11.

Eritrocitoza denotă numărul crescut al eritrocitelor într-o unitate de volum, de obicei

asociată cu nivelul crescut al hemoglobinei. Care sunt cauzele eritrocitozei absolute
secundare?
a. defecte genetice ale celulelor pluripotente
b. deshidratarea organismului
c. *boli neoplasice secretorii de eritropoietină
d. stresul ce induce eritrocitoza
e. mutaţii ale tirozin-kinazei JAK2
12. Eritrocitoza denotă numărul crescut al eritrocitelor într-o unitate de volum, de obicei
asociată cu nivelul crescut al hemoglobinei. Care sunt cauzele eritrocitozei relative?
a. defecte ale celulelor pluripotente
b. *deshidratarea organismului
c. boli neoplasice secretorii de eritropoietină
d. *stresul ce induce eritrocitoza
e. transfuzii de masă eritrocitară
13. Care sunt mecanismele patogenetice ale eritrocitozei absolute primare?
a. defecte extrinsece ale precursorilor hematopoiezei
b. defecte intrinsece ale precursorilor hematopoiezei
c. *defecte genice ale receptorului sensibil la eritropoietină
d. hiposensibilitatea receptorului la acţiunea eritropoietinei
e. hipersensibilitatea receptorului la acţiunea eritropoietinei
14. Care pot fi manifestările eritrocitozei absolute primare (eritremiei)?
a. numarul de eritrocite 6X106/mm3
b*. nivelul hemoglobinei 18 g/dL
c*. nivelul hemoglobinei 16g/dL
d. numărul de reticulocite egal cu 0,5%
e. hipervolemie normocitemică
15. În ce stare se constată eritrocitoza absolută primară?
a. diaree
b. voma incoercibilă
c. boli renale
d. hipoxie
e.* boala neoplazică a celulelor pluripotente
16. Eritrocitoza secundară absolută denotă o creştere a numărului de eritrocite într-o
unitate volumetrică de sânge. Care sunt cauzele acestei patologii?(fizp.Vol2p.151)
*a.insuficienţa cardiacă dreaptă
b. insuficienţa hepatică
*c. insuficienţă respiratorie cronică
d. diaree
e. vomă incoercibilă
17.Care sunt semnele hematologice ale eritrocitozei secundare absolute?
a.* conţinutul de hemoglobină mai mare de 160 g/L
b. conţinutul de hemoglobină egal cu 150 g/L
c. numărul de eritrocite egal cu 5x1012/L
d . reticulocitele depășesc 12‰
e. trombocitoză
18. Care sunt semnele hematologice ale eritrocitozei secundare absolute?
a. *conţinutul de hemoglobină mai mare de 160 g/L
b. conţinutul de hemoglobină egal cu 160 g/L
c. numărul de eritrocite egal cu 5x1012/L
d. numărul de reticulocite mai mic de 5 ‰
e. numărul de reticulocite mai mare de 20‰
19. Eritrocitoza relativă denotă creşterea numărului de eritrocite într-o unitate
volumetrică de sânge. Care pot fi cauzele acestui simptom?
A*. boala arşilor
b. hipoxia acută
c. hipoxie cronică
d. administrarea diureticilor
e. tumoare a glandei suprarenale
20. Eritrocitoza relativă denotă creşterea numărului de eritrocite într-o unitate
volumetrică de sânge. Care pot fi cauzele acestui simptom?
*а. voma
b. fumatul
*c. diaree
d. tuberculoza
e. tumoare a rinichilor
21. Eritrocitoza relativă denotă creşterea numărului de eritrocite într-o unitate
volumetrică de sânge. Care sunt semnele hematologice ale acestui simptom?
a. *conţinutul de hemoglobină mai mare de 160 g/L
b. conţinutul de hemoglobină egal cu 160 g/L
c. * numarul de eritrocite depășește 5X1012/L
d. hematocrit egal cu 50%
e. hematocrit egal cu 65%
22.Care sunt tipurile de anemii în dependenţă de mecanismul patogenetic ?
a. *anemia hemolitică
b. *anemia prin perturbarea eritropoiezei
c. anemia prin creșterea diabazei eritrocitelor
d. anemia prin stimularea eritropoiezei
e. *anemia prin diminuarea diabazei eritrocitelor(diabaza-eliberarea ret.din organ in
circulatia sanguina)
23. VEM (volumul eritrocitar mediu) este un indice util pentru clasificarea anemiilor și
poate sugera mecanismul fiziopatologic al afectarii eritrocitare. Care este definiţia
volumului eritrocitar mediu (VEM) ca indice de laborator ce descrie anemia?
a. volumul ocupat de toate eritrocitele
b. *volumul ocupat de un singur eritrocit
c. volumul ocupat de hemoglobină într-un eritrocit
d. volumul ocupat de hemoglobină în toate eritrocitele
e. coeficientul de variaţie a volumului eritrocitar
24. Care sunt valorile de referinţă ale volumului eritrocitar mediu (VEM) la maturi?
a. 102-115 fL
b. 72-88 fL
c. 76-90 fL
d. 78-95 fL
e. *80-100 fL
25. Care sunt tipurile de anemii clasificate în dependenţă de modificările VEM?
a. *anemie aplastică
b. anemie hipoplastică
c. anemie microcitară
d. *anemie macrocitară
e. ?anemie posthemoragică
26. HEM (conţinutul mediu de hemoglobină pe eritrocit) este un indice care, de regulă,
corelează cu VEM. Ce reprezintă acest indice?
a. *cantitate medie de hemoglobină pe eritrocit
b. cantitate medie de hemoglobină pe masa totală de eritrocite
 c. concentraţia medie de hemoglobină în eritrocit
d. coeficientul de variaţie a volumului eritrocitar
e. coeficientul de variaţie a dimensiunii eritrocitare
27. Care sunt valorile de referinţă ale HEM(conţinutul mediu de hemoglobină pe eritrocit)
la maturi?
a. 33-39 pg
b. 24-30 pg
c. 25-31 pg
d. 26-32 pg
e. *27-33 pg
28. CHEM (concentraţia eritrocitară medie de hemoglobină) este un indice care, de regulă,
corelează cu VEM. Ce reprezintă acest indice?
a. concentraţia medie de hemoglobină dintr-un volum dat de eritrocit
b. *concentraţia medie de hemoglobină pe eritrocit
c. concentraţia medie de hemoglobină în toată masa eritrocitară
d. coeficientul de variaţie a volumului eritrocitar
e. coeficientul de variaţie a dimensiunii eritrocitare
29. Care sunt valorile de referinţă ale concentraţiei eritrocitare medii de
hemoglobină(CHEM)?
a. 32-33 g/dL sau 32-33%
b. *32-36 g/dL sau 32-36%
c. 33-34% g/dL sau 33-34%
d. 34-35 g/dL sau 34-35%
e. 35-36 g/dL sau 35-36%
30. Care este nr. reticulocitelor în săngele periferic faţă de valorile de referinţă?
a. 0.5-2%
b. 1-2.5%
c. *0.5-1.5%
d. 1-2%
e. 1-2%
31. Ce informaţii ne oferă determinarea nr. de reticulocite în săngele periferic?
a. cauzele posibile ale anemiei
b. mecanismul patogenetic al anemiei
c. (CM)?capacitatea de regenerare a maduvei osoase
d. caracterizează dimensiunea și forma eritrocitelor
e. *diagnosticul diferenţiat al diferitor tipuri de anemii
32. Care sunt sursele ce asigură aportul de Fe în organism?(prelegere)
a. *fierul exogen (alimentar) din produse animaliere absorbit prin intestin
b. *fierul exogen (alimentar) din produse vegetariene absorbit prin intestin
c. *fierul endogen din componenţa transferinei
d. fierul endogen din componenţa hepcidinei
e. fierul endogen din componenţa ceruloplasminei
33. Care sunt sursele ce pot asigura homeostazia fierului în organism?(prelegere Carenta
Fe)
a. *fierul absorbit din produse alimentare
b. *fierul depozitat în macrofagi
c. *fierul depozitat în ficat
d. fierul reutilizat din celule moarte programat
e. *fierul reutilizat din celule moarte accidental
34. Care sunt cauzele ce pot provoca anemia feriprivă ?
a. ?*deficit în alimentaţie a produselor de origine vegetariene(vegetal si vegetarian e la
fel?)
 b. *deficit în alimentaţie a produselor de origine animală
c. boli inflamatorii acute ale tractului gastro-intestinal(doar in cronice)
d. hemoragii acute
e. insuficienţă cardiacă
35. În ce situaţii poate apărea deficitul absolut al aportului Fe exogen ?
a. femei perioada fertilă
b. *dieta vegetariană
c. la copii sugari
d. la adolescenţi
e. în hemoragii cronice
36. În ce situaţii poate apărea deficitul relativ al aportului Fe exogen ?(prelegere)
a. dieta cu produse alimentare vegetariane
b. dieta cu produse alimentare origine animalieră
c. la bărbaţii adulţi
