UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI

ADMINISTRATIE PUBLICA SI EFICIENTA SISTEMULUI ADMINISTRATIV

BANCA NAȚIONALĂ A
ROMÂNIEI

BUCUREȘTI 2020
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI
ADMINISTRATIE PUBLICA SI EFICIENTA SISTEMULUI ADMINISTRATIV

I. Prezentarea organizaţiei publice

La o jumătate de secol după apariţia primului proiect de înfiinţare a unei bănci naţionale, la 17/29
aprilie 1880, a fost publicată, în “Monitorul Oficial” nr. 90, Legea pentru înfiinţarea unei bănci de
scont şi circulaţiune. Lua astfel fiinţă Banca Naţională a României, instituţie de credit, care deţinea
privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era în întregime românesc şi aparţinea în
proporţie de o treime statului şi două treimi particularilor.

Până la declanşarea Primului Război Mondial, Banca Naţională a României s-a implicat în susţinerea
dezvoltării economiei naţionale, prin volumul creditelor acordate şi nivelul redus al taxei scontului.
De asemenea, alături de guvernul român, a contribuit în anii 1890-1892 la elaborarea legilor care au
consacrat schimbarea etalonului monetar, prin renunţarea la bimetalism în favoarea
monometalismului aur. Între 1900 şi 1925, statul s-a retras dintre acţionarii băncii, fapt pentru care
BNR a devenit o instituţie particulară privilegiată, dar care avea aceleaşi responsabilităţi naţionale.

În timpul Războiului de Reîntregire, BNR a susţinut financiar efortul de război al guvernului român.
Evoluţia evenimentelor militare a obligat Administraţia centrală a BNR să plece în refugiu la Iaşi şi să
accepte transferul tezaurului său la Moscova, fără ca acesta să mai poată fi recuperat.

Imediat după 1918, BNR a trebuit să răspundă altor provocări, printre care: criza economică
postbelică, restabilirea convertibilităţii leului, unificarea monetară şi extinderea reţelei sale de
sucursale şi agenţii la nivelul întregii ţări. După revenirea statului între acţionarii săi (1925), BNR a
fost implicată în proiectul stabilizării monetare din 1929, în controlul comerţului cu aur şi devize,
precum şi în acţiunile de conversiune a datoriilor agricole şi în organizarea şi reglementarea
comerţului de bancă începând din 1934.

În anii celui de-Al Doilea Război Mondial, BNR a susţinut guvernul în cheltuielile provocate de
acţiunile militare, luând, în acelaşi timp, măsuri pentru a stăvili inflaţia şi a-şi salva tezaurul propriu.

Regimul comunist a impus etatizarea BNR (1946) şi apoi reorganizarea sa, potrivit noilor imperative
politice. În 1948, BNR devenea Banca RPR – Bancă de Stat, subordonată iniţial Ministerului de
Finanţe, iar din 1957, Consiliului de Miniştri. În 1965, titulatura băncii de emisiune s-a transformat în
Banca Naţională a Republicii Socialiste România. În toţi aceşti ani, Banca Naţională a îndeplinit un rol
important în evoluţia sistemului monetar şi de credit prin implicarea în realizarea reformelor
monetare din 1947 şi 1952, în planificarea circulaţiei monetare, în controlul asupra utilizării creditelor
acordate etc.

Din 1990, BNR şi-a reluat titulatura iniţială, implicându-se în tranziţia de la economia centralizată la
economia de piaţă şi asumându-şi funcţiile normale ale unei bănci centrale, similare celor ale unor
bănci centrale din Europa şi din lume, obiectivul său fundamental fiind asigurarea şi menţinerea
stabilităţii preţurilor.

BUCUREȘTI 2020
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI
ADMINISTRATIE PUBLICA SI EFICIENTA SISTEMULUI ADMINISTRATIV

Obiectivul şi rolul BNR

Banca Naţională a României este banca centrală a României. Este o instituţie publică independentă,
cu sediul central în municipiul Bucureşti.
Obiectivul său fundamental îl reprezintă asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor
(conform Statutului). Banca Naţională a României sprijină politica economică generală a statului, fără
a prejudicia îndeplinirea obiectivului său fundamental.
Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia este banul.
Începând cu 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, Banca Naţională a
României a devenit membră a Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), iar Guvernatorul BNR,
membru al Consiliului General al Băncii Centrale Europene (BCE).

Principalele atribuţii ale BNR

 elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb;

 autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovarea
şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare;
 emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
 stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia;
 administrarea rezervelor internaţionale ale României.
Banca Naţională a României are dreptul exclusiv de emisiune, fiind singura instituţie autorizată să
emită însemne monetare, în baza unui program de emisiune dimensionat în funcţie de nevoile reale
ale circulaţiei băneşti.
Banca centrală are competenţa exclusivă de autorizare şi reglementare în domeniul bancar şi este
responsabilă cu supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, în scopul asigurării funcţionării şi
viabilităţii sistemului bancar.
Banca Naţională a României ţine în evidenţele sale contul curent general al Trezoreriei statului,
deschis pe numele Ministerului Finanţelor Publice. Prin lege, este interzisă finanţarea directă a
instituţiilor publice de către autoritatea monetară sau accesul privilegiat al acestora la resursele
instituţiilor financiare.

