ştiinţifice.
205) Drept obiectele ale expertizei medico-legale pot fi:
a) [x] persoanele vii;
b) [ ] literatura specială pe medicina legală;
c) [x] corpurile delicte;
d) [ ] locul depistării cadavrului;
e) [x] cadavrele.
206) Există următoarele feluri de expertiză:
a) [x] primară;
b) [x] suplimentară;
c) [x] in comisie;
d) [ ] exhumare;
e) [x] complexă.
207) Partea descriptivă a raportului de expertiză este
semnat de:
a) [ ] anchetatorul care a numit efectuarea expertizei;
b) [x] medicul legist titular;
c) [x] medicul legist delegat;
d) [ ] martorii oculari;
e) [ ] personalul cu studii medicale medii.
208) Schema generală de efectuare a expertizei medico-
legale include următoarele etape:
a) [x] studierea ordonanţei anchetatorului;
b) [ ] aprecierea calităţii materialelor prezentate;
c) [x] cercetarea obiectului expertizei;
d) [x] analiza tuturor investigaţiilor efectuate;
e) [x] elaborarea concluziilor expertale.
209) Concluziile medico-legale necesită a fi:
a) [x] depline;
b) [ ] bazate pe literatura ştiinţifică;
c) [x] obiective;
d) [ ] bazate pe experienţa medicului legist;
e) [x] argumentate.
210) Tipurile de materiale ilustrative anexate la raportul
de expertiză medico-legală pot fi:
a) [x] desene-scheme;
b) [x] fotografii;
c) [ ] corpuri delicte - obiectul vulnerant;
d) [x] clişee radiologice;
e) [ ] haine cu defecte de stofă.
211) Acţiunile de anchetă la care poate participa
medicul legist sunt:
a) [x] cercetarea locului faptei;
b) [ ] examinarea persoanei suspecte;
c) [x] efectuarea experimentului de anchetă;
d) [x] cercetarea cadavrului la faţa locului;
e) [ ] expertiza invinuitului.
212) Neglijenţa reprezintă:
a) [ ] practicarea medicinii de către o persoană fără studii
medicale;
b) [x] neindeplinirea atribuţiilor de serviciu;
c) [ ] abatere neintenţionată a medicului;
d) [ ] acţiuni şi cuvinte nechibzuite ale medicilor;
e) [ ] medicul nu a putut prevedea sau preveni
consecinţele traumei.
213) Eroarea medicală este:
a) [ ] contravenţie civilă;
b) [ ] infracţiune medicală;
c) [ ] contravenţie administrativă;
d) [x] abatere neintenţionată a medicului;
e) [ ] neindeplinirea atribuţiilor de serviciu.
214) Practicarea ilegală a medicinii este:
a) [ ] abatere neintenţionată a medicului;
b) [x] practicarea medicinii de către o persoană fără
studii medicale;
c) [ ] neindeplinirea atribuţiilor de serviciu;
d) [ ] contravenţie civilă;
e) [ ] contravenţie administrativă.
215) Iatrogenia reprezintă:
a) [ ] abatere neintenţionată a medicului;
b) [x] acţiuni şi cuvinte nechibzuite ale medicilor;
c) [ ] neindeplinirea atribuţiilor de serviciu;
d) [ ] medicul nu a putut prevedea sau preveni
consecinţele traumei;
e) [ ] infracţiune medicală.
216) Cauze ale erorii diagnostice pot fi cele indicate, cu
excepţia:
a) [ ] maladiile concomitente;
b) [ ] evoluţia atipică a maladiei;
c) [ ] subestimarea datelor de laborator;
d) [x] ingrijirea insuficientă a pacientului;
e) [ ] examinarea incompletă a pacientului.
217) In cazul expertizelor infracţiunilor medicale,
comisia de medici legişti soluţionează toate intrebările,
cu excepţia:
a) [ ] corectitudinea efectuării tratamentului;
b) [ ] corectitudinea stabilirii diagnosticului;
c) [ ] cauza decesului;
d) [x] vina medicului in survenirea decesului;
e) [ ] existenţa legăturii de cauzalitate dintre tratamentul
efectuat şi decesul bolnavului.
218) Avortul se consideră ilegal in cazul efectuării lui
in:
a) [ ] secţia chirurgicală;
b) [ ] ambulator;
c) [x] la domiciliul medicului; e) [x] particularităţile individuale ale organismului.
d) [ ] secţia ginecologică; 226) Expertiza cazurilor deficienţelor şi infracţiunilor
e) [ ] punctul medical. medicale se efectuează in comisie, cu concursul:
219) Medicul este pasibil penal in cazul: a) [ ] judecătorului;
a) [ ] erorii medicale; b) [x] directorului Centrului de Medicină Legală;
b) [ ] accidentului medical; c) [x] medicului consultant;
c) [x] neacordarea ajutorului medical bolnavului; d) [ ] anchetatorului procuraturii;
d) [ ] iatrogenie; e) [x] medicului legist.
e) [ ] eroare de diagnostic condiţionată de caracterul 227) Medicul este pasibil penal pentru neacordarea
atipic al maladiei. ajutorului medical in următoarele cazuri:
220) Problema culpabilităţii medicului este soluţionată a) [x] motivare prin lipsa instrumentarului necesar;
de către: b) [ ] boala medicului solicitat;
a) [ ] Ministerul Sănătăţii; c) [x] refuzul de a examina pacientul din alt sector;
b) [ ] medicul-şef al staţionarului; d) [x] refuzul terapeutului de a trata un pacient
c) [x] judecata; chirurgical;
d) [ ] comisia de medici legişti; e) [ ] tratarea unui bolnav mai grav in momentul
e) [ ] primăria. solicitării.
221) Pentru neacordarea ajutorului fără motive 228) In cazurile deficienţelor şi infracţiunilor medicale,
intemeiate pasibil penal este: comisia de medici legişti soluţionează următoarele
a) [x] asistenta medicală; intrebări:
b) [x] medicul; a) [x] corectitudinea efectuării tratamentului;
c) [x] felcerul; b) [ ] culpabilitatea medicului in sfarşitul nefavorabil al
d) [x] moaşa; cazului;
e) [ ] infirmiera. c) [x] cauza decesului;
222) Necropsia cadavrelor persoanelor de sex feminin, d) [x] corectitudinea stabilirii diagnosticului;
decedate in rezultatul avortului criminal incepe cu e) [ ] care medici consultanţi sunt pasibili pentru decesul
efectuarea probei: pacientului.
a) [ ] la pneumotorace; 229) Activitatea medicului legist este reglamentată de
b) [x] la embolia gazoază; următoarele documente:
c) [ ] Bokarius; a) [x] codul de procedură penală al RM;
d) [ ] Goppe-Zeiler; b) [ ] codul penal al RM;
e) [ ] Docimaziei hidrostatice pulmonare. c) [x] legea ocrotirii sănătăţii;
223) Expertiza medico-legală in baza documentelor d) [ ] codul de procedură civilă;
dosarelor penale se dispune de către: e) [ ] decizia instanţei judecătoreşti.
a) [ ] avocat; 230) La efectuarea expertizei, medicul legist semnează
b) [x] anchetator; preintampinarea despre răspundere penală pentru:
c) [x] judecată; a) [x] refuzul efectuării expertizei;
d) [ ] directorul Centrului de Medicină Legală; b) [ ] atitudine neglijentă faţă de obligaţiile sale;
e) [ ] la propunerea rudelor. c) [ ] concluzii care depăşesc competenţa expertizei
224) Pasibile de pedeapsă penală sunt următoarele medico-legale;
deficienţe profesionale medicale: d) [x] prezentarea premeditată a unor concluzii false;
a) [ ] eroarea medicală; e) [ ] efectuare necalitativă a expertizei.
b) [x] avortul criminal; 231) După cercetarea cadavrului la faţa locului medicul
c) [ ] iatrogenia; poate răspunde anchetatorului la toate intrebările
d) [x] neglijenţa; enumărate mai jos, cu excepţia:
e) [ ] accidentul medical. a) [ ] care este vechimea aproximativă a decesului?
225) Cauzele accidentului medical sunt: b) [ ] care este cauza probabilă a decesului?
a) [ ] ignoranţa; c) [ ] sunt la faţa locului urme asemănătoare cu sangele
b) [ ] practicarea ilegală a medicinii; sau alte lichide biologice?
c) [ ] neglijenţa; d) [x] care este grupa sanguină a cadavrului?
d) [x] evoluţia atipică a maladiei; e) [ ] ce leziuni corporale sunt pe cadavru?
 232) La cadavrul, cercetat la faţa locului, s-au depistat e) [ ] particularităţile şi leziunile părţilor anatomice ale
lividităţi cadaverice roşii-aprinse, care la digitopresiune corpului.
dispar şi reapar imediat. Care este cauza probabilă a 239) In timpul cercetării cadavrului la faţa locului,
morţii şi stadiul de evoluţie al lividităţilor cadaverice? pentru estimarea vechimii morţii, care preparat medical
a) [ ] intoxicaţie cu acid azotic, stadiul de stază; introduce medicul legist in camera anterioară a ochilor
b) [ ] intoxicaţie cu CO, stadiul de stază; cadavrului?
c) [ ] intoxicaţie cu acid azotic, stadiul de imbibiţie; a) [x] pilocarpină;
d) [ ] intoxicaţie cu CO, stadiul de imbibiţie; b) [ ] adrenalină;
e) [x] intoxicaţie cu CO, stadiul de hipostază. c) [ ] cofeină;
233) Lividităţile cadaverice au o nuanţă gri-cafenie in d) [ ] lobelină;
moartea prin: e) [ ] camfor.
a) [ ] intoxicaţie cu etanol; 240) In procesul de cercetare a cadavrului la faţa locului
b) [ ] inec; pot fi implicaţi toţi specialiştii, cu excepţia:
c) [ ] intoxicaţie cu CO; a) [ ] pediatrul;
d) [ ] spanzurare; b) [ ] chirurgul;
e) [x] intoxicaţie cu nitriţi. c) [ ] ginecologul;
234) Generalizarea definitivă a rigidităţii cadaverice d) [ ] igienistul;
survine la: e) [x] farmacistul.
a) [ ] 12 ore; 241) Reacţia idiomusculară se produce in muşchii
b) [x] 24 ore; scheletali ai cadavrului, in condiţii de temperatură a
c) [ ] 36 ore; camerei:
d) [ ] 48 ore; a) [x] in limitele a 6-9 ore după deces;
e) [ ] 72 ore. b) [ ] după 24 ore;
235) In cazul cercetării cadavrului la faţa locului, c) [ ] după a 2-a zi;
profunzimea canalului de rănire se concretizează in? d) [ ] la a 3-a zi;
a) [ ] faza statică; e) [ ] după o săptămană de la deces.
b) [ ] faza dinamică; 242) Determinarea temperaturii corpului cadavrului in
c) [ ] experimentul de anchetă; fosa axilară:
d) [ ] toate cele enumărate; a) [x] are importanţă pentru estimarea probabilă a
e) [x] nici una din ele. vechimii morţii;
236) In cazul cercetării cadavrului la faţa locului, b) [ ] ajută la constatarea cauzei morţii;
corpurile delicte se prelevează? c) [ ] nu are importanţă practică;
a) [ ] in faza statică; d) [ ] stabileşte condiţiile de aflare a cadavrului;
b) [x] in faza dinamică; e) [ ] are importanţă pentru stabilirea schimbării poziţiei
c) [ ] la cercetarea suplimentară (la faţa locului); corpului.
d) [ ] in toate cele enumărate; 243) Subdezvoltarea ţesutului celulo-adipos subcutanat
e) [ ] in nici una din ele. la cadavre:
237) Cine intocmeşte procesul verbal de cercetare la a) [x] condiţionează răcirea cadaverică;
faţa locului? b) [ ] nu are influenţă asupra răcirii cadavrului;
a) [ ] expertul medico-legal; c) [ ] reţine răcirea cadaverică;
b) [x] anchetatorul procuraturii; d) [ ] accelerează instalarea rigidităţii cadaverice;
c) [ ] expertul criminalist; e) [ ] incetineşte evoluţia lividităţilor cadaverice.
d) [ ] colaboratorii poliţiei; 244) Cercetarea locului faptei şi a cadavrului la faţa
e) [ ] poliţia criminală. locului constituie:
238) Medicul legist in timpul cercetării cadavrului la a) [ ] o expertiză;
faţa locului efectuează toate acţiunile, cu excepţia: b) [x] o cercetare de anchetă primară;
a) [ ] constatarea decesului; c) [ ] o examinare;
b) [ ] descrierea hainelor şi starea lor; d) [ ] un experiment de anchetă;
c) [ ] descrierea modificărilor cadaverice şi gradului de e) [ ] o constatare.
evoluţie; 245) Perioada clinică a morţii poate dura:
d) [x] concretizarea profunzimii canalului de rănire; a) [ ] 30 minute;
b) [x] 5-7 minute; d) [x] lividităţile cadaverice;
c) [ ] pană la o oră; e) [x] fenomenele cadaverice tardive.
d) [ ] pană la 2 ore; 253) Metodele de bază de stabilire a vechimii morţii la
e) [ ] 3 ore. faţa locului sunt:
246) Examinarea cadavrului la faţa locului se a) [x] termometria cadavrului;
efectuează cu concursul: b) [ ] cercetarea enzimelor organelor interne;
a) [x] medicului legist titular; c) [x] determinarea excitării electrice a muşchilor;
b) [ ] farmacistului; d) [x] cercetarea lividităţilor cadaverice;
c) [ ] personalului cu studii medicale medii; e) [ ] cercetarea biochimică a sangelui.
d) [x] medicului legist delegat; 254) In favoarea modificării locului iniţial de aflare a
e) [ ] stomatologului. cadavrului şi poziţiei lui vor indica:
247) Medicul legist exercită funcţia la faţa locului in a) [x] semne de tarare pe haine şi corp;
baza: b) [ ] prezenţa sangelui pe haine;
a) [ ] propriei iniţiative; c) [x] necorespunderea localizării fenomenelor
b) [x] indicaţiilor anchetatorului; cadaverice precoce poziţiei cadavrului;
c) [ ] cererii rudelor decedatului; d) [ ] prezenţa sangelui pe tegumentele cadavrului;
d) [ ] cererii colaboratorului poliţiei criminale; e) [ ] tegumente cu aspect de "piele de gască".
e) [x] indicaţiilor procurorului. 255) Sarcinile de bază ale medicului legist la
248) La faţa locului, medicul legist este obligat de a: examinarea cadavrului la faţa locului sunt:
a) [ ] intocmi procesul verbal de cercetare a locului a) [x] constatarea decesului;
faptei; b) [x] descrierea cadavrului;
b) [x] ajuta anchetatorul in depistarea şi prelevarea c) [ ] dezbrăcarea completă a cadavrului;
corpurilor delicte; d) [x] depistarea şi prelevarea corpurilor delicte;
c) [x] ajuta anchetatorul in descrierea cadavrului; e) [ ] transportarea cadavrului in secţia tanatologică.
d) [ ] transporta cadavrul in secţia tanatologică; 256) La examinarea cadavrului la faţa locului participă:
e) [x] consulta anchetatorul la examinarea cadavrului şi a) [x] anchetatorul;
expertizarea lui ulterioară. b) [x] medicul legist;
249) In lipsa semnelor certe ale morţii, la faţa locului, c) [x] martorii asistenţi;
medicul legist este obligat de a: d) [ ] martorii oculari;
a) [x] solicita ambulanţa; e) [x] expertul criminalist.
b) [ ] preleva corpurile delicte; 257) Care sunt măsurile efectuate de medicul legist la
c) [ ] descrie locul faptei; faţa locului in faza statică?
d) [ ] solicita martorii asistenţi; a) [ ] cercetarea fenomenelor cadaverice;
e) [x] efectua măsurile de reanimare. b) [x] descrierea poziţiei şi atitudinii cadavrului;
250) Fazele cercetării cadavrului la faţa locului sunt: c) [ ] intocmirea procesului verbal de examinare a
a) [x] repetată. locului faptei;
b) [ ] definitivă; d) [x] intocmirea schemei locului faptei;
c) [x] dinamică; e) [ ] prelevarea corpurilor delicte.
d) [ ] intermediară; 258) Care sunt măsurile efectuate de medicul legist la
e) [ ] statică; faţa locului in faza dinamică?
251) Semnele de constatare a decesului sunt: a) [x] descrierea leziunilor corporale;
a) [x] probabile; b) [x] cercetarea fenomenelor cadaverice;
b) [ ] precoce; c) [x] prelevarea corpurilor delicte;
c) [x] certe; d) [ ] descrierea poziţiei şi atitudinii cadavrului;
d) [ ] tardive; e) [x] descrierea lojei cadavrului.
e) [ ] negative. 259) Care documente se intocmesc la examinarea
252) Semnele certe de stabilire ale morţii la faţa locului cadavrului la faţa locului?
sunt: a) [x] procesul verbal de examinare a locului faptei;
a) [x] semnul Beloglazov; b) [ ] raport de examinare a cadavrului;
b) [ ] lipsa respiraţiei; c) [x] solicitare de examinare medico-legală a
c) [ ] lipsa cunoştinţei; cadavrului;
d) [ ] certificat medical de deces;
e) [ ] concluzie consultativă pentru medicul de sector.
