INSTALATII AUTOMATE

PENTRU STINGEREA
INCENDIILOR CU
SPRIKLERE
Curs 12+13 - Conf.dr.ing. Daniela
TEODORESCU
FACULTATEA DE INSTALATII

RISCUL DE INCENDIU
 Risc de incendiu
 La clădiri civile (publice) riscul de incendiu este determinat, în principal,
de densitatea sarcinii termice (q) stabilită prin caicul şi de destinaţia
respectivă, în funcţie de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiu
în clădiri civile (publice), poate fi:

 În funcţie de destinaţie (funcţiune), unele spaţii şi încăperi din clădirile

civile (publice), se încadrează în următoarele riscuri de incendiu:
 mare: în care se utilizează, sau depozitează materiale sau substanţe
combustibile ( arhive, biblioteci, muitipiicare, parcaje autoturisme, etc.)
 mijlociu:în care se utilizează foc deschis (bucătării, centrale termice,
oficii cu preparări calde, etc);
 mic: celelalte încăperi şi spaţii
 INSTALAŢIILE INTERIOARE
DE STINGERE A INCENDIILOR
INSTALAŢIILE DE STINGERE A
INCENDIILOR, CU ACŢIONARE
AUTOMATA
 instalaţii automate cu sprinklere
 instalaţii automate cu drencere
 instalaţii fixe de stingere cu apă pulverizată

SPRINKLERE - CUPRINS
 Cladiri echipate cu sprinklere
 Tipuri de sprinklere
 Instalatii de stingere automata a incendilor
 ACS-uri
 Elemente de calcul ale sprinklerelor
 Determinarea clasei de risc pentru spatiile dotate cu sprinklere
 Conditii de amplasare in cladiri
 Caracteristici geometrice si hidraulice
 Forma geometrica a jetului
 Aria suprafetei stropite si aria de declansare
 Intensitatea de stropire si intensitatea de stingere
 Temperatura de declansare
 Stabilirea tipurilor, numarului si modului de amplasare in cladiri
 Alcatuirea si functionarea instalatiei de sprinklere
 Dimensionarea instalatiei:
 Debite de calcul, presiuni disponibile
 Dimensionarea instalatiei, calculul hidraulic al conductelor sprinklerelor
 Inaltimea de pompare
 Rezerva de apa pentru incendiu
 SPRINKLERE
Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii automate cu
sprinklere

 Instalaţiile cu sprinklere au rolul de a detecta, semnaliza,

localiza şi stinge incendiul, folosind apa ca substanţă (agent)
de stingere. Superioritatea acestor instalaţii faţă de celelalte
sisteme automate de protecţie cu apă, este determinată, în
special, de faptul că sprinklerele se declanşează individual şi
acţionează numai asupra ariei incendiate, evitând astfel
udarea inutilă a zonelor necuprinse de incendiu.

 Instalaţiile cu sprinklere trebuie să fie oportune în timp real,

adică să intre automat în funcţiune la parametri necesari, pentru
a limita (localiza) focarul şi a acţiona eficient la stingerea
incendiului. Această oportunitate trebuie să fie permanentă,
având în vedere caracterul aleator al izbucnirii unui incendiu.

CLADIRI ECHIPATE CU
SPRINKLERE
Echiparea cu sprinklere se realizează, după caz la:
 clădiri înalte şi foarte înalte cu densitatea sarcinii termice peste
420 MJ/m2, cu excepţia locuinţelor;
 platourile de filmare amenajate şi închise, cu arii mai mari de
150 m2, inclusiv buzunarele, depozitele şi atelierele anexă ale
acestora;
 construcţii de producţie încadrate în categoria A, B, sau C de
pericol de incendiu cu arie desfăşurată de cel puţin 2.000 m2 şi,
totodată, cu densitatea sarcinii termice peste 420 MJ/m2;
 construcţii publice cu densitatea sarcinii termice peste 840
MJ/m2, cele destinate depozitării materialelor combustibile, cu
aria desfăşurată mai mare de 750 m2 şi densitatea sarcinii
termice peste 1.680 MJ/m2, precum şi depozitele cu stive înalte
(peste 6 m înălţime);
 Etc…
 INSTALATII AUTOMATE CU
SPRINKLERE
Sisteme de instalaţii cu sprinklere
 Instalaţiile cu sprinklere se compun din următoarele
elemente principale:
 sprinklere pentru detectarea şi stingerea
incendiului;
 reţele de conducte ramificate sau inelare pe care
se montează sprinklerele;
 aparate de control şi semnalizare (ACS);
 gospodaria de incendiu
 branşament;
 rezervoare pentru acumularea (stocarea) rezervei
intangibile de apă pentru combaterea incendiului;
 staţii de pompare a apei cuplate la rezervoarele de
acumulare şi cu recipiente de hidrofor;
 racorduri pentru cuplarea pompelor mobile de incendiu;

