Sursele istorice

Mauricius→după limbă, locuitorii din N Dunării erau numiţi romani→sec. VII

Însemnarea de la Mănăstirea Castamonitu→”vlaho-rinchini”→sec. VIII

Teofilact Simocata→„torna, torna, fratre”→sec. VIII

Teophanes Confesor→„retorna, retorna, fratre”→sec. IX

Cronica turcă Ogüzname→„Ulak-ili” (ţara vlahilor)→sec. IX

Moise Chorenati, geograf armean→”ţara necunoscută-Balak”[Valahia]→sec. IX

Constantin al VII-lea Porfirogenetul→„aceştia se mai numesc şi romani, au venit din Roma”/face distincţie între romei
(bizantini) şi romani (români)→sec. X

Vasile II Macedoneanul→românii sunt numiţi „vlahi”→sec. X

Kedrenos→”vlahii-călători”→ sec. XI

Legenda Sfântului Gerard→voievodatul lui Ahtum→sec. XI

Kekaumenos→urmaşii daco-romanilor sunt numiţi „blachi”→sec. XI

Gardizi, geograf persan→Românii plasaţi între Dunăre şi un munte mare→sec. XI

Ioan Kynnamos→„se zice că sunt veniţi demult din Italia”→sec. XII

Ioniţă Kaloian şi Papalitatea→ideea romanităţii românilor”→sec. XII

Gesta Hungarorum (Faptele ungurilor)→voievodatele din Transilvania/românii sunt numiţi „blachi” →sec. XII

Gesta Hunnorum et Hungarorum (Faptele hunilor şi ungurilor)→ românii, crescători de animale, erau prezenţi în Pannonia la
venirea ungurilor→sec. XIII

Diploma Cavalerilor Ioaniţi→formaţiuni politice de la S de Carpaţi→sec. XIII (1247)

Rogerius→invazia mongolă în SCDP→ sec. XIII

Cronica pictată de la Viena→bătălia de la Posada→sec. XIV

Cronica lui Ioan de Târnave→vorbeşte despre luptele lui Bogdan cu maghiari şi despre obţinerea independenţei: „Moldova a
devenit o domnie”→sec. XIV

Sec. VII→Mauricius, Strategikon

Sec.VIII→însemnarea de la Mănăstirea Castamonitu/Teofilact Simocata, Historiae

Sec. IX→Moise Chorenati, Geografia/ Teophanes Confesor, Cronografia/ Cronica turcă Ogüzname

Sec. X→ Constantin al VII-lea Porfirogenetul, De administrando imperio/corespondenţa împăratului bizantin Vasile II

Macedoneanul

Sec. XI→ Kedrenos, Strategikon/Kekaumenos, Strategikon/Gardizi, Podoaba istoriilor/Legenda Sfântului Gerardus

Sec. XII→ Ioan Kynnamos/ Ioniţă Kaloian, corespondenţă cu Papalitatea/Anonymus, Gesta Hungarorum (Faptele ungurilor)

Sec. XIII→ Simon de Keza, Gesta Hunnorum et Hungarorum (Faptele hunilor şi ungurilor)/Diploma Cavalerilor
Ioaniţi/Rogerius, Carmen miserabile

Sec. XIV→Cronica pictată de la Viena/Cronica lui Ioan de Târnave