260) La examinarea cadavrelor persoanelor necunoscute
la faţa locului, medicul legist este obligat a:
a) [x] descrie deplin hainele;
b) [ ] efectua dactiloscopia;
c) [x] stabili varsta aproximativă după exterior;
d) [x] stabili sexul decedatului;
e) [x] stabili constituţia.
261) Motivele examinării cadavrului la faţa locului
sunt:
a) [x] moartea violentă;
b) [ ] maladie oncologică la varsta senilă;
c) [x] suspecţie de avort criminal;
d) [x] deces in secţia de internare cu diagnosticul
nestabilit;
e) [x] depistarea cadavrului unui nou-născut
neidentificat.
262) In cazul examinării cadavrului la faţa locului se
permite:
a) [x] fotografierea cadavrului;
b) [ ] dezbrăcarea şi deschiderea unor cavităţi ale
cadavrului;
c) [x] mişcarea cadavrului;
d) [x] intocmirea schemelor, desenelor;
e) [x] prelevarea corpurilor delicte.
263) In cadrul examinării cadavrului la faţa locului
petele de sange pot fi depistate pe:
a) [x] hainele cadavrului;
b) [x] corpurile delicte;
c) [x] tegumentele cadavrului;
d) [ ] apă;
e) [x] sol.
264) Pentru depistarea petelor de sange, la faţa locului
pot fi examinaţi:
a) [x] victima;
b) [x] persoana suspectă;
c) [ ] martorii oculari;
d) [ ] martorii asistenţi;
e) [x] inculpatul.
265) In cazurile de precipitare, la faţa locului,
examenului extern vor fi supuse:
a) [x] cadavrul şi hainele sale;
b) [x] locul depistării cadavrului;
c) [x] petele de sange in locul căderii corpului;
d) [x] obiectele proeminente pe traiectoria căderii
corpului;
e) [ ] obiectele personale ale rudelor victimei.
266) La cercetarea locului accidentului rutier (locul
faptei) pot fi depistate:
a) [x] desenul benzii de rulare ale pneurilor;
b) [ ] amprente ale farurilor;
c) [x] fragmente din hainele victimei (căciulă, nasturi,
batiste etc.);
d) [ ] amprente ale părţilor proeminente inferioare ale
automobilului;
e) [x] semne ale benzii de franare.
267) In cazul ciocnirii automobilului cu pietonul şi
traversării ulterioare cu roţile, pe hainele victimei pot fi
depistate:
a) [x] urme din vopseaua automobilului;
b) [x] fragmente ale sticlei farurilor;
c) [x] rupturi ale hainelor cu pete de sange;
d) [ ] amprente ale părţilor proeminente inferioare ale
automobilului;
e) [x] desenul benzii de rulare a automobilului.
268) La examinarea locului faptei, in caz de leziuni prin
arme de foc, pe cadavru pot fi depistate:
a) [x] factori suplimentari ai tragerii;
b) [x] bura (buza);
c) [ ] proba Bokarius pozitivă;
d) [x] fenomenul Vinogradov;
e) [x] tubul de cartuş.
269) Pe cadavrul victimei decedate in rezultatul
incendiului, la faţa locului pot fi depistate:
a) [x] arsuri vitale;
b) [ ] spumă densă, perlată, stabilă in jurul gurii şi
nasului;
c) [x] arsuri termice ale mucoasei cavităţii bucale;
d) [x] lividităţi cadaverice roşii-aprinse;
e) [x] arsuri ale firelor de păr.
270) In cazul decesului in rezultatul spanzurării, la faţa
locului in procesul verbal este necesar de indicat:
a) [x] localizarea laţului;
b) [ ] rezultatul probei Bokarius;
c) [x] localizarea nodului;
d) [x] materialul laţului;
e) [ ] prezenţa semnului Amusat.
271) Urma de sange, produsă prin căderea picăturii pe o
suprafaţă orizontală, este:
a) [ ] prelingere;
b) [ ] frotiu;
c) [x] pată;
d) [ ] ştersătură;
e) [ ] amprentă.
272) Depistarea elementelor figurate ale sangelui se
stabileşte in baza:
a) [x] metodei morfologice;
b) [ ] investigaţiei histo-chimice;
c) [ ] analizei spectrale;
d) [ ] reacţiei de precipitare;
e) [ ] metodei de absorbţie-eluţie.
 273) Depistarea creatininei denotă prezenţa: 280) Picătura căzută pe un plan oblic-vertical va forma:
a) [ ] transpiraţiei; a) [ ] pată;
b) [ ] spermei; b) [ ] improşcături;
c) [ ] salivei; c) [ ] ştersătură;
d) [x] urinei; d) [x] prelingeri;
e) [ ] sangelui. e) [ ] băltoace.
274) Depistarea serinei denotă prezenţa: 281) Sangele de la cadavru se prelevează:
a) [x] transpiraţiei; a) [x] in eprubetă;
b) [ ] salivei; b) [ ] pe cutia Petri;
c) [ ] spermei; c) [ ] pe lama de sticlă;
d) [ ] urinei; d) [ ] pe tampon de vată;
e) [ ] sangelui. e) [ ] prin toate metodele sus-indicate.
275) Sangele de pe zăpadă se prelevează: 282) Metoda de diagnosticare probabilă a urmelor de
a) [ ] in eprubetă; sange este:
b) [x] pe tifon; a) [ ] metoda morfologică;
c) [ ] pe cutia Petri; b) [ ] examenul spectral;
d) [ ] pe vată; c) [x] proba cu apă oxigenată;
e) [ ] pe hartie. d) [ ] metoda de adsorbţie-eluţie;
276) Sangele de pe perete se recoltează: e) [ ] reacţia de precipitare.
a) [ ] pe tifon; 283) Depistarea ptialinei denotă prezenţa:
b) [ ] in eprubetă; a) [ ] transpiraţiei;
c) [ ] pe vată; b) [ ] spermei;
d) [x] se rade pe hartie curată; c) [ ] urinei;
e) [ ] pe cutia Petri. d) [x] salivei;
277) Ce urme se produc la căderea sangelui in cantităţi e) [ ] sangelui.
mari pe o suprafaţă neabsorbantă? 284) Care sunt investigaţiile prin care se depistează
a) [ ] pete; prezenţa sangelui in pată?
b) [ ] improşcături; a) [ ] reacţia de imunofluorescenţă;
c) [ ] ştersături; b) [x] reacţia cristalografică;
d) [ ] prelingeri; c) [x] examinare morfologică;
e) [x] băltoace. d) [x] analiza spectrală;
278) Care obiecte se referă la corpurile delicte de e) [ ] reacţia de izohemaglutinare.
origine biologică? 285) La cercetarea petelor suspecte de spermă se
a) [ ] medicamentele; soluţionează intrebările:
b) [ ] toxicele; a) [x] diagnosticul pozitiv de spermă;
c) [x] sperma; b) [ ] raportul procentual al spermatozoizilor viabili;
d) [ ] glontele; c) [x] apartenenţa de grup a spermei;
e) [ ] banii. d) [ ] capacitatea de procreare;
279) Fiecare medic trebuie să poată face totul, cu e) [x] apartenenţa de specie a spermei.
excepţia: 286) Care sunt semnele caracteristice firului de păr
a) [ ] a ajuta anchetatorul in depistarea, recoltarea şi uman ?
ambalarea corpurilor delicte; a) [ ] cuticula cu solzi romboizi mari;
b) [ ] a descrie la faţa locului impreună cu anchetatorul b) [ ] medulara lată;
urmele de sange, spermă, păr etc.; c) [ ] corticala ingustă;
c) [x] a efectua examinarea medico-legală a corpurilor d) [x] medulara ingustă;
delicte; e) [x] corticala lată.
d) [ ] a ajuta anchetatorul la formularea intrebărilor 287) La cercetarea petei de sange pe haină, se
necesare pentru soluţionare in cadrul examinării soluţionează intrebările:
corpurilor delicte; a) [x] diagnosticul pozitiv al petelor de sange;
e) [ ] a efectua la faţa locului diagnosticul probabil al b) [x] apartenenţa de specie a sangelui;
urmelor de sange. c) [x] apartenenţa de grup a sangelui;
d) [x] stabilirea locului de provenienţă a sangelui; d) [x] pete cu margini zimţate, cu stropi in jur;
e) [ ] stabilirea volumului total al hemoragiei. e) [ ] amprente.
288) Apartenenţa de specie a sangelui se determină in 296) Firul de păr constă din:
baza: a) [ ] stratul pigmentar;
a) [x] reacţia de precipitare; b) [x] stratul extern - cuticula;
b) [x] reacţia de imunoelectroprecipitare; c) [x] substanţă corticală;
c) [ ] reacţia de aglutinare combinată; d) [ ] stratul cornos;
d) [x] reacţia de electroprecipitare in agar; e) [x] canalul medular - medula.
e) [ ] metoda de extracţie. 297) Acţiunii presiunii inalte organismul uman este
289) Diagnosticul pozitiv al petelor de spermă se supus in:
efectuează in baza: a) [ ] condiţii de altitudine inaltă;
a) [x] spectrografiei in emisie; b) [ ] zbor la inălţimi mari;
b) [ ] reacţiei de microcristalizare; c) [x] submersii la adancimi mari;
c) [x] cromatografiei; d) [ ] spaţiu inchis;
d) [x] examenului morfologic; e) [ ] schimbarea bruscă a poziţiei corpului.
e) [x] eletroforezei. 298) Acţiunii presiunii joase organismul uman este
290) La descrierea petelor de sange se indică: supus in:
a) [x] forma; a) [x] condiţii de altitudine inaltă;
b) [x] dimensiunile; b) [ ] lucrări subacvatice la adancimi mari;
c) [ ] densitatea; c) [ ] spaţiu inchis;
d) [x] culoarea; d) [ ] fantani adanci;
e) [ ] grupa sanguină. e) [ ] schimbarea bruscă a poziţiei corpului.
291) Urmele de sange sunt: 299) Boala chesonierilor se dezvoltă la:
a) [x] băltoacă; a) [ ] trecerea bruscă de la presiune joasă la presiune
b) [x] pată; normală;
c) [x] improşcături; b) [x] trecerea bruscă de la presiune inaltă la normală;
d) [x] prelingere; c) [ ] schimbarea bruscă a poziţiei corpului;
e) [ ] echimoză. d) [ ] condiţii de altitudine inaltă;
292) La faţa locului, părul se prelevează cu: e) [ ] spaţiu inchis.
a) [ ] corţangul; 300) In barotraumă se produc următoarele leziuni:
b) [x] pensetă cu branşele de cauciuc, a) [x] rupturi ale ţesutului pulmonar;
c) [ ] pensetă cu branşele metalice; b) [ ] fracturi ale oaselor craniene;
d) [x] degetele; c) [x] leziuni ale aparatului auditiv;
e) [ ] bisturiul. d) [ ] fracturi deschise ale membrelor;
293) Tipurile de examinare a părului sunt: e) [ ] efect hidrodinamic.
a) [x] morfologică; 301) Pentru acţiunea locală a temperaturilor joase este
b) [ ] metoda amprentelor colorate; caracteristic:
c) [ ] traseologică; a) [x] prezenţa degerăturilor;
d) [x] serologică; b) [ ] petele Vişnevski;
e) [ ] roentgenologică. c) [ ] petele Fabrikantov;
294) In rezultatul examinării părului pot fi stabilite: d) [ ] poziţia "boxerului in gardă";
a) [x] apartenenţa unei persoane concrete; e) [ ] congelarea cadavrului.
b) [x] provenienţa regională; 302) Pentru acţiunea locală a temperaturilor inalte este
c) [x] provenienţa de sex; caracteristic producerea:
d) [ ] vechimea lezării părului; a) [x] arsurilor;
e) [x] prelucrarea chimică a părului. b) [ ] osteomielitei;
295) In rezultatul căderii petelor de sange pe o suprafaţă c) [ ] escarelor;
orizontală se pot forma: d) [ ] mărcii electrice;
a) [x] pete cu contururi regulate; e) [ ] pseudo-inelului de excoriaţie.
b) [ ] ştersături; 303) Petele Vişnevski se localizează:
c) [x] băltoace; a) [ ] pe mucoasa esofagului;
b) [x] pe mucoasa gastrică; d) [x] carbonizare;
c) [ ] sub pleură; e) [ ] insolaţie.
d) [ ] pe mucoasa intestinului gros; 311) Tipurile acţiunii vitale ale temperaturilor inalte
e) [ ] pe mucoasa bazinetelor renale. sunt:
304) Petele Fabrikantov se localizează: a) [ ] indelungată;
a) [ ] pe mucoasa gastrică; b) [x] locală;
b) [ ] pe mucoasa esofagului; c) [x] generală;
c) [ ] pe mucoasa intestinului subţire; d) [ ] de scurtă durată;
d) [x] pe mucoasa calicelor şi bazinetelor; e) [ ] superficială.
e) [ ] sub pleură. 312) Arsurile se produc in rezultatul acţiunii:
305) Petele Vişnevski se produc in moartea cauzată de: a) [x] gazelor incandescente;
a) [ ] arsuri; b) [x] obiectelor incandescente;
b) [x] hipotermie (refrigerare); c) [x] flăcării;
c) [ ] acţiunea presiunii inalte; d) [x] lichidelor fierbinţi;
d) [ ] boala chesonierilor; e) [ ] toxicelor distructive.
e) [ ] electrocuţie. 313) In cazul arsurilor de gr.II, modificările
306) Petele Fabrikantov se produc in moartea cauzată morfologice se produc in:
de: a) [x] epiderm;
a) [ ] arsuri masive; b) [x] grosimea dermului;
b) [ ] boala chesonierilor; c) [ ] stratul celulo-adipos subcutanat;
c) [x] hipotermie (refrigerare); d) [ ] muşchi;
d) [ ] acţiunea presiunii inalte; e) [ ] organe interne.
e) [ ] electrocuţie. 314) In cazul arsurilor de gr.III A şi III B, modificările
307) Arsurile termice de gr.III-IV ale corpului cu morfologice se produc in:
suprafaţa mai mare de 15% se referă la leziuni a) [x] epiderm;
corporale: b) [x] grosimea dermului;
a) [ ] uşoare; c) [x] derm şi stratul celulo-adipos subcutanat;
b) [ ] medii, cu dereglarea sănătăţii de lungă durată; d) [ ] muşchi;
c) [x] grave, periculoase pentru viaţă; e) [ ] oase.
d) [ ] medii, cu o incapacitate stabilă de muncă mai puţin 315) In cazul arsurilor de gr.IV, modificările
de 1/3; morfologice se produc in:
e) [ ] fără cauzarea prejudiciului sănătăţii. a) [x] epiderm;
308) Clasificarea arsurilor se bazează pe: b) [x] grosimea dermului;
a) [x] profunzimea lezării tegumentelor şi ţesuturilor c) [x] derm şi stratul celulo-adipos subcutanat;
moi subiacente; d) [x] muşchi;
b) [ ] suprafaţa combustiei; e) [ ] măduva spinării.
c) [ ] profunzimea lezării tegumentelor şi suprafaţa 316) Gravitatea arsurilor depinde de:
combustiei; a) [x] profunzime;
d) [ ] caracterul acţiunii factorului termic; b) [x] suprafaţă;
e) [ ] durata tratamentului. c) [ ] origine;
309) La semnele acţiunii vitale ale flăcării se atribuie: d) [x] grad;
a) [ ] petele Vişnevski; e) [x] localizare pe tegumente.
b) [ ] arsuri ale hainelor; 317) Semnele aflării vitale in focarul incendiului sunt:
c) [ ] sangele fluid; a) [x] funingine in căile respiratorii;
d) [ ] venecongestia organelor interne; b) [x] arsuri ale căilor respiratorii;
e) [x] arsurile mucoasei cavităţii bucale, laringelui şi c) [x] arsuri ale tegumentelor;
traheii. d) [ ] poziţia "boxerului in gardă";
310) Hematoamele epidurale pot apărea postmortem in: e) [x] parlirea părului cu arsuri ale tegumentelor.
a) [ ] acţiunea presiunii inalte; 318) Cauzele morţii la persoanele decedate şi depistate
b) [ ] şocul hipertermic; in focarul de incendiu pot fi:
c) [ ] hipotermie (refrigerare); a) [x] intoxicaţie cu CO;
b) [ ] caşexia combustională; e) [ ] organele interne.
c) [ ] toxemia combustională; 326) Cauzele morţii la persoanele decedate in staţionar
d) [x] şocul combustional; in rezultatul combustiilor pot fi:
e) [ ] septicemia. a) [x] şocul primar;
319) Condiţiile mediului ambiant care contribuie b) [x] toxemia;
acţiunii temperaturilor joase sunt: c) [x] septicemia;
a) [x] vantul puternic; d) [x] pneumonia;
b) [ ] caşexia; e) [ ] aspiraţia.