Din decembrie 2015 BNR este autoritate națională de rezoluție pentru sectorul bancar.

II. Analiza sistemului de management al organizaţiei publice

II.1. Analiza subsistemului organizatoric

Banca Naţională a României este condusă de un Consiliu de administraţie. Acesta este alcătuit din 9
membri numiţi de Parlament, cu nominalizarea conducerii executive, pe o perioadă de 5 ani, cu
posibilitatea reînnoirii mandatului. Membrii Consiliului de administraţie nu pot fi parlamentari şi nu
pot face parte, potrivit legii, din justiţie sau din administraţia publică. Structura executivă
permanentă a Băncii Naţionale este formată din guvernator şi 3 viceguvernatori, dintre care unul
este prim-viceguvernator. Ceilalţi 5 membri nu sunt salariaţi ai BNR. Preşedintele Consiliului de
administraţie este guvernatorul Băncii Naţionale a României.

BUCUREȘTI 2020
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI
ADMINISTRATIE PUBLICA SI EFICIENTA SISTEMULUI ADMINISTRATIV

Consiliul de administraţie este organismul cu drept de decizie în ceea ce priveşte politicile în

domeniul monetar şi al cursului de schimb, autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială
a instituţiilor de credit, monitorizarea sistemelor de plăţi, organizarea internă a băncii. Consiliul de
administraţie hotărăşte, de asemenea, care sunt atribuţiile ce revin structurilor executive şi
personalului Băncii Naţionale a României.

Pentru asigurarea eficienţei procesului decizional, în cadrul BNR funcţionează 4 structuri operative cu
responsabilităţi în exercitarea principalelor funcţii ale unei bănci centrale:

 Comitetul de politică monetară,

 Comitetul de supraveghere,
 Comitetul de administrare a rezervelor internaţionale
 Comitetul de audit
Comitetul de politică monetară constituit ca o structură permanentă, cu rol consultativ şi decizional,
este alcătuit din 10 membri şi este condus de guvernatorul BNR. Principalele  atribuţii se referă la
stabilirea coordonatelor strategice ale politicii monetare, caracteristicile cadrului operaţional al
acesteia, obiectivele şi liniile directoare pe orizonturi diferite de timp, precum si masuri de
imbunatatire si de crestere a eficacitatii politicii monetare si a cadrului sau operational, inclusiv din
perspectiva armonizării acestuia cu cerinţele Băncii Centrale Europene.

Comitetul de supraveghere reprezintă o structură permanentă, cu caracter deliberativ şi decizional.

Este compus din 10 membri şi este condus de guvernatorul BNR.  Atribuţiile şi competenţele sale
vizează activităţile de evaluare şi monitorizare a funcţionării instituţiilor de credit din perspectiva
calităţii activelor, a performanţelor financiare şi a încadrării lor în nivelul reglementat al indicatorilor
de prudenţă bancară, dar şi a asigurării bazei de reglementare, conform legislaţiei specifice şi
practicilor internaţionale în materie.

Comitetul de administrare a rezervelor internaţionale este o structură permanentă, alcătuită din 11

membri şi este condusă de guvernatorul BNR. Principalele atribuţii ale acestuia sunt legate de
îndeplinirea orientărilor strategice adoptate de Consiliul de administraţie în domeniul administrării
rezervelor internaţionale. Comitetul stabileşte lista entităţilor cu care se derulează tranzacţiile, a
emitenţilor pentru investiţiile în titluri şi a activelor acceptate pentru investire, face propuneri privind
implementarea şi utilizarea instrumentelor financiare (inclusiv instrumente financiare derivate),
analizează evoluţia pieţelor şi formulează propuneri de strategie pentru perioada următoare.

Comitetul de audit analizează şi propune direcţiile strategice şi politica BNR în domeniul controlului

intern, managementului riscurilor, auditului intern şi extern. Este format din 5 membri ai Consiliului
de administraţie care nu fac parte din conducerea executivă a băncii.

II.2. Analiza subsistemului decizional

Consiliul de administrație

 Guvernator - Academician Mugur Isărescu

 Prim-viceguvernator - Prof. univ. dr. Florin Georgescu
 Viceguvernator - Prof. univ. dr. Leonardo Badea
 Viceguvernator - Prof. univ. dr. Eugen Nicolăescu

BUCUREȘTI 2020
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI
ADMINISTRATIE PUBLICA SI EFICIENTA SISTEMULUI ADMINISTRATIV

 Membru - Csaba Bálint, CFA

 Membru - Dr. Gheorghe Gherghina
 Membru - Cristian Popa, CFA
 Membru - Dr. Dan Radu Rușanu
 Membru - Prof. univ. dr. Virgiliu Stoenescu
Structuri organizatorice centrală


