PREZENTAREA DATELOR STATISTICE

LARISA SPINEI,
d.h.m.,profesor universitar
 Prezentarea materialului
statistic se face cu:

• Ajutorul tabelelor
• Ajutorul reprezentărilor grafice
 TIPURI DE TABELE

• ÎN SCOP DIDACTIC DEOSEBIM 3 TIPURI DE

TABELE:

– tabele pentru clasificarea dichotomică

– tabele pentru distribuţia de frecvenţe
– tabele de corelaţie
 TABELUL DICHOTOMIC TABELUL 1.
Distribuţia elevilor din colectivitatea X în anul Y pe genuri,

locul de domiciliu şi prezenţa sau absenţa cariei dentare

TOTAL GEN DOMICILIU CARIE

DENTARĂ
R 200 P 150
M 300 A 50
U 100 P 60
500 A 40
R 150 P 100
F 200 A 50
U 50 P 30
A 20
 TABELUL DE FRECVENŢĂ TABELUL 2.
Distribuţia pe genurişi grupe de valori ale TA a bolnavilor cu

HTA din localitatea X în anul Y

Nr. Gen Total Grupe de valori TA

crt.
160-169,9 170- 180- 200-
179,9 189,9 209,9

1 Total 50 28 15 7 -

2 M 32 20 8 4 ...

3 F 18 8 7 3 -
 TABELUL DE CORELAŢIE TABELUL 3.
Distribuţia bolnavilor cu HTA în funcţie de grupe de vârstă
şi valori ale TA

Grupe Valori TA
de 160-169,9 170-179,9 180-189,9 200-209,9
vârstă

40-44 5
45-47 10
50-54 15
55-59 20
 REGULI PENTRU
CONSTRUIREA TABELELOR
A. Tabelele trebuie să fie cît mai simple

• Sunt preferate 2 sau 3 tabele mici unui

singur tabel mare care să conţină
multe detalii sau variabile
• În general pot fi citite cu uşurinţă
maximum 3 variabile
 REGULI PENTRU
CONSTRUIREA TABELOR
B. Tabelele trebuie să se explice singure

• Codurile, abrevierile sau simbolurile trebuie

explicate în detaliu în nota din subsol

• Fiecare rând şi fiecare coloană trebuie

etichetate concis şi clar

• Trebuie menţionate unităţile specifice de

măsură pentru datele prezentate
REGULI PENTRU
CONSTRUIREA TABELEI
B. Tabelele trebuie să se explice singure

• Titlul tabelului trebuie să fie clar,

concis şi la subiect. Să răspundă la
întrebările: Ce? Cînd? Unde?
• Totalul trebuie să apară în orice tabel
• În tabelele mici nu este necesar să
se traseze linii verticale care să
separe coloanele
REGULI PENTRU CONSTRUIREA
TABELEI (continuare)
C.Titlul
Este de obicei separat de corpul
tabelului prin linii sau spaţii

D.Dacă datele nu sunt originale trebuie

menţionată sursa lor în nota din
subsol
 Exemplu
Tabelul 1.
Mortalitatea generală a populaţiei şi în funcţie de sex în
Republica Moldova în perioada anilor 1999-2005
(la 100 mii locuitori)*

* CNMS
 Tipuri de tabele

• Simple
• Complexe
– de grupă
– combinate
TABELUL SIMPLU
STADIUL HTA NR. DE BOLNAVI

II

III

TOTAL
TABELUL DE GRUPĂ
STADIUL SEXUL VÂRSTA (anii) TOTAL
HTA
M F Până 20-29 30-39 40-49 50 şi
la 20 peste

II

III

TOTAL
TABELUL COMBINAT
STADIUL VÂRSTA (anii) TOTAL
HTA
> 30 30-39 40-49 50 <

M F M F M F M F

II

III

TOTAL
 REPREZENTAREA
GRAFICĂ A DATELOR
STATISTICE
 Reprezentarea grafică face posibilă
înţelegerea fenomenelor studiate
(natalitatea, morbiditatea,
mortalitatea) prin diferite semne -
simboluri (linii, figuri, puncte ...)
Graficele sunt utilizate pentru a
prezenta:

• Dinamica fenomenului

• Compararea indicatorilor care se

referă la unul şi acelaşi timp, dar în
obiecte diferite (N.,M., M.)

• Structura fenomenului studiat

Graficele sunt utilizate pentru a
prezenta:

• Dependenţa unor indicatori de alţii

• Gradului de răspândire a unui

anumit fenomen

• Controlul asupra îndeplinirii

obiectivelor planificate
 Rolul graficului

• Să orienteze utilizatorul în
selectarea informaţiilor importante
din raportul statistic

• Să dezvolte idei ulterioare şi se le

explice
 Rolul graficului

• Să ajută utilizatorul să privească în

profunzime problema prezentată în
raportul statistic

• Să încurajeze compararea şi analiza

informaţiilor
 Fig.1. Componentele principale ale unui grafic.

Suprafaţa de reprezentare
Reţeaua de axe

Aria graficului

Suprafaţa graficului
 Suprafaţa de reprezentare

• Este o suprafaţă imaginată ce

conţine întregul grafic incluzând
titlul şi textele explicative

• În mod normal suprafaţa de

reprezentare nu este marcată nici
un fel
 Suprafaţa de reprezentare include:

• Titlul graficului
• Axa verticală „Y”
• Eticheta atribuită axei „Y” (nr. decese la 1000 n/v)
• Valoarea maximă (25)
• Valoarea scalei (0 5 10 .........25)
• Marcajul care indică limita dintre valorile scalei
• Valoarea minimă (0)
• Axa orizontală „X” (ţările)
• Suprafaţa graficului
• Curbe, coloane, etc.
• Legenda
• Sursa
 Suprafaţa graficului

• Este suprafaţa ocupată de grafic

fără titlu, valorile scalei etc.

