2. ANALIZATORUL OLFACTIV Olfactia sau mirosul este un simy chimic de contact Miros = “senzatia creat de unele substanfe volatile, percepute cu ajutorul organului olfactiv situat in cavitatea nazala * (british standard institut). DESCRIEREA ANALIZATORULUI OLFACTIV a, SEGMENTUL DE RECEPTIE este reprezentat de o zona mica, de 2-3 cm? numita mucoasa olfactiva, situata sub lama ciuruita a etmoidului, pe plafonul fiecarei fose nazale, Recepiorii din aceasta mucoasé sunt celule senzoriale, reprezentand in acelasi timp si neuronii bipolari. Acesti primi neuroni au polu! apical prevazut cu 0 dilatafie care prezinta cili spre interiorul foselor nazale. Polul lor bazal se continua formand axonii acestor neufoni bipolari, ce alcatuiese in ansamblu nervul olfactiv. Acest nerv strabate sub forma de grupuri axonice orifici i ciuruite ale etmoidului pentru a face sinaps& endocranian (deasupra Jamei ciuruite) cu neuronii din bulbul olfactiv lam Analizatorul olfactiv Organ de simt— nasul Mihail, Aurora, 2008, Mic Atlas de Anatomie, E. All Aducational, Bucuresti, pag. 12 7-suprafaja epiteliului olfactiv: om — 10 em? eine ~ 170 em? ernie: piatag BeBe, 34 4, eu, Coanon, and Pantin Copyht 97007 Lingle war 8 Wins -receptoriiolfactivi sunt neuroni bipolari localizayi in epiteliulolfactiv care c&ptuseste cavitatea nazala ‘Analizorul olfactiv este, ca si cel gustativ, un analicator chimic de contact, chemoreceptor. Suprafafa epiteliului olfactiv este acoperité de un strat de mucus produs de glandele subepiteliale @ {nacest strat de mucus se gAsesc infipte terminafiile subfiri ca firul de par ale celulelor olfactive - cilié. Receptorii mirosului sunt celulele olfactive, locul unde are loc recepfia fiind localizat pecilit Celula olfactiva este 0 celula nervoasa bipolar care es cerebelul, Datorité acestei legaturi ea funcfioneaz& nu numai ca un receptor, dar si ca tor al informatiei privind natura gi puterea stimulului olfactiv exercitat in legaturd direct& cu asupra individului b. Segmentul intermediar sau calea de conducere (calea olfactiva) este alcatuita din axonii celulelor olfactive care formeaza nervii olfactivi, ¢. Segmentul central sau de perceptie este alcatuit din ariile corticale olfactive din lobul olfactiv. ROLUL FIZIOLOGIC AL ANALIZATORULUI OLFACTIV este reprezentat di © prevenirea patrunderiiin corp, pe calea aerului, a substantelor vatamatoare © aprecierea calitatii substantelor alimentare 28declansarea secretilor digestive. Excitantii sau stimulii specifici receptorilor olfactivi sunt reprezentati de unele substante ‘gazoase sau de particule materiale foarte fine prezente in aer. rice substanta care excita receptorii olfactivi se numeste substanta mirositoare, iar senzati olfactiva produsa de aceasta poarta numele de miros Excitatiile ajung la receptorii din mucoasa olfactiva prin intermediul coloanei de aer care patrunde prin nari in timpul inspiratici, Ele actioneaza asupra receptorilor numai dupa 0 prealabila dizolvare in pelicula de lichid situata la suprafata mucoasei olfactive. Receptori olfactivi au o sensibilitate erescuté pentru stimularea lor fiind nevoie doar de un numar redus de molecule dizolvate in acest mucus. Pragu! de excitatie variaza mult de la o substanta la alta, CONDITI NECESARE PENTRU STIMULAREA RECEPTORILOR OLFACTIVI VOLATILITATE - condifioneaza posibilitatea de patrundere a amestecului odorant in zona olfactiva. SOLUBILITATEA iN APA $I LIPIDE~ substangele solubile numai in ap& sau numai in lipide au miros slab sau sunt inodore, iar cele care sunt solubile att in apa cét si in lipide au un miros putemic. VITEZA DE DIFUZIUNE — creste odati cu volatilitatea substangei ADSORBTIA — cu cat capacitatea substanjelor