  CANCELARIA BNR 
  DIRECŢIA POLITICĂ MONETARĂ 
  DIRECŢIA MODELARE ŞI PROGNOZE MACROECONOMICE 
  DIRECŢIA STABILITATE FINANCIARĂ 
  DIRECŢIA REGLEMENTARE ŞI AUTORIZARE 
  DIRECŢIA SUPRAVEGHERE 
  DIRECŢIA OPERAŢIUNI DE PIAŢĂ 
  DIRECŢIA EMISIUNE, TEZAUR ŞI CASIERIE 
  DIRECŢIA PLĂŢI 
  DIRECŢIA STUDII ECONOMICE 
  DIRECŢIA RELAŢII INTERNAŢIONALE 
  DIRECŢIA STATISTICĂ 
  DIRECŢIA CONTABILITATE 
  DIRECŢIA COMUNICARE ȘI RELAȚII CU PUBLICUL 
  DIRECŢIA REZOLUȚIE BANCARĂ 
  DIRECTIA SECRETARIAT 
  DIRECŢIA RESURSE UMANE 
  DIRECŢIA SERVICII INFORMATICE 
  DIRECŢIA AUDIT INTERN 
  DIRECŢIA JURIDICĂ 
  DIRECŢIA PATRIMONIU ŞI INVESTIŢII 
  DIRECŢIA TEHNICĂ ŞI MENTENANŢĂ 
  DIRECŢIA ACHIZIŢII 
  DIRECŢIA PROTECŢIA VALORILOR 
  CENTRUL DE PERFECŢIONARE PROFESIONALĂ ŞI ACTIVITĂŢI SOCIALE 
  DIRECȚIA BUGET ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ 
  DIRECȚIA MUZEU ŞI EDUCAŢIE FINANCIARĂ 
  DIRECȚIA MONITORIZARE A INFRASTRUCTURILOR PIEȚEI FINANCIARE ȘI A PLĂȚILOR 
  PROGRAMUL DE FORMARE PROFESIONALĂ A TINERILOR SPECIALIŞTI 
 

Structuri teritoriale


  SUCURSALA REGIONALĂ BUCUREŞTI 
  SUCURSALA REGIONALĂ CLUJ 
  SUCURSALA REGIONALĂ CONSTANȚA 
  SUCURSALA REGIONALĂ DOLJ 
  SUCURSALA REGIONALĂ IAŞI 
  SUCURSALA REGIONALĂ TIMIŞ 

BUCUREȘTI 2020
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI
ADMINISTRATIE PUBLICA SI EFICIENTA SISTEMULUI ADMINISTRATIV

  Agenția Argeș 
  Agenția Bacău 
  Agenția Bihor 
  Agenția Brașov 
  Agenția Brăila 
  Agenția Buzău 
  Agenția Galați 
  Agenția Gorj 
  Agenția Maramureș 
  Agenția Mureș 
  Agenția Prahova 
  Agenția Sibiu 
  Agenția Suceava 

Banca Nationala a Romaniei este condusa de un Consiliu de administratie ai carui membri sunt numiti
de Parlamentul Romaniei in conditiile stabilite prin Legea nr. 312/2004 privind Statutul Bancii
Nationale a Romaniei.
Activitatea Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei se desfasoara conform
prevederilor Legii nr. 312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei si ale Regulamentului
privind functionarea Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei.
Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Rominiei hotaraste, in conditiile legii, politicile in
domeniile monetar al cursului de schimb, urmarind aducerea la indeplinire a acestora stabileste
masurile in domeniile autorizarii, reglementarii si supravegherii prudentiale sau, dupa caz,
monitorizarii institutiilor de credit, institutiilor de plata si institutiilor financiare nebancare
monitorizarii sistemelor de plati pe care le-a autorizat.
Consiliul de administratie stabileste directiile principale in conducerea operatiunilor si raspunderile
care revin personalului Bancii Nationale a Romaniei, organizarea interns, salariile, indemnizatiile si
alte drepturi banesti ale acestuia.
Consiliul de administratie solutioneaza contestatiile formulate in temeiul dispozitiilor legate in
vigoare.
Consiliul de administratie at Bancii Nationale a Romaniei aproba, la propunerea Directiei resurse
umane, in urma consultarii structurilor organizatorice de specialitate, numarul total de posturi
pentru centrala si structurile teritoriale ale Bancii Nationale a Romaniei si once diminuare sau
suplimentare a acestuia, precum realocarile/redistribuirile de posturi vacante intre structuri
organizatorice; realocarile/ distribuirile de posturi vacante si/sau transferal salariatilor cu postul pe
care it ocupa, precum transfonnArile unor posturi vacante, in cadrul aceleiasi structuri organizatorice,
se avizeazA de conducerea executiva coordonatoare si se aproba de Guvemator, la propunerea
Directia resurse umane.
Conducerea executive a bancii se exercita de catre Guvemator, Prim-viceguvernator si de doi
Viceguvematori, in conditiile stabilite prin Legea nr. 312/2004 privind Statutul BAncii Nationale a
Romaniei si prin prezentul regulament.
Guvematorul coordoneazA, indnuna si conduce intreaga activitate a Bancii Nationale a Romaniei, in
conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei.
Guvematorul numeste in functie personalul din aparatul central al Blincii Nationale a Romanici si
personalul din sucursale regionals si agentii.
Prim-viceguvematorul Bancii Nationale a Romaniei exerciti atributiile Guvernatorului, in calitate de
inlocuitor de drept, in cazul absentei sau imposibilitAtii de a actiona a acestuia.