d. *adolescente
a. *hemoragii cronice
37. Mecanismele de absorbţie a Fe diferă parţial pentru fracţia hemică și cea non-hemică.
Care sunt factorii ce reduc F3+ în Fe2+, facilitînd absorbţia fracţiei non-hemice?
a) citocromul B duodenal
b) hepcidina
c) fieroportina
d) hefistina
e) * DMT(transportorul metalelor bivalente)
38. Care sunt factorii ce asigură transportul activ al Fe din enterocit?(prelegere)
a. *hefistina
b. citocromul b duodenal
c. *fieroportina
d. ceruloplasmina
e. *mobilferina
39. Care sunt factorii etiologici responsabili de dereglările de absorbţie a Fe?(prelegere)
a. *gastrectomia
b. dieta săracă în Fe
c. insuficienţa exocrină a pancreasului
d. hemoragii gastro-intestinale
e. *duodenită
40. Care sunt cauzele ce dereglează transportul Fe din enterocit în sânge?
a. *concentraţia diminuată a feritinei mucosale din enterocit
b. concentraţia crescută a feritinei mucosale din enterocit
c. anemie
d. creșterea concentraţiei de transferinei în sânge
e. *scăderea concentraţiei de transferină în sânge
41. Transportul Fe din citoplasma enterocitului în sânge este reglat de hepcidină. Cum
influienţează hepcidina transferul Fe din enterocit în plasmă, dacă crește nivelul ei
sanguin?
a. *scade transferul Fe din enterocit în plasmă(hepcidina inhiba transferul ferului)
b. crește transferul Fe din enterocit în plasmă
c. inhibă eliberarea Fe din macrofagi
d. stimulează eliberarea Fe din macrofagi
e. nu influienţează eliberarea Fe din macrofagi
42. Macrofagii sistemului reticuloendotelial sunt implicaţi în depozitarea Fe și eliberarea
acestuia în sânge. Care sunt cauzele de blocare fiziologică a Fe în macrofagi?
(prelegere)
 a. *concentraţia normală de hemoglobină în sânge
b. concentraţia crescută de hemoglobină în sânge
c. concentraţia crescută de transferină în sânge
d. *concentraţia normală de transferină în sânge
e. concentraţia crescută de feritină
43. Macrofagei sistemului reticuloendotelial sunt implicaţi în depozitarea și eliberarea
acestuia în sânge. Care sunt cauzele de blocare fiziologică a Fe în macrofagi?
a. concentraţia crescută de hemoglobină în sânge
b. *concentraţia normală de oxigen în sânge
c. concentraţia crescută de oxigen în sânge
d. *concentraţia normală de feritină în sânge
e. concentraţia crescută de feritină în sânge
44. Care rezerve sunt utilizate pentru compensarea carenţei de Fe?(prelegere)
a. *feritina enterocitelor
b. feritina precursorilor eritrocitelor
c. *feritina hepatocitelor
d. hepcidina sângelui
e. ceruloplasmina
45. Care indici de laborator stabilesc diagnosticul de anemie feriprivă?(L.Vol.2 179)
a. normocromie
b. *prezenţa microcitelor
c. volumul eritrocitar mediu normal (VEM)
d. prezenţa normocitelor
e. *hipocromie
46. Care sunt manifestările clinice specifice și nespecifice ale deficitului de fier în
organism?
a. *glosita
b. atrofia osoasă
c. *stomatita angulară
d. *dermatită
e. esofagită
47. Care sunt manifestările clinice obiective ale deficitului de fier în organism?
a. *paliditatea tegumentelor
b. tegumente mramorate
c. *koilonichia
d. bradicardie
e. *tahicardie
48. Care pot fi mecanismele compensatorii ale hemoragiei acute?
a. *creșterea eliberării ADH (reflexul Herring)
b. bradicardie
c. scăderea volumului sistolic
d. *respiraţie accelerată și profundă
e. diminuarea eritropoiezei
49. Care pot fi unele semne ale manifestărilor în anemia posthemoragică acută?
a. reticulocitopenie
b. *eritrocite reduse
c. hematocrit crescut
d. *nivel redus al hemoglobinei
e. nivel crescut al hemoglobinei
50. Care sunt caracteristicile generale ale anemiilor hemolitice?
a. *distrugerea prematură a eritrocitelor mai devreme de 120 zile
b. nivele reduse ale eritropoietinei
 c. *nivele crescute ale eritropoietinei
d. reticulocitopenie
e. reticulocite normale
51. Care sunt manifestările tipice hemolizei intravasculare?
a. anemie
b. reticulocitopenie
c. *hemoglobinemie
d. splenomegalie
e. hepatomegalie
52.Care sunt manifestările tipice hemolizei extravasculare ?(Robbins 2 pag 410)
a. *icter
b. hepatomegalie
c. *splenomegalie
d. hemosiderinurie
e. reticulocitopenie
53.Care sunt cauzele intrinseci ale anemiilor hemolitice? (Vol.2 189
a. *anticorpi eritrocitari
b. *membranopatii
c. substanţe chimice
d. traume mecanice ale eritrocitelor
e. *enzimopatii
54. Care sunt cauzele intrinseci ale anemiilor hemolitice?
a. toxine
b. medicamente
c. *membranopatii
d. microangiopatii
e. *hemoglobinopatii
55. Care sunt cele mai frecvente cauze ale anemiei hemolitice intravasculare?
a. *membranopatiile eritrocitare
b. *substanţe chimice
c. enzimopatiile eritrocitare
d. veninul de șarpe
e. hemoglobinopatiile eritrocitare
56. Anemia imunohemolitică este cauzată de anticorpi fixaţi pe eritrocite ce conduc la
hemoliza prematură. Care anticorpi realizează anemia imunohemolitiă cu anticorpi la
cald?
a. *Ig G
b. (cm)Ig A(mai rar)
c. (cm)Ig M(mai rar)
d. Ig E
e. complimentul fragmentul C3b
57. Anemia imunohemolitică este cauzată de anticorpi fixaţi pe eritrocite ce conduc la
hemoliza prematură. Care anticorpi sunt implicaţi în anemia imunohemolitiă cu
anticorpi la rece?(Vol.2 pag 186)
a. *Ig M
b. Ig G
c. Ig A
d. Ig E
e. *complimentul fragmentul C3b
58. Care sunt semnele hematologice distingtive anemiilor hemolitice autoimune?
a. VEM este 85 fL
b. VEM depăşeşte 100 fL
 c. VEM este sub 80 fL
d. CHEM este 300 g/L
e. HEM este 30 pg
59. Care sunt factorii etiologici ai hemolizei intravasculare resultată prin trauma
eritrocitelor?(Robbins VOl.2 418
a. *proteze valvulare cardiace
b. venin de şarpe
c. *microangiopatii
d. medicamente şi substanţe chimice
e. factorii infecţioşi
60. Care sunt semnele hemolizei intravasculare prin acţiunea medicamentelor şi
substanţelor chimice ?
a. *hemoglobinemia crescută semnificativ
b. hemoglobinemia crescută nesemnificativ
c. *scăderea cantităţii de haptoglobină în plasma sanguină
d. creşterea cantităţii de haptoglobină în plasma sanguină
e. cantitatea de haptoglobină rămîne normală
61. Care sunt manifestările hemolizei intravasculare prin mecanism imuno-hemolitic?
a. *hemoglobinemie
b. haptoglobinemie
c. *hemoglobinuria
d. *splenomegalie
e. hepatomegalie
62. Care sunt formele patogenetice ale anemiilor apărute în rezultatul diminuării
eritropoiezei?
a. anemii prin defecte dobîndite ale eritropoiezei
b. anemiii prin boli neoplazice primare
c. anemii prin perturbarea eritrodierezei
d. anemii prin perturbarea proprietăţilor plastice și elastice ale eritrocitelor
e. anemii prin deficit de eritropoietină
63. Care sunt formele patogenetice ale anemiilor prin mecanism de reducere a
eritropoiezei?
a. anemii prin perturbarea eritrodierezei
b. *anemii prin insuficienţă renală
c. anemii prin deficit de eritropoietină
d. anemii prin defecte dobîndite ale eritropoiezei
e. *anemii prin perturbarea proprietăţilor plastice și elastice ale eritrocitelor
64. Care sunt cei mai frecvenţi factori etiologici ai anemiei prin reducere de eritropoieză?
a. deficit alimentar de vitamina D
b. *insuficienţă renală
c. insuficienţa cardiacă
d. *anemia aplastică
e. insuficienţă respiratorie
65. Care sunt efectele biologice ale vitaminei B12?
a. *Sinteza mielinei
b. evoluţie optimă a osteogenezei
c. *evoluţie optimă a splanhnogenezei
d. *proliferarea și maturizarea eritrocitelor
e. proliferarea și diferenţierea eritrocitelor
66. Care sunt dereglările deficitului de vitamină B12?
a. surplus de homocisteină
b. deficit de homocisteină
 c. *deficit de ADN
