TEMA 1

Examinarea Nou Născutului:

Respiraţia Puerilă La Nou-Născuţi Este Cauzată De:

A) [ ] Elasticitatea Înaltă Şi Peretele Toracic Subţire
B) [ ] Asocierea Respiraţiei Laringiale
C) [ ] Distanţa Mică De La Fisura Vocală Pînă La Locul Auscultaţiei Respiraţiei
D) [x] Toate Cele Enumerate Anterior
E) [ ] Nici Una Din Cele Enumerate Anterior

Mecanismele Pierderilor De Căldură La Nou-Născuţi?

A) [ ] Radiaţia
B) [ ] Conducţie
C) [ ] Iradiere
D) [ ] Evaporare
E) [x] Toate Cele Enumerate Anterior

Mirosul De "Şoarece" De La Nou-Născut Poate Fi Legat Cu:

A) [ ] Boala Goşe
B) [ ] Sindromul Patau
C) [x] Fenilcetonuria
D) [ ] Leucinoza
E) [ ] Administrarea Vitaminelor

Milia La Nou-Născuţi Prezintă:

A) [ ] Obturaţia Canalelor Sudoripare
B) [x] Obturaţia Canalelor Glandelor Sebacee
C) [ ] Afectarea Bacteriană A Foliculelor Glandelor Sebacee
D) [ ] Nici Una Din Cele Enumerate Mai Sus
E) [ ] Afectarea Bacteriană A Canalelor Sudoripare

La Naştere La Un Nou-Născut Normoponderal Pot Fi Deschise Fontanelele:

A) [ ] Laterale Anterioare
B) [ ] Laterale Posterioare
C) [ ] Posterioară
D) [x] Anterioară
E) [ ] Toate Cele Enumerate Mai Sus

Reflexul Babchin Dispare La Vârsta De:

A) [ ] O Lună
B) [ ] 3 Luni
C) [x] 4 Luni
D) [ ] 6 Luni
E) [ ] 1 An
Suflu Sistolic În Primele Ore De Viaţă Auscultativ Se Evidenţiază:
A) [ ] La Nou-Născuţii Sănătoşi
B) [ ] Cu Hipertensiune Pulmonară
C) [ ] SDR
D) [ ] Pneumonii
E) [x] Toate Cele Enumerate

Câtă Urină Elimină Un Nou-Născut Normoponderal În Primele Ore De Viaţă?

A) [ ] 50 Ml/Kcorp
B) [ ] 25 Ml/Kcorp
C) [ ] 6-8 Ml/Kcorp
D) [x] Anurie Fiziologicг Sau Oligurie
E) [ ] 40 Ml/Kcorp

Care Nivel De Temperatură La Nou-Născut Se Consideră Normal:

A) [ ] 35,0 Oc
B) [x] 36,5o C
C) [ ] 37,0 Oc
D) [ ] 37,5 Oc
E) [ ] Nici Una Din Cele Enumerate Mai Sus

Culoarea Pămîntie A Pielii La Nou-Născut Poate Vorbi Despre:

A) [x] Acidoză Metabolică
B) [x] Infecţie Intrauterină
C) [ ] Canal Arterial Comun
D) [ ] Tetrada Fallot
E) [ ] Insuficienţa Cardiacă Pe Stânga

Care Schimbări Ale Pielii Sunt Fiziologice Pentru Un Nou-Născut ?

A) [ ] Paloare Pronunţată
B) [ ] Icterul Tegumentelor În I Zi De Viaţă
C) [x] Milia
D) [x] Miliaria Cristalină
E) [x] Nevus

Complicaţiile Hipotermiei La Nou-Născuţi:

A) [x] Hipoglicemia
B) [x] Şocul
C) [x] Apnea
D) [ ] Hemoragia Intraventriculară
E) [x] Acidoza Metabolică
Pentru Menţinerea Temperatrii Corpului Copilului În Timpul Transportării E Necesar De A Fi
Folosite Următoarele Metode:
A) [x] Contactul "Piele La Piele"
B) [x] Incubatoarele De Transport
C) [x] Saltele Umplute Cu Apă
D) [x] Copilul Învelit În Plapumă
E) [ ] Copilul Înfăşat Foarte Strîns

Mecanismele Transmiterii De Căldură La Nou-Născuţi:

A) [x] Radiaţia
B) [ ] Iradierea
C) [x] Conducţia
D) [x] Convenţia
E) [x] Evaporarea

Mecanismele Transmiterii De Căldură La Nou-Născuţi:

A) [x] Radiaţia
B) [ ] Iradierea
C) [x] Conducţia
D) [x] Convenţia
E) [x] Evaporarea

Localizarea Petelor Mongoloide:

A) [x] În Regiunea Lombară
B) [x] În Regiunea Sacrală
C) [x] Pe Muschiul Gluteus
D) [ ] Pe Mîini
E) [ ] Toate Cele Indicate Mai Sus

1. Semnele unui nou nascut viabil:

1) respiratie
2) bataile cardiace
3) pulsatia venei ombilicale
4) miscari spontane musculare
5) existenţa unor reflexe innascute
6) absenţa tuturor semnelor
2. Nou-născut prematur este un copil:
1) vârsta gestaţională mai mică de 37 de săptămâni.
2) vârsta gestaţională de 28 de săptămâni.
3) lungimea mai mică de 45 cm
3. Nou-născut la termen este un copil:
1) vârsta gestaţională 37 - 42 săptămâni de sarcină
2) vârsta gestaţională de 37 - 40 săptămâni de sarcină
3) vârsta gestaţională de 36 - 40 săptămâni de sarcina
4. Nou-nascut suprapurtat este un copil:
1) Termenul de 42 de săptămâni gestație sau mai mult
2) până la 42 de săptămâni.
5. Greutate mica la nastere:
1) mai mica de 2500 g
2) mai mică de 2000 g
3) mai mica de 1500 g
6. Foarte redusă greutatea la naștere:
1) mai puţin de 1500 g
2) mai mică de 2000 g
3) mai mică de 1000 g
7. Extrem de redus greutatea la naștere:
1) mai mica de 1500 g
2) mai mică de 2000 g
3) mai mica 1000 g

8. Indică conformitatea următoarelor perioade:

1) prenatal
2) intrapartum
3) neonatală precoce
2) De la debutul nasterii
1) De la conceptie pina la nastere
3) De la naştere până la 168 ore

9. Adaptarea metabolica a nou-nascutului se manifesta:

1) în direcţia metabolismului proteinelor catabolice
2) în hipoglicemie, acidoză metabolică
3) în direcţia metabolismului proteic catabolic, acidoză metabolică, hipoglicemie
10. Dupa nastere, temperatura copilului:
1) scade
2) creştere
3) normală
11. Pierderea in greutate fiziologica:
1) 5-8%
2) 10-12%
3)> 12%
12. Cauzele de icter fiziologic:
1) hemoliză
2) reducerea activităţii glucozoroniltransferaza
3) acivitate scazuta a hipoalbuminemiei si glucozoraniltransferaza
13. Criza sexuală la nou-nascut predomina:
1) fete
2) la baieti
3) la fete şi băieţi
14. Pentru caracteristicile tranzitorii ale funcției renale la sugarii includ:
1) urină cu acid uric
2) proteinurie şi leukocituria
3) oligurie şi urină cu acid uric
4) oligurie, proteinurie şi urină cu acid uric

15. Cauzele crizei hormonale la nou-născut:

1) giperestrogeniemia de fon a fătului
2) acţiunea prolactinei
3) endocrinopatia
4) coagulopatie
5) pubertatea precoce
16. Simptomele policitemiei:
1) Hb 180g / l, hematocritului 0,50
2) hemoglobina 230 g / L, hematocritului 0.65
17. Cauzele hipervolemiei tranzitorii:
1) lichid pulmonar fetal
2) activarea secretiei de hormon antidiuretic
3) timpul clamparii cordonului ombelical
4) activarea secretiei de hormon diuretic
18. Câte ml / kg greutate corporală ridică CCA la naștere:
1) 20-30 ml / kg
2) la 50 ml / kg
3) la 5.10 ml / kg

19. În geneza tulburărilor metabolice și a contractilității miocardice în primele ore de viață sunt
importante:
1) restructurare hemodinamica
2) acidoză
3) hipercapnie
4) viscozitatea sângelui, un nivel ridicat de adrenalina
5) să-şi intensifice peroxidarea lipidelor
6) tahicardie
20.Conţinutul de glucocorticoizi in sangele din cordonul ombilical:
1) creste
2) scade
3) nu se schimba
21. TSH în sângele nou-născuţilor în primele minute de viață:
1) a crescut de 3 ori
2) a scazut de 2 ori
22. Criză simpatico-adrenala este:
1) patologica
2) fiziologica
23. Semne de criză sexuală:
1) angorjarea sanilor
2) leucoree fiziologica
3) metroragie
4) melenă
5) Hiperpigmentare areolei, clitorului
6) umflarea şi hiperemia labiilor mari
7) telangiectasia
24. Geneza disbacteriozei tranzitorii:
1) intestinul fatului e steril
2) florei bacteriene intestinale primare
3) funcţia de barieră imperfectă a pielii şi a mucoaselor
4) regurgitare, voma
25. Durata ratelor de schimb ale catabolismului:
1) primele 3 zile de viaţă
2) în primele 7 zile de viaţă
26. Timpul aparitiei hipotermie tranzitorii:
1) În primele 30 de minute
2) 30-60 minute
27. Timpul aparitiei hipertermie tranzitorii:
1) 1-2 zile de vârsta
2) 3-5 zile de vârsta
3) imediat după naştere
28. Modificări tranzitorii ale pielii:
1) eritem simplu
2) hiperemia
3 descuamare fiziologica
4) icter toxic
5) icter fiziologic
6) inflamarea
29. Caracteristicile tranzitorii ale hematopoiezei neonatale imediat dupa naştere:
1) Activitatea ridicata a eritropoieza
2) Activitatea scăzută a eritropoezei
3) creşterea în activitatea a mielopoiezei
4) scaderea activă a mielopoiezei
5) scaderea intensităţii limfocitopoiezei
6) creşterea în intensitate a limfocitopoiezei
30. Deficit imunitar neonatal tranzitor este cauzata de:
1) creşterea numărului de celule T şi T-supresoare
2) cantitatea normală de Ig G
3) Creşterea numărului de Ig G, A, M
4) reducerea numărului de Ig G, A, M
5) valoarea redusă a complementului
6) Activitatea redusă de neutrofile chemotactice
7) activitatea crescuta de neutrofile (hemotacsic, chemokinesis)
31.Ce nivel de glucoza in singe determina hipoglicemia:
1) 2,5 mmol / l
2) mai mică de 2,2 mmol / l

Problema nr.1
Fată, R., 5 zile, de la prima sarcină, sarcina a decurs cu toxicoza uşoară în prima jumătate de
sarcina,sarcina la termen. Greutatea la naştere 3100 g, lungime 51 cm, scor Apgar 8/9 puncte. A ţipat
de-o dată, aplicat la piept în prmele 2 ore după naştere. Starea generala în următoarele câteva zile de
viaţă este satisfăcătoare. Primele zile de viata a pierdut în greutate, greutatea corporală în ziua 4 a
fost în 2950, la 5 zi a aparut angorjarea sanilor.
La vizita la 5 zi de viata starea generala este satisfăcătoare, suge bine,este activ, greutate 3000 g,
reflexele fiziologice se declanseaza, tonusul muscular este satisfăcătoare. Tegumente roze, pe fata, pe
nas, există noduli mici albiciosi-galbui, pe pielea de pe piept şi abdomen - krupnoplastinchatoe
peeling. Mărirea sânilor pe ambele părţi până la 2 cm, tensionati, se elimina un lichid laptos alb,
ombilical curat.Respiraţia pulmonara, zgomotele cardiace ritmice. Abdomen moale, nedureros, ficatul
se palpeaza sub rebordul costal cu 1 cm, densitate moderată, splina nu palpeaza. Scaunl cu bulgări
nedigerate, mucus.
Hemoleucograma completă: hemoglobina - 186 g / l, eritrocite - 5,6 * 10 12 / l, cs - 0,94,
leucocite - 6,4 x 10 9 / L, p / n - 3%, de la - 44%, e - 1%, n - 45%, m - 7%, VSH - 2 mm / h .
Analiza generala a urinei: Culoare – galben- pai, reacţia - acid, densitatea specifică - 1004, nici
o proteina, epiteliul plat - in mai multe celule albe din sange - 2-3 în p / s, celulele rosii din sange - de
4-5 P / S, cilindru - nu , sare - cristale de acid uric.
Analiza biochimică a singelui: proteine generala - 62.4 g / dl, bilirubina: indirectă - 51 mmol /
L, directa - nu, uree - 4,2 mmol / l, colesterol - 3,6 mmol / L, potasiu - 5.1 mmol / L, sodiu - 141 mg /
dL, calciu - 2,2 mmol / L, P - 1,9 mmol / l.