BUCUREȘTI 2020
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI
ADMINISTRATIE PUBLICA SI EFICIENTA SISTEMULUI ADMINISTRATIV

In vederea aplicArii prevederilor art. 35 alin. 5 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Bancii
Nationale a Romaniei, se considerA absents sau imposibilitatea guvematorului de a actiona, lipsa
acestuia motivatA de faptul ca se afla in concediu de odihna, in concediu medical on in delegatie.
In cazul in care Si prim-viceguvematorul este absent sau in imposibilitatea de a actiona, atributiile
guvernatorului vor fi preluate de unul dintre viceguvematori, desemnat prin rotatie de care
guvemator, prin ordin scris.
Comunicarile privind absenta guvematorului sau prim-viceguvematorului sunt transmise in scris
persoanei desemnate din cadrul Cancelariei Bancii Nationale a Romaniei, de atm personalul
cabinctelor conducerii executive.
Prim-viceguvematorul si Viceguvematorii aplica masurile dispuse de Guvernator pentru executarea
dispozitiilor legale, a hotararilor Consiliului de administratic al Bancii Nationale a Romaniei si a
reglementArilor privind Banca Nationala a Romaniei.

III. Analiza mediului ambiant al organizaţiei publice

III.1. Factori economici

Stabilitate financiară - Rolul BNR

Stabilitatea financiară este un bun public global, caracterizat de nonrivalitate și nonexcludere. Acest
bun public nu poate fi oferit în mod exclusiv de către piață, banca centrală și alte instituții ale statului
având un rol important în asigurarea stabilității financiare. De asemenea, dat fiind caracterul de
economie deschisă al României, este necesară o abordare transfrontalieră, prin coordonarea
politicilor din acest domeniu, în vederea atingerii stabilității financiare pe plan național.

Rolul BNR în menţinerea stabilităţii financiare

Banca Naţională a României are un rol intrinsec în menţinerea stabilităţii financiare, date fiind
responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară şi prudenţială. Atribuţii
subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt exercitate atât prin reglementarea şi
supravegherea prudenţială a instituţiilor aflate sub autoritatea sa, cât şi prin formularea şi
transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară şi supravegherea funcţionării în condiţii
optime a sistemelor de plăţi şi decontări de importanţă sistemică. Totodată, este necesară
identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor întregului sistem financiar, în ansamblul său şi pe
componentele sale, deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este preventivă. Apariţia şi
dezvoltarea unor disfuncţionalităţi, precum evaluarea incorectă a riscurilor şi ineficienţa alocării
capitalului, pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi stabilitatea economică.

Cooperarea în domeniul stabilităţii financiare

Cooperarea dintre Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Guvern s-a
intensificat treptat, pe măsură ce sistemul financiar românesc, în ansamblul său, a devenit mult mai
dinamic şi complex, determinând întrepătrunderi la nivel instituţional. Astfel, a devenit necesară
conlucrarea dintre autorităţile naționale, pentru a asigura transparenţa şi integritatea sistemului

BUCUREȘTI 2020
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI
ADMINISTRATIE PUBLICA SI EFICIENTA SISTEMULUI ADMINISTRATIV

financiar în ansamblu şi a componentelor sale, precum și respectarea și consolidarea cadrului legal

aplicabil în domeniul stabilității financiare.

Pe plan internațional, ca urmare a efectelor semnificative ale crizei financiare globale, evidențiate și
prin transmiterea riscurilor între sistemele financiare naționale (efect de contaminare
transfrontalieră), s-a pus un accent sporit pe conceptul de stabilitate financiară și pe necesitatea unei
cooperări internaționale strânse în domeniul stabilității financiare. Astfel, la nivel european a fost
înființat, în anul 2010, Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS), care împreună cu alte trei
autorități europene de supraveghere sectorială (Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea
Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe și Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii
Ocupaționale) constituie Sistemul Financiar de Supraveghere Europeană. Spre deosebire de
autoritățile europene de supraveghere sectorială, CERS se concentrează pe identificarea riscurilor
sistemice și pe stabilirea politicilor macroprudențiale la nivelul Uniunii Europene, cu scopul de a
salvgarda stabilitatea sistemului financiar european în integritatea sa. În cazul în care sunt
identificate riscuri de natură sistemică, CERS poate emite recomandări și avertismente adresate
statelor membre în vederea diminuării acestor riscuri.