d. dereglări ale proliferării și diferenţierii eritrocitelor
e. *dereglări structurale ale acizilor nucleici și maturizării eritrocitelor
67. Care sunt cauzele deficitului vitaminei B12?
a. *aport alimentar redus de carne
b. aport alimentar redus de rodii
c. *femei gravide
d. copii sugari
e. paraziţi intestinali
68. Care sunt cauzele anemiei megaloblastice?
a. *deficitul de vitamina B12
b. excesul vitaminei B12
c. *perturbarea absorbţiei vitaminei B12
d. perturbarea transportului vitaminei B12
e. *malabsorbţie intestinală
69. Care sunt cauzele anemiei megaloblastice?
a. *deficitul aportului de acid folic
b. excesul aportului de acid folic
c. *perturbarea absorbţiei acidului folic
d. perturbarea transportului acidului folic
e. *malabsorbţie intestinală
70. Care sunt cauzele anemiei megaloblastice?
a. *carenţa factorului intrinsec Castle
b. alcoolism cronic
c. *sarcină
d. *malabsorpţie intestinală
e. chemoterapie
71. Care patologii sunt responsabile de dereglarea metabolismului vitaminei B12?
a. *enterita
b. pancreatita
c. *gastrita atrofică
d. gastrita hipertrofică
e. hiposecreţie salivară
72. Care este mecanismul patogenetic al anemiei pernicioase?
a. dereglarea proliferării eritroblaștilor
b. dereglarea diferenţierii eritroblaștilor
c. *dereglări de proliferare și maturare a normoblaștilor
d. dereglarea maturării eritroblaștilor
e. dereglarea eliberării eritroblaștilor
73. Care sunt manifestările clinice ale anemiei pernicioase prin deficit de vitamina B12?
a. sindromul cardiovascular
b. *sindromul anemic
c. sindromul metabolic
d. *sindromul gastrointestinal
e. *sindromul neurologic
74. Care sunt manifestările sângelui periferic în anemia megaloblastică prin deficit de
vitamina B12?
a. *anemie pronunţată cu hematii sub 1mln/mm3
b. anemie moderată cu hematii peste 1mln/mm3
c. anemie uşoară cu hematii sub 2 mln/mm3
d. *anemie megaloblastică
e. anemie normoblastică
 75. Care sunt caracteristicile anemiei megaloblastice prin deficit de vitamina B12?
a. anemie normocromă
b. *anemie hipercromă
c. *anemie macrocitară
d. anemie normocitară
e. anemie microcitară
76. Care sunt manifestările sângelui periferic în anemia megaloblastică prin deficit de
vitamina B12?
a. corpi Heinz
b. *corpusculi Jolly
c. *inele Cabot
d. reticulocitopenie
e. *reticulocitoză
77. Care sunt manifestările sindromului gastrointestinal în anemia prin carenţa vitaminei
B 12 ?
a. atrofia şi inflamaţia mucoasei linguale
b. distrofia mucoasei linguale
c. *atrofia tractului gastro-intestinal
d. distrofia tractului gastro-intestinal
e. *malabsorbţia intestinală
78. Cum se modifică hemograma în anemia B12-deficitară?
a. *eritrocite hipercrome
b. eritrocite hipocrome
c. *trombocitopenie
d. trombocitoză
e. neutrofilie cu deviere nucleară spre stânga.
79. Care sunt semnele dereglării proliferării și maturizării celulare în seria eritroblastică?
a. creşterea numărului de proeritroblaşti, eritroblaşti, normoblaşti şi reticulocite în
măduva roşie
b. creşterea numărului de normoblaşti şi reticulocite în sângele periferic
c. creşterea numărului de eritroblaşti, normoblaşti şi reticulocite în sângele periferic
d. *creşterea numărului de proeritroblaşti, eritroblaşti concomitent cu scăderea
numărului de normoblaşti şi reticulocite în măduva roşie
e. creşterea numărului de eritroblaşti concomitent cu scăderea numărului de
normoblaşti şi reticulocite în sângele periferic
80.Care sunt modificările mielogramei în hiperproliferarea măduvei roşii?
a. *creşterea numărului de eritroblaşti
b. *creşterea numărului de normoblaşti
c. substituirea măduvei cu ţesut adipos
d. hipoplazia măduvei osoase
e. aplazia măduvei osoase
81. Care sunt semnele hipocromiei eritrocitelor?
a. *concentraţia medie a Hb (CHEM) sub 32 g/d/L
b. concentraţia medie a Hb (CHEM) peste 35 g/dL
c. hemoglobina eritrocitară medie (HEM) sub 40 pg
d. *hemoglobina eritrocitară medie(HEM) sub 26 pg
e. volumul eritrocitar mediu (VEM) egal cu 100 fL
82. Care sunt semnele hipocromiei eritrocitelor?
a. *hemoglobina eritrocitară medie (HEM) sub 26 pg
b. hemoglobina eritrocitară medie (HEM) egal cu 26 pg
c. *anulocite
d. volumul eritrocitar mediu (VEM) egal 100 fL
 e. volumul eritrocitar mediu (VEM) egal 80 fL
83. Care este unul din semnele hipercromiei eritrocitelor?
a. *concentraţia eritrocitară medie de hemoglobină(CHEM) peste 36 g/dL
b. concentraţia eritrocitară medie de hemoglobină egal cu 36 pg
c. *indicile cromatic mai mare de 1.1
d. indicile cromatic egal cu 1
e. volumul eritrocitar mediu 80 fL
84. Care sunt particularităţile generale ale anemiei aplastice?(Fvol2 156)
a. *leziune primară a celulelor pluripotente ale mielopoiezei
b. leziune primară a celulelor multipotente ale hematopoiezei
c. *manifestată prin anemie, neutropenie, trombocitopenie
d. manifestată prin anemie, neutrofilie, trombocitoză
e. *manifestată prin anemie, neutropenie, trombocitopenie
85. Care sunt cauzele comune ale anemiei aplastice secundare?
a. *preparate citostatice
b. preparate antituberculozice
c. aminoglicozide
d?. macrolidele
e.* iradiere therapeutică
86. Care sunt mecanismele patogenetice ale anemiei aplastice secundare?
a. răspuns imun celular
b. răspuns imun umoral
c. mecanism autoimun
d. expresia unor Ag noi
e. expresia MHC
87. Care este tabloul sângelui periferic în anemia aplastică?
a. * trombocitopenie
b.* agranulocitoză
c. trombocitoză
d. granulocitoză
e. reticulocitoză
88. Ce reprezintă pancitopenia?
a.* anemie
b.* agranulocitoză, în special neutropenie
c. neutrofilie
d. *trombocitopenie
e. trombocitoză
89. Definiţi hemoblastozele?
a.* tumori originare din organe hematopoietice
b. tumori originare din celule circulante ale sângelui
c. tumori originare din ţesutul măduvei roșii
d. tumori originare din ţesutul măduvei galbene
e.cm() tumori cu evoluţie trenantă care periodic se acutizează
90. Care este caracteristica leucemiilor?(prelegere)
a.* hemoblastozele se dezvoltă din celule hematopoietice ale măduvei osoase
b. hemoblastozele se dezvoltă din celule hematopoietice extramedulare
c. hemoblastozele se dezvoltă din ţesut limfoid lienal
d. hemoblastozele se dezvoltă din tesut limfoid extramedular
e. hemoblastozele se dezvoltă din tesut limfoid hepatic
91. Care este caracteristica limfoamelor?
a. *tumori care se dezvoltă din ţesutul limfoid extramedular
b. hemoblastoze care se dezvoltă din celule hematopoietice ale măduvei osoase
c. tumori care se dezvoltă din tesut limfoid medular
d. tumori care se dezvoltă din măduva roșie
e. hemoblastoze care se dezvoltă din tesut hepato-lienal
92. Numiţi formele de leucemii acute?(prelegere)
a.* mieloblastică
b.(cm)mplasmoblastică
c. plasmocitară
d. granulocitară
e. limfocitară
93.Numiţi forme de leucemii cronice?
a. megacarioblastică
b. eritroblastică
c. monoblastică
d*. eritrocitară
e.* plasmocitară
94. Care este etiologia hemoblastozelor?(FP.vol2 p.214)
a.* iradiere
b. antibiotice
c. *viruși
d. *metale grele
e. remedii antituberculoase
95. Care sunt principiile patogenetice ale hemoblastozelor?
a. *detașarea celulelor tumorale din focarul primar
b. detașarea celulelor tumorale din focarul secundar
c. infiltrarea celulelor tumorale din focarul primar în cel secundar
d. diseminarea celulelor tumorale extramedulare și infiltrarea organului medulare
e. *diseminarea celulelor tumorale medulare şi infiltrarea organelor extramedulare
96. Care este patogenia generală a leucemiei acute?(prelegere)
a. iniţial se malignizează mai multe celule care dă naștere unei clone maligne