SPRINKLERE – TIPURI SI ALCATUIRE

SPRINKLERE – TIPURI SI ALCATUIRE

SPRINKLERE
 Sprinklerul este compus din trei elemente principale:
 corpul sprinklerului, prevăzut cu filet exterior pentru montare la reţeaua de
conducte şi un ajutaj interior, pentru debitarea apei, prevăzut cu scaun de etanşare;
 deflectorul, alcătuit dintr-o piesă de formă specială (rozetă, paletă etc.), fixată
de corp, printr-un braţ sau un cadru, la o distanţă anumită în faţa orificiului de
refulare a apei. Rolul deflectorului este de a dispersa, în picături de o anumită
mărime medie, jetul de apă care iese din ajutaj şi de a-l distribui astfel încât
suprafaţa aferentă, protejată de sprinkler, să fie cât mai uniform udată;
 dispozitivul de închidere compus dintr-un ventil care este ţinut presat pe
scaunul de etanşare al orificiului de refulare a apei de către un element de
declanşare.
SPRINKLERE
 Dupa modul de amplasare:
 Sprinkler de plafon (de tavan)
 Sprinkler ascuns
 Sprinkler de perdea
 Sprinkler de raft
 Sprinkler cu deflector apa-aer in jos (pendent)
 Sprinkler cu deflector apa-aer in sus (upright)
 Sprinkler incastrat

TIPURI DE SPRINKLERE

Daniela TEODORESCU - nov 2009

TIPURI DE SPRINKLERE

Daniela TEODORESCU - nov 2009

TEMPERATURA DE DECLANSARE
A SPRINKLERELOR
SPRINKLERE in afara legislatiei EU,
cuprinse de legislatia SUA (nota din
SR 12845-2009)

SPRINKLERE in afara legislatiei EU,

cuprinse de legislatia SUA
 Alte tipuri de sprinklere (in afara normelor europene):
 Sprinklere cu raspuns rapid (cu inundare rapida, ESFR – Early
Supression Fast Response Sprinkler)
 Sprinklere cu zona de acoperire extinsa – Extended Coverage
Sprinkler
 Sprinklere cu picatura mare – Large Drop Sprinkler
 Sprinklere cu raspuns rapid (QRES Quick Response Early
Suppression Sprinkler)
 Sprinklere cu raspuns rapid (QR Quick Response Sprinkler)
 Sprinklere rezidentiale (Residential Sprinkler) – au un coeficient
de debit mic (k = 5,6; p = 0,5 bar)
 Sprinklere speciale de raft
 Sprinklere rezistente la coroziune
 Sprinklere uscate
 Sprinklere pentru colectivitati (institutionale – pt inchisori)
INSTALATIA DE STINGERE A
INCENDIILOR CU SPRINKLERE -
ALCATUIRE

INSTALATIA DE STINGERE A
INCENDIILOR CU SPRINKLERE
 ACS APA - APA

ACS APA-APA CU CAMERA

INTARZIERE
SECTORIZAREA INSTALATIEI
 Dupa amplasarea sprinklerelor, instalatia se
sectorizeaza
 De regulă, fiecare sector al instalaţiei cu sprinklere se echipează
cu supapă (un aparat) de control şi semnalizare pentru un
număr de sprinklere de maximum:
 800 buc. în cazul instalaţiei apă-apă; în cazul în care
sprinklerele sunt montate în mai multe încăperi separate
între ele prin pereţi şi uşi incombustibile, numărul
sprinklerelor dintr-un sector poate fi mărit la 1200 buc.;
 600 buc. în cazul instalaţiei apă-aer ; în acest caz volumul
reţelei cu sprinklere al unui sector nu trebuie să fie mai
mare de 2m3, pentru instalaţiile fără accelerator şi de 3
m3, la cele cu accelerator.
 La stabilirea numărului de sprinklere şi de aparate de control şi
semnalizare se va ţine seama şi de instrucţiunile producătorului.

DULAP SECURIZAT ACS

Aparatele de control şi semnalizare (ACS),
cu dispozitivele anexe:
• se montează într-o încăpere proprie,
separată cu pereţi şi planşee rezistente la
foc, sau într-o încăpere cu altă destinaţie,
care nu prezintă pericol de incendiu.
Încăperea trebuie să asigure spaţiul
necesar exploatării şi reparării aparatelor
de control şi semnalizare, să fie încălzită şi
cu acces direct din spaţiile de circulaţie
comună.
•Dacă încăperea are şi altă destinaţie,
aparatele de control şi semnalizare se
montează într-un dulap închis, cu uşiţă şi
geam, asigurat cu încuietoare şi iluminat
de siguranţă corespunzător.
 SPRINKLERE

 Instalaţia cu sprinklere trebuie să fie permanent sub

presiune şi se poate realiza în următoarele sisteme:
 cu apă (instalatii de tip apa – apa);
 cu aer comprimat (instalatii de tip apa – aer);

 cu apă şi aer comprimat (instalatii mixte);

 cu apă şi soluţie antigel;

 instalatii de tip apa-aer cu preactiune.

