Proiectarea formelor

Introducere

06.05.2009 1
 Introducere – Geometria navei
 Corpul navei
 Fund -> Chila
 Bordaje -> Borduri
 Babord
 Tribord
 Punte principală
 Extremitati
 Pupa -> Etambou
 Prova -> Etrava

Puntea principala
Suprastructura

C orpul L inia etravei

L inia etam boului

B abord
Fig.1
Pupa Prova

T ribord

06.05.2009 2
 Introducere – Geometria navei
 Corpul navei

Fig.2

06.05.2009 3
 Introducere – Geometria navei
 Plane principale de referinţă

P.D.

W.L.

B.L.
k x
P.B.

y
Fig.3

06.05.2009 4
 Introducere – Geometria navei
 Plane principale de referinţă

Fig.4

06.05.2009 5
 Introducere – Geometria navei
 Dimensiuni principale ale navei
 Perpendiculara prova (FP)
 dreapta perpendiculară pe planul plutirii de calcul, în
punctul de intersecţie al acestuia cu linia etravei
 Perpendiculara pupa (AP)
 dreapta perpendiculară pe planul plutirii de calcul, care
trece prin punctul de intersecţie al acestuia cu linia
etamboului sau prin axul cârmei
 Lungimea între perpendiculare (LBP, Lpp)
 distanţa dintre perpendicularele prova şi pupa
 Lungimea maximă (LOA, Lmax)
 distanţa orizontală, măsurată în planul diametral, intre
punctele extreme ale corpului navei

06.05.2009 6
 Introducere – Geometria navei
 Dimensiuni principale ale navei
 Lungimea la plutire (LWL)
 distanţa orizontală, măsurată în planul diametral, intre
punctele extreme ale unei plutiri
 Lungimea teoretică
 se referă la plutirea de calcul (LLWL)
 Lăţimea maximă (Bmax)
 distanţa orizontală, măsurată în planul cuplului maestru,
intre punctele extreme ale corpului navei
 Lăţimea teoretică (B)
 distanţa orizontală, măsurată în planul cuplului maestru,
intre punctele extreme ale plutirii de calcul
 Pescajul teoretic (T)
 distanţa măsurată în planul cuplului maestru, intre planul
de bază şi planul plutirii de calcul

06.05.2009 7
 Introducere – Geometria navei
 Dimensiuni principale ale navei
 Pescajele prova (TF) şi pupa (TA)
 definite cu referire fie la perpendicularele prova sau pupa,
fie la scările de pescaje
 Pescajul mediu
1
T  (T  T )
2 F A
 Înălţimea de construcţie teoretică (D)
 distanţa, măsurată în planul cuplului maestru, intre planul
de bază (suprafaţa interioară a chilei plate) şi punctul
intersecţiei suprafeţei interioare a tablei punţii cu bordajul
navei

06.05.2009 8
 Introducere – Geometria navei
 Dimensiuni principale ale navei

LWL f
D
T
AP FP B
Lpp
Bmax
LLWL

Lmax

Fig.5

06.05.2009 9
 Introducere – Geometria navei
 Dimensiuni principale ale navei

Fig.6

06.05.2009 10
 Introducere – Geometria navei
 Rapoarte intre dimensiunile navei

 Raportul dintre lungime si lăţime (L/B)

 evidenţiază alungirea relativă a carenei, având valori
uzuale între 4 şi 10
 valorile mici cuprinse între 4 şi 6 sunt specifice navelor
tehnice, cu viteză relativ mică şi cu posibilităţi bune de
manevră (drăgi, remorchere, şalande)
 valorile medii cuprinse între 6 şi 8 se regăsesc la navele
comerciale maritime, cu viteză medie
 valorile cuprinse între 7 şi 9 sunt specifice navelor de
pasageri, navelor de transport rapide şi navelor militare
grele
 valorile mari cuprinse între 9 şi 10 se regăsesc la navele
militare uşoare şi rapide.

06.05.2009 11
 Introducere – Geometria navei
 Rapoarte intre dimensiunile navei

 Raportul dintre lăţime si pescaj (B/T)

 are valori uzuale cuprinse între 1,8 şi 4
 cu cât valoarea raportului creşte, nava are o stabilitate
transversală mai bună, dar si o rezistenţă la înaintare mai
mare
 Raportul L/1/3
 evidenţiază distribuţia volumui carenei pe lungimea navei
 are valori uzuale cuprinse între 4 şi 8,5
 cu cât raportul creşte, cu atât nava are forme mai fine şi
întâmpină o rezistenţă la înaintare mai scăzută

06.05.2009 12
 Introducere – Geometria navei
 Coeficienţi de fineţe
 Coeficienţi de fineţe ai ariilor

 Coeficientul ariei plutirii (CW, )

 raportul dintre aria plutirii AWL şi aria dreptunghiului
circumscris, de dimensiuni LWL şi B
AWL
CW 
LWL  B
 variază în funcţie de tipul şi formele navei, având valori uzuale
cuprinse între 0,7 şi 0,9

Fig.7

06.05.2009 13
 Introducere – Geometria navei
 Coeficientul ariei transversale (CT, )
 reprezintă raportul dintre aria transversală imersă şi aria
dreptunghiului circumscris, de dimensiuni B şi T