b.* iniţial se malignizează o celulă care dă naștere unei clone maligne
c. iniţial se malignizează o celulă care dă naștere mai multor clone maligne
d*. clona malignă se diseminează şi colonizează măduva roşie substituind ţesutul hematopoietic
normal
e. clona malignă nu se diseminează și colonizează măduva roșie substituind ţesutul
hematopoietic normal
97. Care sunt particularităţile generale a leucemiei acute?(prelegere)
a.* concomitent există celule hematopoietice normale și maligne
b. treptat celulele hematopoietice normale sunt substituite de celule maligne
c*. celulele blastice din sânge înfiltrează organele extramedulare
d. celulele blastice din sânge înfiltrează ţesutul hematopoietic
e. celule blastice din sânge înfiltrează organele splanhnice
98. Care sunt particularităţile generale ale leucemiilor cronice?
a. tumoare malignă din celule diferenţiate ale măduvei roșii
b.tumoare benignă din celule diferenţiate ale măduvei roșii
c. tumoare malignă din celule nediferenţiate ale măduvei roșii
d. tumoare benignă din celule nediferenţiate ale măduvei roșii
e. tumoare benignă din celule diferenţiate care au metastazat în măduva roșie
99.Care sunt particularităţile leucemiei cronice granulocitare?
a.* tumoarea își păstreză capacitatea de diferenţiere
b. tumoarea nu își păstrează capacitatea de diferenţiere
c. tumoarea nu își păstrează capacitatea de proliferare
d. mutaţia are loc la nivelul celulei stem unipotente
e. *mutaţia are loc la nivelul celulei stem pluripotente
100.Care sunt particularităţile leucemiei cronice granulocitare?
a.* toate generaţiile celulei stem pluripotente aparţin clonei tumorale
b. toate generaţiile celulei stem pluripotente nu aparţin clonei tumorale
c. toate generaţiile celulei stem unipotente aparţin clonei tumorale
b. toate generaţiile celulei stem unipotente nu aparţin clonei tumorale
e. unele generaţii ale celulelor stem pluripotente aparţin clonei tumorale altele nu
101.Care sunt particularităţile leucemiei cronice granulocitare?
A*. celulele maligne proliferează şi colonizează măduva roşie
b. celulele maligne substituie complet pe cele normale
c. celule maligne apar în sânge și colonizează organele extramedulare
d. celule benigne substituie complet pe cele normale
e. celule benigne apar în sânge și invadează organele extramedulare
102.Care este caracteristica generală a leucemiei cronice limfocitare?(prelegere)
a. *tumoare monoclonală
b. tumoare policlonală
c. *celula mutantă malignă dă naştere clonului de celule cu diferenţierea până la limfocite mature
d. celula mutantă malignă dă naştere clonului de celule fără diferenţierea până la limfocite
mature
e. celula mutantă malignă dă naştere clonului de celule cu proliferare intensă și diferenţierea
până la limfocite mature
103. Care sunt semnele leucocitozei absolute?
a.* creșterea conţinutului de leucocite în sânge peste 9x109/L
b. *creşterea conţinutului total de leucocite în organism
c. conţinutul de leucocite în sânge este normal
d. prezenţa în sânge a leucocitelor nediferenţiate
e. creşterea procentului unei forme de leucocite concomitent cu scăderea procentului altei forme
de leucocite în leucogramă
104. Care sunt semnele leucocitozei relative?
a. *creșterea conţinutului de leucocite peste 9x109/L
b. creşterea conţinutului de leucocite tinere în sânge
c. conţinutul de leucocite în organism este normal
d. prezenţa în sânge a leucocitelor nediferenţiate
e. *creşterea procentului unei forme de leucocite concomitent cu scăderea procentului alte
forme de leucocite în leucogramă
105. Care leucocitoză este fiziologică?
a. repaus fizic
b. în inflamaţie
c. boli infecţioase
d. *alimentară
e. la persoanele sănătoase în vârstă
106. Care este cauza neutrofiliei?
a. insuficienţa suprarenaliană
b. boli alergice
c. *infecţie cocică
d. parazitoze
e. infecţie specifică cronică
107. Ce reprezintă devierea nucleară “spre stânga”?
a. creşterea numărului de agranulocite în singele periferic
b. creşterea numărului de granulocite în singele periferic
c. *creşterea numărului de neutrofile imature în singele periferic
d. creşterea numărului de neutrofile mature în singele periferic
 e. creşterea numărului de neutrofile hipersegmentate în singele periferic
108. Care este cauza leucocitozei neutrofile hiperregenarative?
a. boala actinică
b. aplaziа măduvei osoase
c. intoxicatii cu benzol
d. *septicemie
e. suprarăcirea organismului
109. În ce stare se atestă leucocitoza eozinofilă?
a. infecţie cocică
b. *boli alergice
c. boli infecţioase cronice
d. leucoza mieloidă acută
e. boli ereditare
110. În ce boli se întâlneşte limfocitoza?(+teste vechi:Tb,leucoza limfoida cronica)
a. insuficienţa suprarenaliană
b. boli alergice
c. infecţie cocică
d. parazitoze
e. *infecţie specifică cronică
111. În ce stări se atestă monocitoza?
a. * în perioada convalescenţei infectiilor acute
b. *inflamaţii granulomatoase
c. ?tuberculoza
d. infarctul miocardic
e. infecţii respiratorii acute
112. În ce stări se atestă agranulocitoza?
a.* anemia aplastică
b.* tratamentul cu citostatice
c. boli parazitare
d. boli alergice
e. septicemie
113. Care sunt semnele hematologice ale leucozei mieloide leucemice?
a. *Numărul de leucocite mai mare de 50x109 /L asociat cu un
număr mare de celule blaste în sângele periferic.
b. Numărul de leucocite mai mic de 50 x109 /L asociat cu un număr
mare de celule blaste în sângele perigeric.
c. Numărul de leucocite mai mic de 6 x109 /L asociat cu prezenţa
de celule blaste în sângele periferic.
d. Numărul e leucocite mai mic de 6 x109 /L asociat cu prezenţa
de celule blaste în măduva roşie a oaselor.
e. * invadarea sângelui cu celule nediferenţiate din seria leucocitară
114.Care sunt semnele hematologice de bază ale leucozei mieloide subleucemice?
a. Numărul de leucocite mai mare de 50 x109 /L asociat cu un
număr considerabil de celule blaste în sângele periferic.
b. * Numărul de leucocite mai mic de 50 x109 /L asociat cu un
număr mare de celule blaste în sângele perigeric.
c. Numărul de leucocite mai mic de 6 x109 /L asociat cu prezenţa
de celule blaste în sângele periferic.
d. Numărul e leucocite mai mic de 6 x109 /L asociat cu prezenţa
de celule blaste în măduva roşie a oaselor.
e. * invadarea moderată a sângelui cu celule nediferenţiate din seria leucocitară
115. Care sunt semnele hematologice de bază ale leucozei mieloide leucocitopenice?
 a. Numărul de leucocite mai mare de 50 x109 /L asociat cu un
număr considerabil de celule blaste în sângele periferic.
b. Numărul de leucocite mai mic de 50 x109 /L asociat cu un număr
mare de celule blaste în sângele perigeric.
a. *Numărul de leucocite mai mic de 5 x109 /L asociat cu prezenţa
de celule blaste în sângele periferic.
d. Nunărul de leucocite mai mic de 6 x109 /L asociat cu prezenţa
de celule blaste în măduva roşie a oaselor.
e. *prezenţa de celule blaste în singele periferic
116. Care sunt semnele hematologice de bază ale leucozei mieloide aleucemice?
a. Numărul de leucocite mai mare de 50 x109 /L asociat cu un număr
considerabil de celule blaste în sângele periferic.
b. Numărul de leucocite mai mic de 50 x109 /L asociat cu un număr
mare de celule blaste în sângele perigeric.
c. Numărul de leucocite mai mic de 6 x109 /L asociat cu prezenţa
de celule blaste în sângele periferic.
d. * Numărul de leucocite e de 5-6 x109 /L asociat cu prezenţa
de celule blaste în măduva roşie a oaselor.
e. * lipsa de celule blaste în singele periferic