1. Ce stare de tranzitie se observă la copil?

Se observa o stare de tranzitie de criza genitala deoarece prezinta:
-angorjarea sinilor.
- Mărirea sânilor pe ambele părţi până la 2 cm, tensionati, se elimina un lichid laptos alb.

2. Pe contul cui se observa pierderea in greutate în primele zile de viaţă?

Scăderea fiziologică în greutate - are loc între prima şi a cincea zi de viaţă, în mediu 6% cu limite
extreme între 3 şi 10%. Proporţia scăderii este în funcţie de:
- instalarea secreţiei lactate la mama
- îngrijirile acordate în primele zile - starea de sănătate 6
Se explică prin :
-deficitul laptelui matern
-pierderea de apă prin suprafaţa corporală relativ mare respiratorie
- eliminarea de miconii şi urină
-foamea şi setea din primele zile
-scăderea edemului iniţial înlăturarea de vernix caseosa

3. Cum trebuie sa arate curba de greutate, în următoarele zile?

Restabilirea masei corporale se restebileste in 6-7 zile dupa nastere-2 saptamini
Curba de gretate trebuie sa fie in crestere.

4. Cum se explica angorjarea sanilor? Am nevoie de examinarea unui chirurg?

Se explica prin trecerea hormonilor estrogeni de la mama la copil,marirea glandelor mamare se poate
mentine citeva zile ,saptamini,luni.Aceasta stare nu necesita tratament

5. Ce a cauzat eritemul toxic şi descvamarea fiziologică? Am nevoie de examinarea unui dermatolog?

Eritemul toxic este o leziune ce aparea in urma manevrelor evectate in timpul travaliului sau dupa
inlatrarea vernix cazeoasa si caldura.Dispare in aproximativ 2 saptamini de viata.
Descamarea fiziologică- poate fi discretă sub formă de fâşii mici (furfuroase), sau extrem de pronunţate în
fâşii mari (descuamaţie lamelară), mai ales pe trunchi, palmă şi tălpi. Copilul este prelucrat cu ulei
«Beby» sau floareasoarelui fiert. Se fac băi cu muşeţel sau alte ierburi.

6. Prin ce se explica schimbarea caracterului scaunului? Ai nevoie de corecţie urgentă?

Apar între a 3-a şi a 5-a zi de viaţă şi sunt în număr de 5-6 în 24 ore de culoare verzuie, uneori cu
mucus, grunjoase şi explozive. Dacă nu sunt însoţite de o modificare a stării generale, iar mirosul lor
rămâne acidacrişor, nu se va lua nici o măsură de tratament calificându-le ca normă.

7. Evalueaza o analiză generală a sângelui.

Valorile corespund normei

8. Evaluează rezultatele anlizei generale de urina. Cu ce pot fi legate schimbarile? Am nevoie să

consult un nefrolog?
Prezenta cristalelor de acid uric-starea de tranzitie in sistemul urinar.Nu necesita consult ul
nefrologului,in caz de persistenta a modificarilor date o perioada lunga de timp atunci e nevoie de
investigatii.

9. Evaluează rezultatele analizei biochimice a sângelui. Ce a cauzat abaterilor identificate?

Bilirbina indirecta crescută,corespunde incerului fiziologic,stare de tranzitie .

10. Cu ce boli trebuie să diferenţieze stările tranzitorii?

-scaderea fiziologica in greutate-daca este excesiva –boli metabolice,patologii
renale,cardiace,respiratorii,malnutritie ,maldigestie,hipogalactie.
-icter-hemoliza patologice,talasemie,TORCH infectii

11. Enumerati măsurile pentru îngrijirea şi modul corect de interfaţă pentru starile tranzitorii.
-Scaderea in greutate-gretatea initiala se recupereaza pina la a 10-15 zi,nu necesita tratament in
aceasta perioada ,in cazul nerecuperarii se discta necesitatea alimentatiei mixte.
-Icterul-dispare in norma la 1-3 saptamini ,nu necesita tratament,in cazul in care se mentine pe o
perioada mlt mai indelngata necesita investigatii suplimentare.
-Criza genital-nu necesita tratament,nu se recomanda stoarcerea lichidli laptos din glande mamare
deoarece poate favoriza aparitia unei infectii,igiena personala a copilului efectuata reglat in cazul unor
eliminari specific la nivell organelor genitale.
-Descamarea fiziologică-prelcrarea cu leiri a tegumentelor copiilluila fel băi cu musetel sa alte ierburi
pentru a fovoriza descamarea si a hidrata tegumentele.

12. Cum trebuie de a hrănit acest copilul?

Alimentatie naturala ,la cerere.

13. Care este esenţa in adaptarea metabolica a copilului?

Esenta-creste necesitatea specifica de material plastic pentru cresterea masei corporale si dezvoltarea
organelor,dezvolta cai si cicluri metabolice ce apreciaza depresia genei reglatoare sau inhibarea
sintezei fermenților proteolitici.In urma schimbului de substanțe se obține energie necesara pentru
multiple reacții chimice necesare pentru procesele vitale.

14. Perioadele de dezvoltare intrauterina a fătului?

-embrionara
-Blastogeneza-de la fecundare pina la implantare
-Organogeneza-implantare pina la sapt 8.
-Fetogeneza-8 sapt pina la nastere.
TEMA 2
Nou-nascutul premature

1. Se consideră prematur copilul născut la termenul de gestație?

1) 28 săptămâni
2) 22-36 săptămâni
3) 28-38 săptămâni
2. Gradul de maturitate se apreciaya dupa scorul?
1) Apgar
2) Silverman
3) Dubovich
4) Dementieva
5) Sotnikova
6) Ballard
3. Caracteristicile ale sistemului urinar la premature comparativ cu cel al copiilor la termen:
1) nefroni mai puțini
2) o rată mai mare de diateză a acidului in urină
3) concentrație mai mică de uree în interstițiu după naștere
4) capacitatea de concentratie scazuta
5) lungimea mai mare a ansei Henle
6) o perioadă mai lungă de oligurie după naștere
4. Colorarea creierului la copiii prematuri cu grad 3-4 de prematuritate pot să apară la nivelul de
bilirubina indirecta:
1) 340 mmol / L
2) 256 - 298 mmol / l
3) 171 - 205 mmol / l
5. Pierderea in greutate fiziologice la sugari prematuri este maxima in perioada:
1) 1-2 zile
2) 3-4 zile
3) 4-7 zile
4) 14-16 zile
5) 17-20 zile
6. Criza sexuală la sugari prematuri:
1) este exprimat
2) nu este exprimat
7. Organismul prematurului mentin temperatura
1) menţineți
2) nu menţine
8. Greutate mica la nastere:
1) mai mica de 2500 g
2) mai mică de 2000 g
3) mai mică de 1500 g
9. Greutatea la naștere foarte mică:
1) mai mică de 1500g
2) mai mică de 2000 g
3) mai mică de 1000 g
10.Greutatea la nastere extrem de mică
1) mai puțin de 1500 g
2) mai puțin de 2000
3) mai mică de 1000 g
 