Ca urmare a Recomandării CERS/2011/3 privind stabilirea mandatului macroprudențial și

desemnarea autorității macroprudențiale, în România a fost înființat, în baza Legii nr. 12/2017
privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național, Comitetul Național pentru
Supravegherea Macroprudențială. Banca Națională a României, în calitate de membru al CNSM,
poate supune discuției în cadrul ședințelor Consiliului general al CNSM materiale de analiză și
propuneri de acțiune în domeniul stabilității financiare și al politicii macroprudențiale, conform ariei
sale de responsabilitate. Avertizările și recomandările adoptate de CNSM au ca obiectiv limitarea
riscurilor și vulnerabilităților identificate la nivelul sistemului financiar național și pot fi adresate BNR
și ASF, în calitatea acestora de autorități naționale de supraveghere financiară sectorială. De
asemenea, CNSM poate emite recomandări adresate Guvernului în scopul menținerii stabilității
financiare.
Banca Națională a României și-a întărit continuu relațiile de cooperare în domeniul stabilității
financiare și al politicilor macroprudențiale cu autoritățile europene și internaționale competente
(Banca Centrală Europeană, Comitetul European pentru Risc Sistemic, Autoritatea Bancară
Europeană, Comisia Europeană etc.), prin consultările periodice care au loc cu privire la
implementarea politicilor macroprudențiale și prin participările reprezentanților băncii centrale la
reuniunile periodice ale grupurilor de lucru organizate de structurile europene și internaționale.

III.2. Factori manageriali

 Guvernator - Academician Mugur Isărescu
 Prim-viceguvernator - Prof. univ. dr. Florin Georgescu
 Viceguvernator - Prof. univ. dr. Leonardo Badea
 Viceguvernator - Prof. univ. dr. Eugen Nicolăescu
 Membru - Csaba Bálint, CFA
 Membru - Dr. Gheorghe Gherghina
 Membru - Cristian Popa, CFA
 Membru - Dr. Dan Radu Rușanu
 Membru - Prof. univ. dr. Virgiliu Stoenescu

BUCUREȘTI 2020
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI
ADMINISTRATIE PUBLICA SI EFICIENTA SISTEMULUI ADMINISTRATIV

III.4. Factori socio-culturali şi educaţionali

BNR acordă o atenție deosebită ridicării nivelului de educație financiară al populației, acesta fiind un
factor determinant al stabilirii unor raporturi avantajoase în raport cu populația celorlalte state, în
contextul actual al integrării europene.

Parteneriatele semnate cu Ministerul Educației Naționale, precum și cu universități de prestigiu,

permit implicarea a tot mai mulți participanți din toate regiunile țării.

Începân din anul 2016 activitățile din cadrul proiectului ”Să vorbim despre bani și bănci” se
desfășoară prin intermediul rețelei teritoriale a BNR în colaborare cu Inspectoratele Școlare Județene
și vizează elevii din alte orașe decât reședințele de județ, precum și pe cei din mediul rural, prin
proiecte din seria Global Money Week și Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun

III.6. Factori juridici (reglementări legislative)

Atributiile Bancii Nationale a Romaniei stint stabilite prin Legea nr. 312/2004 privind Statutul
Blincii Nationale a Romaniei, Ordonanta de urgenta a Guvemului nr. 99/2006 privind
institutiile dc credit si adecvarea capitalului, cu modifIcArilc si completrtrile ulterioare,
Ordonanta de urgenta nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolventei si de
insolvental, Lcgea nr. 93/2009 privind institutiile financiare nebancare, Ordonanta de urgenta
a Guvemului nr. 113/2009 privind serviciile de plata, cu modificarile si completarile
ulterioare, Legea nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de moneda electronica, cu
modificarile completarile ulterioare, Legea nr. 656/2002 (r1) pentru prevenirea si
sanctionarea spalarii banilor, precum pentru instituirea unor mantra de prevenire si
combatere a finantarii actelor de terorism si Ordonanta de urgenta a Guvemului nr.
202/2008 privind punerea in aplicare a sanctiunilor intemationale, aprobata cu modificari
prin Legea nr. 217/2009, cu modificarile $i completarile ulterioare, Legea nr. 312/2015
privind redresarea si rezolutia institupilor de credit si a firmelor de investijii, precum pentru
modificarea si completarea unor acte normative in domeniul fmanciar, Ordonanta de urgenta
a Guvemului nr. 109/2011 privind guvemanta corporative a intreprinderilor publice, aprobata
cu modificari si completari prin Legea nr. 111/2016, precum ci prin alte reglementari legale.

IV. Relaţii ale organizaţiei cu instituţii naţionale şi europene.

 Banca Centrală Europeană

 Comitetul European pentru Risc Sistemic
 Integrare Europeană
 Relaţii cu organismele internaţionale
 Fondul Monetar Internaţional (FMI)
 Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD)
 Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD)
 Banca Reglementelor Internaţionale (BRI)
 Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN)

BUCUREȘTI 2020
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI
ADMINISTRATIE PUBLICA SI EFICIENTA SISTEMULUI ADMINISTRATIV

 Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE)

 Relaţii bilaterale cu alte bănci centrale
 Asistenţă tehnică

V. Strategii, politici şi programe

Programul de formare profesională a tinerilor specialişti

Programul, iniţiat în anul 2001, acordă tinerilor absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior
posibilitatea valorificării, în activitatea băncii centrale, a cunoştinţelor acumulate. Acesta oferă
oportunitatea de formare profesională a celor selectaţi prin învăţarea din practică a operaţiunilor şi
politicilor Băncii Naţionale a României şi acumularea experienţei necesare desfăşurării activităţii în
banca centrală.