SPRINKLERE

SISTEMUL DE SPRINKLERE CU APĂ reprezintă

sistemul normal de instalaţie şi se aplică pentru
protecţia încăperilor în care temperatura nu scade sub
+ 4°C. şi nu urcă peste 100°C.

 SISTEMUL DE SPRINKLERE CU AER COMPRIMAT

 pentru protecţia încăperilor în care temperatura
poate să scadă sub +4°C sau să crească peste
100°C.
 La deschiderea sprinklerelor, trebuie să se
evacueze mai întâi aerul comprimat din conducte.
SPRINKLERE

 SISTEMUL DE SPRINKLERE CU APĂ ŞI AER

COMPRIMAT reprezintă o combinaţie a celor două
sisteme de mai sus
 SISTEMUL DE SPRINKLERE CU APĂ ŞI
SOLUŢII ANTIGEL reprezintă instalaţii mixte la
care, partea de reţea montată în spaţii cu
temperaturi scăzute este umplută cu soluţie antigel.
Procedeul de protecţie contra îngheţului cu soluţie
antigel poate fi aplicat avantajos pentru porţiuni
reduse ale reţelei, care au până la 20 de sprinklere,
sau a unor ramificaţii care nu pot fi golite de apă;
deocamdata acest sistem este aplicat in Europa
centrala si de vest, nu este insa acceptat in
Romania.

ELEMENTE DE CALCUL ALE

SPRINKLERELOR
 Elemente de calcul a sprinklerelor
 Determinarea clasei de risc pentru spatiile dotate cu sprinklere
 Conditii de amplasare in cladiri
 Caracteristici geometrice si hidraulice
 Forma geometrica a jetului
 Aria suprafetei stropite si aria de declansare
 Intensitatea de stropire si intensitatea de stingere
 Temperatura de declansare

 Stabilirea tipurilor, numarului si modului de amplasare in cladiri

 Alcatuirea si functionarea instalatiei de sprinklere
 Dimensionarea instalatiei:
 Debite de calcul, presiuni disponibile

 Dimensionarea instalatiei, calculul hidraulic al conductelor

sprinklerelor
 Inaltimea de pompare

 Rezerva de apa pentru incendiu

 CLASA DE RISC –
DIMENSIONARE SPRINKLERE
Clasificarea utilizatorilor şi a riscului de incendiu
Generalităţi
Clasa de risc de incendiu pentru care sunt concepute
sistemele de stingere tip sprinkler trebuie determinată
înainte de începerea proiectării instalaţiei sprinkler.
Clădirile şi spaţiile care urmează a fi protejate de
sisteme automate de sprinklere trebuie încadrate în :
 clasa de risc mic de incendiu - LH,
 clasa de risc mediu de incendiu - OH
 clasa de risc mare de incendiu - HH.

CLASE DE RISC DE INCENDIU (SR

12845-09)
 Clase de risc de incendiu:
 Risc mic de incendiu LH

 Risc mediu de incendiu OH

 Riscul mediu se împarte în 4 subgrupe:
 OH1, risc mediu grupa 1;

 OH2, risc mediu grupa 2;

 OH3, risc mediu grupa 3;

 OH4, risc mediu grupa 4;

Risc
mediu
OH1,
OH2,
OH3,
OH4

Daniela TEODORESCU - nov 2009

Clase de risc de incendiu (SR 12845)

 RISC MARE DE INCENDIU HH:
 Definitie; Clasa . activitate cu risc ridicat. acoperă activităţile unde
materialele implicate au o sarcină termică mare şi combustibilitate mare şi
incendiile au o dezvoltare rapidă sau intensă.
 HHP se împarte în 4 subgrupe:
 - HHP1 Activităţi cu risc mare grupa 1;
 - HHP2 Activităţi cu risc mare grupa 2;
 - HHP3 Activităţi cu risc mare grupa 3;
 - HHP4 Activităţi cu risc mare grupa 4.
 NOTĂ - Protecţia împotriva HHP4 este în general asigurată cu sisteme de
stingere prin inundare, care nu fac obiectul prezentului standard.

Daniela TEODORESCU - nov 2009

 Clase de risc de incendiu (SR 12845)
 Depozite cu risc mare - HHS
 Pentru fiecare risc OH exista o limita de
inaltime de depozitare; pentru cazurile in care
este depasita aceasta inaltime, categoria de
risc devine HHS
 Depozitele cu risc mare HHS se subîmparte în
4 categorii:
 HHS1 depozite cu risc mare categoria I;

 HHS2 depozite cu risc mare categoria II;

 HHS3 depozite cu risc mare categoria III;

 HHS4 depozite cu risc mare categoria IV.

