STUDII DESCRIPTIVE.

ANALIZA Şl
INTERPRETAREA REZULTATELOR
STUDIILOR DESCRIPTIVEClick to edit
Master title style
Au elaborat:Cotonet Ilinca
Sajin Mihaela
Andruh Irina
(gr.M1517)
 Tipuri de studii epidemiologice

STUDII STUDII
DESCRIPTIVE ANALITICE

Observationale:
la nivel de populatie -caz martor(retrospective)
-de cohorta(retrospective,prospective)

la nivel de indivizi
-cazuri
-serii de cazuri
Experimentale(studii clinice
-studii transversale de prevalenta randomizate)
 Studii descriptive
• studii în care evaluăm răspândirea unei maladii şi caracteristica unei
populaţii, fară intervenţia cercetătorului şi fară verificarea ipotezelor
epidemiologice. Pot fi efectuate:
- la nivel de populaţie(studii de corelaţie, ecologice care fac corelaţii între expuneri şi efecte la nivel de
populaţie)

- la nivel de indivizi:
-cazuri - descriu observaţii a unor pacienţi şi constituie prima etapă de recunoaştere a unei
boli sau a unui factor de risc nou
- serii de cazuri - tip de studiu bazat pe furnizarea de informaţii despre o serie de cazuri
tratate
-studii transversale, de prevalentă - analizează prezenţa unei boli sau a unui factor de risc
într-o populaţie la un moment dat
Studiile descriptive sunt utilizate pentru emiterea de ipoteze.
 Studii analitice
permit evaluarea ipotezelor de asociere dintre
un factor de risc şi boală.

• Studii observationale • Studii experimentale

• investigatorul nu intervine în nici • investigatorul determină cine va
un fel, ci doar observă, de fapt
fi supus la factorul de risc (de
măsoară expunerea şi efectul.
fapt factor de protecţie, în
• Ex:observă femeile care iau
estroprogestative şi pe cele care cadrul studiilor terapeutice) şi
nu iau, şi măsoară frecvenţa cine nu.
apariţiei trombozelor la unele şi
la celelalte.
 Clasificare studii
• Retrospective(studiul a
Criteriul inceput,iar efectul va fi in viitor)
• Prospective(studiul incepe dupa
temporalitatii aparitia efectului)

• Tipuri de studii ierarhizate (cu cit

Criteriul este mai valid,cu atit mai mult
avem incredere in el)
validitatii
 Studii clinice descriptive
studii în care se evaluează răspândirea unei maladii şi
caracteristica unei populaţii ţintă , dar fară intervenţia
cercetătorului şi fară verificarea ipotezelor epidemiologice
(aparţin categoriei de studii observaţionale )
• Ex:populaţia RM, pacienţii cu hipertensiune arterială, Scop:descriere a fenomenelor,pentru a sti ce exista, nu încearcă
populaţia de muncitori în construcţii
să caute prezenţa unor asociaţii epidemiologice, cu atât mai puţin
să facă generalizări de tip cauzal
Demarează cu: Rezultatele:pot servi, în schimb, la emiterea de ipoteze privind
• caracteristicile demografice, care includ vârsta, asociaţiile epidemiologice, ipoteze care pot fi testate şi
sexul, categoria socială (variabile care influenţează
orice boală) demonstrate prin studii analitice
• caracteristicile care ne interesează în funcţie de
tema studiului - caracteristici personale (tensiunea Ex:ipoteză că fumatul produce cancer pulmonar, a apărut pe
arterială, colesterolemia, fracţia de ejecţie etc.), baza datelor că aproape toţi pacienţii, care au făcut acest tip
• caracteristici temporale (distribuţia temporală a de cancer, erau fumători (serie de cazuri) şi că prevalenţa
bolilor şi factorilor de risc), spaţiale (distribuţia bolii este mai mare în populaţia de fumători decât în cea de
spaţială a bolilor şi factorilor de risc). nefumători (studiu transversal).
OBIECTIVELE EPIDEMIOLOGIEI DESCRIPTIVE:

1)Permit utilizarea tendintelor in starea de

sanatate si a comparatiilor intre tari si
subgrupuri ale aceleiasi tari.

2)Fundamenteaza planificarea sanitara si

evaluarea serviciilor de sanatate.

3)Identifica probleme de studiere prin

metode analitice si stabileste zonele pentru
efectuarea cercetarii.
Tipurile studiilor descrptive
Rapoarte de
cazuri

Serii de cazuri

Studii ecologice

Studii de
prevalenta
Cazuri clinice raportate:descriu observatii a unor pacienti si constituie prima
etapa de identificare a unei boli sau a unor factori de risc.
Particularitati:

Nu se pot comunica info. de la mai mult decat 10 pacienti.

Abordarea este pur descriptiva( se utilizeaza doar valori absolute, nu se pot utiliza
reprezentari grafice.

Limitele acestor studii tin de selectia subiectiva a cazurilor in functie de experienta si

interesul cercetatorului.

O treime din articolele din medicina clinica sunt raportari de cazuri , netinand cont de
dezavantajele acestor tipuri de studii.
 Serii de cazuri:tip de studiu bazat pe furnizarea informatiei despre o
serie de cazuri tratate, fara sa fie comparate cu un grup de control.

Sugereaza, existenta unui factor etiologic.

Particularitatile
seriilor de cazuri: Uneori interpretarea datelor bazate pe acest tip de studii
poate genera erori.

Nu permit tragere de concluzii.