11. Tendința de supraîncălzire rapidă a nou-nascutilor premature se datoriază:
1) transpirație scazute
2) producția de caldura scazuta
3) imaturitatea centrului de reglare a tonusului vascular
4) imature termoreglării centrale
5) încălcarea regimului de incalzire a mediului
12. Aspectul unui copil prematur are un număr de caracteristici distinctive:
1) fizicul disproportionat
2) piele pala
3) înroșirea severă a pielii feţii
4) lanugo intens
5) partea craniana prevalează asupra feţei
6) stratul de grasime subcutanata este bine definit
13.Asupra funcției sistemului cardiovascular la prematuri prevaleaza:
1) partea simpatică a sistemului nervos
2) sistemului nervos parasimpatic vegetativ
14. Rata batailor cardiac la nastere a prematurilor este:
1) 140 - 160 batai / min
2) 120 - 130 batai / min
15. Hipotermia poate duce la:
1) reducerea nivelului de oxigen în sânge
2) creșterea nivelului de oxigen în sânge
3) creşterea acidozei metabolică
4) hipoglicemie
5) hiperglicemia
6) creşterea lipolizei
16. Cât durează perioada de nou-nascut la sugari prematuri (alegeți răspunsul corect)?
a) 2,5 saptamani.
b) 3,5 saptamani.
c) 4 săptămâni.
g) 1,5 luni.
d) 2 luni.
17. Capacitatea stomacului la copiii premature cu masa corporala 1550.0 la a 5 a zi de nastere (alegeți
răspunsul corect):
a) 10 ml
b) 15 ml
c) 20 ml
g) 25 ml
d) 30 ml
18. Care sunt caracteristicile sucului gastric la prematuri
(alegeți răspunsul corect)?
a) reacție ușoracida
b) reacția neutră
c) lipsa de acid clorhidric liber înainte de mese
d) lipsa fermentului de coagulare
d) pH-ului în procesul de digestie 4-5,6
19. Ceea ce este caracteristic pentru intestinal prematurului (adevarate toate cu exceptia la una)?
a) creșterea permeabilității peretelui intestinal la microorganisme și toxine
b) lipsa de săruri biliare
c) peristaltismul intestinal crescut
d) hipotonia intestinului
e) tendință spre flatulenţa
20. Care sunt caracteristicile de digestie la sugari prematuri (adevărate sunt toate, cu exceptia la una)?
a) digestia redusă a ingredientelor alimentare
b) resorbția ridicată de proteine, grăsimi și glucide din lapte matern
a) resorbția suficientă a formulelor speciale de lapte
d) activitatea scăzută a enzimelor pancreatice
d) sinteza hepatică scăzut a acizilor biliari.
21. Ce culoare are scaunul matur la nou-născuții prematuri în timpul alăptării la sîn (alegeți răspunsul
corect)?
a) verd- inchis
b) galben-deschis
c) deschis- auriu
d) galben-portocaliu
e) gri cu striuri mici verzui
22. Dacă aveți un premature care este alăptat la sîn și a avut pina la 5 scaune semilichide , ce tebuie
de facut(alege răspunsul corect)
a) să continue alaptarea la sîn
b)de adaugat chefir № 5 lalaptele matern
c) examinarea microflorei bacteriene și de administrat antibiotice
d) este o variantă a normei
e) consultare copiuluil de catre infectionist
23. Determinați caracteristicile funționale ale rinichilor la sugari prematuri (alegeți răspunsul corect):
a) creșterea filtrării glomerulare
b) capacitatea cancentrației tubilor scazută
c) sensibilitatea tubului proximal
d) eliminarea cu urina a Na in cantitați mai mari ca la copii la termen
d) creșterea diurezii în a doua jumătate a zilei
24. Ce poate explica culoarea chihlimbarului a urinei la copiii prematuri, la 2-3a zi din viata (sunt drepte
toate,cu exceptia la una)?
a) hemoglobinuria
b) pielonefrită
c) infarct acid uric
g) utilizarea de vitamina B2
e) insuficiență renală acută
25. Notați particularitațile glandelor suprarenale la copii prematuri
(tote adevărate, cu excepția unui singur):
a) ponderea relativă mica a suprarenalelor
b) regresie lentă a zonei fetale a suprarenalelor
c) imaturitatea funcțională a cortexului suprarenal
g) mai târziu devenind ritmul circadian
d) imaturitate medulară
26. Ce poate fi detectat în sânge prin micrometoda Astrup la nou-născuții prematuri în primele 2
săptămâni de viață (adevărat toate, cu exceptia la una)?
a) pH-ul 7.35-7.45
b) acidoză mixta decompensată
c) SaO2 58-70 mm Hg;
g) BE de la - 12.1 la - 5,0 mmol / l
e) acidoză metabolică decompensată
27. Ce poate provoca un aport mărit de proteine la nou-născuții prematuri (adevarat toate, cu exceptia
la una)?
a) normalizarea CBS
b) consolidarea acidozei respiratorie
c) dezvoltarea alcalozei
d) creștea acidozei metabolice
e) dezvoltarea acidozei mixte
28. Care sunt caracteristicile metabolismului apei la sugari prematuri (adevărat toate, cu exceptia la
una)?
a) apariția frecventă a edemului
b) o tendință de deshidratare
c) cantitatea de lichid pe unitatea de suprafață corporală mai mică decât cea a nou născutilor la termen
d) cea mai mare parte a apei este lichidul intracelular
e) intensitate crescuta a schimbului de apă
29. Când există hiperpotasemie la nou-născuții prematuri (alegeți răspunsul corect)?
a) în caz de vome frecvente și abundente
b) în timpul foametei prelungite
c)la administrarea intravenoasă marită de soluție fiziologică
d) acidoză metabolică
e) hipoxie semnificativă
30. Ce contribuie la dezvoltarea hipokaliemie (alegeți răspunsul corect)?
a) diaree semnificativă
b) perfuzie intravenoasă de glucoză in cantități mari
c) insuficiență suprarenală severă
d) transfuzia de sânge
e) administrarea pe termen lung a corticosteroizilor
31. Care sunt limitele acceptabile a nivelului potasiului în ser la copiii prematuri (alegeți răspunsul
corect)?
a) 3,4-6,5 mmol / l
b) 7-7,7 mg / dl;
c) mai mare de 10 mmol / L;
d) sub 3 mmol / l;
e) 70,9-102 mmol / L
32. Specificați echivalente de hipokaliemie la nou-născuții prematuri (alegeți răspunsul corect):
a)agitație și hiperreflexie
b) hipotonie
c) creșterea intensitații zgomotelor cardiace
g) vome și balonare
e) la ECG extinderea undei QT și aplatizare undei T
33. Notați valoarea normală a nivelului de natriu seric în
sângele prematurilor (alegeți răspunsul corect):
a) 25,5-26,2 mmol / L
b) 140,5-154,7 mmol / L
a) 135 mg / dL
d) 175,8-180 mmol / L
d) 90 - 120 mg / dL
34. În ce condiții se dezvoltă hipernatremia la prematuri (alegeți răspunsul corect)?
a) traumatism obstetrical intracerebral
b) supradozare cu Doxil
c) vome
d) diaree
e) în timpul perfuziei intravenoase a unor cantități mari de glucoză
35.Norma calciului în sângele nou-nascutilor prematuri (bifați răspunsul corect)?
a) 2,241-2,739 mg / dL
b) 1,74-1,99 mmol / l
c) mai mic de 1,7 mmol / L
d) 2,9 mmol / l
e) 3,5 mmol / L
36. În ce cazuri se dezvoltă hipocalcemia la nou-născuții prematuri (adevarat toate, cu exceptia la
una)?
a) în gipoparatireoidizmul tranzitor
b) tratamentul cu bicarbonat de sodiu
c) copiii de la mame diabetice
d) copii alimentați cu formule de lapte
e) în caz de regurgitări frecvente.
37. Ce determină nivelul de magneziu in organismul copilului (alegeți răspunsul corect)?
a) greutatea la naștere
b) funcția glandelor paratiroide
c) nivelul de corticosteroizi în serul sanguin
g) filtrarea glomerulară în rinichi
e) concentrația de calciu în sânge
38. În ce cazuri se poate dezvolta hipomagneziemiea la prematuri (alegeți răspunsul corect)?
a) asfixierea la nastere
b) la copiii născuți de la mame cu toxicoză de sarcina
c)copii de la mame cu diabet zaharat
g) copii cu retard de creștere intrauterină
e) hipotiroidism matern în timpul sarcinii
39. Limitele nivelului de glucoză in sangele nou născutilor prematuri sănătoși în primele 5 zile de viață
(alegeți răspunsul corect)?
a) 1,11-2,5 mmol / L
b) 0.5-1 mmol / l
c) 3,3-4,4 mmol / l
d) 4.5-5.5 mmol / l
e) mai mare de 5,5 mmol / L
40. Factorii ce pot contribui la apariția hipoglicemiei la nou-născuții prematuri sănătoși (adevarat toate,
cu excepția la una)?
a) toxicoza in timpul sarcinii
b) diabetul zaharat matern
c) nașterea gemelara
d) foramen ovale deschis
d) malnutriția prenatala
41. Care sunt simptomele hipoglicemiei (adevărate toate, cu excepția la una)?
a) convulsii
b) nistagmus
c) tremor
d) accese de apnee și cianoză
e) lipsa simptomului lIpo
42. Care este conținutul proteinei în serul sanguine pentru diagnosticarea hipoproteinemie la copiii
prematuri (alegeți răspunsul corect)?
a) <60 g / l
b) <55 g / l
a) <50 g / l
g) <45 g / l
g) <40 g / l
43. Notați caracteristicile de reactivitate imunitară la prematuri (adevărat toate, cu exceptia la una):
a) imaturitatea si labilitatea factorilor de apărare nespecifică
b) un nivel suficient de imunitate specifică a copilului
c) imunitatea pasivă scăzută
d) răspuns adecvat la reacțiile alergice
e) capacitatea de a sintetiza IgA, IgG, IgM
44. Ce poate fi presupus la nivelul concentrației IgM> 0,2 g / l in single ombelical (alegeți răspunsul
corect)?
a) norma IgM
b) infecție intrauterina
a) o tendință spre alergii
d) HIV infecție
e) sepsis fetal
45. C(adevarat toate, una nu)?aracteristica singelui "roșu" la sugarii sănătoși prematuri
a) Hb 190-240 g / l
b) numărul de reticulocite 9-50%
c)Er 5-7 * 10 12 / l
d) numarul eritrocite cu Hbf consta 60% din toate celulele roșii ale sângelui
e) eritroblastoză și reticulocitoză
46. Notați specificul sîngelui "alb" la nou-născuții prematuri (adevarat toate, unul nu):
a) nivelul leucocitelor 4-4.5 x 109 / l
b) nivelul leucocitelor 5-35 x 109 / l
c) neutrofilie
g) deviere de la leucocite pina la mielocite
d) prima incrucisare neutrofile-limfocite la a 3-14 zi de viata
47. Specificați caracteristicile hemostazei la copiii premature sănătoși
(totul adevărat, cu excepția unui singur):
a) creșterea fibrinolizei
b) lipsa factorilor de coagulare II, VII, IX și X
c) coagularea sângelui dupa Lee-White timp de 1-10 minute
d) numărul de trombocite 160-240 x 109 / l
d) inhibarea funcției plachetare

Caz clinic
Un copil născut de la sarcina a treia nasterea intiia,32 saptamini de gestatie (prima și a doua sarcini s-au
finisat cu avort spontan la 20 de săptămâni de gestatie) .Pe parcursul sarcinei mama a suferit IRA la a 7 a
saptamina, toxicoza în primul trimestru, insuficiența placentară. Greutatea la naștere 1900 g, lungime 42 cm,
circumferinta capului 30 cm, circumferinta cutiei toracice 28 cm.In perioada neonatală precoce a suferit SDR
grav (atelectazie diseminată primar). S-a aflat 7 zile la suport respirator VAP .
La a 14 -a zi de viata starea este gravă.Tegumentele –pale,curate. FR -80 pe minut, dispnee cu tiraj al cutiei
toracice. Respirația uniforma in ambele hemitorace ,in partea inferioara a cutiei toracice se ausculta– raluri
crepitante.Limitele cordului: dreapta - 0.5 cm spre exterior de la marginea dreapta a sternului, stânga - 2 cm
 lateral de la liniei medio-claviculare stinga. Zgomotele cardiac- ritmice ,sonore. Al doilea ton pe artera
pulmonara este accentua.Prezenta suflului cardiac-sistolico diastolic accentuat. FCC- 170 de batai pe minut.
Abdomenul este moale,indolor la palpare. Ficatul +3,5 cm sub rebordul costal , splina + 0,5 cm.
Hemoleucograma completă: hemoglobina - 160 g / l, eritrocite - 6,7 * 10 12 / l, leucocite - 5,4 x 10 9 / L, p /
nes - 2%, seg- 32% - euz - 2 Limf% - 54%, mon - 10%, VSH - 3 mm / h.
Analiza biochimică: protein generala - 56 g / l.
R-grafia cutiei toracice: cimpul pulmonar clar.Desenul pulmonar accentuat in deosebi in regiunea hililor
pulmonar. Cordul marit in volum, talie turtita. CB = 66%. Umbra pachetului vascular ușor extins.
ECG: ritm sinusal. FCC - 180 batai / min.Axulcordului deplasata spre stânga. Semne de miocard ventricular
trofic.
Ecocardiografia: jumătatea stângă a inimiI marita in volum, accelerarea extinsă marcata de valva
mitrala.Prezenta canalului arterial, dimensiunea de 2,5 mm.
Sarcini
1. Stabilirea diagnosticului.
Copil premature 32 sapt de gestatie.Persistenta canalului arterial.Anemie
2. Ce cauze au adus la dezvoltarea acestei stari la nou-nascut?
- sarcina a treia nasterea intiia,32 saptamini de gestatie (prima și a doua sarcini s-au finisat cu avort
spontan la 20 de săptămâni de gestatie)
-.Pe parcursul sarcinei mama a suferit IRA la a 7 a saptamina, toxicoza în primul trimestru, insuficiența
placentară.
- Greutatea la naștere 1900 g,
-.In perioada neonatală precoce a suferit SDR grav (atelectazie diseminată primar).
-7 zile la suport respirator VAP .