MODURI DE DEPOZITARE –
MOBILARE
Moduri de depozitare marfuri:
ST1 – vrac sau stiva
ST2 – palete pe un singur rand, cu
culoare intre materialele depozitate
cu o latime mai mare de 2,4 m
ST3 -palete pe mai multe rânduri
(inclusiv duble );
ST4 - stelaje;
ST5 - rafturi cu lăţime < 1 m;
ST6 - rafturi cu 1 m< lăţime 6 m.
CALCULUL INSTALATIEI DE
STINGERE A INCENDIILOR CU
SPRINKLERE
 Amplasarea sprinklerelor pe planuri
 Alegerea intensitatii de stingere
 Alegerea tipului de sprinklere (k, p)
 Verificarea intensitatii de stropire
 Determinarea ariei de declansare simultana
 Stabilirea zonei de calcul
 Determinarea debitului de calcul al instalatiei
 Dimensionarea retelei

AMPLASAREA SPRINKLERELOR
PE PLANURI
 Aria suprafeţei stropite şi aria de declanşare. Suprafaţa stropită de
un sprinkler se defineşte ca proiecţia pe un plan orizontal a secţiunii
transversale a jetului de apă dispersată şi are aproximativ forma unei
coroane circulare a cărei arie Ai, depinde de tipul sprinklerului şi de
înălţimea de montaj H (în m), a sprinklerului faţă de suprafaţa protejată

 Întrucât sprinklerele se montează, de regulă, în rânduri paralele,

suprafaţa protejată care revine unui sprinkler are forma pătrată sau
dreptunghiulară . În aceste condiţii, aria protejată de un sprinkler Ap la
funcţionarea în grup este dată de relaţia:
Ap = lx × ly [m2]

 Aria de declanşare As reprezintă aria suprafeţei în care vor fi

acţionate, în caz de incendiu, n sprinklere din totalul de N sprinklere
existente într-un compartiment de incendiu al clădirii şi este dată de
relaţia:
As = n × Ap [m2]
AMPLASAREA SPRINKLERELOR
PE PLANURI

AMPLASAREA SPRINKLERELOR
PE PLANURI

Daniela TEODORESCU - nov 2009

AMPLASAREA SPRINKLERELOR

 In functie de clasa de risc, rezulta:

 Aria de calcul pentru un sprinkler, Ac
 Distantele maxime intre sprinklere
 S – distanta pe o directie (S<Smax)
 D – distanta pe cealalta directie (D<Dmax)
 Conditie de indeplinit: SxD ≤ Ac

Ac

Daniela TEODORESCU - nov 2009

CALCULUL INSTALATIEI DE STINGERE
A INCENDIILOR CU SPRINKLERE
 Alegerea tipului de sprinklere (k, p)
 Amplasarea sprinklerelor pe planuri
 Trasarea retelelor de alimentare cu apa
 Alegerea intensitatii de stingere
 Verificarea intensitatii de stropire
 Determinarea ariei de declansare simultana
 Stabilirea zonei de calcul
 Determinarea debitului de calcul al instalatiei
 Dimensionarea retelei

TRASAREA RETELELOR
 Sistemul apa – apa:
 Ramificat sau inelar
 Sistemul apa – aer:
 Ramificat
 Nu se admit configuratii inelare

 Pe o ramura se recomanda maxim 6

sprinklere (NP086/05).
EXEMPLE DE RETELE RAMIFICATE
PENTRU SPRINKLERE

EXEMPLE DE RETELE INELARE

PENTRU SPRINKLERE

Retea inelara
Retea grid
Ce tip de retea este in figura?

Ce tip de retea este in figura?

Ce tip de retea este in figura?

Exemple de retele pentru sprinklere,

planuri
CALCULUL INSTALATIEI DE STINGERE
A INCENDIILOR CU SPRINKLERE
 Amplasarea sprinklerelor pe planuri
 Alegerea intensitatii de stingere, is
 Alegerea tipului de sprinklere (k, p)
 Verificarea intensitatii de stropire, ii
 Determinarea ariei de declansare simultana
 Stabilirea zonei de calcul
 Determinarea debitului de calcul al instalatiei
 Dimensionarea retelei

SPRINKLERE – CRITERII DE
PROIECTARE HIDRAULICE
 Intensitatea de stingere, is , este o caracteristică
specifică materialelor care trebuie protejate şi reprezintă debitul de
apa deversat pe unitatea de suprafata care determină oprirea
arderii. Intensitatea de stingere se realizează numai la funcţionarea
în grup a sprinklerelor prin suprapunerea jeturilor şi are valorile
indicate pentru materialele cu pericol mare de incendiu.
 Intensitatea de stropire ii reprezinta o caracteristica a
instalatiei, si este data de debitul asigurat de sprinkler pe unitatea de
suprafata protejata.
 Aşadar, pentru stingerea incendiului este necesar ca valorile
intensităţilor de stropire să fie mai mari sau cel puţin egale cu
valorile intensităţilor de stingere.