În ce patologie survine suprasolicitarea inimii cu rezistenţă?

b. Insuficienţa mitrală
c. Insuficienţa valvelor aortice
d. *Hipertensiunea arterială
e. Insuficienţa tricuspidiană
f. Anemii

În ce patologii survine siprasolicitarea inimii cu volum?

a. *Insuficienţa mitrală
b. Hipersecreţia adrenalinei
c. *Insuficienţa valvelor aortice
d. *Hipervolemia
e. Anemii

În ce maladii survine insuficienţa cardiacă dismetabolică ?

a. Insuficienţa tricuspidiană
b. Boala hipertensivă
c. *Infarctul miocardic
d. *Miocardita
e. Stenoza aortică

Care sunt cauzele posibile ale insuficienţei cardiace dreapta?

a. *Hipertensiunea în mica circulaţie
b. *Insuficienţa mitrală
c. Insuficienţa tricuspidiană
d. Coarctaţia aortică
e. *Emfizemul pulmonar

Care este cauza posibilă a insuficienţei cardiace dreapta?

a. *Hipertensiunea în mica circulaţie
b. Insuficienţa mitrală
 c. Hipertensiunea în circlaţia mare
d. Coarctaţia aortică
e. edemul pulmonar

Care este cauza posibilă a insuficienţei cardiace dreapta?

a. Hipertensiunea în circulaţia mare
b. Insuficienţa mitrală
c. *Insuficienţa tricuspidiană
d. Coarctaţia aortică
e. Edemul pulmonar

Care sunt cauzele posibile a insuficienţei cardiace dreapta?

a. Hipertensiunea în circulaţia mică
b. Insuficienţa mitrală
c. hipovolemia
d. Coarctaţia aortică
e. *Emfizemul pulmonar

Care sunt cauzele posibile ale insuficienţei cardiace stânga?

a. *Insuficienţa mitrală
b. *Coarctaţia aortică
c. Emfizemul pulmonar
d. *Boala hipertensivă
e. Pneumoscleroza

Care este cauza posibilă a insuficienţei cardiace stânga?

a. *Insuficienţa mitrală
b. Hipertensiunea în circulaţia mică
c. Emfizemul pulmonar
d. Hipovolemia
e. Pneumoscleroza

Care este cauza posibilă a insuficienţei cardiace stânga?

