Cine isi aduce aminte de anii de scoala, in care datoria noastra era s ă retinem

date importante la istorie, sa reproducem comentarii literare si sa folosim

formule matematice? Premiantul clasei, cel mai bun la matematica si romana,
avea 10 pe linie chiar daca era un pic afon la muzica si nici la desen nu avea
talent. Suntem cu totii marturie a faptului ca sistemul traditional de educatie, cu
inclinatia sa catre memorare si logica matematica, functioneaza pe premisa ca
toti elevii trec prin acelasi proces de acumulare a cunostintelor. Dar cum
ramane cu elevii pasionati de sport care reusesc sa alerge 50 de minute fara
oprire, sau cu micii iubitori de natura care recunosc toate plantele, dar care nu
primesc 10 decat la biologie?

Ideea ca nu toata lumea reactioneaza la aceiasi stimuli in procesul de invatare l-

a determinat pe profesorul Howard Gardner, de la Universitatea Harvard, sa puna
sub semnul intrebarii felul in care este organizat sistemul educational la nivel
global. Așa a luat naștere, în 1983, Teoria Inteligențelor Multiple, care a evoluat
intr-o stiinta de sine statatoare imbratisata de profesori si educatori din lumea
intreaga. Rezultatul? Elevi mai implicati in procesul de invatare si apreciati la
adevarata lor valoare!

Ce este Teoria Inteligențelor Multiple

și ce impact are asupra procesului de
învățare?
Pornind de la ideea ca viziunea asupra capacitatii intelectuale este una limitata,
Gardner a teoretizat existenta a opt inteligențe distincte, sugerand chiar
prezenta celei de-a noua, asa zisa inteligenta existentiala. In opinia sa, fiecare
dintre noi suntem un amalgam unic de abilitati si talente, iar capacitatea de
memorare sau logica nu sunt singurele elemente care ne definesc. Un copil
poate sa abia o ureche muzicala excelenta, dar de asemenea poate sa spuna
povesti cu talent, sa se orienteze foarte bine in spatiu si sa inteleaga emotiile
celorlalti dintr-o singura privire.

Asadar, felul in care sunt combinate aceste inteligente multiple este ceea ce ne
diferentiaza ca indivizi si determina apoi modul in care rezolvam probleme si
evoluam ulterior. Insa tocmai aceste diferente devin o provocare pentru sistemul
traditional de educatie, care presupune ca toata lumea e la fel, deci invata la fel.
Poate acesta este motivul pentru care majoritatea copiilor nu se simt stimulati
sau apreciati la adevarata lor valoare intr-o sala traditionala de clasa.

Lucian, un profesor de limba engleză cu experienta de 10 ani in sistemul public

de invatamant, si-a dat seama rapid ca potentialul multor elevi este irosit de
modul foarte rigid de predare si de programa neadaptata tuturor nevoilor. „Cand
ajungeam la conjugarea verbelor in engleza, simteam ca ma lovesc de un zid
invizibil. Copiii deveneau reticenti la invatare si foarte putini retineau formele
corecte.” Solutia identificata de Lucian a fost migrarea catre un mediu unde sunt
luate in considerare talentele speciale ale fiecarui elev. „La Shakespeare
School, verbele devin parteneri de joaca. Le punem in scena, jucam mima si
facem tabele interactive la care participa toata lumea.”

Pentru Miruna, o fetita de 10 ani cu par cret si zambet timid, scrisul in limba
engleza devenise o problema reala care o facea sa stea retrasa in banca. Asta
pana cand parintii au inscris-o la cursuri de engleza ce au la baza Teoria
Inteligentelor Multiple. Ce s-a intamplat aici? Profesorul i-a sugerat Mirunei sa
deseneze in loc sa scrie, si imediat literele s-au transformat in cuvinte ce au
prins contur in povestile ilustrate ale fetitei.

Ce tip de inteligență are copilul tău?

La fel ca Miruna, fiecare copil are punctele sale forte, iar descoperirea
combinatiei unice de abilitati devine indispensabila pentru adaptarea procesului
de invatare. In acest scop, profesorii de la Shakespeare School au pregatit un
grafic interesant care pune in evidenta caracteristicile fiecarui tip de inteligenta.

1. Inteligenta vizual-spatiala
Oamenii care au o inteligenta vizual spatiala superioara sunt priceputi la
vizualizarea anumitor spatii sau obiecte, se orienteaza bine si au abilitati de
folosire a hartilor, tabelelor sau a aparatului de fotografiat sau filmat.