is<ii
 În cazul în care intensitatea de stropire este mai mică decât cea de
stingere, se pot modifica coordonatele geometrice de amplasare a
sprinklerelor (înălţimi, distanţe între sprinklere), caracteristicile
hidraulice ale sprinklerelor (mărimile ai şi Hi, respectiv k, p) sau se
aleg alte tipuri de sprinklere.
 Intensitatea de stingere, is [l/sm2]– NP086/2005
Materiale combustibile ce ard sau secţii is i pr
de producţie în care s-a produs incendiul [l/sm 2 ] [l/sm] pulv[l/sm 2 ] [l/sm 2 ]
Acoperişuri mari combustibile 0,13-0,15 0,65-0,75 0,13-0,15 0,07

Anvelope din cauciuc 0,2 1,1 0,15 0,1

Baza m etalică neizolată a unor coloane sau
- - - 0,08
vase tehnologice
Benzi rulante - - - 0,17

Bum bac afânat 0,08 - 0,03 0,015

Cabluri electrice cu izolaţia combustibilă 0,25 - 0,2 0,1

Carbolit 0,06 -

Cărţi pe rafturi din lemn 0,04 - 0,03 -

Celuloză afânată 0,05 - 0,04 -

Cherestea în stive cu spaţii intermediare între
acestea:
- până la 10m - 1,2 - 0,6 l/sm

- până la 25m - 0,6 - -

- până la 40m - 0,2 - -

Clădiri de producţie având gradul III, IV sau V
0,06-0,2 0,4-0,5 0,13 0,07
de rezistenţă la foc
Corpul avioanelor 0,3 - 0,2 0,1

Diverse m ateriale în exteriorul carcasei navelor 0,2 - 0,18 0,1

Diverse m ateriale în interiorul carcasei navelor 0,11 - 0,8 0,05

Deşeuri de mase plastice 0,2 - 0,1 0,05

Elemente orizontale combustibile sau materiale 0 ,2  0 ,5
protejate prin proiect cu instalaţii fixe de - - -
0 ,15  0 ,3
stingere
Garaje 0,1 - 0,05 0,03

INTENSITATEA DE STINGERE SAU

DENSITATEA DE CALCUL – SR EN
12845/2009 is [mm/min]
Intensitatea de stingere sau densitatea
de calcul – SR EN 12845
 Se remarca diferenta de unitati de masura
utilizate pentru intensitatea de stingere utilizate
in cele doua documente: in NP086-05,
intensitatea de stingere este exprimata in l/s
m2, iar in SR EN 12845, in mm/min.
 Echivalenta intre cele doua unitati de masura
este urmatoarea:

l dm 3 m 3  10 3 m  10 3 mm 1 mm
     
s  m2 s  m2 s  m2 s s 60 min

CALCULUL INSTALATIEI DE STINGERE

A INCENDIILOR CU SPRINKLERE

 Alegerea tipului de sprinklere (k, p)

 Amplasarea sprinklerelor pe planuri
 Alegerea intensitatii de stingere is
 Verificarea intensitatii de stropire ii
 Determinarea ariei de declansare simultana
 Stabilirea zonei de calcul
 Determinarea debitului de calcul al instalatiei
 Dimensionarea retelei
INTENSITATEA DE STROPIRE ŞI
INTENSITATEA DE STINGERE CU APĂ
 Intensitatea de stropire cu apă ii la funcţionarea unui singur sprinkler
având debitul specific qis în l/s, este dată de relaţia:
qis
ii  [l/sm2]
Ai
 Intensitatea de stropire minima is este dată de relaţia:

qis min
ii ,min  [l/sm2]
Ap
în care qismin este debitul specific al sprinklerului amplasat în poziţia
cea mai dezavantajoasă din punct de vedere hidraulic (în punctul cel mai
înalt şi mai îndepărtat de punctul de alimentare cu apă a instalaţiei), în
l/s.
 Conditia esentiala pentru stingerea incendiilor este:

ii ,min  is
 Aşadar, pentru stingerea incendiului este necesar ca:
valorile intensităţilor de stropire > valorile intensităţilor de stingere.

VERIFICAREA INTENSITATII DE
STROPIRE
 Intensitatea de stropire se determina cu relatia:
qis
ii 
Ac
 Cum determinam Ac?
 Cum determinam debitul unui sprinkler, qis ?
 In functie de clasa de risc, rezulta:
 Aria maxima protejata de un sprinkler, Ac
 Tipul de sprinkler utilizat, respectiv factorul
nominal al sprinklerului K, cu care se determina
debitul qis
qis  K p [l/min]
 Intensitatea de stropire sau densitate de calcul,
sprinklere recomandate (k – factor nominal) – SR
12845

qis  K p [l/min]
k - factor nominal; p  presiune [bar]
Presiunea minima aferenta sprinklerului se determina din egalitatea intre
intensitatea de stingere is si intensitatea de stropire ii
ii ,min  is

