Sunteți pe pagina 1din 4

EDUCAÞIE PENTRU TOÞI

În aceastã ordine de idei, importantã este ºi civice, estetice, intelectuale, ecologice, pentru sãnãtate,
completarea, dezvoltarea conceptului de organizare a pentru muncã, a sexelor etc. Dar aceste conþinuturi nu
procesului de educaþie a copiilor în instituþiile sînt suficiente. Considerãm necesar ca în viitorul apropiat
preºcolare, care trebuie privit ca un ansamblu de acest document sã fie completat cu diverse ghiduri
demersuri în urmãtoarea perspectivã: metodice ce vizeazã educaþia privind drepturile omului,
• unicitatea copilului (copilul este unic, cu un ritm educaþia pentru dezvoltare, schimbare, participare, pace,
propriu de dezvoltare, cu potenþialul ºi cerinþele mediu, economie, comunicare, arte, ºtiinþe, timpul liber
sale); etc. Prin intermediul acestor conþinuturi copiii vor fi
• abordarea copilului în procesul firesc de informaþi ºi vor acumula cunoºtinþe din diverse domenii
dezvoltare; de cunoaºtere; li se vor forma competenþe elementare ºi
• respectarea dreptului fundamental al copilului la atitudini necesare în conformitate cu particularitãþile de
joc ºi pregãtirea lui treptatã, prin aceastã activitate, vîrstã.
pentru cea de învãþare; Organizarea lucrului individual cu copiii ºi
• accesul copilului la educaþie activã ºi creativã; structurarea activitãþilor pe module de cunoaºtere (o idee
• utilizarea formelor democratice de educaþie ºi conceptualã nouã) va permite educatorilor sã integreze
instruire; obiectivele tradiþionale ale Curriculumului cu cele
• formarea aptitudinilor de ºcolaritate (în baza moderne, sã-ºi programeze într-un anumit sistem formarea
urmãtoarelor componente structurale: motiva- personalitãþii ºi sã selecteze în mod independent
þionale, operaþionale, de control ºi de conþinuturile educaþionale ºi strategiile didactice.
autocontrol);
• abordarea completã a posibilitãþilor copilului din REFERINÞE BIBLIOGRAFICE:
punct de vedere socio-emoþional, cognitiv, estetic
ºi psihomotor, cu accent pe elementele formative; 1. Piaget J., Psihologie ºi pedagogie, EDP, Bucureºti,
• cultivarea comportamentelor de bazã pentru aceastã 1972.
vîrstã: social, afectiv, cognitiv, verbal, motor etc. 2. Ionescu M, Radu L., Didactica modernã, Cluj-
Noul curriculum, elaborat în baza teoriei noilor Napoca, 1995.
educaþii, presupune nu numai obiectivele educaþionale, 3. Programa educaþiei copiilor de vîrstã fragedã
luînd în considerare particularitãþile psihofiziologice ale (în creºã ºi în familie), Chiºinãu, Reclama, 1996.
copiilor, crizele vîrstei, problemele de desfãºurare a 4. Curriculumul educaþiei copiilor în instituþii
activitãþilor de bazã ºi tranziþia lentã de la activitatea de preºcolare de diferite tipuri, Chiºinãu, Liceum,
joc la cea de învãþare, dar ºi realizarea prevederilor teoriei 1997.
noilor educaþii prin organizarea corectã a procesului 5. Curriculumul preºcolar. Educaþia ºi instruirea
educaþional, la general, ºi a activitãþilor independente ºi copiilor de 5-7 ani în grupele pregãtitoare,
colective ale copiilor, în special. Chiºinãu, Epigraf, 2000.
În acest curriculum s-au inclus obiective care 6. Cemortan S., Valenþele educaþiei preºcolare,
orienteazã cadrele didactice spre realizarea educaþiei Chiºinãu, Stelpart, 2006.

Managementul implementãrii
curriculumului în instituþia de
învãþãmînt preºcolar

„Dezvoltarea liberã, armonioasã a omului ºi formarea


personalitãþii creative, care sã se adapteze la condiþiile în
schimbare ale vieþii” [1, p. 11] poate fi promovatã într-un
Valentina CHICU
sistem educaþional în care sînt asigurate continuitatea ºi
Universitatea de Stat din Moldova
conexiunea între treptele de învãþãmînt. Educaþia timpurie
ºi preºcolarã constituie fundamentul de a cãrui trãinicie
depinde calitatea achiziþiilor acumulate de cel educat în gimnaziu, liceu, universitate. Acest fapt îi conferã instituþiei
preºcolare un rol aparte în reuºita implementãrii curriculumului în întreg sistemul de învãþãmînt, adicã în reuºita procesului
de formare a personalitãþii viitorului cetãþean.

