Speta nr.

Popescu şi Florea au încheiat un contract, prin care, primul i-a transmis celui de-al doilea la păstrare un
acordeon. Acordeonul urma să fie păstrat pentru perioada de timp în care Popescu se va afla într-o delegatie
peste hotare. Popescu i-a permis lui Florea să se folosească de acordeon.
Părţile s-au înţeles că plata pentru păstrare îi corespunde plata pentru folosinţa acordeonului, nefiind făcute
calcule între părţi.
La întoarcerea lui Popescu din delegaţie, Florea a invocat că a suferit o trauma la miâna şi nu a avut
posibilitatea să se folosească de acordeon pe toata durata păstrării. De aceea Florea consideră că Popescu
trebuie sa-i platească pentru pastrarea acordeonului
Întrucît părţile n-au ajuns la o înţelegere, s-au adresat pentru o consultaţie juridică. Ce explicaţii urmează
să le acordam?

Speta nr.2
Barbu, cumparind o garnitura de mobila,s-a inteles verbal cu cunoscuta sa Oprea despre faptul ca
pina cind va primi ordinul de repartizare in noul apartament,va lasa garnitura de mobila in apartamentul
acesteia pentru pastrare,achitindu-i o remuneratie.
Cind a primit ordinul de repartitie, Barbu a venit dupa mobila si a vazut ca lipsesc doua fotolii si o masuta
pentru reviste,care faceau parte din garnitura de mobila.Oprea sustine ca ea nu a primit aceste obiecte de la
Barbu pentru pastrare. Barbu afirma ca el a adus intreaga garnitura de mobila direct de la magazin in
apartamentul femeii,fapt confirmat si de cei 3 martori,care i-au ajutat sa transporte si sa descarce mobila in
apartamentul cunoscutei Oprea.
Litigiul a fost dat spre solutionare instantei.Solutionati cazul.Se va schimba oare solutia instantei daca
Oprea va prezenta fotolii si masuta de o alta culoare si de o alta calitate decit cele aduse de Barbu?

Speta nr.3
Chiriasul unei vile-Stanescu,pentru a nu transporta in oras pentru perioada de iarna obiecte de uz
casnic,s-a inteles cu vecinul sau de vila-Manole,care locuia acolo permanent sa ia lucrurile lui Stanescu la
sine pentru pastrare.
Datorita faptului ca lucrurile erau destul de multe, Manole a fost nevoit sa incalzeasca sopronul (magazia)
imbracindu-l cu scindura precum si sa faca focul periodic.Primavara,cind Manole a plecat in oras pentru
citeva zile,acasa au navalit hotii,furindu-i o parte din avere,precum si lucrurile lui Stanescu ce se aflau la
pastrare. Auzind despre cele intimplate, Stanescu a cerut de la Manole restituirea valorii averii furate.
Manole,la rindul sau,a cerut compensarea cheltuielilor pentru incalzirea sopronului cu scindura cit si
cheltuielile pentru foc.
Stanescu,insistind asupra pretentiilor sale,afirma ca intre ei nu a fost o intelegere cu privire la plata pentru
pastrarea lucrurilor,deaceea el nu este obligat sa compenseze cheltuielile facute de Manole pentru
incalzire,cu atit mai mult ca lucrurile au fost furate.
Cine are dreptate in speta data?

Speţa nr.4
Organul de administrare al unui magazin de legume a încheiat cu o baza de legume un contract de
pastrare a 20 t. de cartofi, care erau destinaţi vînzării. Cartofii au fost depozitaţi într-un subsol amenajat al
unei case de locuit, unde se mai păstrau încă 10 t. de cartosfi care aparţineau bazei de legume. În rezultatul
ridicării sporite a nivelului apei în rîul Nistru, în perioada inundaţiilor tomnatice, cartofii s-au acoperit cu apă
şi s-au stricat.
Magazinul de legume a cerut de la bază transmiterea a 20t. de cartofi din alt depozit. Reprezentantul
bazei, la examinarea litigiului de către instanţa de judecată economică, a afirmat că întrucît cartofii daţi
pentru depozitare au fost păstraţi într-o încăpere separată ei trebuie priviţi ca bunuri individual
determinate.În afară de aceasta reprezentantul consideră că cartofii s-au stricat în rezultatul evenimentului de
forţă majoră, de aceea baza de legume nu trebuie să fie obligată la repararea prejudiciului. În şedinţă însă, a
fost supus examinării un certificat conform căruia s-a constatat că nivelul de apă nu a depăşit nivelul
obişnuit caracteristic pentru această perioadă a anului.
Instanţa a refuzat satisfacerea pretenţiei magazinului.
` Este oare legală hotărîrea instanţei de judecată?
Speţa nr. 5