3 Particularitatile circuitului sanguine după naștere?

Dupa nastere ,circulatia fetala se modifica :odata cu clamparea cordonului ombilical creste rezistenta in aorta
si odata cu prima respiratie si expansionare a plaminilor scade rezistenta pulmonara ,cee ce devine potrivnic
realizarii suntului prin ductul arterial.Respiratia nou-nascutului determina eliberarea de bradichinina (cu
vasodilatatie pulminara )si prabusirea sintezei de prostoglandine (care determina constrictia canalului
arterial).Functional ,ductul arterial se inchide in primele ore dupa nastere,ier structural in primele 3-7 zile de
viata.Prin aceleasi mecanisme –indepartarea rezervorului placentar(de presiune joasa)si aparitia primelor
respiratii fetale-apare si inchiderea foramenului ovale(deschiderea circulatiei plmonare duce la incarcarea si
cresterea presiuniii in atriul sting,cee ace blocheaza suntul dreapta –stinga).Ca urmare a clamparii cordonului
ombilical ,ductul vebos se inchide si el odata cu stoparea fluxlui prin vena ombilicala.
Prematuri: Consecinta expansiunii pulmonare si a excesului de sange oxigenat este cresterea rezistentei
vasculare periferice care produce o crestere a presiunii din inima stanga, fapt urmat de inchiderea mecanica a
foramen ovale. Inchiderea completa a canalului arterial necesita prezenta de tesut muscular arterial. Tesutul
muscular arterial este mai putin reprezentat la copilul prematur, fapt ce explica numarul crescut de cazuri cand
canalul arterial nu se inchide. Inchiderea veritabila fibroasa a canalului arterial se produce numai dupa 2 – 3
saptamani de viata. In anumite circumstante critice copilul poate reveni la circulatia fetala. Aceasta este
considerata o perioada intermediara. Situatii cand riscul de revenire la circulatia fetala este crescut sunt:
prematuritatea, infectiile, afectiuni pulmonare insotite de dezechilibrul gazelor sanguine, stari febrile, boli
cardiace congenitale, anestezice ce modifica tonusul vascular.
4. Ce reprezinta prezența ralurilor în plămâni la copil?

5. Ce metode de cercetare suplimentare este necesare pentru a confirma diagnosticul?

0 Gazele şi glucoza sângelui fiecare 4 ore timp de 24 ore;
1 Hemoleucograma cu diferenţierea elementelor sângelui alb şi ra-portului imature / totale;
2 Hemocultura;
3 Radiografia organelor cutiei toracice.
Monitoringul de rutină include:
-măsurarea perimetrului cranian / taliei fiecare 24 ore la nou-născuţii cu greutatea la naştere
≤1000 g;
-măsurarea circumferinţei abdominale fiecare 4-8 ore;
-auscultarea abdomenului fiecare 4 ore;
-măsurarea tºC fiecare 2-4 ore;
-efectuarea testului la sânge ocult în scaun (nu meconial) la nou-născuţii cu greutatea la
naştere ≤1500 g;
-cântărirea la fiecare 12 ore a copiilor cu greutatea ≤1000 g, iar a celor ≤750 g - fiecare 8 ore;
4 examenul ochilor la 4 săptămâni la nou-născuţii cu greutatea la naştere ≤1500 g.
5

6. Diagnostic diferențial cu cazurile de hepatolienal ?

7. Consultatia caror specilisti necesita copilul?

Specialistul Termenii Numărul Măsurile efectuate
de frecvent
dispanseri ărilor
zare

Pediatrul I lună 2 ori pe măsuraea Pc, lungimii, Pt – 1 dată în lună

II lună săptămâni cântârirea – la fiecare vizită a
III – VI 1 dată în 10 pediatrului analiza generală a sângelui– 1 dată în
lună Zile 1 dată lună; în caz de anemii
VII – XII în fiecare 10 zile şi nu mai puţin de 1 dată în
lună 2 săpt. de 2 săptămână – se suraveghază
în lună analiza generală a urinei – de 4 ori pe an
reconvalescenţii după sepsis
analiza de sânge şi urină după externare
reconvalescenţii după suportarea
unei forme grave de penumonie cu schimbări
reziduale în plămâni
fizioterapia (nu mai devreme decît peste 2
săptămâni după externarea din
staţionar): electroforeza pe cutia toracică, iradierea
ultravioletă a cutiei
toracice, masaj şi gimnastică

Neurolog I – VI luni 1 dată în

VII – XII lună
luni 1 dată în 3
luni

Chirurg I – III luni lunar

mai mari la necesitate

Orpoted I – III luni lunar

mai mari la necesitate

ORL I – III luni lunar

mai mari la necesitate

8. Ce complicații sunt caracteristice acestei boli?

Hipotermia;
Anemia;
Asfixia perinatală;
Dereglări cardiovasculare (hipotensiune, duct arterial patent);
Dereglări respiratorii (sindromul detresei respiratorii (SDR) din cauza deficitului de surfactant şi
apneea);
Neurologice: hemoragie intraventriculară (HIV), leucomalacie periventriculară (LPV);
Gastrointestinale: ileusul paralitic, enterocolita ulceronecrotică (EUN);
Hiperbilirubinemia indirectă (neconjugată) sau directă (conjugată);
0 Hipoprotrombinemia;
1 Dereglari ale balanţei fluidelor şi electroliţilor (hiponatriemia, hiperka-liemia, acidoza metabolică);
2 Hipoglicemia şi hiperglicemia;
3 Sepsisul neonatal;
4 După terapia cu O2: retinopatia prematurului (ROP) şi boala cronică pulmonară;
5 Dizabilităţile neuro-developmentale;
6 Problemele psihosociale.

9. Enumerați caracteristicile morfofunctionale ale sistemelor respirator și cardiovascular la un copil

prematur.
Respirator- La prematuri unde surfactantul este insuficient poate sa apara sindromul de detresa respiratorie.
- Dimensiunile reduse ale sistemului traheo-bronsic cresc rezistentele debitului de aer.
-Traheea, bronsiile, structurile musculare si osoase au o complianta crescuta, fapt de creeaza dificultati in
mentinerea unei presiuni negative.
- Spatiul mort este similar cu al adultului dar consumul de O2 este de 2 – 3 ori mai crescut.
- La prematuri travaliul respirator este crescut de 3 ori.
- Frecventa respiratorie este crescuta la copil.
-Capacitatea reziduala functionala este scazuta.
- Muschii intercostali si diafragmatici sunt saraci in fibre la copiii sub 2 ani, fapt ce duce la epuizarea rapida a
travaliului respirator.
- Osificarea insuficienta a cutiei toracice.
-Tipul fibrelor musculare ce constituie muschii intercostali si diafragmatici sunt diferite fata de adult. Aceste
fibre nu ating configurarea similara adultului decat la 2 ani. Din cauza acestei structuri a fibrelor nou-nascutului
si copilului mic, la orice crestere a travaliului respirator, musculatura respiratorie oboseste. Oboseala induce
apnee, retentie de CO2 si insuficienta respiratorie.
-Diafragmul este inserat orizontal spre deosebire de adult unde este inserat oblic, fapt ce reduce amplitudinea
contractiei diafragmului si predispune la respiratii paradoxale.
-Coastele sunt compuse in mare parte din cartilagii si sunt orizontale.
-Complianta peretelui toracic este crescuta.
-Ventilatia pulmonara este de tip diafragmatic. Ventilatia pe minut este crescuta.
-Imaturitatea reflexelor de tuse si deglutitie –determina riscuri majore de aspirarea lichidelor si alimentelor si
secretiilor nazo-faringiene.

Cardiovascular-dupa nastere creste sarcina ventricolului sting si se micsoreaza treptat sarcina v.drept.Sistarea
circulatiei placentare,care diminiaza volumul singelui circulant c 25-30 % si reduce calea de parcurs a
acestuia.Reglarea nervoasa a activitatii cardiace este reprezentata prin predominarea sistemul parasimpatic
asupra celui simpatico.Este caracteristica tahicardia fizologica ,respective frecventa inalta a contractiilor
cardiace.
- zgomote cardiace asurzite
- suntul prin orificiile fetale este functional
 persistenta si impactul asupra circulatiei viscerale.
 Instalare unor malformatii congenitale de cord din persistenta sunturilor fetale.