c) [ ] starea de ebrietate; 327) In moartea prin fulgeraţie se depistează următorul
d) [x] incălţămintea stramtă; semn specific:
e) [x] lipsa hainelor calde. a) [ ] marca electrică;
320) Stările organismului care contribuie acţiunii b) [x] figura de trăsnet;
temperaturilor joase sunt: c) [ ] excoriaţie;
a) [x] adinamia; d) [ ] plagă;
b) [x] ebrietatea alcoolică; e) [ ] fractură.
c) [x] somnul; 328) In moartea prin electrocuţie se depistează
d) [ ] contactul cu obiectele reci; următorul semn specific:
e) [x] surmenajul. a) [x] marca electrică;
321) La semnele decesului prin hipotermie (refrigerare) b) [ ] figura de trăsnet;
se atribuie: c) [ ] excoriaţie;
a) [x] atitudinea "embrionară"; d) [ ] plagă;
b) [x] degerături; e) [ ] fractură.
c) [x] petele Vişnevski; 329) Gradul reacţiei organismului la acţiunea curentului
d) [x] petele Fabrikantov; electric este determinat primordial de:
e) [ ] congelarea cadavrului. a) [ ] sex;
322) Boala arşilor evoluează in următoarele etape: b) [ ] particularităţile individuale ale organismului;
a) [x] şocul primar; c) [x] intensitatea curentului;
b) [x] toxemia acută; d) [ ] prezenţa maladiilor preexistente;
c) [ ] tromboza vaselor magistrale; e) [ ] surmenaj.
d) [ ] insuficienţa respiratorie; 330) Tipurile de curent electric cu importanţă medico-
e) [x] septicotoxemia. legală sunt:
323) In cazul degerăturilor de gr.II, modificările a) [ ] static;
morfologice se produc in: b) [ ] industrial;
a) [x] epiderm; c) [x] tehnic;
b) [x] derm; d) [x] atmosferic;
c) [ ] stratul celulo-adipos subcutanat; e) [ ] alternativ.
d) [ ] muşchi; 331) Acţiunii curentului electric contribuie următorii
e) [ ] oase. factori externi:
324) In cazul degerăturilor de gr.III, modificările a) [x] umiditatea crescută a aerului;
morfologice se produc in: b) [ ] particularităţile individuale ale organismului uman;
a) [x] epiderm; c) [x] umezirea pămantului;
b) [x] derm; d) [ ] prezenţa substanţelor pulverulente in incăpere;
c) [x] stratul celulo-adipos subcutanat; e) [x] umiditatea hainelor, membrelor.
d) [ ] muşchi; 332) Materialele hainelor şi incălţămintei care
e) [ ] oase. protejează impotriva acţiunii curentului electric sunt:
325) In cazul degerăturilor de gr.IV, modificările a) [x] cauciucul;
morfologice se produc in: b) [ ] bumbacul;
a) [x] epiderm; c) [x] mătasea naturală;
b) [x] derm; d) [ ] lana;
c) [x] stratul celulo-adipos subcutanat; e) [x] pielea naturală.
d) [x] ţesuturile moi profunde;
 333) Curentul electric manifestă următoarele acţiuni e) [ ] deformarea glonţului in timpul penetrării
asupra organismului uman: ţesuturilor umane.
a) [ ] hemoragie; 340) In care condiţii devine mai posibilă depistarea
b) [x] fibrilaţia ventriculară; factorilor suplimentari ai tragerii la nivelul orificiului de
c) [x] spasmul coardelor vocale; intrare pe corpul victimei:
d) [ ] rupturi ale organelor interne; a) [ ] tragere de la distanţă apropiată prin obstacol;
e) [x] convulsii tonice ale muşchilor scheletali. b) [x] tragere cu ţeava lipită neermetic;
334) In urma acţiunii curentului electric atmosferic se c) [ ] tragere de la distanţă indepărtată;
depistează următoarele semne caracteristice: d) [ ] tragere de la distanţă apropiată din armă
a) [x] "figura de trăsnet" pe tegumente; pneumatică;
b) [ ] lividităţi cadaverice difuze; e) [ ] tragere cu ţeava lipită ermetic.
c) [x] topirea obiectelor metalice ale hainelor; 341) Stabilirea direcţiei tragerii este posibilă in baza:
d) [ ] edem pulmonar; a) [ ] microscopiei canalului de rănire;
e) [x] leziuni ale oaselor craniene cu carbonizare. b) [ ] caracterului lezării oaselor plate;
335) Acţiunea curentului electric asupra organismului c) [ ] caracterului leziunii transfixiante a vezicii urinare
uman se manifestă prin următoarele efecte: supraumplute;
a) [x] mecanic; d) [ ] caracterului lezării diafizelor oaselor tubulare mari;
b) [ ] luminiscent; e) [x] tuturor semnelor sus-indicate.
c) [x] electrolitic; 342) La armele de foc nu se atribuie:
d) [x] termic; a) [ ] revolverul;
e) [ ] psihologic. b) [ ] pistolul-automat;
336) Tabloul microscopic al mărcii electrice se c) [ ] arma de vanătoare;
caracterizează prin: d) [x] arma pneumatică;
a) [x] emfizem subcutanat (vacuole termice); e) [ ] carabina.
b) [x] particule de metal in stratul cornos al pielii; 343) Factorul traumatic de bază al tragerii este:
c) [ ] localizare marginală a leucocitelor; a) [ ] flacăra;
d) [x] alungire verticală a celulelor bazale ale stratului b) [ ] funinginea;
Malpighi; c) [ ] particulele de pulbere;
e) [ ] diapedeza eritrocitară. d) [ ] uleiul armei;
337) Metodele de laborator pentru depistarea metalizării e) [x] proiectilul.
in marca electrică sunt: 344) La cartuşul armei de vanătoare cu alice nu se
a) [ ] biologică; atribuie:
b) [x] radiologică; a) [ ] alicele;
c) [x] spectrală; b) [ ] capsa;
d) [ ] traseologică; c) [x] trăgaciul;
e) [x] metoda amprentelor colorate. d) [ ] pulberea;
338) In cazul expertizei medico-legale a cadavrului cu e) [ ] bura.
plagă prin armă de foc medicul legist trebuie să 345) La factorii suplimentari ai tragerii nu se atribuie:
soluţioneze toate intrebările, cu excepţia: a) [ ] alicele;
a) [ ] stabilirea originii balistice a leziunii; b) [ ] mitraliile;
b) [ ] stabilirea distanţei tragerii; c) [x] pulberea arsă incomplet;
c) [ ] stabilirea direcţiei canalului de rănire; d) [ ] gloanţele incendiare;
d) [x] stabilirea genului morţii violente; e) [ ] gloanţele trasoare.
e) [ ] stabilirea tipului armei de foc. 346) La factorii traumatici secundari se atribuie:
339) Cauza principală de producere a defectului de ţesut a) [ ] alicele;
din regiunea orificiului de intrare este: b) [ ] pulberea arsă incomplet;
a) [ ] mişcarea de rotaţie a glonţului in jurul axului său c) [ ] flacăra;
longitudinal; d) [x] fragmente din obstacolul penetrat;
b) [ ] masa considerabilă a proiectilului; e) [ ] glonţul.
c) [x] energia cinetică considerabilă a glonţului; 347) In care consecutivitate urmează conţinutul
d) [ ] masa nesemnificativă a proiectilului; cartuşului de vanătoare cu alice?
a) [ ] bura-pulberea-alicele-bura; b) [ ] forma alungită;
b) [x] pulberea-bura-alicele-bura; c) [x] inelul de ştergere;
c) [ ] alicele-bura-pulberea-bura; d) [ ] efectul hidrodinamic;
d) [ ] bura-pulberea-bura-alicele; e) [x] inelul de excoriaţie.
e) [ ] nu este o consecutivitate strictă. 355) La tragere cu ţeava lipită ermetic se depistează:
348) Ştanţ-marca se produce la tragerea de la distanţa: a) [ ] funingine pe tegumentele din jurul plăgii;
a) [ ] indepărtată; b) [x] culoarea roşie a sangelui şi muşchilor;
b) [ ] foarte indepărtată; c) [x] prezenţa factorilor suplimentari in canalul de
c) [ ] apropiată; rănire;
d) [x] cu ţeava lipită ermetic; d) [x] ştanţ-marca;
e) [ ] de la orice distanţă. e) [ ] fenomenul Vinogradov.
349) In cazul depistării inelelor de excoriaţie şi ştergere 356) Mecanismele principale de acţiune ale glonţului
in jurul plăgii balistice se poate afirma că plaga sunt:
reprezintă: a) [x] de perforare;
a) [ ] orificiu de ieşire; b) [ ] cu ţeava lipită;
b) [x] orificiu de intrare; c) [x] cuneiformă;
c) [ ] orificiu de intrare şi de ieşire; d) [ ] distanţă indepărtată;
d) [ ] aceste semne nu sunt caracteristice pentru leziuni e) [x] de rupere.
balistice; 357) Efectul hidrodinamic al glonţului se manifestă in
e) [ ] soluţionarea acestei intrebări nu reprezintă cazul lezării:
competenţa medicului legist. a) [x] cordului in diastolă;
350) Rupturile suplimentare ale marginilor orificiului b) [ ] scapulei;
de intrare la tragere cu ţeava lipită ermetic se produc in c) [ ] pulmonilor;
rezultatul acţiunii: d) [x] vezicii urinare pline;
a) [ ] glonţului; e) [ ] femurului.
b) [ ] gurii ţevii; 358) Semnele orificiului de ieşire ale plăgii impuşcate
c) [x] gazelor; sunt:
d) [ ] efectului hidrodinamic; a) [ ] inelul de ştergere;
e) [ ] gazelor şi efectului hidrodinamic. b) [x] forma de fisură;
351) Mişcarea de rotaţie al glonţului in jurul axei sale c) [ ] „minus ţesut";
longitudinale este condiţionată de: d) [x] răsfrangerea marginilor plăgii in afară;
a) [ ] construcţia glonţului; e) [ ] prezenţa factorilor suplimentari pe tegumentele din
b) [ ] acţiunea gazelor; jurul plăgii.
c) [x] ghintuiturile ţevii; 359) In cazul expertizei cadavrului cu plăgi prin arme
d) [ ] energia cinetică; de foc medicul legist soluţionează toate intrebările, cu
e) [ ] toţi factorii sus-indicaţi. excepţia:
352) Scurtarea ţevii armei de foc condiţionează: a) [ ] stabilirea originii balistice a leziunilor;
a) [ ] mărirea distanţei de zbor a funinginii şi pulberii; b) [ ] stabilirea distanţei de tragere;
b) [ ] schimbarea traiectoriei zborului glonţului; c) [x] stabilirea genului morţii violente;
c) [ ] deformarea şi fragmentarea glonţului; d) [x] stabilirea intenţiei agresorului;
d) [ ] polimorfismul leziunilor balistice; e) [ ] stabilirea direcţiei tragerii.
e) [x] toate acţiunile sus-indicate. 360) Determinarea direcţiei impuşcăturii este posibilă in
353) Cartuşul de vanătoare constă din: baza:
a) [x] tub şi capsă; a) [x] microscopiei canalului de rănire;
b) [x] pulbere; b) [x] caracterului lezării oaselor plate;
c) [x] bure; c) [ ] deformării şi fragmentării glonţului;
d) [x] alice; d) [x] caracterului lezării oaselor tubulare;
e) [ ] factori suplimentari ai tragerii. e) [x] prezenţei amprentei gurii ţevii (ştanţ-marca).
354) Semnele orificiului de intrare la impuşcarea din 361) La armele de foc se atribuie:
armă de foc cu glonţ sunt: a) [x] pistolul;
a) [x] minus-ţesut; b) [x] pistolul-automat;
c) [x] arma de vanătoare; a) [x] o plagă masivă cu prezenţa plăgilor oarbe de
d) [ ] arma pneumatică; dimensiuni mici;
e) [ ] arma de vanătoare acvatică. b) [x] funingine pe tegumente;
362) Factorii suplimentari ai impuşcăturii reprezintă: c) [x] impregnare cu pulbere;
a) [x] flacăra; d) [x] parlirea părului;
b) [x] funinginea; e) [ ] ştanţ-marca.
c) [ ] bura; 369) Fenomenul Vinogradov se produce in condiţiile:
d) [ ] glonţul; a) [x] viteză mare de zbor a glonţului;
e) [x] particule de pulbere. b) [ ] prezenţa obstacolului;
363) Indicaţi care sunt distanţele tragerii din armele de c) [x] prezenţa spaţiului liber intre straturile hainelor;
foc: d) [ ] lipsa hainelor;
a) [x] cu ţeava lipită ermetic; e) [x] prezenţa hainelor in două straturi.
b) [x] apropiată; 370) Armele de foc portative după destinaţie se clasifică
c) [x] cu ţeava lipită neermetic; in:
d) [x] indepărtată; a) [ ] cu destinaţie specială (pistol de semnalizare, pistol
e) [ ] foarte indepărtată. de construcţie şi asamblare);
364) La tragere din arma de foc de la distanţă b) [x] sportivă;
indepărtată pot fi depistate: c) [x] de vanătoare;
a) [x] minus-ţesutul; d) [ ] automat;
b) [x] inelul de excoriaţie; e) [x] de luptă.
c) [ ] funinginea; 371) In funcţie de lungimea ţevii, armele se clasifică in:
d) [ ] impregnarea prin pulbere; a) [x] cu ţeava scurtă;
e) [x] inelul de ştergere. b) [ ] de construcţie proprie;
365) Calibrul armei de foc se determină in baza: c) [x] cu ţeava lungă;
a) [x] diametrului camerei cartuşului (camerei d) [x] cu ţeava mijlocie;
detonante); e) [ ] atipică.
b) [ ] diametrului canalului ţevii; 372) Cartuşul armei de luptă constă din:
c) [x] distanţei dintre marginile opuse ale ghintuiturilor a) [x] glonţ;
helicoidale; b) [ ] bură;
d) [ ] masei glonţului; c) [x] capsă;
e) [ ] lungimii ţevii. d) [x] tub;
366) Elementele leziunilor balistice pe corpul uman e) [x] pulbere.
sunt: 373) Orificiul de intrare produs prin acţiunea glonţului
a) [x] orificiul de intrare; incendiar se caracterizează prin:
b) [x] canalul de rănire; a) [ ] dehiscenţa plăgii;
c) [x] orificiul de ieşire; b) [x] arsuri ale tegumentelor din jurul plăgii;
d) [ ] depuneri de funingine pe tegumente; c) [x] parlirea firelor de păr din jurul plăgii;
e) [ ] pătrunderea particulelor de pulbere in ţesuturi. d) [ ] rupturi ale tegumentelor;
367) Semnele de bază ale tragerii cu ţeava lipită ermetic e) [ ] inelul fals de excoriaţie.
reprezintă: 374) Pentru leziunile produse la tragere din armă de
a) [x] rupturi ale tegumentelor in regiunea orificiului de construcţie proprie este caracteristic:
intrare; a) [x] plăgi oarbe;
b) [x] ştanţ-marca; b) [x] polimorfism al orificiilor de intrare;
c) [x] minus-ţesutul; c) [ ] leziuni masive ale oaselor şi organelor interne;
d) [ ] depunere de funingine in jurul orificiului de d) [ ] fenomenul Vinogradov;
intrare; e) [ ] inelul fals de excoriaţie.
e) [x] culoarea roşie a sangelui şi ţesuturilor din regiunea 375) Care din factorii suplimentari ai tragerii posedă
plăgii. acţiune termică pronunţată:
368) In plăgile produse la tragere din arma de vanătoare a) [ ] glonţul;
cu alice de la distanţă apropiată se depistează: b) [x] flacăra;
c) [x] gazele;
d) [ ] bura; e) [ ] acoperită cu crustă situată de asupra nivelului
e) [ ] aerul preglonţial. tegumentelor, cu decolare marginală.