Calculul instalatiei de stingere a

incendiilor cu sprinklere
 Alegerea intensitatii de stingere, is
 Alegerea tipului de sprinklere (k, p)
 Amplasarea sprinklerelor pe planuri
 Verificarea intensitatii de stropire, ii
 Determinarea ariei de declansare simultana
 Stabilirea zonei de calcul
 Dimensionarea retelei
 Determinarea debitului de calcul al instalatiei
 Configuratie retele sprinklere

Stabilirea ariei de declansare simultana

Numărul n de sprinklere care funcţionează simultan (din numărul total N de sprinklere
montate în instalaţie) amplasate în aria de declanşare As dintr-un compartiment de incendiu al
clădirii, se determină cu relaţia:
A
n s (2.53)
Ap
 Debitul de calcul al conductelor

a. debite de calcul pentru dimensionarea conductelor

Debitul de calcul necesar dimensionării conductelor, Qis, se determină considerând
funcţionarea simultană a sprinklerelor amplasate în aria A, de declanşare a sprinklerelor dintr-
un compartiment de incendiu al clădirii, cu relaţia:
n
Qis   qisj [l/s] (2.54)
j 1
în care:
n este numărul sprinklerelor prevăzute să funcţioneze simultan — montate în aria de
declanşare As — determinat cu relaţia (2.53);
qisj — debitul specific pentru un sprinkler determinat cu relaţia (2.50).

Metode de dimensionare
 Dimensionarea conductelor şi calculul pierderilor totale de
sarcină.
La calculul hidraulic de dimensionare a conductelor instalaţiei cu
sprinklere se ţine seama de următoarele particularităţi:
 pentru a determina debitul la fiecare sprinkler se va calcula, în
prealabil, presiunea disponibilă la sprinklerul respectiv;
 debitul sprinklerului montat pe o conductă (ramură) a reţelei, în
situaţia cea mai favorabilă (cel mai apropiat de punctul de intrare
a apei în conducta respectivă), nu va depăşi cu 15%
debitul sprinklerului din situaţia cea mai
defavorabilă;
 în cazurile în care echilibrarea hidraulică a reţelei nu se
poate realiza numai prin dimensionarea la vitezele maxime
admise ale apei, se prevăd diafragme pe ramurile cu
presiune în exces.
 Metode de dimensionare
 Dimensionarea conductelor instalaţiei cu sprinklere în
condiţiile arătate mai sus se poate efectua într-unul din
următoarele moduri:
 prin adoptarea unui diametru constant al
ramurii pe care se montează sprinklerele,
folosind rezistenţele hidraulice unitare;
 prin adoptarea unui diametru telescopic al ramurii pe care
se montează sprinklerele;
 folosind o pierdere de sarcină liniară specifică medie, im, în
mmH2O/m, pentru ramura care se dimensionează;
 realizând acelaşi debit la fiecare sprinkler prin
diafragmarea racordurilor acestora.

Etape de calcul
 Realizarea schemei de calcul pentru aria de
declansare simultana
 Numerotarea tronsoanelor de calcul
 Realizarea calculului de dimensionare pentru
ramura principala
 Realizarea calculului de dimensionare pentru
ramurile secundare
Schema de calcul

Etape dimensionare
 Se considera presiunea pentru primul
sprinkler, p1 [bar, mH2O]
 Se determina debitul pentru primul sprinkler,

q  qis  ai  H i  k  pi / 60

 se calculeaza pierderi de sarcina pentru

tronsonul 1.1,
hr1.1 = (il +hrloc)1.1
l v 2 8 
hri = il =  = 6 2 5  5 lq2
d 2g 10 g d d

 Cine e lambda?
Coeficientul lui Darcy
7
 Calculul lui lambda – Darcy (Moody) - 2340 < Re < 10 :
vd
Re =

k 10 6 1/3
 = 0,0055 [1 + (20.000 + ) ]
d Re

 v – viteza
 D – diametrul conductei (interior)
  - coeficient de viscozitate cinematica, la o
temperatura de 10C,  = 1,3110-6 m2/s
 K = rugozitate absoluta, k = 0,15 mm
 k/D = rugozitate relativa

Dimensionarea conductelor instalaţiei cu

sprinklere folosind rezistenţele hidraulice
unitare
 Rezistenţa hidraulică unitară A corespunzătoare unui anumit diametru d
se defineşte ca fiind numeric egală cu pierderea de sarcină liniară hri ce
se produce la trecerea unui debit q egal cu unitatea, printr-o conductă
având lungimea l = 1 m şi se determină din relaţia:

  l v2 8 
hri  i  l     5  l  q2  A l  q2
d 2 g 10  g    d d
6 2 5

0,0826 
A 
10 6 d 5

q  qis  ai  H i  k  pi / 60
 Dimensionarea conductelor instalaţiei cu
sprinklere folosind rezistenţele hidraulice
unitare
 Pierderea de sarcina totala pentru o ramura cu n sprinklere:

 
n 1
hri  A  l   q j  A  l  q1  q2  q3  ... 
2 2 2 2

j 1


 A  l  q1  2  q1   3  q1   ... 
2 2 2

2

 A  l  q1 12  2  3  ... 
2 2

n 1
n  (n  1)  (2n  1)
 A  l  q   j 2  A  l  q2 
2

j 1 6
 de unde:
6  hri
A
n  ( n  1)  ( 2n  1)  l  ai2  H i

Rezistenta hidraulica unitara

 Punând condiţia ca debitele sprinklerelor extreme de pe o
ramificaţie să nu difere cu mai mult de 15%, se obţine:

qn  1,15  q1 ; q1  ai  H i ; qn  ai  H i  hri
2
qn a  H i  hri  ai  H i  hri 
 1,15  i ,    1,15 2
q1 ai  H i  a  H 
 i i 
ai  H i  hri 
2

2
 1,3225 
ai  H i
H i  hri  1,3225  H i  hri  0,3225  H i  0,3  H i
Rezistenta hidraulica unitara
6  hri
A 
n  (n  1)  (2n  1)  l  ai2  H i
6  0,3  H i
A 
n  (n  1)  (2n  1)  l  ai2  H i
1,80  H i / 1,35
A 
n  (n  1)  (2n  1)  l  ai2  H i
1,80 / 1,35
A 
n  (n  1)  (2n  1)  l  ai2
1,33
A
n  (n  1)  (2n  1)  l  ai2

Valorile lui A

 Se determina numarul de sprinklere de pe o ramura

 Se determina A
 Se stabileste diametrul pe ramura => diametru
constant pe ramura
 Metode de dimensionare
 Dimensionarea conductelor instalaţiei cu
sprinklere în condiţiile arătate mai sus se poate
efectua într-unul din următoarele moduri:
 prin adoptarea unui diametru telescopic
al ramurii pe care se montează
sprinklerele (SR 12845-2009);
 folosind o pierdere de sarcină liniară specifică
medie, im, în mmH2O/m sau Pa/m, pentru
ramura care se dimensionează;
 realizând acelaşi debit la fiecare sprinkler prin
diafragmarea racordurilor acestora.

Determinarea debitelor sprinklerelor

 Debitul pentru al doilea sprinkler
q2  a1 H  hr1.1 , hr1.1  f (q1.1 ); q1.1  q1
 Debitul pentru al treilea sprinkler, etc
q1.1  q1
q1.2  q1.1  q2
hr1.2  f (q1.2 )
q3  ai H i  hr1.1  hr1.2
q 4  ai Hi  hr 1.1  hr 1.2  hr1.3
q 6  ai Hi  hr 1.1 ...hr 1.5
 Echilibrarea ramurilor
 Se considera H’ – presiunea la cel mai dezavantajat
sprinkler
 Se calculeaza ramura in functie de necunoscuta H’
 Se determina H’ din conditia de echilibrare
 Se reface calculul pentru ramura
 Se continua cu calculul tronsoanelor principale (a
colectorului)
 Calculul se realizeaza pentru aria de declansare simultana
 Debitul rezultat este cel final pt gospodaria de incendiu

Metode de dimensionare
 Dimensionarea conductelor instalaţiei cu
sprinklere în condiţiile arătate mai sus se poate
efectua într-unul din următoarele moduri:
 prin adoptarea unui diametru telescopic al ramurii
pe care se montează sprinklerele;
 folosind o pierdere de sarcină liniară
specifică medie, im, în mmH2O/m, pentru
ramura care se dimensionează;
 realizând acelaşi debit la fiecare sprinkler prin
diafragmarea racordurilor acestora.
 Dimensionarea conductelor instalaţiei cu
sprinklere folosind pierderea de sarcină
liniară specifică medie
 Se pune condiţia ca între debitele sprinklerelor extreme montate
cel mai îndepărtat şi respectiv cel mai apropiat de punctul de
intrare a apei, să nu existe o variaţie de debit mai mare de 15%:
qn = 1,15 × q1.

q1  ai  H i ; q n  ai  H n ,
q n2 (1,15q1 ) 2 1,3225  q12
Hn  2  
ai ai2 ai2
H n  H1 1,3225  q12 q12
imed    0, 23 
n
1,35  ai2 ai2
n
1,35   li
l
i 1
i este suma lungimilor tronsoanelor de conducte pe traseul dintre
i 1 sprinklerele extreme amplasate în aria de declanşare
simultană.