N. practica înotul la bazin. Într-o zi văzînd că dulapul piscinei nu funcţionează, el totuşi ţi-a lăsat
paltonul şi căciula pe umerar în dulap, deoarece intrarea în haine de iarnă nu era permisă şi mai mult ca atît
toţi colegii lui îţi lăsau acolo hainele. Ieşind de la lecţia de înot, N. a constatat că paltonul şi căciula lui au
dispărut. Băiatul s-a adresat la directorul bazinului cu pretenţia de a-i întoarce costul bunurilor furate.
Directorul însă presupunea că N. este vinovat de dispariţia bunurilor, deoarece a venit într-un palton foarte
scump şi a lăsat hainele fără supraveghere. Directorul a afirmat că nu poartă răspundere pentru dulapul
deteriorat, deoarece acesta este deservit de lucrătorii combinatului X, însă în ziua cînd bunurile lui N. au
dispărut, persoana responsabilă de deservirea şi supravegherea vestiarului s-a îmbolnăvit. În confirmarea
spuselor sale, directorul a prezentat actul şi telefonograma de la combinatul X.
N. a cerut pe cale judecătorească întoarcerea în mod solidar de la bazin şi combinat a costului bunurilor
dispărute.

Va admite oare instanţa acţiunea?

Speţa nr. 6

P. şi-a lăsat valiza în celula camerii automate de depozit a gării feroviare, stabilind în calitate de cifru
anul său de naştere. Ulterior, deschizînd celula, P. a constatat că valiza lui a fost furată. El s-a adresat la
administraţia gării cu această pretenţie. Directorul gării a replicat că în conformitate cu instrucşiunile în
vigoare ale Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, administraţia gării nu este obligată să
întoarcă costul bunurilor furate din camera de depozitare dacă aceasta funcţionează. Mai mult ca atît, P. a
încălcat regulile de folosire a camerii de depozitare, stabilind în calitate de cifru anul său de naştere, creînd
astfel o situaţie benefică pentru descoperirea lui.

Au fost oare corecte explicaţiile directorului gării? Dacă nu, pregătişi o cerere argumentată de
chemare în judecată.

Speţa nr. 7

În hotel, din camera cetăţeanului Mîndrescu, au fost furate aparatul de ras şi o pereche de blugi.
Administraţia hotelului a refuzat compensarea valorii bunurilor furate, aşa cum un contract de depozit a
bunurilor cu administraţia hotelului, Mîndrescu nu a încheiat. În cadrul cercetării cazului, menajera de pe
etajul unde se afla camera lui Mîndrescu, a confirmat că a văzut aceste bunuri în cameră, dar aşa cum
Mîndrescu tot timpul avea cheia la sine şi nu o lăsa la administraţie, nu există nici o vină a lucrătorilor
hotelului în legătură cu dispariţia bunurilor.
Rezolvaţi speţa.

Speţa nr. 8

Cetăţeanul Munteanu, fiind plecat în deplasare în afara hotarelor ţării, a lăsat la depozitul specializat de
mărfuri a întreprinderii „Acira” bijuterii, tablouri şi obiecte de mobilier anticariat, care îi aparţineau. La
întocmirea actelor de depozit, reprezentantul depozitarului a cerut lui Munteanu să indice adresa sa
presupusă din afara ţării. Anume această adresă şi a fost înscrisă în warant(recipisă dublă de depozitare).
Fiind în afara ţării, Munteanu s-a adresat reprezentanţei unei bănci comerciale din Moldova cu cererea de a i
se acorda un credit sub gajul warantului. Munteanu n-a putut întoarce creditul în termen, în legătură cu ce
banca a prezentat întreprinderii „Acira” warantul şi contractul de gaj a warantului. Reprezentantul
întreprinderii „Acira” a refuzat să ofere bunurile depozitate, concretizînd că, după părerea lui, a fost comisă
o eroare la eliberarea warantului. În afară de asta, warantul a fost transmis fără andosare.

Banca a ordonat jurist-consultului să pregătească actele pentru înaintarea unei acţiuni.