376) Tipurile canalelor de rănire produse prin armele de 383) Consecutivitatea producerii leziunilor corporale
foc sunt: poate fi stabilită in baza:
a) [x] orb; a) [ ] modificării culorii echimozei;
b) [x] intrerupt; b) [ ] gradului de exprimare a modificărilor reactive;
c) [ ] cuneiform; c) [ ] gradului hemoragiei;
d) [x] tangenţial; d) [ ] necorespunderii plăgii cutanate cu canalul plăgii
e) [x] penetrant in cavitate. tăiate-inţepate (inţepate, balistice) penetrante in cavitatea
377) Plaga balistică transfixiantă se caracterizează prin: toracică;
a) [ ] fenomenul Vinogradov; e) [x] tuturor semnelor sus-indicate.
b) [x] orificiu de intrare; 384) Mecanismul de bază de producere a plăgii inţepate
c) [x] orificiu de ieşire; este:
d) [x] canal de rănire; a) [ ] secţionarea ţesuturilor;
e) [ ] lipsa factorilor suplimentari ai tragerii. b) [ ] ruperea ţesuturilor;
378) Plaga balistică oarbă se caracterizează prin: c) [x] indepărtarea ţesuturilor de la centru spre periferie;
a) [ ] lipsa factorilor suplimentari ai tragerii; d) [ ] compresia ţesuturilor;
b) [x] orificiu de intrare; e) [ ] extensia ţesuturilor.
c) [x] canal de rănire; 385) Semnul de bază de diferenţiere a plăgii tăiate-
d) [ ] fenomenul Vinogradov; inţepate de cea tăiată este:
e) [ ] arsuri ale tegumentelor din jurul plăgii. a) [x] un colţ ascuţit, altul rotunjit;
379) In cadrul examinării cadavrului cu plagă prin armă b) [ ] ambele colţuri sunt ascuţite;
de foc, glonţul se extrage cu: c) [ ] margini neregulate;
a) [x] mainile; d) [ ] ambele colţuri rotunjite;
b) [x] penseta cu branşe de cauciuc; e) [ ] marginile excoriate.
c) [ ] cornţangul; 386) Expertiza gradului de gravitate a vătămărilor
d) [ ] bisturiul; corporale poate fi efectuată in baza oricărui din
e) [ ] foarfecul. următoarele documente indicate mai jos, cu excepţia:
380) Urmele căror factori suplimentari ai tragerii pot fi a) [ ] hotărarii judecatei;
depistate pe haine? b) [ ] ordonanţei procurorului;
a) [x] flăcării; c) [ ] ordonanţei anchetatorului comisariatului de poliţie;
b) [x] particulelor de pulbere; d) [x] indicaţiei in scris a Primarului;
c) [ ] glonţului; e) [ ] ordonanţei inspectorului poliţiei rutiere.
d) [ ] burei; 387) Leziunea corporală poate fi calificată drept
e) [x] particulele uleiului armei. desfigurare a feţei de către:
381) Care sunt modificările produse de factorii a) [ ] medicul legist;
suplimentari pe corpul victimei: b) [ ] chirurgul maxilo-facial;
a) [ ] inelul de excoriaţie; c) [ ] medicul cosmetolog;
b) [x] arsuri pe tegumente; d) [ ] comisiei formate din medicii sus-numiţi;
c) [x] impregnarea cu pulbere; e) [x] judecată.
d) [ ] ştanţ-marca; 388) Echimoza recentă nu poate fi:
e) [x] parlirea părului. a) [ ] roşie;
382) Excoriaţia cu vechimea de 3-4 zile se b) [ ] roşie-albăstrie;
caracterizează prin: c) [ ] violacee;
a) [ ] lipsa crustei, sub nivelul tegumentelor; d) [ ] violacee-inchisă;
b) [ ] sub aspectul unui sector depigmentat, fără crustă, e) [x] violacee cu nuanţă verzuie.
la nivelul tegumentelor; 389) Plaga plesnită este o varietate a plăgii:
c) [x] acoperită cu crustă situată de asupra nivelului a) [x] contuze;
tegumentelor adiacente; b) [ ] despicate;
d) [ ] acoperită cu crustă la nivelul tegumentelor; c) [ ] tăiate;
d) [ ] inţepate;
e) [ ] tăiate-inţepate. e) [ ] proces inflamator local.
390) Semnul morfologic de bază prin care plaga tăiată 397) Plaga plesnită poate fi produsă prin lovire cu un
se deosebeşte de cea contuză este: obiect contondent la nivelul:
a) [ ] forma; a) [ ] coapsei;
b) [ ] dimensiunile; b) [ ] feselor;
c) [ ] adancimea; c) [ ] abdomenului;
d) [ ] volumul hemoragiei; d) [x] capului;
e) [x] lipsa punţilor de ţesut conjunctiv. e) [ ] tuturor regiunilor anatomice indicate mai sus.
391) Semnul morfologic de bază al plăgii despicate 398) La inţepătoare se atribuie obiectele cu:
este: a) [ ] lamă cu o margine ascuţită;
a) [ ] colţurile rotunjite; b) [ ] lamă cu 2 margini ascuţite;
b) [ ] marginile neexcoriate; c) [ ] lamă cu margine şi varf ascuţit;
c) [ ] hemoragia abundentă; d) [ ] suprafaţă de interacţiune plată;
d) [x] lezarea ţesutului osos subiacent; e) [x] varf ascuţit şi formă alungită.
e) [ ] marginile regulate. 399) Marginile plăgilor tăiate şi inţepate-tăiate sunt:
392) La efectuarea expertizelor medico-legale ale a) [ ] neregulate;
leziunilor corporale, medicul legist trebuie să b) [ ] microzimţate;
soluţioneze toate intrebările, cu excepţia: c) [ ] echimotice;
a) [ ] tipul leziunii; d) [x] regulate;
b) [ ] vechimea leziunilor; e) [ ] excoriate.
c) [ ] obiectul vulnerant şi mecanismul de producere a 400) Plaga tăiată este mai profundă:
leziunii; a) [x] la inceput;
d) [ ] gradul de gravitate; b) [ ] la mijloc;
e) [x] volumul incapacităţii profesionale de muncă. c) [ ] la sfarşit;
393) Criteriul de apreciere a gradului de vătămare d) [ ] are adancime uniformă;
corporală a leziunilor organelor cavităţii abdominale e) [ ] adancimea nu poate fi stabilită.
este: 401) Echimoza reprezintă:
a) [ ] volumul incapacităţii generale de muncă; a) [ ] hemoragie cavitară;
b) [x] pericol pentru viaţă; b) [ ] hemoragie in ţesutul muscular;
c) [ ] durata dereglării sănătăţii; c) [x] hemoragie cutanată şi subcutanată;
d) [ ] nici unul din cele indicate mai sus; d) [ ] hemoragie per diapedesum;
e) [ ] toate cele indicate mai sus. e) [ ] dilatare funcţională a vaselor pieii.
394) Excoriaţia prezintă dereglarea integrităţii: 402) Punţile tisulare localizate la fundul plăgii sunt
a) [x] epidermului; caracteristice pentru:
b) [ ] vaselor sanguine ale tegumentelor; a) [ ] plăgile tăiate;
c) [ ] epidermului şi dermului; b) [ ] plăgile inţepate;
d) [ ] epidermului, dermului şi ţesuturilor subiacente; c) [ ] plăgile inţepate-tăiate;
e) [ ] tegumentelor pană la nivelul stratului bazal. d) [x] plăgile contuze;
395) Care este mecanismul de bază de producere al e) [ ] plăgile despicate.
excoriaţiilor: 403) Plaga produsă prin acţiunea obiectului contondent
a) [ ] lovirea; se numeşte:
b) [ ] compresiunea; a) [ ] balistică;
c) [ ] extensiunea; b) [ ] despicată;
d) [x] fricţiunea; c) [ ] tăiată;
e) [ ] comoţia. d) [x] contuză;
396) Care este cauza modificării culorii echimozei? e) [ ] inţepată.
a) [ ] formarea carboxihemoglobinei; 404) In care cazuri este posibilă stabilirea mai exactă a
b) [ ] creşterea permeabilităţii vaselor; lungimii lamei in baza lungimii canalului de rănire a
c) [x] formarea verdhemocromogenului şi biliverdinei; plăgilor inţepate şi inţepate-tăiate?
d) [ ] hemoliza eritrocitelor cu eliberarea hemoglobinei a) [ ] plagă penetrantă in cavitatea abdominală;
in patul vascular; b) [ ] plagă in regiunea feselor;
c) [ ] plagă transfixiantă a cutiei toracice; c) [ ] leziune corporală medie;
d) [ ] plagă penetrantă in cavitatea toracică; d) [ ] leziune corporală fără cauzarea prejudiciului
e) [x] plagă a suprafeţei anterioare a cutiei toracice cu sănătăţii;
lezarea coloanei vertebrale. e) [ ] gradul de gravitate depinde de starea generală a
405) In baza cărui semn se stabileşte vechimea sănătăţii victimei.
echimozei? 412) Dereglarea sănătăţii de lungă durată, cauzată de
a) [x] culorii; leziune, reprezintă termenul de:
b) [ ] formei; a) [ ] 6 zile;
c) [ ] dimensiunilor; b) [ ] 10 zile;
d) [ ] circumstanţelor faptei; c) [x] mai mult de 21 zile;
e) [ ] tuturor semnelor indicate. d) [ ] 20 zile;
406) Plaga tăiată nu poate fi: e) [ ] 14 zile.
a) [ ] liniară; 413) Drept incapacitate generală stabilă insemnată de
b) [ ] arcuită; muncă, in cazul vătămărilor corporale medii, se
c) [ ] in zig-zag; consideră următorul volum:
d) [ ] in lambou; a) [x] de la 10% la 33%;
e) [x] in pană. b) [ ] mai mult de 33%;
407) In cazul pierderii unuia din ochii sănătoşi gradul c) [ ] pană la 10%;
de gravitate se stabileşte in baza criteriului: d) [ ] pană la 5%;
a) [ ] pericol pentru viaţă; e) [ ] mai mult de 50%.
b) [ ] dereglarea sănătăţii; 414) Drept incapacitate generală stabilă neinsemnată de
c) [ ] pierderea organului şi/sau a funcţiei lui; muncă se consideră următorul volum:
d) [x] volumul incapacităţii generale de muncă; a) [ ] pană la 33%;
e) [ ] desfigurarea feţei. b) [x] pană la 10%;
408) Bătaia, torturarea şi chinuirea reprezintă: c) [ ] 15%;
a) [ ] leziuni corporale grave; d) [ ] 11%;
b) [ ] leziuni corporale medii; e) [ ] 25%.
c) [ ] leziuni corporale uşoare; 415) Problema reparabilităţii leziunii feţei ţine de
d) [ ] leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului competenţa:
sănătăţii; a) [ ] judecate;
e) [x] acţiuni cu producerea unor suferinţe deosebite. b) [ ] medicului cosmetolog;
409) In cazul unei plăgi tăiate a braţului cu lezarea c) [ ] chirurgului;
arterei brahiale, gradul de gravitate se stabileşte in baza d) [x] medicului legist;
următorului criteriu: e) [ ] medicului şef al clinicii.
a) [x] pericol pentru viaţă; 416) Bătaia este o noţiune:
b) [ ] dereglarea sănătăţii; a) [ ] medicală;
c) [ ] pierderea organului şi/sau a funcţiei lui; b) [x] juridică;
d) [ ] volumul incapacităţii generale de muncă; c) [ ] habituală;
e) [ ] volumul hemoragiei. d) [ ] biologică;
410) Criteriile de apreciere a gradului de vărămare e) [ ] socială.
corporală sunt toate, cu excepţia: 417) Torturarea şi chinuirea sunt noţiuni:
a) [ ] pericol pentru viaţă; a) [ ] sociale;
b) [ ] dereglarea sănătăţii; b) [ ] medicale;
c) [x] volumul incapacităţii profesionale de muncă; c) [x] juridice;
d) [ ] volumul incapacităţii generale de muncă; d) [ ] biologice;
e) [ ] consecinţele traumei. e) [ ] habituale.
411) Care este gradul de gravitate in cazul unei plăgi 418) Aprecierea gradului de gravitate al rupturilor
inţepate, penetrante in cavitatea abdominală fără lezarea himenale se bazează pe următorul criteriu:
organelor interne: a) [ ] incapacitate generală, stabilă a muncii;
a) [x] leziune corporală gravă; b) [ ] pericol pentru viaţă;
b) [ ] leziune corporală uşoară; c) [x] durata dereglării sănătăţii;
d) [ ] perversitatea acţiunilor; c) [ ] botanici;
e) [ ] incapacitate profesională stabilă a muncii. d) [x] fizici;
419) Rezultatele expertizei medico-legale de apreciere a e) [x] psihici.
gradului de vătămare corporală se expun in: 427) Leziuni corporale primare sunt:
a) [x] raportul de expertiză medico-legală; a) [x] plaga;
b) [ ] raportul de examinare medico-legală; b) [ ] bătaia;
c) [ ] procesul verbal de examinare; c) [x] fractura;
d) [ ] raportul de constatare medico-legală; d) [ ] torturarea;
e) [ ] raportul de certificare a leziunilor corporale. e) [x] excoriaţia.
420) Schema descrierii leziunilor corporale cuprinde: 428) Mecanismele de acţiune a obiectelor contondente
a) [x] localizarea; sunt:
b) [ ] vechimea; a) [x] lovirea;
c) [x] forma; b) [ ] căderea;
d) [x] dimensiunile; c) [x] compresiunea;
e) [ ] tipul obiectului vulnerant. d) [x] extensiunea;
421) Semnele morfologice de bază ale plăgii tăiate sunt: e) [ ] coliziunea.
a) [ ] prezenţa punţilor tisulare; 429) După mecanismul de formare echimozele se
b) [x] ambele colţuri ascuţite; clasifică in:
c) [ ] forma liniară a plăgii; a) [x] traumatice;
d) [x] adancime neuniformă; b) [x] patologice;
e) [ ] lezarea ţesutului osos. c) [x] artificiale;
422) Semnele morfologice de bază ale plăgii contuze d) [ ] secundare;
sunt: e) [ ] primare.
a) [ ] formă in fantă; 430) Metode suplimentare de laborator de cercetare a
b) [ ] lezarea ţesutului osos subiacent; leziunilor corporale sunt:
c) [x] margini neregulate, excoriate; a) [x] fotografică;
d) [x] punţi tisulare la fundul plăgii; b) [x] traseologică;
e) [x] colţuri rotunjite. c) [ ] entomologică;
423) Semnele morfologice de bază ale plăgii despicate d) [x] microscopică;
sunt: e) [x] radiologică.
a) [ ] prezenţa punţilor tisulare; 431) Examinarea medico-legală a persoanelor vii poate
b) [x] adancime şi dehiscenţă considerabilă; fi efectuată:
c) [ ] un colţ rotunjit şi altul ascuţit; a) [x] in ambulator;
d) [ ] forma in fantă; b) [x] in incinta incăperilor organelor de anchetă;
e) [x] lezarea ţesutului osos subiacent. c) [ ] la domiciliul medicului;
424) Plaga inţepată-tăiată se caracterizează prin: d) [x] in instituţiile medicale;
a) [ ] adancime neuniformă; e) [x] in locurile de detenţie.
b) [x] margini regulate; 432) Etapele expertizei medico-legale a persoanelor vii
c) [x] un colţ rotunjit şi altul ascuţit; sunt:
d) [ ] lezarea ţesutului osos subiacent; a) [x] studierea circumstanţelor faptei;
e) [ ] prezenţa punţilor tisulare la fundul plăgii. b) [x] studierea documentaţiei medicale;
425) Semnele specifice ale plăgii tăiate, care indică c) [x] examinarea persoanei;
mecanismul acţiunii obiectului tăietor sunt: d) [ ] stabilirea volumului incapacităţii profesionale de
a) [ ] direcţia şi lungimea plăgii; muncă;
b) [x] adancimea neuniformă; e) [x] intocmirea concluziilor expertale.
c) [ ] localizarea anatomică; 433) Vechimea leziunilor se stabileşte in baza:
d) [x] excoriaţie superficială la unul din colţuri; a) [x] evoluţiei crustei;
e) [ ] lezarea ţesutului muscular. b) [x] gradului reacţiei de inflamaţie;
426) Factorii vulneranţi ai mediului ambiant sunt: c) [ ] numărului leziunilor;
a) [x] mecanici; d) [x] dezvoltării calosului osos;
b) [x] chimici; e) [x] modificării culorii echimozei.
 434) Determinarea tipului obiectului vulnerant se
efectuează in baza:
a) [x] stării marginilor plăgii;
b) [x] formei colţurilor;
c) [ ] dimensiunilor plăgii;
d) [ ] gradului dehiscenţei plăgii;
e) [x] formei plăgii.
435) Plăgile inţepate sunt periculoase prin:
a) [ ] lezarea ţesutului osos;
b) [x] hemoragie internă;
c) [x] lezarea organelor interne;
d) [ ] lezarea muşchilor;
e) [ ] hemoragie externă.
436) Identificarea obiectului vulnerant se bazează pe
studierea:
a) [x] depunerilor in regiunea leziunii;
b) [x] semnelor morfologice ale leziunilor;
c) [ ] duratei de regenerare a leziunilor;
d) [ ] gradului hemoragiei;
e) [x] depunerilor pe obiectul vulnerant.
437) A efectua examinarea medico-legală a persoanelor
pătimite are dreptul:
a) [x] medicul legist;
b) [ ] judecătorul;
c) [ ] anchetatorul;
d) [x] terapeutul;
e) [ ] martorul asistent.