10. Ce tratament ar necesita copilul (principii de tratament)?

 Vitamina D 800-1000UI/24 ore pe parcursul a 18-24 luni.
 Aportul de Fier 2-3 mg/kg/24 ore.
 Aport acid folic 35-100 mg/kg/24 ore
Asistenţa medicamentoasă:
0 Administrarea de fluide. Începeţi administrarea infuziei cu sol. 10% glucoză, care poate fi administrată
în primele zece zile de viaţă. NB!
Soluţiile care conţin glucoză pot cauza necroza ţesuturilor şi scur-gerea lor în ţesutul subcutanat
trebuie evitată. În prima zi de viaţă volumul de lichide la copiii prematuri constituie 80-100 ml/kg/zi în
dependenţă de termenul de gestaţie, însă la copiii cu GEMN vo-lumul de lichide trebuie să fie mai mare
(100-125 ml/kg/zi). Sunt evaluate atent lichidele administrate şi eliminate, o dată la 12 ore în primele câteva
zile.
1 Echilibrul hidro-electrolitic. În prima zi nu se administrează Na+ şi K+. În a patra zi de viaţă, dacă
eliminarea de urină este stabilizată, administraţi soluţie de glucoză de 10% cu minimum 3 mmol/kg masă
corp de natriu şi 2 mmol/kg masă corp de potasiu. Pentru a evita hipocalcemia se începe administrarea Ca
gluconat 200 mg/ kg/zi. Se monitorizează electroliţii sangvini. Pierderile de săruri aso-ciate cu
prematuritatea tubulară rămân excepţionale, de exclus în cazul Na-urezei > 40 mEq/l şi hipoNa-emiei.
Scăderea creatinine-miei este cu atât mai lentă cu cât copilul este mai prematur. Nivelul la naştere: 80-100
mmol/l. Deficitul aportului de Na poate fi respon-sabil de o stagnare ponderală (Na-emia 130-140 şi Na-
ureza < 10 mEq/l). Aportul normal este 2-3 mEq/kg/zi şi poate fi mai mare dacă V.G. este mai mică.
Suplimentarea cu potasiu a soluţiei fiziologice este necesară atunci când copilul nu se poate alimenta o
perioadă îndelungată de timp. Preparatele cele mai frecvente sunt de 7,5% KCl, care conţin 1 şi 2 mmol de
potasiu la un ml, corespunzător. Concentraţia K trebuie să fie de 1% în soluţia introdusă (sau în ra-port
1:10). Atunci când suplimentaţi cu potasiu, adăugaţi 2 ml/kg de soluţie de 7,5% de KCl la volumul total de
lichid infuzat în fiecare zi.
2 Apreciaţi hidratarea zilnică:
0 Dacă există semne de deshidratare (cum ar fi ochi sau fontanelă înfundaţi, scăderea turgorului pielii sau
limba şi membranele mu-coase uscate), măriţi volumul de lichid infuzat cu 10% din greutatea corpului nou-
născutului din prima zi în care a fost observată deshi-dratarea15;
Dacă există semne de suprahidratare (adaosul ponderal excesiv, ochi edemaţi sau edem
progresant al părţilor declive ale corpului), reduceţi volumul soluţiei cu jumătate timp de 24
de ore după ce a fost depistată suprahidratarea.
0 Înregistraţi când copilul urinează (cântărirea scutecelor, pamper-sului, colectorul
de urină). Diureza normală 1-4 ml/kg/oră (75-300 mOsm/l). Dacă eliminarea de urină este
mică sau lipseşte în timp de 24 de ore în absenţa asfixiei, măriţi volumul zilnic
administrat cu 10%, la fel ca în caz de deshidratare (vezi mai sus)15.
1 Măsuraţi zilnic greutatea copilului. Dacă pierderea zilnică în greutate este >5%,
măriţi volumul total de lichid cu 10 ml/kg masă/corp pentru timp de o zi pentru a compensa
administra-rea inadecvată de lichid. Nou-născuţii cu greutatea <1000 g vor fi cântăriţi fiecare
12 ore, iar cei mai mici de 750 g - fiecare 8 ore.
2 Corecţia anemiei. Toţi copiii cu GEMN şi mulţi cu GFMN necesită cel puţin o
transfuzie de masă eritrocitară. Se obţine acordul părinţilor din timp, se discută opţiunile
posibilului donator. În caz de posi-bilitate se începe administrarea eritropoietinei. Se reduc la
maxi-mum prelevările de sânge la prematur (masa sangvină la un copil cu greutatea 1200 g
este 100 ml). Se administrează Vitamina E (de asemenea scade incidenţa retinopatiei),
acidul folic din săptămâna a 3-a de viaţă. Copilul prematur necesită suplimentare cu fier pe
parcursul primului an de viaţă. Cei care sunt alăptaţi în primul an de viaţă, necesită
suplimentare de 2-4 mg/kg fier pe zi. Screening-ul de laborator la anemie a copilului născut
prematur se recomandă la 6 şi luni şi 2 ani.
3 Corecţia hipotensiunii (menţineţi tensiunea arterială (TA) medie > vârsta de
gestaţie în săptămâni). TA medie se calculă prin adunarea TA sistolice + TA diastolice / 2.
0 Profilaxia infecţiei. Pasajul transplacentar al gamaglobulinelor are loc de la 32 săptămâni de gestaţie
din care cauză prematurii sunt foarte susceptibili către infecţie. Evaluaţi copilul pentru infecţie, clinic şi prin
teste de laborator. Printre testele utile se numără: a) he-mograma (completă cu formula leucocitară), b)
proteina C reactivă după 12 ore de viaţă, c) calculul ANC (număr absolut de neutrofile) care reprezintă numărul
total de leucocite înmulţit cu procentul to-tal de neutrofile, care sunt ulterior figurate pe graficul Monroe con-
form vârstei copilului de la naştere la 60 ore. Dacă este ≤ 1800 la co-pilul prematur este anormal. Alt test util
este d) raportul neutrofilelor imatute / neutrofile totale, care dacă este >0,25 ridică suspiciunea de sepsis, iar
>0,8 – risc înalt de deces prin sepsis. Până la administrarea antibioticelor în condiţii sterile se recoltează
hemocultura în volum nu mai mic de 1 ml Profilaxia EUN. În acest scop se folosesc probiotici.
1 Profilaxia infecţiei fungice. Flucanazol profilactic i/v la copiii cu greutatea ≤1000 g în
primele 42 zile de viaţă. Dozele recomandate: 3 mg/kg în zilele 0-14, o dată la 72 ore; în zilele
15-28 o dată la 48 ore şi în zilele 28-42 o dată la 24 ore. Cultură fungică la copiii cu greuta-tea
≤1500 g (ETT+rect) se prelevează în ziua 42.
2 Profilaxia apneei. În scop profilactic copiilor cu V.G. < 34 săpt., în caz de apnee şi
bradicardie – şi la copiii cu V.G. > 34 săpt se înce-pe administrarea cafeinei în doza de atac
20 mg/kg (50 mg în 2 ml în fiolă) i/v încet timp de o oră şi ulterior doza de întreţinere pes-te 24
ore 5 mg/kg, o dată pe zi, i/v sau per os. În caz de eşec se administrează doxapram (vezi
Apneea prematurului).
3 Profilaxia hiperkaliemiei. Hiperkaliemia severă, independentă de insuficienţa renală
acută (IRA) şi acidoză se întâlneşte în 30% cazuri la prematurii cu greutatea sub 1000 g. Este
datotară disfuncţiei bru-tale a ATP-azei Na-K din membrana eritrocitară. Se diagnostichează
când K ≥ 6,8 meq/l (în sângele venos sau arterial) în absenţa hemo-lizei şi acidozei (scăderea
pH-ului cu 0,1 unitate „sporeşte” kaliemia cu 0,6 meq/l). Se administrează gluconat Ca i/v 2-10
ml lent până la dispariţia semnelor pe ECG (unde T anormal de mari şi ascuţite). De
asemenea, poate fi folosit ca preparat de a doua linie Salbutamolul i/v 4 µg/kg timp de 20 min.
Tratamentul ductului arterial persistent. Restricţie hidrică 60-80 ml/kg, asociată cu Lazix 0,5-1 mg/kg, sub
supravegherea ionogra-mei. Tratamentul curativ cu Indometacină sau Ibuprofen

TEMA 3

TESTAREA la tema :
“Boala hemolitică a nou-născutului (BHNN)”

Pentru hiperbilirubinemia "fiziologică" este caracteristic:

a) [x] Apariţia icterului la a III zi de viaţă
b) [ ] Nivelul Bi în ombilic egal cu 40 mcmol/l
c) [ ] Predomină Bi directă
d) [ ] Creşterea Bi pe oră - 5-6 mcmol/l
e) [ ] Anemie în sângele periferic
Indicaţiile exsanguinotransfuziei:
a) [ ] Culoarea icterică a tegumentelor în primele ore de viaţă
b) [ ] Reticulocitoza
c) [ ] Creşterea pe oră a bilirubinei mai mult de 6 mcmol/l/oră
d) [ ] Bilirubina ombilicală mai mare de 60 mcmol/l
e) [x] Toate
Icterul în prima zi după naştere este caracteristic pentru:
a) [ ] Defectele enzimatice ale eritrocitelor
b) [ ] Alimentaţie la sân
c) [x] Incompatibilitatea după Rh factor
d) [ ] Hipertireoidism
e) [ ] Toate cele enumerate mai sus
Care din factorii enumeraţi mai jos provoacă apariţia icterului "fiziologic"?
a) [ ] Imaturitatea ficatului la n-născuţi
b) [ ] Intestinul steril la nou-născuţi
c) [ ] Transfuzie placento-fetală
d) [ ] Activitate înaltă a b-glucoronidazei în peretele intestinal la nou-născuţi
e) [x] Toate cele enumerate mai sus
În ce cazuri apare icterul la nou-născuţi în I zi de viaţă?
a) [ ] Boala Mincovschii-Şofar
b) [ ] Galactozemia
c) [ ] Atrezia coledocului
d) [x] Incompatibilitatea după sistemul ABO
e) [ ] Hipotireoidism
Ce este corect pentru icterul cauzat de laptele matern?
a) [ ] Apare în primele 24 ore de viaţă
b) [ ] Se caracterizează printr-un nivel mărit al bilirubinei conjugate
c) [ ] Este legat de cantitatea mărită în lapte a colinesterazei
d) [ ] Dispare la administrarea dozelor mărite de phenobarbital
e) [x] E legat de nivelul mărit a pregnandiolului în lapte
Boala hemolitică a nou-născuţilor apare în caz de:
a) [ ] Incompatibilitate ABO
b) [ ] Incompatibilitate Rh factor
c) [ ] Antigen Rh rar întâlnite
d) [ ] Antigene sistem Liuteran
e) [x] Toate cele expuse
Pentru icterul fiziologic este caracteristic:
a) [x] Apariţia lui după 24 ore de viaţă
b) [ ] Viteza creşterii a bilirubinei pe oră - 6 mcmol/l
c) [ ] Evoluţie ondulatorie
d) [ ] Durata icterului mai mult de 20 zile
e) [x] Nivelul bilirubinei la sfîrşitul I zile de viaţă mai puţin de 80 mcmol/
Boala hemolitică a nou-născutului apare în cazul:
a) [ ] Mama - A(II) Rh +, copilul - O(I) Rh-
b) [x] Mama - O(I) Rh+, copilul - A(II) Rh-
c) [x] După antigenii sistemului Luteran
d) [x] Mama - 0(I) Rh- , copilul - A (II)Rh+
e) [ ] În toate cazurile expuse mai sus
Care din indicii enumeraţi mai jos confirmă prezenţa bolii hemolitice a nou-născutului?
a) [x] Anemie cu reticulocitoză
b) [ ] Acidoza metabolică
c) [ ] Hipoglicemia
d) [x] Icter din primele ore de viaţă
e) [x] Hepatosplenomegalia
Ce este caracteristic pentru forma edematoasă a bolii hemolitice a nou-născutului?
a) [x] Hepatosplenomegalia
b) [x] Icter din prima oră de viaţă
c) [ ] De obicei se dezvoltă după sistemul ABO
d) [x] Anemie pronunţată
e) [x] Dereglări pronunţate ale sistemului cardio-vascular
Indicaţii pentru exsangiunotransfuzie :
a) [x] Icterul tegumentelor din prima oră de viaţă
b) [x] Creşterea pe oră a bilirubinei - 6-7 mcmol/l
c) [ ] Nivelul bilirubinei - 30 mcmol/l
d) [x] Nivelul builirubinei la 24 ore de viaţă - 170 mcmol/l
e) [x] Anemie
Complicaţiile exsanguinotransfuziei:
a) [x] Enterocolita ulcero-necrotică
b) [x] Embolia
c) [x] Dereglări de electroliţi
d) [ ] Policitemia
e) [x] Stop cardic cu edem pulmonar
În care din cazurile enumerate mai jos întâlnim obligatoriu hepatosplenomegalia?
a) [ ] Rubeola congenitală
b) [ ] Toxoplasmoza congenitală
c) [x] Forma edematoasă a bolii hemolitice a nou-născutului
d) [ ] Sindromul "bilei groase"
e) [x] Sindromul Gilbert
Icterul în prima zi de viaţă se asociază cu:
a) [ ] Enzimodeficit eritrocitar
b) [ ] Alimentaţia naturală
c) [x] Incompatibilitatea în sistemul ABO
d) [ ] Hipotiroidism
e) [x] Incompatibilitatea Rh factor
Diagnosticul bolii hemolitice:
a) [x] Proba Coombs indirectă
b) [x] Proba agregat-hemaglutinin după Idelson
c) [x] Concentraţia de bilirubină în apele fetale
d) [x] Ultrasonografia
e) [ ] Determinarea fermenţilor placentari
Profilaxia specifică a bolii hemolitice:
a) [x] Imunocorecţia la gravide
b) [x] Hemosorbţia, plasmafereza
c) [x] Indicaţia anti - D globulinei
d) [x] Transplant de ţesut cutanat de la soţ gravidei
e) [ ] Însămînţarea artificială de la donor cu Rh negativ
1. Cauzele BHNN sînt:
1)imaturitatea gulucuroniltransferazei ficatului
2)anemia izoimună hemolitică
3)hemoglobinopatia
4)infecţia intrauterină
5)anemia autoimună hemolitică
2. În caz de incompatibilitatea săngelui mamei şi fătului după Rh factor BHNN mai des se
întălneşte:
1)la prima sarcină
2)la sarcinile următoare
3. BHNNla I-a sarcină se petrece mai des prin incompatibilitatea sîngelui mamei şi fătului:
1)sistemul ABO
2)Rh factor
4. Mai grav evoluiază BHNN în caz de incompatibilitate materno-fetală după:
1)Rh foctor
2)ABO
5. Pentru BHNN este caracteristică hemoliza:
1)intravasculară
2)intracelulară
6. Anemia în BHNN poartă caracter:
1)hiperregenerator
2)hiporegenerator
7. Icterul în BHNN apare:
1)1-2 zi viaţă
2)4-6 zi viaţă
3)după 7 zile viaţă
8.Pentru EST în BHNN după Rh factor se foloseşte masă eritrocitară:
1)O(I) Rh pozitiv
2) O(I) Rh negativ
3)grupa de sînge a copilului Rh pozitiv
4) grupa de sînge a copilului Rh negativ
9. Pentru EST în BHNN după sistemul ABO se foloseşte:
1)masă eritrocitară O(I) şi plasmă O(I)
2) masă eritrocitară O(I) şi plasmă care corespunde cu grupa de sînge a copilului
3) masă eritrocitară O(I) şi plasmă AB(IV)
4) masă eritrocitară care corespunde cu grupa de sînge a copilului şi plasmă O(I)
5) masă eritrocitară ce corespunde cu grupa de sînge a copilului şi plasmăAB(IV)
6) masă eritrocitară şi plasmă ce corespunde cu grupa de sînge a copilului???
10.La manifestările clinice ale BHNN se referă:
1)hepatosplenomegalia
2)sindrom hemoragic
3)trombocitopenia
4)anemia
5)sindrom dispeptic
11. În AGS în caz de BHNN se determină:
1)scade numărul de eritrocite
2)creşte hemoglobina
3)număr crescut de reticulocite
4)scade indicile de culoare
5) număr crescut de normoblaşti
6)hipertrombocitoză
12. În analiza biochimică a sîngelui în BHNN complicată cu colestază se determină:
1)nivelul crescut al Bi indirecte
2) nivelul crescut al Bi directe
3)hipercalcemie
4) nivelul crescut al colesterolului
5) nivelul crescut al ureei
6) ) nivelul crescut al fosfatazei alcaline
13. Simptomele clinice ale formei icterice necomplicate ale BHNN sînt:
1)icterul
2)sindromul hemoragic
3)hepatomegalie
4)hipotrfie
5)scaun acolic
14.Manifestările clinice ale encefolopatiei bilirubinice, apărute pe fon de BHNN sînt:
1)simptomul ,,apus de soare 2,,
2)hipotonie musculară
3)hipertonie musculară
4)fontanela anterioară înfundată
5)sindrom convulsiv
15. Indicaţii pentru EST în primele 24 h viaţă în BHNN la copii născuţi la termen este nivelul
Bi indirecte:
1) Bi în sîngele ombelical > 10 mcmol/l
2) Bi în sîngele ombelical > 50 mcmol/l?
3)creşterea pe oră > 3 mcmol/l
4) creşterea pe oră > 5 mcmol/l
5)nivelul Bi în sîngele venos al copilului > 85 mcmol/l
6) nivelul Bi în sîngele venos al copilului > 170 mcmol/l
16.În terapia BHNN se foloseşte:
1)terapia de infuzie
2)terapia hormonală
3)fototerapia
4)fenobarbital
5)EST
17. La complicaţiile posibile ale fototerapiei se atribuie dezvoltarea:
1)infecţiilor bacteriene
2)simptomul ,, pielii bronzate,,
3)hipertrombocitoza
4)sindrom dispeptic
18. La efectuarea EST creşte riscul apariţiei :
1)hepatitei B
2)hepatitei C
3)sindromului dipeptic
4) HIV SIDA
5)hipercaliemiei
6)hipercalcemiei
19 La particularităţile schimbului bilirubinei la nou-născut nu se atribuie:
1)nivelul scăzut al hemoglobinei neeritrocitare
2)formarea crescută a bilirubinei
3)scăderea conţinutului ligandinelor
4)scăderea activităţii glucuroniltransferazei
20. La particularităţile morfologice ale sistemei hepatobiliare se referă:
1)hidrofilia celulelor
2)imaturitatea fermentativă a celulei hepatice
3)activitatea fermentativă crescută a celulei hepatice
4)posibibilitatea crescută de excreţie a bilirubinei din hepatocit
21. Indicaţi conţinutul fiziologic al Bi în sîngele ombelical:
1)10 mcmol/l
2) 60 mcmol/l
3) 70 mcmol/l
4) 100 mcmol/l
22. Principala particularitate a Bi indirecte este:
1) se dizolvă în apă
2) se dizolvă în lipide
3)lipseşte neurotoxicitatea
4)formează legătură stînsă cu albumina
23.Foctori de risc pentru encefalopatia bilirubinică nu se consideră:
1)sensibilitatea crescută a neuronilor SNC pentru Bi indirectă
2)posibilitatea scăzută a albuminei de a lega molecula Bi indirecte
3) posibilitatea crescută a albuminei de a lega molecula Bi indirecte
4)dereglarea barierii hematoencefalice
24. La cupilui ce a suportat BHNN,apare scaun acolic, urina întunecată, s-a intensificat icterul
tegumentelor. Diagnosticul la care vă gîndiţi:
1)hepatită congenitală
2)sindrom de ,,bilă groasă,,
3)atrezia căilor biloiare
4)anemia
25. Metodele de cercetare care nu se folosesc în diagnosticul diferencial al BHNN sînt:
1)determinarea titrului de anticorpi în sîngele matern
2)determinarea anticorpilor ascunşi prin proba Coombs
3)determinarea glucozei în sînge
4)analiza generală de sînge
26. BHNN nu trebuie diferenciată de:
1)icterele de conjugare
2)boala hemoragică la nou –născut
3)hepatita fetală
4)anemia posthemoragică
26.Caracteristecele clinice ale formei edemice a BHNN nu sînt:
1)anemia ?
2)hepatosplenomegalia
3)edeme
4)trombocitoza
27.Anticorpii antirezus sacunşi se determină cu ajutorul:
1)analizei generale de sînge
2)probei Coombs
3)testului Apt
4)analizei imunofermentative
28. Cea mai gravă complicaţie a formei icterice a BHNN este:
1)anemia
2) afectarea hepatică
3)afectarea SNC
4)insuficienţa cardiacă
29.Cînd dispare icterul în BHNNnecomplicată:
1)la sfîrşitul 1 săptămîni viaţă
2) la sfîrşitul 2 săptămîni viaţă
3)la sfîrşitul 3săptămîni viaţă
4)la sfîrşitul 1 luni viaţă
30. Cea mai mare în semnătate clinică petru determinarea simptomelor clinice a intoxicaţiei
bilirubinice şi luarea deciziei de efectuare a EST la nou- născut o are:
1)intensificarea icterului
2)simptomatica neurologică
3)concentraţia Bi indirecte în sînge
4)scaun acolic
31.Indicaţi nivelul creşterii Bi pe oră pentru EST:
1)3 mcmol/l/oră
2) 6mcmol/l/oră
3)8 mcmol/l/oră
4) 10mcmol/l/oră
32.Alegeţi cea mai optimă metodă de tratament conservativ a hiperbilirubinemiei indirecte:
1)fototerapia
2)tratament cu fenobarbital
3)terapia de infuzie
4)toate enumerate mai sus
33. Indicaţi metoda adecvată de tratament a formei anemice de BHNN:
1)preparate de Fe
2)stimularea eritropoiezei în măduva osoasă(vit. B12)
3)transfuzia de ME congelată
4)acid folic, alimentaţie raţională
34. Alegeţi sînge pentru EST pe Rh foctor la copil A(II) la mamă B(III)
1)grupa copilului Rh pozitiv
2) grupa copilului Rh negativ
3) grupa mamei Rh pozitiv
4)O(I) Rh negativ
35.Timpul apariţiei icterului nuclear în BHNN:
1) în 1-a săptămînă viaţă
2) la sfîrşitul 1 luni viaţă
3) în 2-a lună viaţă
4)după a 2-a lună viaţă
36. La un copil cu formă severă de BHNNare loc hipotonie, moleşeală,vomă, letargie,strigăt
cefalic.Indicaţi faza encefalopatiei bilirubinice:
1)sechele
2)terminală
3)progresantă
4)iniţială
37. Riscul de apariţie a icterului nuclear este mai mare în:
1)icterul fiziologic
2)icterului de conjugare
3)icterului imun hemolitic
4) icterului neimun hemolitic
Problemă:
Băieţel G., prima zi de viaţă , se află în maternitate. Din anamneză scunoaşte că mama are 25 ani are
grupa de singe A(II) Rh negativ, prima sarcină cu 3 ani ăn urmă s-a terminat cu a/m la 9sg, fără
complicaţii, sarcina prezentă este a 2-a a decur cu toxicoză în primul trimestru, în al III-lea trimestru
periodic se ridica TA pînă la145/90mmHg. La examenul medical ai gravidei mama nu se prezenta
regulat. Naşterea spontană , naturală I per 6h 30’, II per 25’, PA 3 h,masa 3300 , talia 51cm, scor
Apgar 7/8 puncte. La naştere prezent icterul tegumentelor, cordonului ombelical şi lichidului
amniotic. La primul examen medicul neonatolog a palpat ficatul +3,0cm ,splina +1,5 cm.
Investigaţii suplimentare:
Bilirubina indirecta din ombilic 105 mcmmol/l
An. Biochimica a sangelui la 4 h de viaţă Bi indirectă175mcmmol/l
Hb în sîngele periferic cito! 149g/l
Întrebări:
1. La ce boală cu mare probabilitatene putem gîndi în acest caz?
BHNN,Icter patologic,Incompatibilitate dupa sistemul Rh.
Argmentarea diag: Debut mai devreme de 36 h sau în a-2-a săpt. de viaţă.
Bi >171 mcmol/l la a 2-a zi, cu valori în următoarele zile >205-222 mcmol/l.
Hepato-splenomegalie.
Prezenta antecedentelor mamie-prezenta unui avort in anamneza ,fara
Imunoprofilaxie antiD ulterioara si fara screening matern pe parcursul sarcinii date.
2. Evaluaţi rezultatele investigaţiilor efectuate nn în marernitate
ABS-Bilirbina indirecta >de 171 mcmol/l(175mcmol/l) demonstreaza prezenta unei hemolize
marcate a eritrocitelor si imatritatea conjugarii Bi in ficat ,la fel si aparitia acestea in primele 36 de
ore de la nastere rezulta prezenta icterului patologic .
-Hb 149g/l-denota o anemie grava care necesita corijare si tratament prin exanguinotransfuzie.

