Hesiod a fost un poet epic grec, considerat a fi, după Homer, cel mai

vechi scriitor al Greciei. Este autorul poemului genealogic „Teogonia”,

consacrat panteonului divinităților elene, folosind tiparul mitului și noțiunea
vârstelor. De asemenea, tot lui îi aparține și poemul didactic „Munci și zile”,
opera pătrunsă de poezia sinceră a naturii, calendar pentru agricultori și
navigație, cu prețioase indicații.
Opera sa capitala este 'Munci si zile', poem inchinat omului. Este
primul care arata ca intre aristocratia gentilica si saracimea satelor si oraselor
se duce o lupta ascutita. Cei bogati si puternici strivesc pe cei sarmani, saraci.
si el sustine nevoia de a se reintoarce la vremurile trecute, detesta timpul
prezent si glorifica 'varsta de aur'. Este primul poem didactic
despre agricultură și aparține lui Hesiod. Scopul operei era insuflarea ideii
de dreptate, Dreptatea, fiica lui Zeus, care trebuie să călăuzească viața, și
cultivarea respectului față de munca grea a truditorilor pământului. Pe lângă
sfaturile referitoare la agricultură și la negoț, pe lângă elogiul ritmului unei
existențe în concordanță cu natura, două mituri domină opera: mitul Pandorei,
plăsmuită de Zeus ca pedeapsă pentru muritorii cărora Prometeu le dăruise
focul furat de la zei, și mitul vârstelor. Dupa vârsta de aur din timpul
lui Cronos, existența umana cunoscuse declinul prin vârsta de argint, vârsta
de bronz, vârsta eroilor, ajungând, în contemporaneitate, la vârsta de fier,
departe de fericirea inițială, de temperanță si de armonie
Este o opera – pion intr-ale politicii (scopul fiind ca fiecare individ,
urmarindu-si liber scopurile va contribui si la alt scop: o viata mai buna a
cetatii, a polisului), economicii (munca fiind primul mijloc la dispozitia
oamenilor pentru a scapa de foamete, saracie, frig, umilinte), eticii (autorul

1
fiind masiv preocupat de dreptate, dreapta cumpatare, munca eficienta,
respectarea regulilor, a semnificatiilor zilelor etc.), dreptului (ideea de
dreptate fiind aproape permanent prezenta), managementului (poemul fiind
un adevarat indreptar de gandire, simtire si actiune cu privire la scopuril,
mijlaocele si adecvarile din actiunile oamenilor)
Daca vorbim despre Teogonia, această lucrare este un poem-catalog, de
factură filosofică, despre genealogiile zeilor. În prolog, după invocarea și
slăvirea muzelor, poetul enunță subiectul poemului pe care îl va compune
sprijinit de acestea. În poem va cânta despre nașterea Cerului și a Pământului,
despre zeii cei mai vechi și despre generațiile divine care au urmat. Poemul
este cea mai veche încercare de explicare genealogică şi clasificare a
divinităţilor mitologice. Din substanţa acestei scrieri se desprind însă şi
elementele unui mit cosmogonic, în care Haosul, identificat ca un spaţiu
imens şi umed, Pământul(Gaia) şi Iubirea (Eros) figurează ca elemente
primordiale în formarea universului.
Dacă în Teogonia efortul principal al autorului se îndreaptă spre
edificarea unui sistem explicativ al naturii, în poemul Munci şi zile inspiraţia
morală are un rol determinant. Este posibil ca, în elaborarea acestei scrieri,
Hesiod să fi utilizat roadele unei tradiţii întreţinute de înţelepciunea populară,
dar în utilizarea acestui material el a investit calităţile unui spirit filosofic şi
ale unui observator profund. Atent şi sensibil la spectacolul nedreptăţii şi
inegalităţilor sociale, deplânge condiţia celui silit să muncească din răsputeri
pentru a-şi asigura o biată existenţă de azi pe mâine. Situaţia e înrăutăţită şi
mai mult de egoismul şi răutatea oamenilor – arată Hesiod, făcând aluzie la
fratele său Perses -, gata să se înşele unii pe alţii şi să facă abuz de forţa lor.

2
indreptarea e numai în muncă. Dacă e pesimist faţă de ceea ce constată în jurul
său, priveşte cu încredere viitorul care se întemeiază pe o muncă cinstită.
In aceste lucrari Hesiod demonstraza cum un climat de justitie si de domnie
a legii este garantul dezvoltarii economice armonioase a „cetatii” ,a
„polisului”
În concluzie pot spune ca Hesiod este primul care arata ca intre
aristocratia gentilica si saracimea satelor si oraselor se duce o lupta ascutita.