438) Ce se subinţelege prin pierderea auzului?
a) [x] surditate stabilă la ambele urechi;
b) [ ] surditate stabilă la o ureche;
c) [x] diminuarea auzului la gradul cand persoana nu
percepe vorbirea obişnuită la o distanţă de 3-5 cm de la
pavilionul urechii;
d) [ ] diminuarea auzului la gradul cand persoana nu
percepe vorbirea obişnuită la o distanţă de 20-30 cm de
la pavilionul urechii;
e) [ ] lezarea ambelor pavilioane auriculare.
439) Ce se subinţelege prin pierderea vederii?
a) [ ] orbirea stabilă la un ochi;
b) [x] orbirea stabilă la ambii ochi;
c) [ ] diminuarea acuităţii vizuale la ambii ochi pană la
0,2 dioptrii;
d) [ ] diminuarea acuităţii vizuale la ambii ochi pană la
0,5 dioptrii;
e) [x] diminuarea acuităţii vizuale la ambii ochi pană la
0,04 dioptrii.
440) Pierderea capacităţii de reproducere presupune
pierderea funcţiilor de:
a) [x] copulare;
b) [x] procreare;
c) [x] nidare şi purtare a sarcinii;
d) [x] de naştere pe căi naturale;
e) [ ] educare.
441) Pierderea manii (membrului superior) ca organ
presupune:
a) [ ] anchiloza articulaţiei cotului;
b) [x] pareza membrului superior;
c) [x] amputarea la nivelul treimii medii a antebraţului;
d) [x] amputarea la nivelul articulaţiei cotului;
e) [x] amputarea la nivelul articulaţiei umărului.
442) Pierderea piciorului (membrului inferior) ca organ
presupune:
a) [ ] anchiloza articulaţiei genunchiului;
b) [x] pareza membrului inferior;
c) [x] amputarea la nivelul treimii superioare a gambei;
d) [ ] amputarea plantei;
e) [x] amputarea la nivelul articulaţiei coxo-femurale.
443) Stabilirea consecutivităţii producerii leziunilor este
posibilă in baza:
a) [x] necorespunderii plăgii cutanate cu canalul de
rănire;
b) [x] gradului de exprimare a hemoragiei;
c) [x] gradului de exprimare a reacţiei de inflamaţie;
d) [x] deplasării marginilor uneia din plăgile
intersectate;
e) [ ] localizării anatomice a leziunilor.
444) In cazul expertizei medico-legale a leziunilor
corporale in concluzii se indică:
a) [x] felul leziunii;
b) [x] vechimea leziunii;
c) [ ] intenţia de producere a leziunilor;
d) [x] tipul obiectului vulnerant;
e) [x] gradul de gravitate al leziunilor corporale.
445) La examinarea persoanelor vii se intocmesc
următoarele documente:
a) [ ] certificat medico-legal;
b) [ ] buletin de boală;
c) [x] raport de examinare medico-legală;
d) [ ] proces verbal de examinare a persoanei;
e) [x] raport de expertiză medico-legală.
446) Indicaţi factorii cu influenţă asupra gradului de
distrucţie a ţesuturilor:
a) [x] energia cinetică a obiectului;
b) [x] caracterul ţesutului lezat;
c) [ ] particularităţile individuale ale organismului;
d) [x] caracterul obiectului vulnerant;
e) [x] suprafaţa de lezare a corpului.
447) Factorii ce determină schimbarea culorii
echimozei sunt:
a) [ ] profunzimea echimozei;
b) [ ] localizarea anatomică;
c) [x] gradul de dezintegrare a hemoglobinei şi e) [x] incapacitate stabilă generală de muncă.
eritrocitelor; 455) Leziunile capului vor fi considerate drept grave in
d) [ ] dimensiunile obiectului vulnerant; cazurile:
e) [x] gradul de dezintegrare a hematinei. a) [x] fractură deschisă a oaselor bolţii craniului;
448) Clasificarea plăgilor contuze este: b) [x] fractură inchisă a oaselor bazei craniului;
a) [ ] dislocate; c) [ ] fractura lamelei externe a osului frontal;
b) [x] strivite; d) [ ] fractură inchisă a osului zigomatic;
c) [x] muşcate; e) [ ] fractură deschisă a oaselor nazale cu deplasarea
d) [ ] ferestruite; fragmentelor.
e) [x] plesnite. 456) Tipurile hemoragiilor intracraniene sunt:
449) Ce plăgi pot fi produse prin acţiunea unui obiect a) [x] epidurale;
contondent cu suprafaţa preponderent plană: b) [x] subdurale;
a) [x] contuză; c) [ ] cefalohematomul;
b) [ ] despicată; d) [ ] bosa sero-sanguină;
c) [x] strivită; e) [x] subarahnoidiene.
d) [x] plesnită; 457) Cauzele compresiei creierului in cadrul
e) [ ] tăiată. traumatismului cranio-cerebral sunt:
450) Tipurile acţiunilor traumatice care contribuie la a) [x] hematomul epidural;
formarea fracturilor coloanei vertebrale sunt: b) [x] hematomul intracerebral;
a) [x] lovirea; c) [ ] tumoarea intracerebrală;
b) [ ] extensiunea; d) [x] hemoragiile subarahnoidiene;
c) [ ] fricţiunea; e) [x] hematomul cerebelului.
d) [ ] alunecarea; 458) Semnele traumei cranio-cerebrale deschise
e) [x] compresiunea. penetrante sunt:
451) Clasificarea leziunilor ţesuturilor moi după a) [ ] lezarea meningelui dur;
caracter este: b) [ ] dilacerarea substanţei cerebrale;
a) [x] excoriaţie; c) [x] lezarea concomitentă a ţesuturilor moi
b) [x] echimoză; pericraniene, oaselor, meningelui dur şi substanţei
c) [ ] bătaie; cerebrale;
d) [x] plagă; d) [ ] fractura oaselor craniului;
e) [ ] chinuire. e) [x] lezarea concomitentă a ţesuturilor moi
452) Clasificarea plăgilor in funcţie de obiectul pericraniene, oaselor şi meningelui dur.
vulnerant mecanic este: 459) Clasificarea obiectelor ascuţite este:
a) [x] contuze; a) [x] inţepătoare;
b) [x] tăiate; b) [x] tăietoare;
c) [x] impuşcate; c) [x] despicătoare;
d) [ ] chimice; d) [x] inţepător-tăietoare;
e) [x] prin explozie. e) [ ] eschilele exploziei.
453) Clasificarea juridică a gradului de vătămare 460) Cauza morţii in leziunile tăiate ale gatului poate fi:
corporală este: a) [x] hemoragia acută;
a) [x] grave; b) [x] embolia gazoasă;
b) [ ] foarte grave; c) [ ] embolia grăsoasă;
c) [x] medii; d) [ ] hemoragia internă masivă;
d) [x] uşoare; e) [ ] şocul algic.
e) [ ] bătăi. 461) Semnele leziunilor corporale grave sunt:
454) Criteriile medicale de apreciere a gravităţii a) [x] pericol pentru viaţă;
vătămărilor corporale sunt: b) [x] pierderea stabilă a vederii;
a) [x] pericolul pentru viaţă; c) [x] maladie psihică;
b) [x] durata dereglării sănătăţii; d) [ ] dereglarea sănătăţii mai mult de 3 săptămani;
c) [x] consecinţele traumatismului; e) [ ] pierderea auzului la o ureche.
d) [ ] procentul incapacităţii profesionale de muncă; 462) Semnele vătămărilor corporale medii sunt:
a) [ ] plagă penetrantă a craniului;
b) [ ] leziuni inchise ale organelor interne;
c) [x] dereglarea sănătăţii de lungă durată, mai mult de 3
săptămani;
d) [x] pierderea stabilă, insemnată a capacităţii generale
de muncă mai puţin de o treime;
e) [ ] pierderea stabilă a capacităţii profesionale de
muncă.
463) In cadrul expertizelor medico-legale a leziunilor
corporale, medicul legist este obligat să stabilească:
a) [x] prezenţa şi caracterul leziunilor corporale;
b) [x] localizarea şi vechimea;
c) [x] mecanismul producerii leziunii;
d) [ ] volumul incapacităţii profesionale de muncă;
e) [x] gradul de gravitate.
464) Semnele leziunilor corporale fără cauzarea
prejudiciului sănătăţii sunt:
a) [ ] dereglarea sănătăţii de lungă durată, mai mult de 3
săptămani;
b) [ ] incapacitate stabilă, neinsemnată şi generală de
muncă;
c) [x] dereglarea sănătăţii pană la 6 zile;
d) [x] lipsa dereglării sănătăţii;
e) [ ] pericol pentru viaţă.
465) Dereglarea sănătăţii de scurtă durată condiţionată
de traumatism constituie:
a) [ ] mai mult de 21 zile;
b) [x] 10 zile;
c) [x] 20 zile;
d) [ ] 5 zile;
e) [ ] 2 luni.
466) Desfigurarea ireparabilă a feţei este stabilită de
către:
a) [ ] medicul legist;
b) [ ] medicul cosmetolog;
c) [x] judecată;
d) [ ] anchetator;
e) [ ] comisia de experţi.
467) Reparabilitatea leziunii feţei presupune:
a) [x] diminuarea considerabilă a modificărilor
patologice pe parcursul timpului;
b) [x] diminuarea considerabilă a modificărilor
patologice sub influenţa mijloacelor nechirurgicale;
c) [ ] diminuarea modificărilor patologice după
intervenţia cosmetologică;
d) [ ] diminuarea modificărilor patologice după orice
intervenţie;
e) [ ] diminuarea modificărilor patologice după
transplantarea pieii.
468) Caracterul penetrant al plăgii localizate pe torace
este confirmat de:
a) [x] hemotorax;
b) [x] pneumotorax;
c) [ ] emfizemul subcutanat;
d) [x] colabarea pulmonului;
e) [ ] deformarea cutiei toracice.
469) La examinarea histologică a obiectului pot fi
stabilite:
a) [x] vechimea şi vitalitatea producerii leziunilor;
b) [ ] stabilirea mecanismului de producere a leziunilor;
c) [x] confirmarea diagnosticului;
d) [ ] stabilirea obiectului vulnerant;
e) [x] stabilirea modificărilor patologice in organele
interne.
470) Identificarea obiectelor inţepător-tăietoare şi
despicătoare in baza microtraseurilor este posibilă pe:
a) [x] oase plate;
b) [ ] ţesut muscular;
c) [ ] tegumente;
d) [x] oase tubulare;
e) [ ] organe parenchimatoase.
471) Expertiza medico-legală a gradului de gravitate a
vătămării corporale se efectuează in baza:
a) [x] ordonanţei anchetatorului;
b) [ ] foii de insoţire eliberată de ambulanţă;
c) [ ] solicitării inspectorului de poliţie de sector;
d) [ ] solicitării instituţiei curative;
e) [x] hotărarii judecatei.
472) Expertiza medico-legală a persoanelor vii este
efectuată de către:
a) [ ] medicul curant;
b) [x] medicul legist;
c) [x] expertul medico-legal;
d) [ ] felcerul;
e) [ ] conducătorul instituţiei curative.
473) Excoriaţia permite a stabili:
a) [x] faptul traumatizării;
b) [x] numărul acţiunilor traumatice;
c) [x] vechimea traumei;
d) [x] locul aplicării forţei;
e) [ ] timpul survenirii morţii.
474) Echimoza permite a stabili:
a) [x] faptul traumatizării;
b) [ ] obiectul vulnerant concret;
c) [x] vechimea leziunii;
d) [ ] cauza decesului;
e) [ ] timpul survenirii decesului.
475) La necropsia medico-legală, marginile plăgii
contuze se prelevează pentru stabilirea:
a) [x] vitalităţii leziunii;
b) [x] consecutivităţii cauzării leziunilor;
c) [x] vechimii traumei;
d) [ ] posibilităţii efectuării cercetărilor traseologice; c) [ ] bătaia;
e) [ ] direcţiei acţiunii obiectului traumatizant. d) [ ] chinuirea;
476) Care sunt metodele de cauzare a leziunilor e) [ ] torturarea.
corporale? 484) La efectuarea expertizei medico-legale privind
a) [ ] prejudiciul adus sănătăţii; leziunile corporale este necesar de a studia următoarele
b) [x] torturarea; documente:
c) [x] bătaia; a) [x] fişa medicală de staţionar;
d) [ ] pericolul pentru viaţă; b) [x] cartela medicală de ambulator;
e) [x] chinuirea. c) [x] clişeele radiologice;
477) Schema descrierii unei plăgi contuze include: d) [ ] explicaţiile martorilor;
a) [x] forma plăgii; e) [x] buletinul de boală.
b) [x] dimensiunile plăgii; 485) In cadrul efectuării expertizei medico-legale
c) [x] localizarea; privind leziunile corporale, identitatea persoanei
d) [ ] descrierea orificiului de intrare; agresate este stabilită in baza:
e) [x] starea fundului plăgii. a) [x] paşaportului;
478) Schema descrierii echimozei include: b) [x] buletinului de identitate;
a) [x] forma; c) [ ] certificatului medical;
b) [ ] caracterul marginilor; d) [ ] fişei medicale de staţionar;
c) [x] dimensiunile; e) [ ] cartelei medicale de ambulator.
d) [x] localizarea; 486) In cadrul efectuării expertizei medico-legale
e) [ ] adancimea. privind leziunile corporale, concluziile trebuie să
479) Schema descrierii excoriaţiei include: reflecte:
a) [x] localizarea; a) [x] localizarea şi caracterul leziunilor;
b) [x] forma; b) [x] mecanismul producerii leziunilor;
c) [x] dimensiunile; c) [x] vechimea leziunilor;
d) [x] culoarea suprafeţei; d) [x] gradul de gravitate al leziunilor;
e) [ ] caracterul marginilor. e) [ ] persoana-agresor.
480) La vătămări corporale grave, periculoase pentru 487) In medicina legală, nou-născutul este considerat
viaţă se atribuie: pruncul care a trăit după naştere:
a) [x] fractura deschisă a bolţii craniului; a) [ ] mai mult de 24 ore;
b) [x] fractura inchisă a bolţii craniului; b) [x] pană la 24 ore;
c) [ ] fisura izolată a lamelei externe a osului parietal; c) [ ] 3 zile;
d) [x] leziune penetrantă a cavităţii abdominale; d) [ ] 1 săptămană;
e) [x] leziune penetrantă a cavităţii toracice. e) [ ] 1 lună.
481) La vătămări corporale medii se atribuie: 488) Dispariţia bosei sero-sanguine are loc in:
a) [x] fractură inchisă a osului ulnar; a) [ ] 10 ore;
b) [ ] ruptura splinei; b) [ ] 20 ore;
c) [ ] fractură inchisă a colului femural; c) [x] 2-3 zile;
d) [ ] ruptura rinichiului; d) [ ] 10 zile;
e) [x] fractură inchisă a tibiei. e) [ ] 1 lună.
482) La vătămări grave, după consecinţă se atribuie: 489) Masa corpului unui nou-născut la termen
a) [x] pierderea stabilă a vederii; reprezintă:
b) [x] intreruperea sarcinii; a) [ ] 2 kg;
c) [ ] leziune penetrantă a traheii şi esofagului; b) [x] 3,5 kg;
d) [x] pierderea stabilă a auzului; c) [ ] 500 gr;
e) [ ] compresia organelor cu simptoame periculoase d) [ ] 1000 gr;
pentru viaţă. e) [ ] 1500 gr.
483) La leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului 490) Fătul născut la termen se consideră in baza:
sănătăţii se referă: a) [ ] gradului dezvoltării fizice la momentul naşterii;
a) [x] excoriaţiile mici; b) [x] termenului aflării in uterul matern de 10 luni
b) [x] echimozele mici; obstetricale;
c) [ ] termenului aflării in uterul matern de 8 luni b) [x] peste 24 ore;
obstetricale; c) [ ] peste 3 zile;
d) [ ] masa corpului de 2 kg; d) [ ] la a 7-a zi;
e) [ ] circumferinţei capului de 25cm. e) [ ] imediat după naştere.
491) Fătul născut matur se consideră in baza: 498) Din punct de vedere medico-legal pruncuciderea
a) [ ] termenului aflării in uterul matern de 10 luni reprezintă:
obstetricale; a) [ ] asasinarea fătului de propria lui mamă pană la
b) [ ] termenului aflării in uterul matern de 8 luni naştere;
obstetricale; b) [ ] asasinarea pruncului de propriul lui tată in timpul
c) [x] gradului dezvoltării fizice la momentul naşterii; naşterii;
d) [ ] lungimii corpului 25cm; c) [ ] asasinarea pruncului de propria lui mamă peste o
e) [ ] circumferinţei capului 20cm. săptămană de la naştere;
492) Lungimea corpului nou-născutului la termen se d) [x] asasinarea pruncului de propria lui mamă la
află in limitele: naştere sau in primele 2 ore;
a) [ ] pană la 50cm; e) [ ] asasinarea pruncului de propriul lui tată peste o
b) [x] 50-55cm; săptămană de la naştere;
c) [ ] 35-40cm; 499) Nucleul Beclard are 10 mm in diametru:
d) [ ] 70cm; a) [ ] prunc neviabil;
e) [ ] pană la 35cm. b) [ ] prunc născut mort;
493) Viabilitatea nou-născutului reprezintă: c) [ ] prunc născut viu;
a) [ ] gradul dezvoltării fizice a fătului la momentul d) [x] prunc născut la termen;
naşterii; e) [ ] nou-născut.
b) [x] posibilitatea continuării vieţii inafara organismului 500) Lipsa ambilor rinichi:
matern; a) [ ] prunc născut la termen;
c) [ ] imposibilitatea continuării vieţii in afara b) [ ] nou-născut;
organismului matern; c) [ ] prunc născut mort;
d) [ ] masa mai mică de 1000gr; d) [ ] pruncucidere;
e) [ ] lungimea corpului pană la 35cm. e) [x] prunc neviabil.