Bi din ombilic 105 mcmmol/l este marita (icter patologic mai mare de 60 mcmol/l sau 80 mcmol/l in
primele 12 ore de viata)

3. Ce rezultate trebuiesc efectuate copilului pentru aconcretiza d-cul?

 Scala Kramer
  Grupa de sînge in sistemele ABO,Rh.
 Testul Coombs la mama si copil pentru a determina titrul anticopilor anti Rh la copil.
 Analiza generala a sîngelui/BG,eritrocite,Ht,reticulocite.
 BTS>limita dpa vîrstă conform diagramei.
b. Examinări adăugătoare:
 analiza generală a sîngelui, leucograma (în primele ore de viaţă, în dinamică, la 24
ore, la 72 ore, la a 7-a zi de viaţă);
 analiza generală a urinei; ·
 proteina C reactivă (după 12 ore de viaţă);
 hemocultura (în STI, după cateterizarea venelor ombelicale sau periferice)
antibioticograma;
 examenul radiologic al cutiei toracice; · USG,TMC, RMN;
 analiza urinei (însămînţare);
 puncţia, însămînţarea LCR în caz de suspecţie a meningitei

Bilirubina: frecventa determinarilor de laborator depinde de severitatea bolii

hemolitice, de valorile anterioare si de tratament; rezultatele determinarilor bilirubinei
din cordon sunt de asemenea utile în anticiparea acestor nevoi.
În primele 12-24 de ore, pentru nou-nascutii cu icter si/sau anemie severa se instituie
fototerapia si se determina bilirubinemia totala la fiecare 2-4 ore, pentru a stabili o
tendinta a ratei de crestere. La nou-nascutii mai putin afectati sau aparent sanatosi,
fototerapia nu este necesara dar bilirubinemia totala trebuie determinata la fiecare 4-
6 ore, în primele 24 de ore de viata.
Bilirubinemia directa se determina o singura data, de preferat în primele 24 de ore de
viata. La copiii a caror bilirubina directa este crescuta în sângele din cordon, trebuie
sa se faca determinari ale enzimelor hepatice care vot fi repetate saptamânal.
Hemoglobina si hematocritul se determina la 8-12 ore de viata, înainte si dupa fiecare
exsanguinotransfuzie si zilnic pâna la stabilizare. Deoarece nou-nascutii sever
afectati prezinta hipertrofie a celulelor beta pancreatice, acestia trebuie monitorizati si
tratati ca si copiii din mame diabetice. În plus, glicemia trebuie monitorizata la 1 si 2
ore dupa exsanguinotransfuzie, daca s-a utilizat sânge recoltat pe citrat-fosfat-
dextroza (CPDA1).

4. Ce schimbări putem aşteptaîn AGS?

Anemie-depinde de gradul evolutiei si severitatea BHNN,Hb <150g/l stare grava.
VSH-scazut
Ht
Prezenta reticulocitelor ,forme tinere de eritrocite.

5. Ce schimbări putemvedea la USN organelor cavităţii abdominale?

Hepatomegalie,splenomegalie
6. Care este patogeneza maladiei date?
In cazul unei femei cu grupa de singe Rh negativ ,denota faptul ca in singele ei este absent antigenul
D ,de aceea in cazul unei sarcini cu un fat Rh+ are loc Contactul Primar-sistemul imun recunoaste
Ag(idiferent de cum a decurs sarcina –nastere naturala ,ceariana ,avort spontan ,medicamentos sau
manipulatii ostetricale,eritrocitele fatului patrund in singele matern in cantitati diferite,si imunizeaza
mama)
La o sarcina ulterioara are loc Contactul repetat-cu inducerea unui raspuns imun al organismului
mamei cu producerea de IG M care nu trece bariera plaentara ,Ig G care se fixeaza pe locusurile
rhesus-Agenice ale eritrocitelor fatului provocind hemoliza extravasculara in ficat si
splina.Intensitatea hemolizei depinde de titrul AC de la mama .
7. Ce grupe de sînge ştiţi?

Sistemul AB0 se bazează pe existența a două aglutinogene,

notate A și B, și a două aglutinine specifice: α (anti A) și
respectiv β (anti B)
Grupa Grupa Aglutinogen Aglutinine
(Landsteiner) (Janský) (antigen) (anticorpi)
O I nu are α și β
A II A β
B III B α
AB IV A și B nu are
Sistemul Rh clasifică sângele uman după prezența sau absența unor proteine specifice
pe suprafața hematiilorFiecare grupa sanguina poate fi Rh pozitiv sau Rh negativ. Rh-ul este
determinat de o alta proteina, factorul Rh (D antigen). Daca acest factor este prezent pe
suprafata eritrocitelor persoana respectiva este Rh pozitiva, daca nu, persoana respectiva
este Rh negativa.

8. Numiţi caracteristicile schimbului Bi la nn

Eliminarea bilirubinei din organismul fatului se prodece prin placenta in perioada
intrauterina(concntratia bilirubinei in singele fatului este joasa,pentru bilirubina conjugata placenta
este impermiabila in ambele directii)
Dupa nastere are loc cresterea nivelului bilirubinei in singele fatului din motivul insuficientei
tranzitorii de conjugarea a bilirubinei de catre ficat.
Activitatea sistemului de conjugare in ficat atinge nivelul caracteristic maturilor la sfirsitul a 3-4
sapt
De aceea cresterea bilirubinei cu aparitia coloratiei tegumentelor este un proces fiziologic numit
Icter fiziologic al nou nascutilor.- Bilirubina este un pigment care se formează atunci când celulele
roșii din sânge se descompun. La nou-născuți, există o erupție crescută a eritrocitelor și înlocuirea
hemoglobinei fetale cu hemoglobină adultă.
O creștere a bilirubinei totale la nou-născuții sănătoși indică icter fiziologic, care nu necesită un
tratament special.
La nou-născuții cu diverse complicații apare icter patologic, care necesită o atenție deosebită și un
tratament adecvat într-un spital.

9. Cum trebuia să fie supravegheată în clinica prenatală gravida dată

Se efectiaza Screening matern pînă la 12 săptămîni de gestaţie (la prima vizita conform
Carnetului perinatal) - grupa sanguină şi Rh factor.
Deoarece aceasta gravida s-a aflat in grupul de risc cu Rh-,vind in anamneza o sarcina finisata la
9 saptamini de gestatie prin avort medicamentos fara Izoimunizare antiD, determinarea
anticorpilor la fiecare vizită la MF (conform Carnetului perinatal).

10. Explicaţi şi indicaţi tratamentul

 Fototerapie intensivă-se aplica 2 sau 3 lampi de fototerapie,care va duce la scaderea
concetrației de Bi cu 1-2 md/dl timp de 4-6 ore şi concentraţia Bi trebuie permanent să
scadă şi va rămîne mai joasă de pragul maximal pentru EST.
 Exanginotransfuzii- este o metodă terapeutică indicată nou-născuţilor pentru menţinerea
Bi indirecte sub 20 mg% în cazurile cu izoimunizare în sistemul Rh. Sîngele nou-născutului
(care este parţial hemolizat şi conţine AC fixaţi pe eritrocite şi AC neactivaţi) este înlocuit
cu eritrocite nesensibilizate antigenic.
Tehnica exsanguinotransfuziei: se va face schimbul la 2, 5, 10, 15, 20 ml de sînge, în functie de
greutatea nou-născutului (5 ml/kg/corp), cu un ritm de 2-4 ml/kg/corp/minut. Cantitatea de sînge
schimbat în functie de greutate: la nou-născutul sub 1000g -- 2ml; intre 1000 - 1500g - 5 ml; intre
1500 – 2500g - 10 ml; intre 2500 – 3500g -- 15 ml pentru copill dat; peste 3500g --20 ml. Inainte
de EST se determină hemoglobina, hematocritul, reticulocitele, Bi, proteinele, albumina, calcemia,
testul Coombs, hemocultura, determinări care se repetă şi după terminarea EST, inclusiv cultura
din cateter.
 Doze mari de Ig intravenoase-doza 500-1000mg/kg corp,3 zile consectiv,gamma-globunin
1g/kg, i/v ,imediat dpa nastere la noul nascut cu izoimunizare.
 Non –nascuții care clinic prezintă icter in 1 zi nu snt considerați sănătoși și necesită FT sau
EXST cu monitorizarea bilirubinei la fiecare 6 ore.
 Tratament cu coleretice şi enterosorbenţi în sindromul bilei groase (cel mai bun holeretic –
laptele matern).
 Fitoterapie – în icterele cu Bi indirectă.
 Suplimentarea cu apă, glucoză sau sulfat de magneziu nu are efect în descreşterea
bilirubinei şi nu este recomandata
11. Cum trebuie hrănit acest copil?
- Iniţierea alăptării precoce frecvente şi eficiente de durată (nu mai rar de 8 ori în 24 ore; cu 20
ml la kcorp mai mult decît necesităţile fiziologice).
- La necesitate se suplimentează cu lapte stors!
- Încurajarea ingestiei de colostru pentru prevenirea reabsorbţiei Bi.
- Regim alimentar cu lapte matern pasterizat timp de 48 ore sau amestec adaptat în caz de icter
la laptele matern
 12. Complicaţii precoce şi tardive care po apărea la acest copil
 Boala hemolitica poate degenera in anemie severa, icter, leziuni cerebrale si probleme ale inimii in cazul nou-
nascutului. In cazuri extreme, poate cauza moartea fatului datorita distrugerii masive a globulelor rosii din
sange

 Icterul nuclear (Icter N) – complicaţie gravă a bolii hemolitice, ce se instalează de obicei în ziua a treia
de viaţă. Icterul nuclear se produce ca urmare a trecerii Bi indirecte prin bariera hematoencefalică sau,
daca bariera hematoencefalica este lezată.. Bilirubina libera nelegată de albumină, liposolubilă se
impregnează în substanţa cerebrală, mai ales în nucleii bazali, hipocampus şi nucleii cornului anterior al
măduvei spinării. Microscopic se evidentiază fenomene de necroză cu pierderi neuronale şi glioza.
Important în tratamentul icterului hemolitic este să mentinem Bi indirectă sub 20 mg la %, peste acest
nivel considerîndu-se nivel de toxicitate a Bi. Semne clinice ale icterului nuclear: encefalopatia acută
hiperbilirubinemică apare la nounăscutul la termen prin compatibilitate de Rh, cu valori ale Bi mai mari
de 20 mg la %.
Din punct de vedere clinic există trei stadii clinice:
Stadiul 1: hipotonie, letargie, plîns ascuţit şi reflex de supt slab.
Stadiul 2: hipertonia muşchilor extensori cu opistotonus, rigiditate, crize oculogire, febră şi convulsii, mulţi
din nou-născuţi decedînd în această fază sau dezvoltă encefalopatie cronica.
Stadiul 3: hipotonia înlocuieste hipertermia după o săptămînă. Encefalopatia cronică hiperilirubinemică este
marcată de: atetoză, surditate parţială sau completă, ataxie, deficit mintal mediu sau sever. .
 Edem cerebral acut;
 Paralizie cerebrală;
 Deces.
 Sechelele IcteruluiN: · îmbolnăviri frecvente; · sechele poliorganice

13. Putea oare fi prevenită maladia dată?

DA.Aceasta maladie poate fi prezenita prin scriningul antematal am mamei :
Imunoprofilaxie specifica antiD: administrarea de Ig antiD (300 mg) la gravida Rh- , în sîngele căreia
s-a
produs pasaj de eritrocite Rh+ (după avort, naştere, manevre obstetricale, operaţie cezariană) şi în
perioada imediat postpartum. Ig antiD suprimă apariţia răspunsului imunologic prin distrugerea
eritrocitelor Rh+ pătrunse în sîngele matern.

Imunocorecţia la gravide
Hemosorbţia, plasmafereza
Transplant de ţesut cutanat de la soţ gravidei

Nespecifica:alimentatia precoce la sin,confort termic.

14. Cum trebuie supravegheat copilul dat la medicul de familie după externare?
- Copiii ce au fost trataţi de icter neonatal prin incompatibilitate de Rh prin EXT: examen clinic
la 2-3 săptămîni după externare cu includere în programul de supraveghere Follow-up.
- Copiii cu factori de risc – examen clinic săptămînal pe parcursul primei luni cu monitorizarea
z. Kramer, dimensiunilor ficatului, splinei, semnelor de boală, eficienţei alăptării la sîn.
 - Volmul investigarii-Bi. Analiza generală a sîngelui, reticulocitele.
15. La ce medic trebuie să se afle la evidenţă acest copil?
Pediatru,Medic de familie,Hematolog.