a. Insuficienţa tricuspidală
b. *Coarctaţia aortică
c. Emfizemul pulmonar
d. Boala hipotensivă
e. Pneumoscleroza

Care este cauza posibilă a insuficienţei cardiace stânga?

a. Insuficienţa tricuspidală
b. Hipertensiunea pulmonară
c. Emfizemul pulmonar
d. *Boala hipertensivă
e. Pneumoscleroza

Care sunt manifestările caracteristice pentru insuficienţa cardiacă stânga?

a. *Reducerea volumului sistolic
b. *Tahicardia
c. *Staza venoasă în mica circulaţie
d. *Dispnee
e. Hepatomegalie
Care sunt manifestările caracteristice pentru insuficienţa cardiacă dreapta ?
a. *Hepatomegalia
b. *Staza venoasă în circulaţia mare
c. Edem pulmonar
d. Staza venoasă în mica circulaţie
e. Ascita

Care sunt mecanismele compensatorii cardiace imediate în afecţiunile cordului?

a. Bradicardia
b. *Tahicardia
c. Retenţia hidrosalină
d. Hipertrofia miocardului
e. Intensificarea eritropoiezei

Care este mecanismul compensator cardiac tardive în afecţiunile cordului?

a. Bradicardia
b. Tahicardia
c. Retenţia hidrosalină
d. *Hipertrofia miocardului
e. Intensificarea eritropoiezei

Care sunt mecanismele compensatorii etracardiace imediate în afecţiuni cardiace?

a. *Redistribuirea debitului cardiac cu centralizarea circulaţiei
b. Hipertrofia miocardului
c. Creşterea tonusului sistemului nervos parasimpatic
d. *Hiperventilaţia pulmonară
e. Intensificarea eritropoiezei

Care sunt mecanismele compensatorii etracardiace tardive în afecţiuni cardiace?

a. Redistribuirea debitului cardiac cu centralizarea circulaţiei
b. Hipertrofia miocardului
c. Creşterea tonusului sistemului nervos parasimpatic
d. Hiperventilaţia pulmonară
e. *Intensificarea eritropoiezei

Cum se realizează hiperfuncţia predominant homeometrică a miocardului?

a. Prin micşorarea amplitudinei contracţiei miocardului
b. Prin mecanismul Frank-Starling
c. Prin creşterea amplitudinei contracţiei miocardului
d. *Prin creşterea încordării miocardului
e. Prin tahicardie

Cum se realizaeză hiperfuncţia predominant heterometrică a miocardului ?

a. Prin micşorarea amplitudinei contracţiei miocardului
b. *Prin mecanismul Frank-Starling
c. *Prin creşterea amplitudinei contracţiei miocardului
d. Prin creşterea încordării miocardului
e. Prin tahicardie

Pentru care vicii cardiace este caracteristică hiperfuncţia homeometrică?

a. **Stenoza orificiului aortei
 b. *Stenoza orificiului trunchiului pulmonar
c. Insuficienţa valvulelor aortice
d. Insuficienţa valvulelor mitrale
e. Insuficienţa valvulelor tricuspidale

Pentru care viciu cardiac este caracteristică hiperfuncţia homeometrică?

a. *Stenoza orificiului aortei
b. Stenoza orificiului atrioventricular stâng
c. Insuficienţa valvulelor aortice
d. Insuficienţa valvulelor mitrale
e. Insuficienţa valvulelor tricuspidale

Pentru care viciu cardiac este caracteristică hiperfuncţia homeometrică?

a. Stenoza orificiului atrioventricular stâng
b. *Stenoza orificiului trunchiului pulmonar
c. Insuficienţa valvulelor aortice
d. Insuficienţa valvulelor mitrale
e. Insuficienţa valvulelor tricuspidale

Pentru care vicii cardiace este caracteristică hiperfuncţia heterometrică ?

a. Stenoza mitrală
b. Stenoza orificiului aortic
c. *insuficienţa valvulelor mitrale
d. *Insuficienţa valvelor aortice
e. Stenoza orificiului arterei pulmonare

Pentru care viciu cardiac este caracteristică hiperfuncţia heterometrică ?

a. Stenoza mitrală
b. Stenoza orificiului aortic
c. *Insuficienţa valvulelor mitrale
d. Stenoza orificiului atrioventricular drept
e. Stenoza orificiului arterei pulmonare

Pentru care viciu cardiac este caracteristică hiperfuncţia heterometrică ?

a. Stenoza mitrală
b. Stenoza orificiului aortic
c. Stenoza orificiului atrioventricular stâng
d. *Insuficienţa valvelor aortice
e. Stenoza orificiului arterei pulmonare

Cum se modifică structura miocardului la hipertrofie?

a. Creşte numărul de miofibrile
b. Creşte numărul de miofibrile cu micşorarea volumului lor
c. Creşterea abundentă a ţesutului conjunctiv
d. Creşte volumul miofibrilelor cu micşorarea numărului lor
e. *Creşte volumul miofibrilelor dar numărul lor rămâne constant

Care sunt mecanismele epuizării funcţionale şi cardiosclerozei a miocardului hipertrofiat?

 a. *Tulburarea asigurării cu energie a cardiomiocitelor
b. *Hipoxia relativă a miocardului
c. *Creşte IFS miocardioctelor rămase intacte
d. Creşte presiunea în cavitatea pericardului
e. Scade presiunea de perfuzie în coronare

Care este cauza hipoxiei relative în miocardul hipertrofiat?

a. Spasmul vaselor coronariene
b. Formarea in vase a plăcuţelor ateromatoase
c. Dereglarea utilizării oxigenului
d. Dereglarea energogenezei
e. *Insuficienţa relativă a vasculaturii miocardului

Cum se modifică volumul sistolic şi volumul de sânge circulant în insuficienţa cardiacă?

a. *Volumul sistolic se micşorează, iar volumul de sânge circulant creşte

b. Ambii indici se măresc
c. Volumul sistolic creşte, iar volumul de sânge circulant scade
d. Ambii indici se micşorează
e. ambii indici nu se modifică

Care sunt cauzele hipervolemiei în insuficienţa cardiacă cronică?

a. Staza venoasă
b. *Mobilizarea sângelui depozitat
c. *Retenţia hidrosalină
d. Sporirea filtraţiei glomerulare
e. *Intensificarea eritropoezei

Care sunt consecinţele stazei venoase în insuficenţa circulatorie?

a. *Hipoxia
b. *Formarea edemelor
c. Mărirea vitezei de circulaţie a sângelui
d. Scăderea proceselor de disociere a oxihemoglobinei
e. Cetoacidoza

În ce regiuni anatomice apare staza venoasă în caz de insuficienţă ventriculară stângă?

a. În regiunea facială
b. În membrele inferioare
c. În ficat
d. În creier
e. *În plămâni

Care sunt consecinţele stazei venoase în ficat?

a. *hepatomegalia
b. *moartea hepatocitelor şi substituirea cu ţesut conjunctiv
c. Suprasolicitarea ventriculului stâng
d. Suprasolicitarea ventriculului drept
e. *Hipertensiunea portală

Care sunt cauzele hipertensiunii portale în ciroza hepatică?

a. insuficienţa colateralelor cava-cavale
b. Compresia vaselor circuitului mare
 c. insuficienţa colateralelor porto-cavale
d. *Reducerea numărului de capilare funcţionale intrahepatice
e. Creşterea permiabilităţii vaselor mezenteriale

Care sunt consecinţele hipertensiunii portale?