494) Probele docimaziei hidrostatice pulmonare şi 501) Pulmoni neexpansionaţi de consistenţă cărnoasă:
gastro-intestinale se efectuează pentru stabilirea: a) [ ] prunc neviabil;
a) [x] estimarea vieţii extrauterine; b) [ ] prunc născut la termen;
b) [ ] duratei vieţii intrauterine; c) [ ] nou-născut;
c) [ ] viabilităţii fătului; d) [x] prunc născut mort;
d) [ ] pruncuciderii; e) [ ] prunc viabil.
e) [ ] cauzei morţii. 502) Cordonul ombilical proaspăt, umed, fără inel de
495) Lungimea cordonului ombilical al fătului la termen demarcare indică:
de 10 luni obstetricale este egală cu: a) [ ] pruncucidere;
a) [ ] 35cm; b) [ ] prunc neviabil;
b) [ ] 40cm; c) [ ] prunc născut la termen;
c) [x] 50cm; d) [x] nou-născut;
d) [ ] 20cm; e) [ ] prunc viabil.
e) [ ] 15cm. 503) Durata vieţii intrauterine a fătului se determină in
496) Pruncuciderea este o noţiune: baza:
a) [ ] medicală; a) [x] lungimii fătului;
b) [x] juridică; b) [ ] masei placentei;
c) [ ] habituală; c) [ ] gradului de umplere a tractului gastro-intestinal cu
d) [ ] biologică; aer;
e) [ ] socială. d) [ ] dimensiunilor placentei;
497) La ce termen după naşterea pruncului in jurul e) [ ] gradului de umplere a pulmonilor cu aer.
cordonului ombilical se formează inelul de demarcare: 504) Nucleele de osificare Beclard se cercetează pentru
a) [ ] peste 1-2 ore; stabilirea:
a) [ ] cauzei morţii; e) [ ] abandonare fără căldură.
b) [ ] vechimii morţii; 512) Cauzele morţii nou-născutului in pruncuciderea
c) [ ] diagnosticului pozitiv de nou-născut; activă pot fi:
d) [x] maturităţii; a) [ ] neviabilitatea;
e) [ ] viabilităţii. b) [x] asfixia mecanică;
505) Diagnosticul pozitiv de nou-născut se stabileşte in c) [x] hemoragia;
baza prezenţei: d) [x] intoxicaţia medicamentoasă;
a) [x] bosei sero-sanguine; e) [x] fractura oaselor craniene.
b) [x] vernix caseosa (sebum); 513) In cazul examinării cadavrelor nou-născuţilor
c) [ ] orificiului oval neobliterat; medicul legist trebuie să soluţioneze următoarele
d) [x] cordonului ombilical fără inelul de demarcare; intrebări:
e) [ ] nucleelor de osificare Beclard. a) [x] diagnosticul pozitiv de nou-născut;
506) Moartea violentă a fătului şi nou-născutului poate b) [x] viabilitatea nou-născutului;
surveni: c) [ ] s-a produs pruncuciderea activă sau pasivă;
a) [x] pană la naştere; d) [x] estimarea vieţii extrauterine;
b) [x] in timpul naşterii; e) [x] cauza decesului nou-născutului.
c) [x] după naştere; 514) In care cazuri proba docimaziei hidrostatice
d) [x] in timpul sarcinii; pulmonare va fi pozitivă:
e) [ ] in timpul acordării ajutorului medical la naştere. a) [x] nou-născut viu;
507) Moartea subită a fătului pană la naştere poate fi b) [x] starea de putrefacţie avansată;
cauzată de următoarele maladii ale mamei: c) [x] pulmoni ingheţaţi;
a) [ ] lipsa rinichilor la făt; d) [x] respiraţie artificială;
b) [x] infecţie cronică; e) [ ] neviabilitatea nou-născutului.
c) [x] toxicoză; 515) Particularităţile examinării cadavrelor nou-
d) [ ] asfixia intrauterină a fătului in rezultatul născuţilor sunt:
strangulării gatului cu cordonul ombilical; a) [x] efectuarea probelor docimaziei hidrostatice;
e) [x] infecţie acută. b) [ ] stabilirea cauzei decesului;
508) Moartea violentă a nou-născutului poate fi: c) [x] cercetarea nucleelor de osificare;
a) [x] accident; d) [ ] descrierea leziunilor corporale;
b) [ ] suicid; e) [x] efectuarea măsurărilor antropometrice.
c) [x] pruncucidere; 516) Bosa sero-sanguină poate fi localizată pe:
d) [x] omor; a) [x] cap;
e) [ ] rezultatul neviabilităţii. b) [x] fese;
509) Pruncuciderea poate fi: c) [ ] maini propriu-zise;
a) [ ] intenţionată; d) [ ] tălpile picioarelor;
b) [x] activă; e) [ ] organele interne.
c) [x] pasivă; 517) Cefalohematomul poate fi depistat pe:
d) [ ] neintenţionată; a) [x] osul frontal;
e) [ ] accidentală. b) [ ] cutia toracică;
510) Pruncuciderea pasivă constă in lipsirea nou- c) [x] osul temporal;
născutului de: d) [x] osul occipital;
a) [x] căldură; e) [ ] scapulă.
b) [x] hrană; 518) In cadrul examinării cadavrelor nou-născuţilor
c) [ ] asistenţă medicală in caz de asfixie mecanică; vernix caseosa poate fi depistată:
d) [x] haine; a) [x] pe faţă;
e) [x] băutură. b) [x] pe cutele gatului;
511) Metodele pruncuciderii active sunt: c) [x] in regiunile inghinale;
a) [x] sugrumarea; d) [ ] in lumenul căilor respiratorii superioare;
b) [x] trauma mecanică; e) [x] pe spinare.
c) [x] intoxicaţia; 519) Semnele maturităţii nou-născutului sunt:
d) [x] inecul; a) [x] masa mai mult de 3500gr;
b) [x] lungimea corpului 52cm; b) [x] chimică;
c) [ ] prezenţa cefalohematomului; c) [ ] balistică;
d) [ ] prezenţa bosei sero-sanguine; d) [x] macroscopică;
e) [x] nucleele de osificare Beclard in epifiza distală a e) [x] radiologică.
femurului cu diametrul 10mm. 527) Durata vieţii intrauterine a pruncului se stabileşte
520) Nou-născutul este viabil in cazul: in baza:
a) [x] lungimii corpului 52-54cm; a) [x] lungimii corpului;
b) [ ] prezenţei cefalohematomului; b) [x] masei corporale;
c) [x] lipsei anomaliilor incompatibile cu viaţa; c) [ ] gradului de umplere a tractului gastro-intestinal cu
d) [ ] prezenţei cordonului ombilical; aer;
e) [x] masei 3500-4000gr. d) [ ] prezenţei nucleelor de osificare;
521) Pentru estimarea vieţii extrauterine se efectuează: e) [ ] gradului de dezvoltare a placentei.
a) [x] proba docimaziei hidrostatice pulmonare; 528) Violul este o noţiune:
b) [ ] cercetarea nucleelor de osificare; a) [ ] medicală;
c) [ ] proba Goppe-Zeiler; b) [x] juridică;
d) [x] proba docimaziei hidrostatice gastro-intestinale; c) [ ] habituală;
e) [ ] măsurările antropometrice. d) [ ] biologică;
522) Tehnica efectuării probei docimaziei hidrostatice e) [ ] socială.
pulmonare include următoarele etape: 529) Faptul privind acţiunile perverse se constată de
a) [x] aplicarea ligaturilor pe trahee şi esofag; către:
b) [x] eviscerarea organo-complexului; a) [x] judecată;
c) [x] plasarea in apă a fiecărui pulmon in parte; b) [ ] martori;
d) [ ] efectuarea probei pentru pneumotorax; c) [ ] medicul legist;
e) [x] plasarea in apă a lobilor şi fragmentelor mici de d) [ ] obstetrician-ginecolog;
pulmoni. e) [ ] comisia medicală.
523) Tehnica efectuării probei docimaziei hidrostatice 530) In caz de infracţiuni sexuale hainele, pentru
gastro-intestinale include următoarele etape: expertiza ulterioară, sunt luate de către:
a) [x] aplicarea ligaturilor la nivelul cardiei şi pilorului a) [ ] medicul legist;
stomacului; b) [ ] martorii asistenţi;
b) [x] aplicarea ligaturilor pe intestinul subţire şi gros; c) [x] anchetator;
c) [x] eviscerarea organo-complexului şi plasarea lui in d) [ ] judecător;
apă; e) [ ] criminalist.
d) [x] perforarea stomacului şi intestinului sub apă; 531) In caz de infracţiuni sexuale corpurile delicte de
e) [ ] perforarea vezicii biliare sub apă. origine biologică sunt prelevate de către:
524) Moartea subită a pruncului imediat după naştere a) [ ] anchetator;
poate surveni din cauza: b) [ ] martorii asistenţi;
a) [x] anomaliilor de dezvoltare a creierului; c) [x] medicul legist;
b) [ ] strangulării gatului cu cordonul ombilical; d) [ ] judecător;
c) [x] atreziei totale a intestinului; e) [ ] asistenta medicală.
d) [x] lipsei capului; 532) Marginile rupturilor himenale pot fi edemaţiate,
e) [x] cordului bicameral. sangerande, echimotice in următorul termen după
525) In pruncuciderea pasivă prin abandonarea deflorare:
pruncului şi deces prin hipotermie se depistează: a) [x] 1-2 zile;
a) [x] lipsa hainelor; b) [ ] 10 zile;
b) [ ] bosa sero-sanguină; c) [ ] 2 săptămani;
c) [ ] cefalohematomul; d) [ ] 1 săptămană;
d) [x] petele Vişnevski; e) [ ] 5-6 zile.
e) [ ] nucleele de osificare. 533) La femeile, care trăiesc viaţă sexuală, din semne
526) La examinarea cadavrelor nou-născuţilor se tardive ale raportului sexual va fi:
utilizează următoarele metode de cercetare: a) [ ] prezenţa spermei in căile sexuale;
a) [x] histologică; b) [ ] prezenţa rupturilor himenale;
c) [x] sarcina;
d) [ ] prezenţa sangelui bănuitului;
e) [ ] prezenţa firelor de păr ale bănuitului.
534) Semnul Belin reprezintă:
a) [ ] ruptura himenului ajunge pană la baza de inserţie;
b) [ ] marginile rupturii sunt ingroşate, sidefii;
c) [x] ruptura himenului nu corespunde localizării
pliurilor longitudinale vaginale;
d) [ ] forma de unghi a rupturii;
e) [ ] localizarea rupturii in porţiunile postero-inferioare
ale himenului.
535) Semnele recente ale raportului sexual la bănuit
sunt:
a) [ ] prezenţa maladiilor venerice;
b) [ ] prezenţa cicatricei in locul rupturii frenului
prepuţial;
c) [x] ruptură sangerandă a frenului prepuţial;
d) [ ] prezenţa leziunilor pe corpul victimei;
e) [ ] leziuni ale hainelor bănuitului.
536) Stabilirea sexului se efectuează in următorul caz:
a) [ ] viol;
b) [ ] acţiuni de desfranare;
c) [x] hermafroditism;
d) [ ] pederastie;
e) [ ] stabilirea maturităţii sexuale.
537) Hermafroditismul adevărat se manifestă prin:
a) [ ] prezenţa ovarelor şi caracterelor sexuale secundare
masculine;
b) [ ] prezenţa ovarelor şi caracterelor sexuale secundare
feminine;
c) [ ] prezenţa testiculelor şi caracterelor sexuale
secundare masculine;
d) [ ] prezenţa testiculelor şi caracterelor sexuale
secundare feminine;
e) [x] prezenţa concomitentă a ovarelor şi testiculelor cu
manifestarea caracterelor sexuale secundare feminine şi
masculine.
538) Semnele veridice ale raportului sexual la
persoanele de sex feminin sunt:
a) [x] spermă in căile genitale feminine;
b) [x] sarcina;
c) [x] rupturi ale himenului;
d) [x] maladii venerice;
e) [ ] sperma pe hainele bănuitului.
539) In cazul examinării himenului, medicul legist
trebuie să descrie:
a) [x] forma;
b) [ ] dimensiunile vestibulului vaginal;
c) [x] caracterul marginii libere;
d) [x] crestăturile naturale;
e) [x] leziunile himenului.
540) Faptul comiterii infracţiunilor sexuale este stabilit
de către:
a) [ ] medicul legist;
b) [ ] medicul ginecolog;
c) [x] judecată;
d) [x] anchetator;
e) [ ] comisia de medici.
541) Semnele recente ale raportului sexual la persoane
de sex masculin sunt:
a) [x] ruperea frenului prepuţial;
b) [x] prezenţa epiteliului vaginal pe glandul penisului;
c) [x] prezenţa părului victimei pe organele genitale ale
bănuitului;
d) [ ] echimoze şi excoriaţii pe faţa bănuitului;
e) [ ] prezenţa leziunilor pe corpul victimei.
542) In caz de viol, de la pătimită se vor preleva pentru
examenul de laborator următoarele:
a) [x] conţinutul subunghial;
b) [x] mostre de sange;
c) [x] frotiuri cu conţinut vaginal;
d) [x] mostre de păr;
e) [ ] eliminări de transpiraţie.
543) De la persoana suspectată in viol pentru examenul
de laborator se vor preleva:
a) [x] frotiuri-amprentă de pe glans penis;
b) [x] mostre de sange;
c) [x] mostre de păr;
d) [x] conţinutul subunghial;
e) [ ] eliminări de transpiraţie.
544) In caz de viol, medicul legist trebuie să
stabilească:
a) [x] semne de raport sexual;
b) [ ] locul comiterii infracţiunii;
c) [x] consecinţele medicale ale violării (sarcina, maladii
venerice etc.);
d) [x] urme ale agresiunilor fizice;
e) [ ] suspectul in comiterea infracţiunii.
545) Cauzele stării neputincioase ale victimei in caz de
viol sunt:
a) [x] maladiile psihice;
b) [x] starea de ebrietate narcotică;
c) [x] starea de ebrietate alcoolică;
d) [x] defectele fizice;
e) [ ] agresiunea fizică.
546) Semnele morfologice ale rupturii recente ale
himenului sunt:
a) [ ] ţesut de granulaţie cu elemente de cicatrizare a
suprafeţei rupturii;
b) [x] rupturi cu margini sangerande;
c) [x] prezenţa edemului marginilor rupturii;
d) [x] margini echimotice;
e) [ ] semnul Belin. c) [ ] toxicelor distructive;
547) Semnele recente ale unui raport sexual la victimă, d) [ ] toxicelor funcţionale;
in caz de viol sunt: e) [ ] alcoolului etilic.
a) [x] ruptură recentă a himenului; 555) Mecanismul acţiunii arsenicului este:
b) [ ] sarcină; a) [x] capilaro-toxic;
c) [x] prezenţa sangelui, părului bănuitului in regiunea b) [ ] hemolitic;
organelor genitale feminine; c) [ ] paralizia centrului respiraţiei;
d) [x] prezenţa spermei in căile genitale feminine; d) [ ] stop cardiac;
e) [ ] maladii venerice. e) [ ] insuficienţa hepatică acută.
548) Pentru agresarea fizică a victimei in caz de viol 556) Mecanismul acţiunii CO este:
este caracteristic: a) [ ] dereglarea respiraţiei celulare;
a) [x] excoriaţii pe gat; b) [x] legarea hemoglobinei (formarea
b) [x] echimoze pe fese; carboxihemoglobinei);
c) [x] echimoze pe coapse; c) [ ] schimbarea valenţei ferului;
d) [x] leziuni la nivelul organelor genitale; d) [ ] paralizia centrului de respiraţie;
e) [ ] preţenţa spermei in vagin. e) [ ] stop cardiac.