TEMA 4

Sindromul de Detresa Respiratorie

Problemă:
Copilul are 9 zile viaţă, s-a născut la 34 s.g. cu masa 2270g , talia 44 cm, s-a agravat starea generală.
A crescut meleşeala , hipotonia, a pierdut în greutate 40 g, a avut o vomă ,, cu zaţ de cafea,,.
La examenul clinic :tegumentele palide, cu nuanţă cenuşie, elemente unice de erupţii peteşiale . Se
palpează vena ombelicală. Respiraţiile neregulate,periodic tahipnee-bradipnee. Auscultativ în plămîni
respiraţie atenuată, se auscultă raluri crepitante. Zgomotele cardiace atenuate, ritmice, suflu sistolic
scurt în punctul V. FCC 160 b/min. Abdomenul balonat, ficatul +3cm, splina +1cm sub rebordul
costal. Scaunul cu mucozităţi şi verde. Statutul neurologic privirea pluteşte , nistagm rotator. Nu suge,
nu înghite. Poza opistotonus trage capul în urmă. Rigiditatea muşchilor occipitali absentă. FA 1*1cm
nu este bombată.
Analiza generală de sînge: Hb 150g/l, Le 26,3; mielocite 6% ,metamielocite 6%, neseg. 17%, segm
50%, limf. 17%, monoc. 4%, VSH 30 mm/h
EAB: PO2 36,2; PCO2 44,6; Ph 7,33; BE -10,2;
Analiza bioghimică a sîngelui: prot. Generală 60,0 g/l; glucoza 5,5 mmol/l; Na 132,1; K 4,28; Ca
0,73
Bacteriolobia la microfloră: din ? creşte stafilococul aureus şi ciupearca din clasa Candidei, din anus
stafilococul aureus
Analiza generală de urină: reacţia acidă, prot. 0,66%, leuc. acoperă tot cîmpul de vedere, cilindri 3-5
c/v
Radiografia: pe fon de inflaţie generală se determină îngustarea desenului pulmonar, din dreapta
deasupra diafragmului şi din stînga superior se determină opacităţi. La nivelul acestor opacităţi se
văd umbre festonate inelare ( se suspectează cavităţi) . Rădăcinile structurate. Conturul inimii se vede
slab. Sinusurile libere.

Întrebătri:
1. Despre ce boală este vorba? Diagnosticul vostru?

Sepsis neonatal bacterian, condiţionat de Stafilococul aureus.

Sepsis neonatal bacterian, septicemia congenitală.
Argumentare-copil 34 s.g,masa la nastere2270g, perfuzie slaba cu paloarea,acidoza
metabolica,iritabilitate,letargie,distensi abdominala,eruptii cutanate,hemoragii.

2. Care simptome clinice le puteţi determina pe parcursul bolii la acest copil?

- tulburări neurologice (alimentație slabă)

- temperatura (hipotermia, hipertemria)
- apnee
- dereglări hemoragice (peteșii, purpură, hematoame)
- componente cardiovasculare (tahicardie, hipoTA, hipoperfuzia)
 - cianoză
- simptome GI ( distensie abdominală, emesis, diaree)
- icter
- insuficiența respiratorie (tahipnee, respirații dificile, hipoxemie)
- convulsii

3.Cu ce este legat apariţia sindromului hemoragic?

In analiza generala a singelui se atesta o trombocitopenie in cazul infectiilor bacteriene si virale,
care fovorizeza aparitia hemoragiilor prin deapedeza din cauza cresterii permiabilitatii vasculare).
Numărul de trombocite mai mic de 25.000 este primejdios de mic-poate conditiona aparitia
Hemoragia pulmonară,Hemoragia intraventiculară,gastrointestinala,hematoame la nivell
tegumentelor si mucoaselor.
O alta cauza poate fi aparitia SIRS care poate cauza in consecinta un process inflamator systemic
cu apatia CID sdr.

4.Ce geneză are suflu sistolic la acest copil?

Cauzele pot fi –persistenta canallui arterial deoarece se cunoaste faptul ca el se inchide mai tirzi la
prematuri, suflu sistolic scurt în punctul V
-cauza inflamatorie.
-hipertensiune in circitul mic

5. Cum paracclinic ve-ţi confirma diagnosticul presupus?

- Teste de laborator: Nu există nici un test de laborator care să aibă o specificitate şi
senzitivitate acceptabile pentru predicţia unei infecţii. De aceea, datele de laborator trebuie
coroborate cu cele clinice şi existenţa.
- HLG (în primele ore de viaţă, în dinamică - 24, 72 ore şi 7 zi de viaţă.
- Raportul I/T > 0.25 (înseamnă că 25% din neutrofile sunt imature şi indică suspiciunea de
sepsis).
- PCR (la 24, 72 ore de viaţă şi la 7 zi de viaţă).
- Hemocultura (în secţia de RTI, după cateterizarea venelor ombilicale sau periferice)
antibioticograma, însămînţarea din tubul endotraheal, urechi, nas; aspirat gastric; urină. Este bine
să se facă 2 prelevări cu cîte 1 ml sînge/mediu, imediat după naştere, de preferat din sîngele
periferic sau din vasele ombilicale (dar manevra trebuie să fie foarte sterilă). Prelevarea din vena
femurală are pericolul contaminării cu coliformi din zona perineului. 20% din hemoculturi pot fi
negative.
- Puncţia lombară, însămînţarea LCR în caz de suspecţie la meningită.
Examen radiologic toraco-abdominal: poate arăta afectări ale parenchimului sau modificări ale
siluetei cordului; greu de diferenţiat o pneumonie cu Streptococul grupei B de BMH
6.Ce metode instrumentale de diagnostic sînt necesare?
Radiografia cutiei toracice, ECG, Echo-cord, USG organelor interne.
7.Este indicată la acest copil puncţia lombară?
Da, deorece este prezent un status neurologic afectat - privirea pluteşte , nistagm rotator, nu suge,
nu înghite. Rigiditatea muşchilor occipitali absentă.
8.Menţionaţi pricipiile de bază ale terapii antibacteriene în patologia dată.
- Tratamentul inițiat precoce reduce mortalitatea cauzată de sepsis neonatal → inițierea
tratamentului la suspectarea sepsisului (e.g. Ampicillinum + Gentamicină) întreruperea
tratamentului la 48 ore dacă hemocultura și parametrii de laborator ramîn negativi.
- Trebuie identificați agenții patogeni izolați din hemoculturi, cu scopul de a iniția un tratament
empiric pentru sepsisul nosocomial. (Vancomycinum + Gentamicinum)
- Schimbarea antibioticului conform antibiogramei → se va folosi antibioticul cu spectrul cel mai
 ingust
- Cură de tratament scurtă - 5 zile pentru culturile negative, 5-7 zile pentru sepsisul CoNS
(staphylococul coagulazo-negativ), prelungită - pentru culturile Gram negative.
Întreruperea antibioticului în cazul culturilor negative sau indicilor de laborator negativi după 48 ore
9.De ce terapie simptomatică are nevoie acest copil?
Tratament simptomatic, suportiv:
- Menţineţi confortul termic (incubatoare).
- Aport hidroelectrolitic şi nutritiv adecvat,
- Monitorizaţi: FC, FR, TA, diureza, SaO2, BAB, ionograma, creatinina, ureea.
- Oxigenoterapie în funcţie de PaO2.

10.Ce preparate sînt indicate pentru a cupa sindomul hemoragic?

Pentoxifyllinum - 5 mg / kg / h perfuzie timp de 6 ore / zi, 5-6 zile consecutive

11.Care pot fi complicaţiile patologiei de bază?

Complicaţiile SN
EUN; osteomielită; osteoartrită; reacţii adverse din partea medicamentelor utilizate; edem cerebral
acut; decorticare, decerebrare; paralizie cerebrală; deces.
Sechelele SN: îmbolnăviri frecvente; sechele poliorganice; retard psiho-verbal.

12. Care sînt particularităţile patologiei date la nou-născuţi?

- Debutul după a V zi şi mai tîrziu.
- Este provocată de Stafilococci coagulazo-negativi, Stafilococul aureus, E coli, Klebsiella,
Pseudomonas, Enterobacter, Candida, GBS, Serratia, Acinetobacter şi anaerobe
- Căile de transmitere – descendentă şi dobîndită.
- Evoluţie - încet progresivă, cu focare purulente, mai des meningită, enterocolita ulceronecrotică
13. De consultaţia căror specialişti are nevoie acest copil ?
Neonatolog
Hematolog

Pneumolog
Cardiolog
Gastrolog

TEMA 6

Resuscitarea neonatală.

Teste
. Septicemia prematurului este caracterizată prin:
A. Febră
B. Leucopenie
C. Sindrom de hiperexcitare
D. Deseori au osteomielită
E. Anemie

2. Contraindicaţii pentru alimentaţia enterală sunt:

 A. Melena nou-născutului
B. Pareza intestinală
C. Meningoencefalita
D. Greutatea la naştere 1200 gr şi mai puţin
E. Enterocolita ulcero–necrotică

3. Care din elementele de mai jos se corelează cu vârsta gestaţională:

A. Alfa–fetoproteina maternă
B. Diametrul biparietal ecografic
C. Testul la oxitocină
D. Lungimea femurului
6.. Care din maladiile enumerate mai jos cel mai frecvent se întâlneşte la nou-născuţii prematuri:
A. Hernia inghinală
B. Fibroplazia retrolentală
C. Pilorostenoza
D. Hemoragie periventriculară7. . Reflexul plantar apare la vârsta :
A. 29-30 săptămâni
B. 30-31 săptămâni
C. 31-32 săptămâni
D. 33-34 săptămâni
+
8. . Inspirarea îndelungată a oxigenului cauzează mai frecvent la prematuri următoarele maladii:
A. Anemie
B. Bronhodisplazie pulmonară
C. Tahipnee
D. Fibroplazia retrolentală
9. . Semnele de imaturitate a sistemului nervos central la copil prematur relativ sănătos se menţin pînă la
vârsta de :
A. 1 lună
B. 3 luni
C. 6 luni
D. Pănă la 2 ani
10. La prematur de gradul III – IV cu afecţiune perinatală a sistemului nervos central în tabloul clinic
predomină:
A. Semne de dereglări respiratorii
B. Sindromul de inhibiţie
C. Hipertensiune craniană
D. Manifestări clinice atipice
E. Evoluţie asimptomatică

F. Toate

Literatura recomendata:
1 Oxford Ghid Practic de Neonatologie.Grenville Fox, Nicholas Hoque, Timothy Watts. Editor in
limba româna M.Stamatin, A. Avasiloaiei. Bucuresti. Hipocrate,2018
2.Algoritmi Neonatali. Sub redacţia prof.univ.P.Stratulat, prof.dr. M.Stamatin. Chişinau, 2010.
3.Neonatologia. ŞabalovN.P. Moscova. T. I-II, 2016
4.Neonatologia. Recomandari practice. Roos R., Henteli-Boroviceni O., Procitte H. Traducere in
limba rusa Covali S.N, Suslin E.V., Sevcenco P.V. Moscova, 2011. Manual 5.Urgenţe neonatale.
P.Stratulat, M.Stamatin, 2009
6.Protocoale clinice naţionale şi clinice standartizate pentru starile critice în neonatologie. P.Stratulat.
L.Crivceanscaia, A.Caraman, T. Carauş, A.Curteanu, A. Magulceac, D.Rotaru, A.Miron,
M.Şoitu,2010
7. Protocoale clinice nationale neonatale sub redactia Larisa Crivceanschii 2020
8. Nelson Textbook Of Pediatrics,Twenty-First Edition, Elsevier Inc., 2020