VI. Analiza SWOT

VI.1. Puncte forte

În primul rând, remarcăm indicatorii de prudențialitate la niveluri foarte bune, care ne spun că
sistemul bancar românesc este unul solid și ar putea face față unor șocuri. Ca reper vom considera
nivelurile medii din Uniunea Europeană (final 2017) și pragurile valorice considerate de Asociația
Bancară Europeană (ABE). Astfel, ratele de solvabilitate în martie 2018 sunt peste media europeană
și în intervalul „cel mai bine” conform clasificării ABE, crescând continuu în ultimii ani.

Remarcăm reducerea nivelului creditelor neperformante de la 20,71% în 2014 la 5,5% în august a.c.,
încă peste media UE (4%), dar la un nivel „intermediar” conform ABE. În schimb gradul de acoperire
cu provizioane a creditelor neperformante de 56,93% este mult peste media UE (44,5%) și în
intervalul „cel mai bine” conform clasificării ABE. Raportul credite/depozite pentru populație și
societăți nefinanciare arată o situație, de asemenea, bună, mai bună decât media UE (116,7%) și în
intervalul „cel mai bine” conform ABE.

Totodată, indicatorii de profitabilitate (rentabilitatea capitalurilor (ROE) și raportul cost/venituri) s-au

îmbunătățit în ultimii ani, fiind mai buni decât cei la nivel de UE. Dacă raportul cost/venituri a fluctuat
nesemnificativ față de anul 2014, ROE a devenit pozitiv după 2014 (-14,44%), fiind în intervalul „cel
mai bine conform ABE”. Astfel, în martie anul acesta era de 14,56% în comparație cu 6,1% media UE.

BUCUREȘTI 2020
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI
ADMINISTRATIE PUBLICA SI EFICIENTA SISTEMULUI ADMINISTRATIV

În aceeași ordine de idei, raportul cost/venituri înregistra 56,86% în aceeași perioadă, față de media
UE de 63,4%, în intervalul „intermediar” conform clasificației ABE.

După criză, rețelele bancare au fost optimizate din perspectiva numărului de sedii bancare și a
personalului (o scădere cu aproximativ 23%, respectiv 27% în 2017 față de 2008). La această
optimizare a contribuit, în ultimii ani, și un proces de digitalizare. Băncile românești au început să
introducă tehnologii din ce în ce mai sofisticate, inclusiv din domeniul inteligenței artificiale (IA).

În aceeași ordine de idei, gama de produse și servicii s-a diversificat, iar creditarea bancară a
devenit preponderentă în lei, după ce ani de zile valuta a fost preferata românilor în ceea ce privește
creditarea. În martie 2018 se înregistra cea mai mare pondere a creditelor în lei de după 1996, având
o creștere martie 2017/martie 2018 de 16%, față de o contracție de 7,7% a celor în valută. Astfel,
asistăm la o diminuare a riscului valutar pentru portofoliul de credite.
Procesul de optimizare a rețelelor bancare s-a realizat și ca urmare a unor achiziții și fuziuni (numărul
instituțiilor de credit a scăzut de la 43 în 2008, la 35 la final de 2017). Astfel, consolidarea sistemului
bancar românesc va avea drept consecință o optimizare în timp și a raportului cost/venituri, dar va
conduce și la o reașezare de forțe cu o dinamizare a competiției bancare. Indicele Herfindahl -
Hirschman (HHI) calculat funcție de active (măsoară gradul de concentrare și competiția bancară din
punct de vedere structural), s-a menținut sub valoarea de 1000 (cu cât acest indicator e mai mic, cu
atât concentrarea e mai redusă și competiția mai mare), indicând o competiție relativ ridicată, în
scădere ca valoare față de anul 2008 (994 față de 915 în 2017) și în ușoară creștere în ultimii ani.

VI.2. Puncte slabe

Un punct slab al băncilor din România îl constituie gradul redus de intermediere financiară. Astfel,
avem cel mai scăzut grad de intermediere financiară din Uniunea Europeană, de 27% din PIB, într-un
declin continuu începând cu anul 2011, când a înregistrat cel mai ridicat nivel (40%). Dacă ar fi să ne
comparăm cu țările din regiune, nivelul acestui indicator este la aproximativ jumătate față de Cehia,
Croația, Bulgaria, Slovenia sau Slovacia. Cu toate că avem un nivel bun în ceea ce privește raportul
cost/venituri, ponderea mică a creditelor în total PIB împovărează sistemul bancar românesc. Se știe
că economiile de scară și de scop au o influență pozitivă asupra oricărei entități economice dacă sunt
în creștere.

