1.

Pneumonii: grup de afecţiuni inflamatorii acute ale parenchimului pulmonar de origine

infecţioasă variată (de obicei, bacteriană), caracterizate prin alveolită exsudativă şi/sau infiltrat inflamator
interstiţial, care realizează condensare pulmonară (exprimată clinic şi radiologic) şi manifestări de
impregnare infecţioasă.
2. Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) – afecţiune frecventă, care poate fi prevenită
şi tratată, şi care se caracteriziază prin limitarea persistentă, şi de regulă progresivă, a fluxului de
aer, asociată unui răspuns inflamator amplificat al căilor respiratorii şi ţesutului pulmonar, ca
urmare a expunerii la particule nocive sau la gaze. Exacerbările şi comorbidităţile individuale
determină tabloul specific al severităţii bolii.
3. Astmul bronşic - inflamaţie cronică a căilor aeriene cu implicarea a numeroase celule (eozinofile,
limfocite T, macrofage, mastocite, epiteliocite, fibre musculare netede etc.), şi mediatori, care apare
la indivizii cu susceptibilitate genetică şi se manifestă prin obstrucţie bronşică reversibilă parţial sau
complet, spontan sau prin tratament şi în care se manifestă sindromul de hiperreactivitate bronşică
la stimuli variaţi. Din punct de vedere clinic astmul bronşic se manifestă prin accese de dispnee,
tuse, wheezing.
4. Insuficienta respiratore este un sindrom care rezulta din incapacitatea aparatului respirator de a
si indeplini functie sa principal care constsa in asigurarea schimburilor gazoase adecvate intre aerul
alveolar si capilarele pulmonare, in repaus si la efort
Cordul pulmonar cronic (CPC) este defmit clasic, ca hipertrofia şi dilataţia ventriculului drept (HVD),
consecutivă unor boli care afectează funcţia sau/şi structura plămanilor, exceptand situaţiile cand acestea
sunt urmarea bolilor cordului stang sau cardiopatiilor congenitale..
5. Febra reumatismală acută o maladie sechelară nonsupurativă a faringitei acute cu
streptococul β-hemolitic, grupul A, cu afectarea cordului, articulaţiilor, sistemului nervos central,
tegumentelor şi a ţesuturilor subcutanate, cu tendinţă spre evoluţie cronică cu exacerbări şi cu consecinţe
grave din motivele instalării carditei reumatismale sau a cardiopatiei reumatismale (leziuni valvulare cu
sechele fibroase
6. Miocarditele – boli inflamatorii acute ale miocardului
Cardiomiopatiile (CM) constituie un grup heterogen de boii de cauze diverse, caractenzate prin
afectarea iniţială şi predominantă a miocardului.
Endocardită infecţioasă: Infecţie microbiană endovasculară a structurilor cardiovasculare (valve
native, endocard ventricular sau atrial), inclusiv endarteriita vaselor intratoracice mari (în canal arterial
patent, în şunturi arterio-venoase, în coarctaţie de aortă), sau a corpilor intracardiaci străini (valve
prostetice, pacemaker sau defibrilator intracardiac), infecţie relevată în fluxul sanguin cu un pronostic
prost și o mortalitate înaltă
7. Hipertensiune arterială: tensiune arterială persistent egală sau mai mare ca 140/90 mmHg în
repaus la persoanele adulte luate în condiţii de cabinet medical
8. Cardiopatia ischemică(boala coronariană)reprezintă un grup de afecţiuni care reuneşte o afectare a
miocardului de origine ischemică influenţată de dezechilibrul între aportul şi necesitatea miocardului în
oxigen.
Angina pectorală stabilă(APS) este un sindrom clinic caracterizat prin durere tranzitorie, şi/sau
disconfort toracic de obicei retrosternal sau în zonele adiacente,ap ărute tipic la efort sau stres emo ţional, dar
poate apărea şi spontan, care se ameliorează până la 10 min de repaus sau la administrarea de nitroglicerin ă.
9. Infarct miocardic - necroza miocardului urmare a ischemiei acute, cauzată de ocluzia completă sau
parţială a unei artere coronariene.
10. Tulburari de ritm –
Activitatea cardiacă normală constă dintr-o secvenţă regulată de cicluri cu о frecvenţă, la aduitul in repaos
şi in stare de veghe, intre 60-100 pe minut
Blocuri cardiac - sunt tulburări în conducerea impulsului, tranzitorii sau permanente, datorate
unor anomalii funcţionale sau organice
11. Insuficienta cardica (IC) este un sidrom clinic determinat de  incapacitatea inimii de a
asigura un
debit circulator adecvat nevoilor metabolice ale organismului  sau asigurarea acestui debit cu pretul unei
cresteri simptomatice a presiunilor de umplere a cordului
12. Artrita reumatoidă se defineşte drept o patologie inflamatore autoimună, de etiologie
necunoscută, cu evoluţie cronică şi progresivă, caracterizată prin artrită erozivă simetrică şi manifestări
polisistemice
Osteoartroza deformanta- reprezintă o grupă heterogenă de afecţiuni, care pot avea etiologie
diversă, dar consecinţe clinice, biologice, şi morfologice identicecu implicarea cartilajul articular
(fisurarea, exulceratia si pierderea completa), osului subcondral, ligamentele, capsula articulară,
membrana sinovială şi muşchii periarticulari.
Guta - este o afecţiune cronica determinat a de tulburarea metabolismului acidului uric, care se
manifesta clinic, prin artrita recidivantă şi formarea nodulilor gutoşi subcutanaţi (tofi), formaţi din
acumulări de microcristale de urat monosodic monohidrat
13. Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) constituie o “maladie cronică, condiţionată de
retrogradarea conţinutului gastro-duodenal în sens proximal spre esofag şi/sau organele adiacente,
rezultând cu un spectru de simptome cu sau fără leziuni tisulare”
Ulcerul gastric şi duodenal este un defect al mucoasei gastrice sau duodenale, care depășește în
profunzime musculara mucoasei și este înconjurat de un infiltrat inflamator acut sau cronic, iar în
ulcerele vechi – și de procese de fibroză

14. Pancreatita cronică: afecţiune inflamatoare-distructivă a pancreasului de geneză diferită,

cu evoluţie cronică progresivă în faze, caracterizată prin schimbări morfologice ireversibile ale ţesutului
pancreatic, cu diferit grad de dereglări ale funcţiilor pancreatice, exocrină şi endocrină, cu durere
abdominală specifică şi/sau cu semne de insuficienţă pancreatică.
15. Hepatita cronică virală C: afecţiune inflamatorie a ficatului, cauzată de virusul hepatitei
C, care persistă mai mult de 6 luni, se însoţeşte de modificări biochimice şi histologice şi poate
determina complicaţii severe, precum ciroza hepatică şi carcinomul hepatocelular (HCC)
16.
17. Glomerulonefritele primare (GN) prezintă o grupă de afecţiuni patologice declanşate, în
principal, de dereglări imunologice cu semne clinico-morfologice inflamatorii a glomerulilor.