549) La infracţiunile sexuale se atribuie: 557) Mecanismul acţiunii toxicelor
a) [x] violul; methemoglobinizante este:
b) [x] acţiunile de desfranare; a) [ ] legarea hemoglobinei;
c) [ ] avortul; b) [x] schimbarea valenţei ferului;
d) [x] pederastia; c) [ ] dereglarea respiraţiei celulare;
e) [ ] hermafroditismul. d) [ ] paralizia centrului respirator;
550) După avortul criminal pot apărea următoarele e) [ ] stop cardiac.
consecinţe: 558) Lividităţile cadaverice roşii-aprinse se determină
a) [x] hemoragia; in intoxicaţia cu:
b) [x] embolia gazoasă; a) [ ] acid acetic;
c) [x] septicemia; b) [ ] fenol;
d) [x] perforarea intestinului; c) [x] CO;
e) [ ] chist ovarian. d) [ ] acid sulfuric;
551) Pentru conservarea obiectelor prelevate pentru e) [ ] baze.
examenul toxico-chimic se utilizează: 559) Lividităţile cadaverice brun-surii se determină in
a) [ ] formalina; intoxicaţia cu:
b) [ ] glicerina; a) [ ] acid acetic;
c) [ ] acetona; b) [ ] CO;
d) [x] etanolul; c) [x] toxice methemoglobinizante;
e) [ ] metanolul. d) [ ] acid fosforic;
552) Toxicele corosive acţionează preponderent: e) [ ] baze.
a) [ ] rezorbtiv; 560) Conţinutul letal de carboxihemoglobină este de:
b) [x] local; a) [ ] pană la 5%;
c) [ ] cumulativ; b) [ ] 10%;
d) [ ] local şi rezorbtiv concomitent; c) [ ] 15%;
e) [ ] hemolitic. d) [ ] 30%;
553) Necroza de tip colicvatic se stabileşte la acţiunea: e) [x] mai mult de 60%.
a) [x] bazelor; 561) Care semn caracterizează moartea prin intoxicaţie
b) [ ] acizilor; cu toxice methemoglobinizante:
c) [ ] toxicelor distructive; a) [ ] sange fluid;
d) [ ] toxicelor funcţionale; b) [ ] congestie a organelor interne;
e) [ ] alcoolului etilic. c) [ ] lividităţi cadaverice albastru-intunecate;
554) Necroza de tip coagulant se stabileşte la acţiunea: d) [x] culoare brună a sangelui, muşchilor, organelor
a) [ ] bazelor; interne;
b) [x] acizilor; e) [ ] distrofie hepatică şi renală acută.
 562) Mecanismul de bază de acţiune a cianurilor constă b) [ ] amanitohemolizină;
din: c) [x] acid helvelic;
a) [ ] paralizia centrului respirator; d) [ ] cicutotoxină;
b) [x] blocarea citocromoxidazei celulare; e) [ ] muscaridină.
c) [ ] dereglarea echilibrului acido-bazic; 570) Pentru confirmarea diagnosticului de intoxicaţie cu
d) [ ] transformarea hemoglobinei in methemoglobină; ciuperci se efectuează investigaţia:
e) [ ] hemoliza eritrocitelor. a) [ ] spectrală;
563) Investigaţia pentru confirmarea intoxicaţiei letale b) [ ] histologică;
cu cianuri este: c) [x] botanică;
a) [ ] histologică; d) [ ] traseologică;
b) [ ] botanică; e) [ ] imunologică.
c) [x] toxico-chimică; 571) Recoltarea sangelui cadavrului pentru stabilirea
d) [ ] traseologică; carboxihemoglobinei se efectuează din:
e) [ ] biologice. a) [ ] sinusurile meningelui dur;
564) In cazul depistării etanolului doar in urină poate fi b) [ ] vasele gatului;
soluţionată intrebarea referitor la: c) [x] venele profunde ale membrelor inferioare
a) [ ] gradul de ebrietate alcoolică; (femurale);
b) [ ] cantitatea de alcool ingerată; d) [ ] cavitatea toracică;
c) [x] consumarea şi timpul ingerării alcoolului; e) [ ] cavitatea abdominală.
d) [ ] caracterul alimentelor ingerate; 572) Căile de pătrundere a toxicului in organism sunt:
e) [ ] tipul băuturilor alcoolice. a) [x] per os;
565) Starea de ebrietate uşoară corespunde concentraţiei b) [ ] prin ficat;
alcoolului in sange: c) [x] intravenos;
a) [ ] pană la 0,3‰; d) [x] prin tegumentele integre;
b) [x] 0,5-1‰; e) [x] prin plămani.
c) [ ] 2‰; 573) Căile de eliminare a toxicului din organism sunt:
d) [ ] 2,5-3‰; a) [x] rinichi;
e) [ ] 5‰. b) [x] pulmoni;
566) Starea de ebrietate medie corespunde concentraţiei c) [x] mucoase;
alcoolului in sange: d) [ ] păr;
a) [ ] pană la 0,3‰; e) [ ] oase.
b) [ ] 0,5-1‰; 574) Evoluţia clinică a intoxicaţiilor poate fi:
c) [x] 2‰; a) [x] acută;
d) [ ] 3‰; b) [x] subacută;
e) [ ] 5‰. c) [ ] generală;
567) Starea de ebrietate gravă corespunde concentraţiei d) [ ] locală;
alcoolului in sange: e) [x] cronică.
a) [ ] pană la 0,3‰; 575) După caracter, substanţele toxice se clasifică in:
b) [ ] 0,3-1‰; a) [x] corosive;
c) [ ] 1,5-2‰; b) [x] distructive;
d) [x] 2,5-3‰; c) [x] hematice;
e) [ ] 4‰. d) [x] funcţionale;
568) Hemoliza pe cadavru se manifestă prin: e) [ ] cu acţiune pronunţată.
a) [ ] lividităţi cadaverice roşii-aprinse; 576) Pentru confirmarea intoxicaţiei se utilizează
b) [ ] lividităţi cadaverice brune; următoarele metode de laborator:
c) [x] imbibiţie precoce a intimei arterelor de calibru a) [x] histologică;
mare; b) [x] toxico-chimică;
d) [ ] colită ulceroasă; c) [x] botanică;
e) [ ] necroză de tip colicvatic. d) [ ] traseologică;
569) Ciupercile „zbarciogul gras" conţin: e) [x] bacteriologică.
a) [ ] amanitotoxină; 577) Din toxicele corosive fac parte:
a) [x] acizii; e) [x] imbibiţia precoce a intimei vaselor magistrale.
b) [ ] arsenicul; 585) Semnele intoxicaţiei cu substanţe
c) [x] bazele; methemoglobinizante sunt:
d) [ ] mercurul; a) [x] sange fluid de culoare brună;
e) [x] fenolul. b) [x] lividităţi cadaverice brune;
578) In rezultatul acţiunii locale a acizilor şi bazelor in c) [ ] hemoliza sangelui;
ţesuturi se produce: d) [ ] sange de culoare roz-aprinsă;
a) [ ] inflamaţie septică; e) [ ] venecongestia organelor interne.
b) [x] necroză de tip colicvatic; 586) Diagnosticul intoxicaţiei letale cu substanţe
c) [ ] cumularea toxicului; methemoglobinizante se confirmă prin:
d) [x] necroză de tip coagulant; a) [x] methemoglobină in sange nu mai puţin de 80%;
e) [ ] inflamaţie aseptică. b) [x] culoare brună a muşchilor şi viscerelor;
579) Diagnosticul medico-legal al intoxicaţiilor letale se c) [x] depistarea toxicului nemijlocit prin investigaţia
bazează pe: toxico-chimică;
a) [x] circumstanţele cazului; d) [ ] colita ulceroasă;
b) [x] examinarea medico-legală a cadavrului; e) [ ] hemoragii sub endocardul ventriculului stang.
c) [x] modificările microscopice ale organelor şi 587) Semnele intoxicaţiei letale cu cianuri sunt:
ţesuturilor cadaverice; a) [ ] lividităţi cadaverice violacei, difuze;
d) [ ] investigaţiile medico-criminalistice; b) [x] miros de migdale amare de la viscerele
e) [x] investigaţiile toxico-chimice. cadavrului;
580) In intoxicaţiile cu compuşii metalelor grele c) [x] lividităţi roz-roşietice;
preponderent se afectează: d) [ ] edem pulmonar;
a) [ ] ficatul; e) [ ] supraumplerea vezicii urinare.
b) [x] rinichii; 588) Fazele toxicodinamicii alcoolului sunt:
c) [ ] creierul; a) [x] de resorbţie;
d) [x] intestinul gros; b) [x] de eliminare;
e) [x] mucoasa cavităţii bucale. c) [ ] de oxidare;
581) Formele intoxicaţiilor cu compuşii arsenicului d) [ ] de cumulare in ţesuturi;
sunt: e) [ ] eliminarea alcoolului nemodificat.
a) [x] gastro-intestinală; 589) Pentru confirmarea intoxicaţiei letale cu ciuperci
b) [ ] pulmonară; este necesar a:
c) [ ] renală; a) [ ] depista modificările microscopice specifice ale
d) [x] neuroparalitică; viscerelor;
e) [ ] hemoragică. b) [x] depista resturi de ciuperci in stomac;
582) Din toxicele hematice fac parte substanţele: c) [x] efectua investigaţia botanică;
a) [x] hemolitice; d) [ ] efectua investigaţia spectrală;
b) [x] CO; e) [ ] preleva organele pentru investigaţia toxico-chimică
c) [ ] care măresc permeabilitatea peretelui vascular; generală.
d) [ ] care dereglează hematopoeza; 590) Pentru efectuarea investigaţiei toxico-chimice in
e) [ ] care dereglează coagulabilitatea sangelui. cazul intoxicaţiei cu un toxic necunoscut, in borcane se
583) Semnele morfologice ale intoxicaţiei cu CO sunt: prelevează:
a) [ ] lividităţile cadaverice violacee; a) [ ] produsele infectate cu microbi;
b) [x] lividităţile cadaverice roşu-aprinse; b) [x] un fragment de creier;
c) [x] culoarea roşie a muşchilor şi sangelui; c) [x] rinichiul şi urina;
d) [ ] cheaguri sanguine in cord; d) [x] stomacul cu conţinut, 1m de intestin subţire şi
e) [ ] edemul lojei şi peretelui vezicii biliare. gros;
584) Semnele intoxicaţiei cu toxice hemolitice sunt: e) [x] un fragment de ficat cu vezica biliară.
a) [x] icter al tegumentelor; 591) Modificările morfologice ale intoxicaţiei letale cu
b) [ ] lividităţi cadaverice difuze; compuşii arsenicului sunt:
c) [x] nefroza hemoglobinureică acută; a) [ ] sange de culoare brună;
d) [ ] colita ulceroasă; b) [x] conţinut de tipul "fierturii de orez" in intestin;
c) [x] hemoragii benziforme, peteşiale sub endocardul e) [ ] lividităţi cadaverice roşii.
ventriculului stang; 599) Investigaţia botanică se efectuează in intoxicaţiile
d) [ ] nefroză pigmentară; cu:
e) [ ] hepatită. a) [ ] baze;
592) Diagnosticul intoxicaţiei letale cu alcool etilic se b) [x] ciuperci;
bazează pe depistarea: c) [ ] barbituraţi;
a) [x] mirosului strident de alcool de la organele interne; d) [x] plante;
b) [ ] lividităţilor cadaverice difuze; e) [ ] pahicarpină.
c) [x] supraumplerea vezicii urinare; 600) Intensitatea acţiunii toxicului asupra organismului
d) [x] in sange a 6‰ de alcool etilic; uman depinde de:
e) [ ] hemoragii punctiforma sub pleură. a) [x] căile de pătrundere;
593) Semnele intoxicaţiei cu acid acetic sunt: b) [x] structura chimică;
a) [x] arsuri chimice roşii-negre ale esofagului; c) [x] cantitatea toxicului pătruns;
b) [x] sange de "lac"; d) [x] starea ficatului, rinichilor, cordului şi altor organe;
c) [x] hemosideroza organelor parenchimatose; e) [ ] condiţiile mediului ambiant.
d) [ ] edem pulmonar;
e) [ ] anemia organelor interne.
594) In intoxicaţiile cu compuşi ai mercurului se
depistează:
a) [ ] lividităţi cadaverice brune;
b) [x] gingivită şi stomatită;
c) [x] colită ulceroasă;
d) [x] nefrozo-nefrită necrotică;
e) [ ] sange hemolizat.
595) La care concentraţii de alcool etilic in sange
survine intoxicaţia letală?
a) [ ] 2,5‰;
b) [ ] 3,0‰;
c) [x] 5,5‰;
d) [x] 7,0‰;
e) [ ] 1,5‰.
596) In cazul intoxicaţiilor nemortale cu toxice corosive
pot surveni următoarele complicaţii:
a) [x] peritonită;
b) [x] mediastinită;
c) [x] hemoragie gastro-intestinală masivă;
d) [x] pneumonie hipostatică;
e) [ ] encefalită.
597) Pentru intoxicaţia cu acid azotic este caracteristic:
a) [ ] sange hemolizat;
b) [x] culoarea galben-aprinsă a conţinutului esofagului
şi stomacului;
c) [x] miros sufocant specific;
d) [ ] lividităţi cadaverice brune;
e) [ ] hemosideroza organelor interne.
598) Intoxicaţia cu fenol se caracterizează prin:
a) [x] pătrunderea toxicului in organism prin
tegumentele integre;
b) [x] acţiune asupra ţesuturilor cu intreaga moleculă;
c) [x] crustă uscată, dură, alb-surie;
d) [x] miros specific de fenol;
601) Acordarea asistenței medicale începe cu: c) nu toți pacienții au dreptul la informații despre
a) aflarea acuzelor; starea sănătății lor;
b) culegerea anamnezei; d) informarea pacientului este un drept al său;
c) examenul fizic al pacientului; e) informarea pacientului este o pierdere de timp.
d) cercetările paraclinice; 607) Rugămintea pacientului de a fi lipsit de viață prin
e) obținerea consimțământului pacientului. mijloace medicale (eutanasia):
602) Consimțământul pacientului: a) poate fi satisfăcută în orice cazuri;
a) nu este necesar în procesul acordării asistenței b) poate fi satisfăcută pentru anumite categorii de
medicale; pacienți;
b) este necesar doar pentru anumite categorii de c) poate fi satisfăcută pentru pacienții internați în
pacienți; staționare;
c) este necesar pentru orice prestaţie medicală d) poate fi satisfăcută cu acordul rudelor;
propusă; e) nu poate fi satisfăcută.
d) este necesar doar pentru intervențiile cu caracter 608) Poate oare pacientul să obțină copie de pe
invaziv; documentele sale medicale?
e) este inutil deoarece medicul decide singur ce este a) da;
mai bine pentru pacient. b) nu;
603) În caz de pericol de moarte iminentă sau de c) doar de pe fișa medicală a bolnavului de
ameninţare gravă a sănătăţii pacientului, în lipsa ambulatoriu;
reprezentantului legal sau a rudei apropiate, medicul d) doar de pe fișa medicală a bolnavului de
trebuie să: staționar;
a) aștepte rudele sau reprezentantul legal al e) cu acordul directorului instituției medico-
pacientului; sanitare.
b) solicite acordul conducătorului instituției pentru 609) Pot fi oare divulgate datele cu caracter medical?
intervenție medicală; a) da;
c) solicite acordul consiliului pentru intervenție b) nu;
medicală; c) doar după externarea pacientului din staționar;
d) intervină în scopul salvării vieții pacientului; d) doar după finisarea tratamentului;
e) solicite acordul juristului instituției pentru e) doar după decesul pacientului.
intervenție medicală. 610) Confidențialitatea informațiilor cu caracter
604) Pentru pacienții cu vârsta sub 16 ani medical este asigurată:
consimțământul este oferit de către: a) doar de medic;
a) pedagog; b) doar de asistenta medicală;
b) reprezentantul său legal; c) doar de consiliul medicilor;
c) consiliul medicilor; d) doar de infirmieră;
d) conducerea instituției medico-sanitare; e) de toți lucrători menționați mai sus.
e) asistentul social. 611) Poate oare fi pacientul fotografiat sau filmat fără
605) Sunt oare obligați lucrătorii medicali și consimțământul scris al acestuia?
farmaceutici să acorde ajutor medical de urgență? a) doar în cazul participării lui la învățământul
a) da, indiferent de circumstanțele solicitării; clinic;
b) doar în cadrul programului său de activitate; b) doar în cazul consultațiilor realizate de
c) doar în cadrul instituției medico-sanitare; academicieni;
d) doar în funcție de specialitatea profesată; c) doar la solicitarea motivată a jurnaliștilor;
e) nu sunt obligați. d) doar la solicitarea organelor de urmărire penală
606) Trebuie oare pacientul informat despre starea sau instanțelor judecătorești;
sănătății proprii? e) este interzis.
a) informarea pacientului nu este obligatorie; 612) Lipsirea de viaţă la dorinţa persoanei (eutanasia)
b) medicul decide volumul informației furnizate antrenează răspundere:
pacientului; a) disciplinară;
b) contravențională;
c) administrativă; a) penală;
d) familiară; b) administrativă;
e) penală. c) disciplinară;
613) Lipsirea de viaţă la dorinţa persoanei (eutanasia) d) contravențională;
în Republica Moldova este: e) familiară.