Caracteristici:

 Pasiune pentru scris si citit

 Interepretare a hartilor sau a graficelor
 Inclinatie catre rezolvarea puzzle-urilor
 Recunoastere a anumitor tipare
 Talent la desen sau arte vizuale

2. Inteligenta lingvistica
Cei care poseda o inteligenta lingvistica puternica sunt capabili sa foloseasca
cuvintele atat in scris, cat si in citit. Sunt superiori atunci cand vine vorba sa
povesteasca, sa memoreze informatie si sa citeasca.

Caracteristici:

 Memorare si reproducere a informatiei orale sau scrise

 Pasiune pentru citit si scris
 Capacitate de a explica anumite notiuni
 Talent la dezbateri sau discursuri persuasive
 Utilizare a umorului in istorisire

3. Inteligenta logic-matematica
Oamenii care poseda o inteligenta logic-matematica superioara au abilitati de
recunoastere a tiparelor, deductie si analiza logica a problemelor. Pentru ei,
numerele, relatiile si tiparele se transforma in concepte.

Caracteristici:

 Capacitate sporita de rezolvare a problemelor

 Inclinatie catre gandirea abstracta
 Placere pentru experimente stiintifice
 Talent la rezolvarea problemelor complexe
4. Inteligenta corporal-kinestezica
Persoanele cu acest tip de inteligenta au abilitati de miscare corporala, actiuni
interpretative si control fizic. De asemenea, ei poseda coordonare si dexteritate
impresionante.

Caracteristici:

 Talent la dans si sport

 Pasiune pentru confectionarea obiectelor cu propriile maini
 Coordonare fizica sporita
 Capacitate de a memora lucruri prin actiune, nu prin auz sau vaz

5. Inteligenta muzicala
Cei care poseda o inteligenta muzicala dezvoltata gandesc in tipare, ritm si
sunet. Au o apreciere si intelegere crescuta pentru muzica, compozitie si arta
interpretativa.

Caracteristici:

 Pasiune pentru cantat si instrumente muzicale

 Recunoastere facila a tiparelor muzicale si a tonurilor
 Memorare si reproducere a melodiilor
 Intelegere sporita a structurii muzicale, a ritmului si a notelor

6. Inteligenta interpersonala
Persoanele cu o inteligenta interpersonala dezvoltata sunt capabili de intelegere
si interactiune umana la un nivel superior. Sunt foarte abili la evaluarea
emotiilor, a motivatiilor, dorintelor si intentiilor celor din jurul lor.

Caracteristici:

 Capacitate superioara de comunicare verbala

 Talent la comunicarea non-verbala
 Viziune din multiple perspective a situatiilor
 Crearea unor relatii sociale pozitive
 Talent la armonizarea conflictului in diverse grupuri

7. Inteligenta intrapersonala
Cei care poseda o inteligenta intrapersonala superioara sunt constienti de
starile lor emotionale, de sentimente si motivatii. Au o inclinatie catre auto-
reflectie si analiza, visare, explorare a relatiilor cu ceilalti si evaluare a
punctelor forte.

Caracteristici:

 Talent la analizarea propriilor slabiciuni si a punctelor forte

 Pasiune pentru analizarea teoriilor si ideilor
 Constientizarea propriilor sentimente si ganduri
  Intelegerea clara a propriilor motivatii

8. Inteligenta naturalista
Persoanele cu o inteligenta naturalista mai dezvoltata sunt in armonie cu natura
si sunt interesate de explorarea si protejarea mediului si a speciilor de plante
sau animale. Sunt foarte constienti de schimbarile subtile din mediul lor si nu
accepta foarte usor domeniile care nu au legatura cu natura.

Caracteristici:

 Inclinatie catre domenii precum botanica, zoologie, biologie

 Talent pentru categorizare si catalogarea informatiei
 Pasiune pentru gradinarit, camping, catarari si explorarea mediului

Inteligențele Multiple în sala de clasă

Suntem deja familiarizati cu metodele conventionale de invatare din sistemul
traditional de educatie, precum lectura, dictare sau formule. Insa teoria lui
Gardner ne arata ca acelasi continut standard poate fi prezentat in mai multe
feluri. Vacanta de vara a elevilor nu trebuie neaparat sa fie un subiect de
compunere, ci se poate transforma in piesa de teatru, in cantec sau intr-un
roman grafic.

Dupa cum am descoperit si noi, la Shakespeare School, atunci cand profesorii au

libertatea de a dezvolta metodele conventionale, atitudinea elevilor fata de
invatare se schimba. Copiii devin mai receptivi, mai productivi si mai implicati in
intregul proces. Asta nu inseamna ca nu primesc teme pentru acasa, dar
invatarea se face cu si din placere!