Un alt punct slab, cu impact semnificativ asupra activității bancare din România, îl reprezintă nivelul
de educație financiară și antreprenorială, atât a populației, cât și a unei părți a antreprenorilor.
Astfel, din această perspectivă, băncile întâmpină mai multe dificultăți. În primul rând, evitarea
creditării de către un segment al populației, ca urmare a unor preconcepții și a incapacității de a
gestiona bugete personale, ale firmei sau ca urmare a unor afaceri nesustenabile pe termen lung.
Apoi, educația financiară și antreprenorială precară are drept consecință și evitarea unor produse
financiar-bancare mai sofisticate și, în felul acesta, băncile au posibilități limitate de a spori oferta de
produse și servicii financiar-bancare.

Totodată, pe fondul unui grad de educație financiară și antreprenorială redus, s-a creat și un curent
anti-bănci în societate, întreținut de o serie de lideri de opinie. Aceste acțiuni adâncesc și mai mult
prăpastia dintre bănci și clienți. În aceeași ordine de idei, starea de cunoaștere parțială a
fenomenelor financiar-bancare creează o sensibilitate și mai mare a clienților atunci când băncile
uneori au unele deficiențe în derularea activității.

BUCUREȘTI 2020
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI
ADMINISTRATIE PUBLICA SI EFICIENTA SISTEMULUI ADMINISTRATIV

Un alt aspect ce poate intra în categoria puncte slabe ale sistemului bancar românesc este cel cu
privire la competiția de pe piața muncii, atât în ceea ce privește actualii angajați, cât și pentru noile
generații. Alte industrii, cum ar fi cele din domeniul IT și, mai nou, sectorul bugetar, au devenit mai
atractive, mai dinamice din perspectiva creșterii ofertei de locuri de muncă și a condițiilor de
angajare (inclusiv financiare).

Fenomenul digitalizării și automatizării operațiunilor bancare folosind tehnologia înaltă, poate fi o

oportunitate pentru bănci în eficientizarea operațiunilor bancare, dar, în același timp, poate crea
vulnerabilități în relația cu clienții, prin apariția fenomenului de excluziune financiară. Deși suntem în
topurile internaționale cu privire la accesul la internet, o mare parte a populației nu deține abilități
IT, ceea îi va crea dificultăți în derularea unor operațiuni bancare. De asemenea, digitalizarea aduce
cu sine și noi riscuri cu care clienții din România nu sunt obișnuiți și poate crea un sentiment de
respingere a produselor și serviciilor oferite pe canale alternative.

VI.3. Oportunităţi

În România există încă o parte a populației slab bancarizată și, de asemenea, domenii de activitate
încă neexploatate la întregul lor potențial de către bănci, cum ar fi afacerile din mediul rural, în
special în domeniul agricol, industriile creative etc. În aceeași ordine de idei, multe afaceri nu sunt
finanțate prin produse bancare. Autofinanțarea, creditul furnizor sau finanțarea de la
asociați/acționari au luat locul finanțării prin credit bancar. Raportul asupra stabilității financiare al
Băncii Naționale a României ne arată că la jumătatea anului 2017 firmele se finanțau preponderent
din datorii comerciale (19,3% din total pasiv), urmate de datorii față de acționari sau entități afiliate
(10,6%). Tot statisticile Băncii Naționale a României ne arată că în iunie 2017 doar 14,8% dintre firme
aveau debite la bănci și IFN-uri și 7,9% dintre acestea doar la bănci. În acest context, putem considera
că mai este mult loc de creștere în domeniul bancar.

În contextul actualului program de guvernare, care a condus la creșteri salariale consistente (în
special în domeniul bugetar, dar și la nivelul economiei în ansamblu, prin creșterea salariului minim),
putem considera că, pe termen scurt, a scăzut gradul de îndatorare pentru debitorii curenți și a
crescut potențialul de a împrumuta credite noi.

Absorbția fondurilor europene va crea business pentru bănci în continuare, atât prin apelarea la
creditul bancar pentru cofinanțare, dar și prin înființarea de afaceri noi (mai ales în zone
defavorizate), care vor fi bancarizate. Efectul de multiplicare al acestor afaceri se va simți în
economie, creând noi oportunități și pentru bănci. Programele guvernamentale de tip „Start-up
nation” sau cele dedicate populației pentru stimularea economisirii sau finanțării de cursuri și
programe pentru dezvoltare personală și educație se înscriu în categoria oportunități pentru bănci,
dar ar putea aduce și unele riscuri.

Într-o altă ordine de idei, digitalizarea în domeniul bancar și-a găsit teren propice ca urmare a
îmbunătățirii competențelor și abilităților IT ale clienților în ultimul timp, precum și a rețelelor de
internet pe teritoriul țării, inclusiv în mediul rural. De asemenea, noua legea cash-back intrată în
vigoare în vara și obligativitatea comercianților de a deține POS peste o anumită cifră de afaceri vor
duce în timp la creșterea numărului de tranzacții cu cardul, inclusiv în mediul rural. Digitalizarea, deși
cu costuri consistente pe termen scurt, aduce eficientizarea operațiunilor bancare și îmbunătățirea
relației cu clienții.