de a fi adsorbite este mai mare, concentratia in receptori este mai mare $i intensitatea senzafiei va fi mai accentuaté. Mirosurile de baz propuse de Henning: floral, fructat, ars, rasinos, condimentat, putrid. FACTORI CARE INFLUENTEAZA SENSIBILITATEA OLFACTIVA, varsta genul starea fiziologicd a organismului factori externi (umiditate,temperatura) adaptarea — scdderea sensibilitayiiolfactive pentru substanfe acfiunea a doud sau mai multe substanfe odorante in amestec, v v v v v v 29Cantitatea de compusi volatili eliberagi de produs este influentatd de: a) temperatura gi natura compusul ) suprafaja produsului ~ compusii vor fi mai volatili la aceeagi temperatura in cazul unei suprafefe moi, poroase, umed reactii enzimatice cand se acfioneaz mecanic asupra produsului (cind tiem ceapa); au a vaporilor de apa care antreneaz& compusii volatili. ©) 4) circulatia aerului atmos! stanjele odorante sunt clasificate in: : eter metilic, etilic, eteri ai unor acizi (acid oleic, Dup& Zwaardemake > stimuli cu miros de eteri izovalerianic, caprilic, caproic), acctond, cloroform; stimuli cu miros aromat: de camfor, de condimente, de lamaie, de migdale; stimuli cu miros balsamic: de flori de erin, de vanilies stimuli cu miros de ambrit (substan cenusie format in interiorul intestinelor unui casalot — mamifer din marile calde), de mose; stimuli cu miros de ceapa gi usturois vvv stimuli cu miros de prajit : cafea prajiti, paine prajité, guaiacol; vvv stimuli cu miros caprilic: miros de brinzeturi, de unt raneed; > stimuli cu miros urat ete. Teoriile recente asupra olfacfiei araté existen{a a peste 150 mirosuri de baza. FENOMENE CARE INTERVIN iN TIMPUL FORMARI SENZATIILOR OLFACTIVE Fenomenele intalnite in timpul format senzatiilor olfactive sunt similare cu cele care au loc la formarea senzatiilor gustative, si anume: a.adaptare de moment, in care caz, la un contact prelungit cu un stimul olfactiv, senzatia olfactiva dispare insé receptorii sunt capabili s4 reacfioneze prompt la un nou stimu Perioada de adaptare depinde de la 0 substanfi la alta gi de la o persoand la alta. De exemplu, pentru uleiul eteric de citrice adaptarea este de ~ 3 min iar pentru cumarind ~2 min: b. adaptarea permanent are loc 1a expunerea receptorului la un stimul de miros arecare, in care caz se ajunge la sciderea sensibilititii persoanei in cauzi fafa de mirosul respectiv pentru o perioada mai lung de timp; €. fenomenul de concurenfé, care are loc la contactul receptorilor olfactivi cu un amestec de diferiti stimuli, Astfel, fenomenul de concurena se manifesta pri > mascare, cand in amestecul de doi stimuli cu concentratii di puternic tinde si-1 acopere pe cel mai slab; > compensaie, care apare cind exist perechi de mirosuri care, amestecate in concentrafii apropiate, isi diminueazA reciproc mirosul (perechi antagoniste) cum sunt : amoniacul ~ acid acetic; iodoformul — balsamul de Peru; moscul ~ migdale ite, mirosul mai 30amare, Mirosurile pot s& se anuleze reciproc (perechi neutralizante): camfor ~ apa de colonie; ceara de albine ~ balsam de Tolo; 4d. fenomenul de armonie, care apare in cazul in care concentrafiile componengilor din ‘amestec sunt relativ egale, mirosul perceput reprezint& rezultanta componentelor din amestec. 31Curs ANALIZATORUL TACTIL Pielea este un imens cémp receptor datorité numeroaselor gi variatelor terminafii ale analizatorului cutanat, care informeaza centrii nervosi superiori asupra proprietafii obiectelor si fenomenelor cu care organismul vine in contact. ‘Simul atingerii — poate fi impart in doud componente: | SOMESTEZIE — simful tactil legat de modul in care simte pielea (skin feel) 2. KINESTEZIE — totalitatea senzatiilor de migcare pe care le percepem (kinein — a se migca; aestesis ~ senzafie). ANALIZATORUL TACTIL este un analizator fizic de contact care este distribuit la nivelul pielii si mucoaselor. ipale: epidermul, dermul si hipodermul. 