a. *Formarea anastomozelor porto-cavale
b. *Ascita
c. *Dilatarea varicoasă a venelor esofagiene inferioare
d. *Hemoragia din venele vericoase ale esofagului
e. Formarea anastomozelor cava-cavale

Care este consecinţa hipertensiunii portale?

a. *Formarea anastomozelor porto-cavale
b. Ischemia organelor abdominale
c. Dilatarea varicoasă a venelor picioarelor
d. Hemoragia din venele hemoroidale
e. Formarea anastomozelor cava-cavale

Care este consecinţa hipertensiunii portale?

a. Formarea anastomozelor cava-cavale
b. *Ascita
c. Dilatarea varicoasă a venelor picioarelor
d. Hemoragia din venele hemoroidale
e. Formarea anastomozelor cava-cavale

Care este consecinţa hipertensiunii portale?

a. Formarea anastomozelor cava-cavale
b. Ischemia organeor abdominale
c. *Dilatarea varicoasă a venelor esofagiene inferioare
d. Hemoragia din venele hemoroidale
e. Formarea anastomozelor cava-cavale

Care este consecinţa hipertensiunii portale?

a. Formarea anastomozelor cava-cavale
b. ischemia organeor abdominale
c. Dilatarea varicoasă a venelor picioarelor
d. Hemoragia din venele hemoroidale
e. *Hemoragia din venele vericoase ale esofagului

În ce patologii se dezvoltă staza venoasă în ficat?

a. Boala hipertensivă
b. Hipotonie arterială
c. Hipovolemie
d. *Insuficienţa ventriculară dreapta
e. Insuficienţa ventriculară stânga

În ce caz se formează anastomoze porto-cavale?

a. hipertensiune sistemică
b. *În caz de hipertensiune portală
c. şoc hipovolemic
d. hipervolemie
 e. hipotonie arterială cronică

Care sunt factorii patogenetici ale edemelor cardiace?

a. *hipoperfuzia rinichilor şi hiperseceţia reninei
b. *staza venoasă
c. *insuficienţa hepatică şi hipoalbuminemia
d. hipotensiunea arterială
e. Hipoxia

Care sunt factorii patogenetici ale edemelor cardiace?

a. *Staza venoasă
b. hiperaldosteronismul secundar
c. hipervolemia
d. hipotensiunea arterială
e. Hipoxia

Care este rolul hipoperfuziei rinichiului în patogenia edemelor?

a. edemul parenchimului rinichiului
b. *activarea aparatului juta-glomerular
c. ischemia parenchimului rinichiului
d. inflamaţia parenchimului rinichiului
e. hipertensiunea în vasele nefronului

Care este patogenia hiperaldosteronismului secundar în insuficenţa circulatorie?

a. hipersecreţia primară a aldosteronului
b. *hiperreninemia
c. *degradarea insuficienţa a aldosteronului de către ficat
d. Micşorarea ecreţiei renale a aldosteronului
e. secreţa aldosteronului de către ficat

Cum se modifică metabolismul în miocard în faza iniţială a hipertrofiei ?

a. Diminuarea proceselor oidative
b. Diminuarea proceselor glicolitice
c. *Utilizarea intensă de ATP
d. *Creşterea utilizării oxigenului
e. *Intensificarea sintezei proteice

Cum se modifică presiunea arterială şi venoasă în insuficienţa cardiacă?

a. Presiunea arterială şi venoasă creşte
b. *Presiunea arterială scade, iar cea venoasă creşte
c. Presiunea arterială şi venoasă nu se schimbă
d. Presiunea arterială şi venoasă scade
e. Presiunea arterială creşte iar cea venoasă scade

Cum se modifică volumul sistolic şi volumul endsistolic în insuficienţa cardiacă?

a. Volumul sistolic se măreşte, iar volumul endsistolic se micşoreză
b. Ambii indici se micşorează
c. Volumul sistolic se micşorează, volumul endsistolic rămânând neschimbat
d. Ambii indici se măresc
e. *Volumul sistolic se micşorează, iar volumul endsistolic creşte

Prin ce se manifestă dereglarea conductibilităţii intracardiace?

 a. *bloc atrioventricular
b. bradicardie sinuzală
c. tahicardie sinuzală
d. etrasistolie
e. fibrilaţie ventriculară

Pentru ce afecţiuni este caracteristică bradicardia sinuzală?

a. Edemul pulmonar
b. Tireotoicoză
c. *Icterul mecanic
d. Emfizemul pulmonar
e. *Meningite

Pentru ce etrasistolie este caracteristică pauza compensatorie completă?

a. Etrasistolie sinuzală
b. Etrasistolie atrială
c. Etrasistolie atrioventriculară din partea superioară
d. *Etrasistolie ventriculară
e. Etrasistolie atrioventriculară din partea medie

Prin ce se manifestă dereglarea ecitabilităţii inimii?

a. Bradicardie
b. Bloc transversal complet
c. Bloc longitudinal
d. Tahicardie
e. *Etrasistolie

Prin ce se manifestă tulburarea automatismului cardiac?

a. Bloc atrio-ventricular
b. *Bradicardie sinizală
c. *Tahicardie sinuzală
d. Etrasistolie
e. Fibrilaţie atrială

Care sunt cauzele bradicardiei sinuzale?

a. Excitarea centrului vaso-constrictor
b. Activarea sistemului nervos simpatic
c. *Excitarea centrului nervului vag
d. Excitarea fasciculului Hisse
e. *Hipertensiunea intracraniană

Care este patogenia hipertensiunii arteriale în unele afecţiuni renale?

a. Creşte secreţia de adrenalină
b. *Creşte secreţia reninei
c. Creşte secreţia vasopresinei
d. Creşte secreţia eritripoietinei
e. Creşte secreţia hormonului nariuretic

Hiperfuncţia cărui compartiment al inimii are loc în boala hipertensivă?

a. Ventriculului drept
b. Atriului stâng
c. Atriului drept
 d. *Ventriculului stâng
e. Atriului şi ventriculului drept

În ce boli endocrine survine hipertensiunea arterială secundară?

a. *Boala Cushing
b. *Hiperaldosteronismul primar
c. Boala Addison
d. Miedemul
e. *Feocromocitomul

Care procese caracterizează respiraţia eternă ?

1. *difuzia pulmonară
2. *perfuzia pulmonară
3. *ventilaţia pulmonară
4. *transportul gazelor cu sângele
5. funcţia de epurare a plamânilor

Care sunt cauzele dereglării centrului respirator ?(Fp.vol2 363

1. *afecţiunea căilor aferente a arcului refle respirator
2. *afecţiunea căilor eferente a arcului refle respirator
3. *traume craniocerebrale
4. *supradozarea sedativelor
5. supradozarea antibioticelor

Care factori influenţiază asupra aferentaţiei nervoase şi modifică activitatea centrului

respirator ?
1. *chimioreceptorii periferici
2. *mecanoreceptorii alveolari, muşchilor respiratori, intratoracali
3. nociceptorii pleurei
4. receptorii iritanţi ale căilor aeroconductorii
5. motoneuronii măduvei spinării C3 – C4

Care factori influenţiază asupra eferentaţiei nervoase şi modifică ventilaţia pulmonară ?

1. *motoneuronii măduvei spinării (C4, C3),
2. *n. frenic
3. *nn.intercostali
4. joncţiunile neurodiafragmale
5. chimioreceptorii periferici

Care sunt cauzele paraliziei diafragmului ?(Fp.364)

1. *trauma măduvei spinării (C4, C3)
2. trauma măduvei spinării (C6, C7)
3. *siringomielie
4. *polimielită
5. *trauma bilaterală a n.frenic

Care procese patologice dereglează joncţiunile neuro-musculare ale diafragmului ?