BUCUREȘTI 2020
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI
ADMINISTRATIE PUBLICA SI EFICIENTA SISTEMULUI ADMINISTRATIV

VI.4. Ameninţări

Cele trei inițiative legislative aflate în prezent pe masa parlamentului sunt, în momentul de față,
principala problemă care ar putea crea dificultăți sistemului bancar românesc pe termen lung. Aceste
trei proiecte legislative privesc plafonarea dobânzilor, limitarea valorii recuperabile a creanțelor
cesionate și eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit.
Continuarea atacurilor asupra băncilor, atât pe linia unor inițiative legislative, dar și prin intervenții
publice a unor poli de opinie (politici sau nu) ar reprezenta o amenințare vădită în ceea ce privește
desfășurarea în bune condiții a intermedierii bancare. Putem observa că populismul și naționalismul
sunt deja curente simțite nu doar în economiile foste socialiste, dar și în țările dezvoltate, cum ar fi
SUA și o parte din țările europene (de ex. Brexit sau evenimentele privind criza din Grecia). Astfel,
crearea unui sentiment anti-bănci, în special anti bănci străine, poate fi folosit ca o armă de
propagandă.

Tot în același curent de decredibilizare a sistemului bancar se pot înscrie și atacurile asupra instituției
băncii centrale. În multe țări, inclusiv în România, banca centrală îndeplinește atât funcția de
implementare a politicii monetare, dar și cea de supraveghere și reglementare bancară. Îndeplinirea
acestor atribuții trebuie realizată în condiții de independență a instituției băncii centrale. În caz
contrar, eficiența politicilor sale scade. Continuarea unor presiuni și atacuri la adresa acestei instituții
va conduce la scăderea încrederii în rândul românilor în ea, cu consecințe negative pentru toată
lumea.

Creșterile salariale și de pensii de anul acesta, deși le-am considerat și ca o oportunitate pentru
sistemul bancar românesc, pot aduce și elemente negative, în caz că bugetul public nu va putea să le
susțină. Întrebarea se pune dacă în acest context se va repeta scenariul crizei din 2008 și dacă vom
avea tăieri salariale, reducerea investițiilor publice, deprecieri de curs etc. De asemenea, am putea
asista la continuarea trendului inflaționist, cu consecințe asupra puterii de cumpărare.

Începută din ultimele luni ale anului trecut, creșterea ROBOR ar putea periclita portofoliul de credite
al băncilor, în caz că va înregistra niveluri critice. Același lucru se poate spune și în cazul EURIBOR,
care, deocamdată, încă se află la minime istorice, dar care s-ar putea „mișca” în sus odată cu
creșterea dobânzii de politică monetară a Băncii Centrale Europene.
Astfel, chiar dacă au fost creșteri salariale consistente, venitul disponibil ar putea scădea pe termen
mediu, ca urmare a creșterii inflației și a ratelor la credite.

Desființarea programului „Prima casă” ar fi, de asemenea, un moment care ar putea aduce unele
sincope în ceea ce privește finanțarea domeniului imobiliar rezidențial prin intermediul băncilor.
Băncile ar putea fi afectate atât prin scăderea ofertei de creditare, dar și prin apariția unui posibil
blocaj pe piața imobiliară, ce ar putea avea ca efect și un recul cu privire la prețuri. De altfel, o
scădere consistentă a prețurilor pe piața imobiliară ar putea aduce hazard moral în contextul legii
„dării în plată” (în special dacă este extinsă și pentru Prima casă) sau a promulgării celor trei legi cu
privire la activitatea bancară, enumerate mai sus.

O provocare pentru bănci o reprezintă și managementul resurselor umane. După cum spuneam la
punctele slabe, sistemul bancar este concurat pe piața muncii de alte industrii, inclusiv sectorul
bugetar, unde s-au înregistrat creșteri substanțiale de venituri și unde nu există presiunea pieței.
Astfel, se poate întâlni fenomenul ieșirilor din sistem pe mai multe paliere de generații, în special din
rândul celor cu experiență. Mai mult, noile generații de tineri pot fi în situația de a nu mai fi la fel de

BUCUREȘTI 2020
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI
ADMINISTRATIE PUBLICA SI EFICIENTA SISTEMULUI ADMINISTRATIV

mult atrași de un job în domeniul bancar ca în anii anteriori. În acest context, o provocare uriașă
pentru departamentele de HR ale băncilor va fi retenția specialiștilor și atragerea noilor generații în
sistem.

Fintech-urile, la rândul lor, pot constitui o amenințare la adresa băncilor. Având în vedere faptul că
acestea funcționează în condițiile unor reglementări diferite de ale băncilor pe anumite segmente, cu
costuri operaționale mai scăzute decât ale acestora (cu sediile, cu personalul etc) ca urmare a
specificului modelului lor de business, ele au avantaje comparative în lupta de concurență pe aceleași
piețe.

VII. Referinţe bibliografice

 https://www.bnr.ro/Home.aspx
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Na%C8%9Bional%C4%83_a_Rom%C3%A2niei

BUCUREȘTI 2020