• Raportul dintre „Y” şi „X” este

de Y: X = 1,0 : 1,6 sau 3 : 5
 Aria graficului

Este o aria imaginată care conţine

desenul propriu-zis (coloane, benzi,
curbe etc.)
 Reţeaua de axe

• Axe orizontale şi verticale

• Reţeaua de axe permite citirea

graficului cu mai multă uşurinţă
 Textul

Toate informaţiile necesare

înţelegerii graficului trebuie să
fie încluse în suprafaţa de
reprezentare
• Elementul de bază de la care se porneşte
în construire unui grafic este sistemul de
coordonate

• Acest sistem de coordonate împarte

planul în patru cadrane
TEHNICI DE BAZĂ ÎN CONSTRUIREA UNUI GRAFIC

+Y

Cadranul doi Cadranul unu

-X +X
+Y +Y

-X +X

Cadranul trei Cadranul patru

-X +X
-Y -Y

-Y
• În mod tradiţional axa dreaptă verticală
este numită ordonată (axa „Y”) şi
dreapta orizontală abscisa (axa „X”)
Axele orizontale se utilizează în
cazul reprezentării prin bare
verticale
Axele verticale – prin bare
orizontale
 Legenda
BARE * în suprafaţa graficului

M F
BARE * sub graficului

M F
BARE * lateral, în partea dreaptă a graficului

F
 CURBE
* în partea dreaptă (când sunt 3-4 curbe)
 CURBE
* de asupra lor: când curbele sunt vizibil distincte şi nu se intersectează

Y
 HAŞURĂRI

4 sau 5 tipuri de haşurări

Accentuarea gradată a intensităţii haşurărilor pornind de
la partea superioară a graficului spre partea inferioară
 CULORILE

4 sau 5 nuanţe

Nuanţele trebuie aranjate de la cea mai

deschisă către cea mai închisă
 CULORILE

• Trebuie aplicate cu economie

• Este recomandată folosirea unei singure

culori cu diferite nuanţe ale acesteia
 Tipuri de grafice
• Cu coordonate rectangulare
- Cu scara aritmetică
- Cu scara semi–logaritmică, logaritmică
• Cu coordonate polare
- Histograma
- Diagrama lui Scatter
• Speciale
Incidenţa prin maladiile tractului
gastrointestinal la adulţi în Republica
Moldova, aa. 1997-2006 (la 10000 locuitori)

250

200

150

100

50

0
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Numărul de cazuri IRVA la copiii în
localitatea N pe parcursul a.2006

• . Decembrie
Ianuarie
35
30 Februarie

25
20
Noiembrie Martie
15
10
5
Octombrie 0 Aprilie

Septembrie Mai

August Iunie

Iulie
 Cu coordonate rectangulare
(semi-logaritmic)
Dinamica natalităţii şi mortalităţii în Republica Moldova în
perioada anilor 1947-2005 (la 1000 locuitori)
Cu coordonate rectangulare
(logaritmic)
Incidenţa prin varicelă în ţara X,
în perioada anilor 1950 2004 (la 100 mii locuitori)

100 mii

10 mii

100
60
20

0
1950 1980 1990 2000 2002 2004
 Histograma

30

25
20
cazuri

15
10

0
1 2 3 4 5
zile
• Histograma – este o reprezentare prin
bare alăturate a distribuţiei frecvenţelor
• Scala categoriilor variabilei este
reprezentată pe axa “X”prin distanţe
egale (zile)
• Scala frecvenţelor este reprezentată pe
axa “Y” şi se împarte în celule: □ - 5
cazuri
 Diagarama Scatter
Durata medie de spitalizare în secţia ORL în spitalul X,
anul 2006

50

40

30

20

10

0
1 3 5 7 9 11 13 15
 GRAFICELE SPECIALE

Diagramele sunt metode de

prezentare a informaţiei statiatice
cu simboluri
TIPURILE DE DIAGRAME
• Diagramele bazate pe lungimi
- cu bare (verticale, orizontale)
- pictograme
• Diagramele de proporţii
- cu bare proporţionale
- cu discuri
• Diagramele cu coordonate geografice
• Diagramele speciale
 Diagrame cu bare
Ratele natalităţii şi fertilităţii generale, fertilităţii în grupa de vârstă 15-19
ani în RM în perioada anilor 1997-2002 (‰)

60

50

40

30

20

10

0
1997 1998 1999 2000 2001 2002

Natalitatea Fertilitatea generală 15-49 ani Fertilitatea 15-19 ani

 Pictograma

a. 2000
a. 2006
Diagramă de proporţii cu discuri
Structura mortalităţii infantile după cauze în
Republica Moldova, a. 2005 (%)
Leziuni
traumatice şi Bolile
Alte cauze
otrăviri infecţioase şi
4%
9% parazitare
Malformaţii 6%
congenitale şi
Bolile
cromozomiale
aparatului
30%
respirator
16%
Unele afecţiuni Bolile
a căror origine sistemului
se situează în nervos
perioada 2%
perinatală
33%
Diagarama de proporţii cu bare

Structura naşterii la diferite grupe de vârstă

şi mediului de reşedinţă (%)

100

80
19 ani
18 ani
60
17 ani
16 ani
40
15 ani
20

0
Urban Rural
 Clasificarea raioanelor Republicii Moldova în
funcţie de nivelul infirmităţii motorii cerebrale
în anul X (la 1000 de copii)

Diagrama cu coordonate geografice