Nu permit stabilirea frecventei unei boli, pentru aceasta ar

fi necesar un studiu de incidenta sau prevalenta.

Nu permit aprecierea unui factor de risc, pentru aceasta

fiiind necesar un grup de comparatie.
 Studiile ecologice:permit efectuarea unei analize mai largi.Ele stabilesc
corelatii dintre expuneri si efecte la nivel de populatie.In astfel de
studii vorbim despre expuneri medii.
Particularitati: Se bazeaza pe calcularea unor coeficienti de corelatie.

Valorile utilizate sunt medii la nivel populational nu si

individual.
Este necesara informatia despre populatie, pentru a
stabili o corelatie intre factorul de risc si boala studiata.
Nu permit controlul factorilor de confuzie.

Duc lipsa de informatie individuala.

 Studiile transversale:studii de prevalenta, analizeaza prezenta
unor boli sau a unui factor de risc intr-o populatie data fara sa fie
cautate in trecut si fara sa se urmareasca evolutiaor in viitor.

Tipuri

Descriptive-ofera informatii
despre variabile,in mod
separat. (cate boli avem in
populatie la moment)
Tip caz-control: se
inregistreaza prezenta bolii
prin ivestigatie anamnestica si
prezentaunor variabile inainte
de momentul examenului
medical.
Scopul studiilor transversale:
Determina prezenta
bolii, a incapacitatii Masoara stareade
sau a unor sanatate a populatiei.
caracteristici personale

Permit cunoasterea
distributiei a unor
factori de risc in
populatia examinata.
 SCREENINGUL

Este o examenare in masa care consta in aplicarea unui

ansamblu de procedee si tehnici de investigatie a unui grup
populational in scopul identificarii uneimaladii, anomalii sau
factoi de risc. In ulimul timp el se practica pentru anumite boli
in care I s-a dovedit eficacitatea
 IPOTEZELE
• Intr-o populație sunt maladii și bolnavi
necunoscuți.

• Eficacitatea și eficiența intervențiilor

medicale este mai rapida daca maladia
este identificata in perioada de latența.

• Tratamentul efectuat in stadiile precoce

ale maladiei este mai eficace și mai ieftin.
 Scopurile screeningului:

Menținerea sanatații și
prevenirea maladiei.

Determinarea prevalenței unei

Depistarea precoce a maladiilor.
maladii sau factorului de risc.

Efectuarea de examene periodice

Diagnosticu starii de sanatate a unei
de sanatate: la o anumita virsta.
colectivitați.
La persoane supuse unor riscuri.
 Criterii de selectare

Maladia are o Trebuie sa fie depistata in

prevalența mare(aduce perioada latenta sau de
la invalizie). debut asimptomatic.

Testul Trebuie sa fie

acceptat de populatie .

Tratamentil și
Costul screeningului-
supravegherea trebuie sa
fie acceptata de bolnavi. acceptabil.
 Avantajele studiilor transversale:

Permit o evaluare completa a prevalentilor maladiilor.â

Utile la aprecierea unui fenomen.

Se desfașoara intr-un timp relativ și un cost redus.

Pot sa prezinte prima etapa in studii de cohorta.

Implica intreaga populatie.

Permit studiul dimultan al asociatiilor dintre mai multe efecte.

Indicate in maladiile cu debut lent.

 Limitele studiilor transversale:

Suprind Nu pot masura

evenimentele incidenta
intr-o secventa maladiei
temporara urmarite

Limitate de
Nu pot evidentia evaluari selective și
asociatii atunci de erori produse in
cind boala sau culegerea
factorul de risc informațiilor din
sunt rare. anticedentele
bolnavilor.
 Studii discriptive prezinta :

Caracteristici Caracteristici
personale(virsta, temporale( distribuția
sex,categorie sociala) temporala a bolilor si a
factorilor de risc)

Caracteristici spațiale(
distribeția spațiala a
bolilor și a factorilor de
risc)
 Culegerea datelor:

1. Prelucrarea
datelor din 2. Anchete
statistica medicale de
sanitara masa.
curenta

3. Date
economico-
sociale.
 Indici utilizați:

Intensivi(rata) De raport
Intensivi(rata)

Extensivi(pr
Demonstrativi oporția)
 Unde se aplica studiile discriptive:

1.Evaluarea starii de sanatate a

populatiei. 4.Descrierea istoriei naturale a
2.Monitorizarea starii de sanatate. bolilor.
3.Planificarea resurselor in domeniu 5.Descrierea spectrului bolii
sanatatii.
 Indicatorul intensiv(rata)=fenomen/mediu*1000%
Indicatorul intensiv pentru alcoolism:
Cahul: 114/119231*1000%=0.01
Cantemir: 114/60001*1000%= 0.02
Drochia: 43/87092*1000%= 0.005
Edinet: 68/81390*1000%= 0.008
Falesti: 101/90320*1000%= 0.01
Glodeni: 55/60975*1000%= 0.009
Leova : 105/51056*1000%= 0.02
Ocnita: 61/56510*1000%= 0.01
Indicatorul pentru psihoze alcoolice
Cahul: 11/119231*1000%=0.001
Cantemir: 12 /60001*1000%=0.002
Drochia: 9 /87092*1000%=0.001
Edinet: 17 /81390*1000%=0.002
Falesti: 27 /90320*1000%=0.003
Glodeni: 6 /60975*1000%= 0.001
Leova : 5 /51056*1000%= 0.001
Ocnita: 5/56510*1000%= 0.0009