1. *intoicaţiile cu anticolinesterazice
2. *intoxicaţii cu curare
3. *toxină botulinică
4. toina vibrionului de holeră
5. lecitinaza streptococică

Care sunt manifestările afecţiunii diafragmului şi muşchilor intercostali ?

1. *micşorarea ecursiilor cutiei toracice
2. micşorarea presiunii intrapleurale
3. *dereglări ventilatorii restrictive
4. marirea presiunii intrapleurale
5. dereglări ventilatorii obstructive

Prin ce se manifestă paralizia bilaterală a diafragmului ?

1. *micşorarea capacităţii vitale ale plămânilor
2. *micşorarea capacităţii totale pulmonare
3. *asfiie
4. Micşorarea volumului spaţiului mort antomic
5. Mărirea volumului spaţiului mort funcţional

Prin ce se manifestă leziunea (secţionarea) unei ramure a n. frenic ?

1. micşorarea capacităţii vitale ale plămânilor
2. *micşorarea minut volumului respirator
3. *asfiie
4. minut volumul respirator este normal
5. Mărirea volumului spaţiului mort funcţional

Ce este refleul respirator Kratschmer?(pe net am gasit)

1. refle de preintămpinare a edemului plămănilor
2. *refle de apărare la inspiraţia substanţelor toice
3. refle de stimulare a diafragmului
4. refle de stimulare a perfuziei plămănilor
5. refle ce determină trecerea inspiraţiei în epiraţie

Ce stimul provoacă refleul de protecţie Kreichimer ?

1. inspiraţia aerului ce conţine multe antigene
2. inspiraţia aerului ce conţine SiO2
3. *inspiraţia aerului ce conţine substanţe cu miros înţepător
4. inspiraţia aerului ce conţine vapori de H2O
5. inspiraţia aerului ce conţine microorganisme

Care sunt mecanismele refleului Kreicmer ?

1. *stimularea receptorilor din căile respiratorii superioare
2. stimularea receptorilor din căile respiratorii inferioare
3. *aferentaţia puternică prin n. olfactiv
4. ?inhibiţia centrului inspirator
5. eferentaţia puternică prin ramurile n. diafragmal

Ce reprezintă refleul Hering-Breuer?(Guyton 515)

1. refle petru preintămpinarea edemului pulmonar
2. refle de apărare la inspiraţia substanţelor toice
3. refle de stimulare a diafragmului
4. refle de limitarea a perfuziei plămănilor
5. *reflex ce determină trecerea inspirului în expir

Care este mecanismul refleului Hering-Breuer ?

1. aferentaţia nervoasă spre centrul respirator cu stimularea inspirului
2. *stimularea receptorilor din căile respiratorii inferioare(bronhii,bronsiole)
3. *aferentaţia nervoasă spre centrul respirator cu inhibiţia inspirului
4. stimularea receptorilor din căile respiratorii superioare
5. ?aferentaţia nervoasă spre centrul respirator cu stimularea epirului

Ce reprezintă hipercapnia?
1. presiunea parţială a dioidului de carbon în sângele venos mai sus de 46 mm Hg.
2. presiunea parţială de dioid de carbon în capilarele alveolare sub 100 mm Hg
3. *presiunea parţială de dioid de carbon în sângele arterial mai sus de 46 mm Hg
4. presiunea parţială de dioid de carbon în capilarele alveolare mai sus de 100 mm Hg
5. presiunea parţială a dioidului de carbon în sângele artelial sub 40 mm Hg

Ce reprezintă hipoxemia ?
1. presiunea parţială a oxigenului în capilarele pulmonare mai sus de 46 mm Hg.
2. presiunea parţială a oxigenului în sângele arterial mai mult de 100 mm Hg
3. presiunea parţială a oxigenului în capilarele pulmonare mai jos de 46 mm Hg.
4. presiunea parţială a oxigenului în sângele venos mai jos de 100 mm Hg
5. *presiunea parţială a oxigenului în sângele arterial mai jos de 50 mm Hg.

Ce reprezintă hiperpneea?
1. creşterea frecvenţei respiraţiei
2. *creşterea amplitudinei şi frecvenţei respiraţiei
3. scăderea frecvenţei respiraţiei
4. scăderea amplitudinei respiraţiei
5. sporirea minut-volumului respiraţiei

Ce reprezintă polipneea?
1. *respiraţia frecventă şi superficială
2. creşterea amplitudinei respiraţiei
3. scăderea frecvenţei respiraţiei
4. scăderea amplitudinei respiraţiei
5. sporirea minut-volumului respiraţiei

Ce reprezintă bradipneea?
1. creşterea frecvenţei respiraţiei
2. creşterea amplitudinei respiraţiei
3. *scăderea frecvenţei respiraţiei
4. scăderea amplitudinei respiraţiei
5. sporirea minut-volumului respiraţiei

Ce reprezintă hiperventilaţia?
1. *sporirea minut-volumului respiraţiei
2. scăderea minut-volumului respiraţiei
3. creşterea frecvenţei respiraţiei
4. scăderea frecvenţei respiraţiei
5. scăderea amplitudinei respiraţiei

Ce modificări ale compoziţiei aerului alveolar se constată în hiperventilaţie?

1. presiunea parţială a oxigenului sub 100 mm Hg
2. *presiunea parţială a oxigenului peste 100 mm Hg
3. *presiunea parţială a dioidului de carbon sub 40 mm Hg
4. presiunea parţială a azotului sub 60 mm Hg
5. presiunea parţială a azotului peste 60 mm Hg

Ce modificări ale compoziţiei gazoase a sângelui arterial se constată în hiperventilaţie?

1. presiunea oxigenului sub 100 mm Hg
2. *presiunea oxigenului peste 100 mm Hg
3. *presiunea dioidului de carbon sub 40 mm Hg
4. presiunea oxigenului peste 40 mm Hg
5. presiunea azotului peste 600 mm Hg

Ce modificări ale echilibrului acido-bazic se constată în hiperventilaţie?

1. acidoză respiratorie
2. *alcaloză respiratorie
3. acidoză metabolică
4. alcaloză metabolică
5. echilibru nemodificat

Ce modificări ale parametrilor ventilatorii ai plămânilor se constată în hiperventilaţie?

1. creşte capacitatea vitală a plămânilor
2. *creşte minut-volumul respiraţiei
3. creşte rata procentuală a spaţiului mort anatomic din minut-volumul respiraţiei
4. *scade rata procentuală a spaţiului mort anatomic din minut-volumul respiraţiei
5. scade minut-volumul respiraţiei

Ce reprezintă hipoventilaţia?
1. sporirea minut-volumului respiraţiei
2. scăderea amplitudinei respiraţiei
3. creşterea frecvenţei respiraţiei
4. scăderea frecvenţei respiraţiei
5. *micşorarea minut-volumului respiraţiei

Ce modificări ale compoziţiei aerului alveolar se constată în hipoventilaţie?

1. *presiunea parţială a oxigenului sub 100 mm Hg
2. presiunea parţială a oxigenului peste 100 mm Hg
3. presiunea parţială a dioidului de carbon sub 40 mm Hg
4. presiunea parţială a azotului sub 60 mm Hg
5. *presiunea parţială a CO2 peste 40 mm Hg