1 al pielii care grosime variabila. Este un epiteliu canale excretoare ale Pielea este alcatuita din trei straturi p Y Epidermul este stratul superficial stratificat de tip comos. Epidermul este str&batut de fire de par, ¢glandelor sudoripare gi te ervoase receptoare. Y Dermul este situat sub epiderm gi este format din fesut conjunctiv dens. in derm se gisesc glande sebacee, canale de excrefie ale glandelor sudoripare, foliculi pilosi, mugchii firului de par, refeaua vasculara si receptori nervosi. Y Hipodermul este stratul profund al pielii, este format din gesut conjunctiv lax, bogat in celule adipoase, constituind un depozit de lipide al organismului si, in acelasi timp, contribuind la procesul de termoreglare prin limitarea termolizei. TIPURI DE SENSIBILITATE Prin numeroasele gi variatele tipuri de receptori, pielea deset i sensibilitati: eh sts, Ps a paca sensibilitate tactil&, termica si dureroasa. cee Seed ee aeA, SENSIBILITATEA TACTILA Sensibilitatea tactild este foarte mare pe suprafaja limbii, a buzelor gi in varful degetelor. Este perceputd prin piptit si masticatie. le nervoase libere, rispdndite atét in sm cat gi in derm, sunt receptori ai tactului gi presiunii, dar si ai durerii, Corpusculii Meissner sunt prezenfi in numar mare in derm, in special in regiunile caracterizate printr-o capacitate crescutt de a diferengia caractercle spafiale ale obiectelor (degete, buze) in schimb, acestia sunt rari pe pielea trunchiului gi absengi in tegumentul cu par. Deoarece se adapteaz foarte rapid, se presupune c& sunt sensibili in special la atingeri foarte fine gi la vibrafii cu frecventa joasa. SENSIBILITATEA TERMICA Sensibilitatea termica reprezint& percepera temperaturilor superioare sau inferioare celei a organismului (cald si rece), find declansata de diferite grade de caldura, deoarece frigul nu este o forma de energie. Repartijia receptorilor termici este variabila, fiind mai numerosi la nivelul tegumentelor mi fefei gi mai pufin numerosi la nivelul membrele inferioare. c. SENSIBILITATEA DUREROASA Sensibilitatea dureroasd este strdns legata de sensibilitatea tactilé. Spre deosebire de celelalte tipuri de sensibilitati, nu are un stimul specific, durerea putand fi declangata de orice stimul putemic care produce leziuni celulare. Senzafia de durere are uneori importanté deosebité, deoarece atarage atenia asupra prezengei unor boli si ajutd la diagnosticarea acestora. Receptorii durerii sunt terminatiile nervoase libere, prezente in tegumente si in alte structuri (tendoane, mugchi, submucoasa viscerelor etc.). La nivelul tegumentului, densitatea acestor terminafii este mai mare decat in viscere, ceea ce explic& posibilitatea localizarii precise a durerii cutanate gi caracterul vag al durerii viscerale, Senzatii tactile pereepute prin pipitit Senzafiile tactile percepute prin pipait sunt reprezentate de: ‘© fermitate (se percepe prin apasare); ‘© moliciune (prin compresiune); ‘* _suculenta (se pereepe prin presarea probi Senzafii tactile percepute prin degustare Senzafii tactile percepute prin degustare pot fi: ‘© capacitatea de mestecare (rezistenfa opus de produsul alimentar la compresiunea gi forfecarea exercitata de dinti); ntre degete). fainozitatea (senzafia de prezenté a amidonului in produsele alimentare); piciozitatea (senzatia creatd de alimentele cu proprietafi adezive); uleiozitatea (senzatia creat de alimentele uleioase si unsuroase); senzatia de particule tari (prezenfa unor particule mici, dure),