a) permisă; 620) Încălcarea din neglijenţă a regulilor şi metodelor
b) permisă doar în cazul bolnavilor incurabili; de acordare a asistenţei medicale antrenează răspundere:
c) permisă doar la pacienții de vârsta a treia; a) contravențională;
d) interzisă; b) administrativă;
e) interzisă doar în cazul minorilor. c) penală;
614) Efectuarea ilegală a sterilizării chirurgicale d) disciplinară;
antrenează răspundere: e) familiară.
a) disciplinară; 621) Practicarea ilegală a medicinii sau a activităţii
b) penală; farmaceutice antrenează răspundere:
c) contravențională; a) contravențională;
d) familiară; b) administrativă;
e) administrativă. c) familiară;
615) Avortul ilegal antrenează răspundere: d) disciplinară;
a) contravențională; e) penală.
b) disciplinară; 622) Răspândirea bolilor epidemice antrenează
c) penală; răspundere:
d) administrativă; a) contravențională;
e) familiară. b) penală;
616) Efectuarea fecundării artificiale sau a implantării c) familiară;
embrionului fără consimţământul scris al pacientei d) disciplinară;
antrenează răspundere: e) administrativă.
a) disciplinară; 623) Prescrierea ilegală sau încălcarea regulilor de
b) contravențională; circulaţie a substanţelor narcotice sau psihotrope
c) administrativă; antrenează răspundere:
d) penală; a) contravențională;
e) familiară. b) disciplinară;
617) Neacordarea de ajutor unui bolnav, fără motive c) penală;
întemeiate, antrenează răspundere: d) familiară;
a) penală; e) administrativă.
b) administrativă; 624) Prin boli iatrogene se subînțelege:
c) disciplinară; a) posibilitatea admisă şi recunoscută ca
d) contravențională; generatoare de interpretări greşite;
e) familiară. b) maladiile, procesele şi stările patologice datorate
618) Internarea ilegală într-o instituţie psihiatrică a activităţii profesionale ale medicului;
unei persoane vădit sănătoase din punct de vedere psihic c) soluţie nefavorabilă a intervenţiei medicale
antrenează răspundere: printr-un concurs incidental de împrejurări pe care
a) administrativă; medicul nu le-a putut prevede şi evita;
b) disciplinară; d) încălcare a îndatoririlor profesionale;
c) contravențională; e) situaţia în care medicului nu i se poate reproşa
d) penală; conduita aleasă.
e) familiară. 625) Confidențialitatea în practica medicală
619) Contaminarea cu maladia SIDA ca urmare a reprezintă:
neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare de către a) dreptul de a furniza informații secrete la
un lucrător medical a obligaţiilor sale profesionale solicitarea instituțiilor mass-media;
atrage răspundere:
b) obligaţia de a păstra secrete informaţiile despre e) nerespectarea obligațiilor de serviciu ale
persoane, obţinute în exercitarea profesiei; personalului medical.
c) obligația de a păstra secrete informațiile față de 631) Modul paternalist de interacţiune dintre medic şi
pacient; pacient se bazează pe:
d) obligația de a informa colectivul de muncă în a) superioritatea pacientului față de medic;
care activează pacientul; b) superioritatea medicului față de pacient;
e) dreptul de a nu informa pacientul despre c) poziția de egalitate (colegială) dintre medic și
rezultatele investigațiilor. pacient;
626) Este oare necesară obţinerea consimţămîntului d) superioritatea reprezentantului pacientului față de
pentru absolut oricare act medical? medic;
a) nu; e) superioritatea rudelor pacientului față de
b) doar pentru intervenții chirurgicale; asistenta medicală.
c) doar pentru copiii până la 18 ani; 632) Modul antipaternalist de interacţiune dintre
d) doar pentru cetățenii străini; medic şi pacient presupune:
e) da. a) superioritatea medicului față de pacient;
627) Sterilizarea chirurgicală poate avea loc doar în b) superioritatea pacientului față de medic;
baza: c) poziția de egalitate (colegială) dintre medic și
a) acordului conducerii instituției medico-sanitare; pacient;
b) acordului informat al pacientului; d) superioritatea reprezentantului pacientului față de
c) deciziei instanței judecătorești; medic;
d) concluziei medico-legale; e) superioritatea rudelor pacientului față de
e) indicațiilor Ministerului Sănătății. asistenta medicală.
628) Provocarea avortului ilegal se sancționează:
a) contravențional; 633) Dreptul medical reglementează raporturile
b) disciplinar; juridice profesionale între:
c) moral; a) personal medical;
d) penal; b) angajator;
e) administrativă. c) instituții medico-sanitare;
629) Greșeala medicală presupune: d) angajat;
a) posibilitatea admisă şi recunoscută ca e) pacienți.
generatoare de interpretări greşite; 634) Raporturile juridice profesionale stabilite între
b) soluţie nefavorabilă a intervenţiei medicale furnizorii serviciilor de sănătate și pacienți pot fi de
printr-un concurs incidental de împrejurări pe care natură:
medicul nu le-a putut prevede şi evita; a) socială;
c) încălcare a normelor de conduită (îndatoririlor) b) etică;
profesionale; c) patrimonială (materială);
d) maladiile, procesele şi stările patologice datorate d) politică;
activităţii profesionale ale medicului; e) nepatrimonială (morală).
e) situaţia în care medicului nu i se poate reproşa 635) În calitate de subiecți ai raportului de drept
conduita aleasă. medical sunt:
630) Eroarea medicală reprezintă: a) medicii;
a) maladiile, procesele şi stările patologice datorate b) instituțiile medico-sanitare;
activităţii profesionale ale medicului; c) statul;
b) încălcare a îndatoririlor profesionale; d) Compania Națională de Asigurări în Medicină;
c) situaţia în care orice alt cadru medical ar fi e) pacientul.
reacţionat identic în condiţii similare; 636) Căile de protecţie juridică a drepturilor
d) soluţie nefavorabilă a intervenţiei medicale pacientului la nivel naţional sunt:
printr-un concurs incidental de împrejurări pe care a) calea judiciară;
medicul nu le-a putut prevede şi evita; b) calea penală;
c) calea socială;
d) calea parlamentară; e) asistenta medicală.
e) calea extrajudiciară. 644) Sterilizarea chirurgicală voluntară poate fi
637) Raportul de drept medical conține: efectuată:
a) împuterniciri; a) la dorința persoanei;
b) drepturi; b) cu consimțământul scris al persoanei;
c) înlesniri; c) cu consimțământul verbal al persoanei;
d) facilități; d) în instituții medico-sanitare abilitate cu dreptul
e) obligații. de efectuare a unor asemenea operații;
638) Dreptul medical asigură realizarea următoarelor e) în orice instituții medico-sanitare.
principii: 645) Avortul medical poate fi efectuat:
a) principiul neutralității personalului medical; a) la dorința persoanei;
b) principiul legalităţii actului medical; b) cu consimțământul scris al persoanei;
c) principiul tutelării pacientului; c) cu consimțământul verbal al persoanei;
d) principiul dreptului la autodeterminare; d) în instituții medico-sanitare abilitate cu dreptul
e) principiul garantării dreptului la a doua opinie. de efectuare a unor asemenea operații;
639) Activitatea profesională a medicului este e) până la 12 săptămâni de sarcină.
reglementată în Republica Moldova de: 14. În calitate de reprezentant legal al pacientului
a) Legea ocrotirii sănătății; poate fi:
b) Legea cu privire la sănătate mentală; a) instanța de judecată;
c) Legea cu privire la exercitarea profesiunii de b) părintele;
medic; c) vecinul;
d) Legea cu privire la petiționare; d) tutorele;
e) Legea cu privire la drepturile și obligațiile e) pedagogul.
pacientului. 15. Drepturile pacientului se clasifică în:
640) Modul de exprimare a consimțământului poate fi: a) economice;
a) veridic; b) individuale;
b) fals; c) sociale;
c) implicit; d) politice;
d) colectiv; e) culturale.
e) explicit. 16. Pacientul are dreptul:
641) Consimțământul poate fi exprimat de pacient în a) la informații cu privire la starea sănătății,
formă: metodele de diagnostic și tratament;
a) tradițional; b) la opinie medicală alternativă;
b) oral; c) la exprimare benevolă a consimţământului sau
c) în scris; refuzului la intervenţie medicală;
d) forțat; d) să nu comunice personalului medical despre
e) electronic. bolile social-periculoase de care suferă;
642) Consimţământul pacientului incapabil de e) despăgubire a daunelor aduse sănătăţii.
discernământ este oferit de: 17. Prezentarea informaţiei confidenţiale fără
a) medic; consimţământul pacientului se admite:
b) directorul instituției; a) pentru a implica în procesul curativ alţi
c) reprezentantul legal; specialişti;
d) președintele Ligii medicilor; b) la solicitarea motivată a organului de urmărire
e) ruda apropiată. penală sau a instanţei judecătoreşti;
643) Consimțământul pacientului se atestă prin c) la solicitarea motivată a jurnaliștilor;
semnătură de către: d) la existenţa temeiului de a crede că prejudiciul
a) pacient; adus sănătăţii persoanei este rezultatul unor acţiuni
b) juristul instituției medico-sanitare; ilegale;
c) consiliul medicilor; e) în orice situații și condiții.
d) medicul curant;
18. Acordul informat al pacientului trebuie să 24. Avortul medical poate fi efectuat de:
conțină obligatoriu următoarea informație: a) pediatru;
a) motivele adresării după asistență medicală; b) ginecolog;
b) scopul și efectul scontat al procedurii medicale; c) moașă;
c) metodele intervenţiei medicale; d) obstetrician;
d) riscul potenţial al intervenției medicale și e) orice cadru medical.
posibilele consecinţe; 25. Drept motive întemeiate, care împiedică
e) variantele alternative de tratament şi îngrijire acordarea ajutorului unui bolnav și înlătură răspunderea
medicală. juridică pot fi:
19. Refuzul categoric al pacientului pentru a) necesitatea de a acorda în acelaşi timp ajutor unui
intervenție medicală: bolnav aflat în stare mai gravă;
a) se expune de pacient doar verbal; b) aflarea medicului în concediu de odihnă;
b) se înscrie obligatoriu în documentul medical; c) calamitățile naturale;
c) se înscrie pe orice bilețel de hârtie; d) boala lucrătorului medico-sanitar însuşi;
d) conține obligatoriu consecințele posibile ale e) aflarea medicului în afara programului de
refuzului; activitate.
e) se semnează de către medic și pacient. 26. Pentru contaminarea cu maladia SIDA ca urmare
20. Condițiile (temeiurile) apariției răspunderii a neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a
juridice sunt: obligaţiilor profesionale poate fi tras la răspundere:
a) fapta ilicită; a) medicul;
b) prejudiciul (rezultatul produs); b) asistenta medicală;
c) legătura cauzală dintre fapta ilicită şi prejudiciu; c) felcerul;
d) lipsa profesionalismului; d) contabilul;
e) vinovăţia subiectului faptei ilicite. e) moașa.
21. Infracțiunea reprezintă o faptă ce poate fi 27. Pentru încălcarea din neglijenţă a regulilor şi
săvârșită prin: metodelor de acordare a asistenţei medicale poate fi tras
a) umilire; la răspundere:
a) medicul;
b) acțiune;
b) juristul;
c) inacțiune;
c) asistenta medicală;
d) satisfacție; d) felcerul;
e) supunere.
e) moașa.
22. Din infracțiunile contra vieții și sănătății 28. Încălcarea regulilor sau metodelor de acordare a
persoanei, aplicabile activității medicale profesionale fac asistenţei medicale poate lua următoarele forme:
parte: a) examinarea insuficientă a bolnavilor;
a) lipsirea de viaţă la dorinţa persoanei (eutanasia); b) întârzierea la serviciu;
b) provocarea ilegală a avortului; c) pregătire insuficientă şi executarea necalitativă a
c) efectuarea ilegală a sterilizării chirurgicale; operaţiei chirurgicale;
d) neacordarea de ajutor unui bolnav; d) spitalizarea întârziată sau nerealizată;
e) pruncuciderea. e) administrarea incorectă a preparatelor
23. Din infracțiunile contra sănătăţii publice şi medicamentoase.
convieţuirii sociale, aplicabile activității medicale 29. În procesul activității medicale pot fi comise
profesionale fac parte: următoarele deficiențe:
a) contaminarea cu maladia SIDA; a) organizatorice;
b) proxenetismul; b) individuale;
c) încălcarea din neglijenţă a regulilor şi metodelor c) diagnostice;
de acordare a asistenţei medicale; d) curative;
d) practicarea ilegală a medicinii sau a activităţii e) colective.
farmaceutice; 30. Cauzele generatoare de deficienţe în activitatea
e) prescrierea ilegală sau încălcarea regulilor de medicală pot fi:
circulaţie a substanţelor narcotice.
a) subiective; d) la indicații sociale;
b) specifice; e) la indicațiile Centrului pentru Drepturile Omului.
c) individuale; 37. Drepturile pacientului cuprind următoarele
d) obiective; dimensiuni:
e) caracteristice. a) drepturi familiale;
31. Bolile iatrogene pot fi de natură: b) drepturi speciale;
a) economică, c) drepturi individuale;
b) politică, d) drepturi economice;
c) psihică; e) drepturi sociale.
d) somatică; 38. În calitate de prestatori ai serviciilor de sănătate
e) socială. sunt:
32. Medicul este obligat să păstreze a) instituțiile medico-sanitare;
confidențialitatea următoarelor informații despre b) personalul medical;
pacient: c) asociațiile pentru protecția drepturilor
a) trăsăturile de caracter; pacientului;
b) diagnosticul; d) instituțiile farmaceutice;
c) rezultatele unor teste; e) comitetele sindicale.
d) preferințele muzicale; 39. Personalul medical poate fi tras la răspundere
e) rezultatele examenului clinic. juridică:
33. Modul antipaternalist de interacţiune dintre a) facultativă;
medic și pacient poate fi realizat prin intermediul b) contravențională;
mecanismelor de: c) civilă;
a) constrângere a pacientului; d) personală;
b) etică a monologului; e) penală.
c) interpretare cu etica dialogului; 40. În procesul activității medicale pacientului îi pot
d) acord informat sau consimţămînt al pacientului; fi cauzate prejudicii:
e) luare a deciziei de către medic. a) familiale;
34. Modul paternalist de interacţiune dintre medic și b) politice;
pacient se realizează prin: c) sociale;
a) constrângere a medicului; d) materiale;
b) etică a monologului; e) morale.
c) interpretare cu etica dialogului; 41. După origine există următoarele forme de
d) acord informat sau consimţămînt al pacientului; iatrogenie somatică:
e) luare a deciziei de către medic. a) traumatică;
35. Avortul ilegal presupune întreruperea cursului b) toxică;
sarcinii săvârşită: c) psihică;
a) în afara instituţiilor medicale autorizate în acest d) septică;
scop; e) organizatorică.
b) de către o persoană care nu are studii medicale 42. Informația ce constituie secret medical poate fi
superioare speciale; divulgată de personalul medical fără acordul pacientului
c) în cazul sarcinii ce depăşeşte douăsprezece în caz de:
săptămâni, în lipsa indicaţiilor medicale stabilite de a) pericol al răspîndirii maladiilor transmisibile;
Ministerul Sănătăţii; b) la cererea motivată a organelor de urmărire
d) la solicitarea gravidei; penală sau a instanţelor judecătoreşti;
e) în condiţii antisanitare. c) pentru a implica în procesul curativ alţi
36. Întreruperea cursului sarcinii după 12, dar până la specialişti în domeniu;
21 săptămâni, poate fi permisă: d) pentru informarea colectivului de muncă;
a) la indicații ale instanței de judecată; e) pentru informarea părinţilor persoanelor în vîrstă
b) la indicații medicale; de pînă la 18 ani în caz de acordare acestora a asistenţei
c) la minore în toate cazurile; medicale.
43. Confidențialitatea trebuie asigurată de:
a) medic;
b) pacient;
c) asistentă medicală;
d) felcer;
e) infirmiera.
44. Informațiile confidențiale despre pacient pot fi
divulgate cu acordul:
a) pacientului;
b) șefului secției;
c) reprezentantului legal al pacientului;
d) medicului;
e) directorului instituției medico-sanitare.
45. Modurile de abordare şi de interacţiune dintre
medic şi pacient sunt:
a) modul democrat;
b) modul paternalist;
c) modul liberal;
d) modul antipaternalist;
e) modul dictatorial.
46. Informaţiile medicale trebuie prezentate
pacientului într-un limbaj:
a) indiferent;
b) clar;
c) terminologic;
d) accesibil;
e) confuz.
47. Dreptul la informaţii despre starea sănătăţii
presupune dreptul pacientului de a fi informat despre:
a) starea sănătăţii;
b) procedurile medicale ce i se aplică;
c) gradul de calificare profesională a medicului;
d) eficacitatea terapeutică a procedurilor medicale;
metodele de alternativă.