AT
CT 
B T

Fig.8

 Coeficientul ariei secţiunii maestre (CM)

 reprezintă raportul dintre aria transversală imersă in sectiunea
maestra şi aria dreptunghiului circumscris, de dimensiuni B şi T

06.05.2009 14
 Introducere – Geometria navei
 Coeficienţi de fineţe
 Coeficienţi de fineţe ai volumelor

 Coeficientul bloc (CB,  )

 raportul dintre volumul carenei navei şi volumul
paralelipipedului circumscris, de dimensiuni LWL, B şi T

CB 
LWL  B  T
 are valori cuprinse între 0,38 (nave rapide, cu forme fine) şi
0,85 (tancuri, petroliere mari)

Fig.9
06.05.2009 15
 Introducere – Geometria navei
 Coeficientul prismatic longitudinal (CP, )
 reprezintă raportul dintre volumul carenei navei şi volumul
paralelipipedului de lungime egală cu lungimea la plutire şi
secţiune transversală egală cu secţiunea maestră, la plutirea
considerată
 coeficientul furnizează o imagine asupra distribuţiei volumului
navei pe lungime şi are valori curente cuprinse între 0,55 şi 0,83
 Valorile maxime indică existenţa unor zone cilindrice prelungite
 C
CP   B
LWL  AM CM

 Coeficientul prismatic vertical (CV, )

 reprezintă raportul dintre volumul carenei navei şi volumul
paralelipipedului de înălţime egală cu pescajul navei şi secţiune
longitudinală egală cu suprafaţa plutirii la pescajul considerat
 Coeficientul oferă o imagine asupra distribuţiei volumului navei
pe înălţime
 C
CV   B
T  AWL CW

06.05.2009 16
 Introducere – Geometria navei

Fig.10
NOTA
 domeniile de valori prezentate pentru coeficienţi au un caracter
informativ;
 pentru un ponton paralelipipedic toţi coeficienţii de fineţe sunt
unitari;
 coeficienţii de fineţe depind de pescajul navei

06.05.2009 17
 Introducere – Dimensiunile navei
 Dimensiunile principale ale navei decid cele mai multe dintre
caracteristicile navei:
 Stabilitatea
 Capacitatea de incarcare
 Necesarul de putere instalata la bordul navei
 Eficienta economica a navei
 Parametrii geometrici de prima importanta:
 Lungimea navei L,
 Latimea B,
 Pescajul T,
 Inaltimea de constructie D,
 Bordul liber F,
 Coeficientul bloc CB
trebuie prin urmare stabiliti inca de la inceput
 Nava trebuie sa satisfaca, macar la limita, cerintele armatorului
cu privire la dimensiunile principale. Cu toate acestea, ele nu
trebuie sa fie mai mari decat este absolut necesar
 Performantele minimale impuse prin specificatia tehnica pot fi
atinse printr-o combinatie inteligenta a dimensiunilor de mai sus
 De obicei, procedura de determinare a dmensiunilor principale
este una iterativa.

06.05.2009 18
 Introducere – Dimensiunile navei
Spirala proiectarii

Fig.11

06.05.2009 19
 Introducere – Dimensiunile navei
Stabilirea iterativa a dimensiunilor si performantelor navei

Fig.12

06.05.2009 20
 Introducere – Dimensiunile navei
 Fie cazul unei nave de transport marfuri generale (un
cargou). Se recomanda urmatoarea secventa de operatii
(activitati):
 Estimarea greutatii navei pline
 Prima aproximare a greutatii unui cargou se face in baza
unui raport intre deadweight si deplasament, recomandat
de literatura in functie de tipul navei si de dimensiunea
sa
 Determinarea lungimii intre perpendiculare in baza unui
criteriu care se va prezenta ulterior
 Stabilirea coeficientului bloc
 Determinarea latimii, a pescajului si a inaltimii de constructie
(toate impreuna)

 Secventa de mai sus este una preliminara, criteriile de detaliu

privind operatia de determinare a dimensiunilor principale vor fi
prezentate in detaliu ulterior

06.05.2009 21
 Introducere – Dimensiunile navei
 Pentru inceput vor fi analizati doar factorii principali care
influenteaza aceste dimensiuni:

 Lungimea este determinata ca o functie de deplasament, viteza

si, atunci cand este necesar, de numarul de zile de voiaj efectuat
anual, ca si factor de exprimare a eficientei economice

 Coeficientul bloc se determina in functie de numarul Froude si

determina, la randul lui, lungimea navei

 Latimea, pescajul si inaltimea de constructie trebuie

corelate asa incat sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele
cerinte:
 Cerinte legate de asigurarea spatiului optim la bord
 Stabilitatea navei
 Bordul liber minim
 Rezerva de flotabilitate, daca este cazul.

06.05.2009 22
 Introducere – Dimensiunile navei
 Principalele restrictii pentru dimensiunile unei nave sunt adeseori
reprezentate de dimensiunile ecluzelor, a canalelor de navigatie,
de dimensiunea cailor de lansare si de inaltimile podurilor
 Cea mai des intalnita restrictie se refera la adancimea apei (Tabel
1.1):

Tabelul 1.1

Canal Lmax (m) Bmax (m) Tmax (m)

Panama 289.5 32.30 12.04
Kiel 315 40 9.5
St Lawrence Seaway 222 23 7.6
Suez 18.29

06.05.2009 23