Metode de dimensionare
 Dimensionarea conductelor instalaţiei cu
sprinklere în condiţiile arătate mai sus se poate
efectua într-unul din următoarele moduri:
 prin adoptarea unui diametru telescopic al ramurii
pe care se montează sprinklerele;
 folosind o pierdere de sarcină liniară specifică
medie, im, în mmH2O/m, pentru ramura care se
dimensionează;
 realizând acelaşi debit la fiecare
sprinkler prin diafragmarea racordurilor
acestora.
Dimensionarea conductelor instalatiei cu sprinklere
considerând acelasi debit la fiecare debit
 debitul de calcul al unui tronson de conductă rezultă prin însumarea
debitelor sprinklerelor alimentate cu apă din acel tronson de
conductă.
 calculul hidraulic se efectuează mai întâi pentru traseul principal, de
alimentate cu apă a sprinklerului cel mai dezavantajat, amplasat în
sectorul cu n sprinklere cuprinse în aria de deplasare simultană.
 Cunoscând debitul de calcul al fiecărui tronson de conductă şi
alegând viteze medii ale apei până la valoarea maximă admisă de 5
m/s, se efectueaza dimensionarea conductelor şi calculul pierderilor
totale de sarcină
 in final, se determină sarcina hidrodinamică necesară pentru
alimentarea cu apă a instalaţiei cu sprinklere.
 Ramurile secundare se dimensionează la sarcinile disponibile din
nodurile traseului principal de conducte al reţelei.
 Consecinţa acestui procedeu de calcul este că atât la racordul
fiecărui sprinkler, cât şi pe ramificaţiile secundare trebuie
prevăzute diafragme pentru consumarea sarcinii (presiunii) în
exces he.

Calculul diagragmelor
 Calculul instalatiei de stingere a
incendiilor cu sprinklere
 Alegerea intensitatii de stingere
 Alegerea tipului de sprinklere (k, p)
 Amplasarea sprinklerelor pe planuri
 Verificarea intensitatii de stropire
 Determinarea ariei de declansare simultana
 Stabilirea zonei de calcul
 Dimensionarea retelei
 Determinarea debitului de calcul al
instalatiei

Debitul de calcul al conductelor

a. debite de calcul pentru dimensionarea conductelor

Debitul de calcul necesar dimensionării conductelor, Qis, se determină considerând
funcţionarea simultană a sprinklerelor amplasate în aria A, de declanşare a sprinklerelor dintr-
un compartiment de incendiu al clădirii, cu relaţia:
n
Qis   qisj [l/s] (2.54)
j 1
în care:
n este numărul sprinklerelor prevăzute să funcţioneze simultan — montate în aria de
declanşare As — determinat cu relaţia (2.53);
qisj — debitul specific pentru un sprinkler determinat cu relaţia (2.50).
Calculul instalatiei de stingere a
incendiilor cu sprinklere
 Alegerea intensitatii de stingere
 Alegerea tipului de sprinklere (k, p)
 Amplasarea sprinklerelor pe planuri
 Verificarea intensitatii de stropire
 Determinarea ariei de declansare simultana
 Stabilirea zonei de calcul
 Determinarea debitului de calcul al instalatiei
 Dimensionarea retelei
 Echipamente de control si semnalizare
 Gospodaria de incendiu

Timp de operare al sprinklerelor

 SR 12845/2009:
 LH 30 min;
 OH 60 min;
 HHP 90 min;
 HHS 90 min.
 NP086/05 – 60 min
 STAS 1478/90 – 60 min
 Volumul de apa pentru sprinklere este
intangibil:
 Vspk = Qc,spk x 60 min
Gospodaria de apa – statia de pompare
 Camera echipamentelor de alimentare cu apă
 Camera echipamentelor de alimentare cu apă, ca de
exemplu pompe, hidrofoare şi rezervoare
gravitaţionale, nu trebuie amplasate în clădiri sau
anexe ale acestora în care au loc procese tehnologice
periculoase sau există pericol de explozie.
 Sursele de apă, robinetele de oprire, supapa de control
şi semnalizare trebuie montate astfel încât să fie uşor
accesibile chiar şi într-o situaţie de incendiu. Toate
aceste componente ale surselor de apă trebuie
montate astfel încât să fie ferite de intemperii şi să fie
protejate împotriva îngheţului.
 Protecţie la îngheţ
 Postul de control şi conducta de alimentare trebuie
menţinute la o temperatură de minimum 4°C.

Accesorii obligatorii
 Aparate de încercare a instalaţiei
Instalaţiile sprinkler trebuie permanent monitorizate cu
ajutorul dispozitivelor de măsurare a presiunii şi debitului
 La supapa de control şi semnalizare
 Un dispozitiv de măsurare a debitului trebuie montat la
fiecare supapă de control şi Semnalizare;
 Un robinet de încercare a debitului suplimentar, dacă
caracteristica de pierdere de debit nu este specificată,
montat pe supapă, în aval de robinetul de oprire principal,
pentru a obţine informaţii despre presiunea de alimentare.
 Este recomandat ca robinetele de încercare ale debitului şi
reţeaua de canalizare să aibă un diametru nominal de 40
mm pentru instalaţiile de clasă LH şi de 50 mm pentru
celelalte instalaţii.