OPORTUNITATEA DEZVOLTÃRII CURRICULUMULUI PREªCOLAR ÎN CONFORMITATE CU TEORIA NOILOR EDUCAÞII

18
EDUCAÞIE PENTRU TOÞI

În cele ce urmeazã, vom lista ideile-cheie care, în opinia eficientã ºi instituþia de învãþãmînt vitalã ºi în condiþiile
noastrã, pot asigura eficienþa ºi eficacitatea manage- unei lumi în permanentã schimbare; în acelaºi timp, este
mentului implementãrii curriculumului în instituþia de ºi un element esenþial al schimbãrii continue în
învãþãmînt, în general, ºi în instituþia preºcolarã, în învãþãmîntul modern, în general, ºi în învãþãmîntul din
particular. Ne vom referi, în special, la abordarea curricu- Republica Moldova, în particular. Starea doritã spre care
larã a educaþiei, la perceperea conceptului de curriculum, tinde sistemul educaþional (curriculumul implementat)
la aspectele esenþiale ale procesului de implementare, care înseamnã deci ºi o instituþie de învãþãmînt vitalã, eficientã,
pot servi drept punct de plecare pentru activitatea cu un mecanism de autoreglare ºi racordare la mediul
managerului instituþiei preºcolare. extern în schimbare, ºi un absolvent al instituþiei de
Abordarea curricularã a educaþiei învãþãmînt, care posedã competenþele necesare pentru a
Implementarea curriculumului în sistemul de face faþã situaþiilor complexe.
învãþãmînt din Republica Moldova, prin esenþa ºi Implementarea curriculumului
semnificaþia sa, se extinde pînã la o nouã abordare a La modul general, implementarea curriculumului
educaþiei – curricularã, care cere de la toþi actanþii înseamnã punerea în funcþiune a prevederilor
educaþionali acceptarea unei paradigme noi a procesului documentelor de reformã curricularã, “activarea”
educativ. Educaþia, una dintre cele mai complexe acþiuni elementelor constitutive ale curriculumului. Procesul de
umane ºi sociale, este un concept pedagogic implementare (Figura 1) reflectã esenþa ºi importanþa
fundamental, redefinit ºi actualizat în contextul general abordãrii curriculare a educaþiei pentru învãþãmîntul
al reconsiderãrii lumii ºtiinþelor. Abordarea curricularã modern. Perceperea implementãrii ca proces continuu
implicã o nouã paradigmã a educaþiei avînd douã scoate în evidenþã oportunitatea oferitã de abordarea
dimensiuni: cognitivã ºi evolutivã, noutatea constînd în curricularã a educaþiei de:
cîteva “comutãri” esenþiale: – a crea un sistem educaþional viabil într-o societate
• trecerea de la învãþarea centratã pe acumularea de în schimbare, deoarece prevede racordarea conti-
informaþii la cea definitã prin structurarea/ nuã la mediul extern ºtiinþific, social, politic etc.;
construirea gradualã de capacitãþi ºi competenþe; – a edifica un sistem educaþional integru atît la nivel
• de la conþinuturi “directive” la conþinuturi flexibile, de þarã, cît ºi la nivel de instituþie de învãþãmînt;
avînd un caracter exclusiv orientativ; – a aprecia la justa valoare ºi a proiecta, a exploata,
• de la învãþãmîntul magistro-centrist la unul a valorifica potenþialul oferit de curriculumul
focalizat pe acþiunea propriu-zisã a copilului ºi, nu explicit ºi implicit;
în ultimul rînd, pe previziunea acestuia din urm㠖 a pune în valoare interconexiunea elementelor
ca “proiectant” ºi actor al propriei formãri. curriculumului;
Curriculumul posedã concomitent caracteristicile – a exclude perceperea implementãrii curriculumului
unui produs ºi ale unui proces: este un produs al doar ca studierea unor conþinuturi noi.
impactului evoluþiei tuturor sferelor de activitate umanã
asupra gîndirii pedagogice menit sã facã educaþia Figura 1. Continuitatea procesului de
implementare a curriculumului
Copilul
Schimbãri este autorul propriei Realizãrile din
politice învãþãri domeniul ºtiinþei
Didactica Pro..., Nr.3-4(43-44) anul 2007
Schimbãri
sociale
Inovaþie Renovare Schimbare

Optimizare Descongestionare

Curriculum
ascuns Curriculum explicit
principal

Curriculum absent
Curriculum implicit

MANAGEMENTUL IMPLEMENTÃRII CURRICULUMULUI ÎN INSTITUÞIA DE ÎNVÃÞÃMÎNT PREªCOLAR

19
EDUCAÞIE PENTRU TOÞI

Caracterul dinamic al paradigmei curriculare ne curriculumului. Abordarea managerialã în implementarea


determinã sã percepem implementarea curriculumului ca curriculumului oferã o nouã viziune asupra conducerii
un proces ce constã dintr-o etapã iniþialã, prin care deja instituþiei de învãþãmînt.
a trecut o mare parte din profesorii ºcolari ºi educatori, Managementul implementãrii curriculumului îºi
care se referã la schimbarea majorã a proceselor de dovedeºte eficienþa, dacã:
proiectare a activitãþii educative în contextul prioritãþii • asigurã calitatea mediilor curriculare (managerial,
obiectivelor (nu a conþinuturilor), la asigurarea corespon- cultural, economic, comunitar, al tehnologiilor
denþelor necesare între elementele proiectului: obiective- didactice), adicã echilibrul continuu dintre regimul
conþinut-metodologie-evaluare. Etapa urmãtoare include de funcþionare a instituþiei de învãþãmînt ºi
valorificarea tuturor dimensiunilor ºi a formelor educaþiei/ regimul de dezvoltare, precum ºi focalizarea
instruirii, integrabile din perspectiva (auto)educaþiei eforturilor mediului intern ºi ale mediului extern
permanente, precum ºi a modificãrilor procesului educa- în organizarea procesului educativ;
þional în caz de renovare, descongestionare, dezvoltare • este construit pe baza articulãrii principiilor, logicii
etc. a curriculumului. procesului ºi elementelor managementului
Implementarea curriculumului trebuie tratatã ca un schimbãrii ºi ale managementului calitãþii cu
proces integru în care fiecare tip de curriculum îºi are rolul principiile abordãrii curriculare a educaþiei. De
sãu. Calitatea mediului educaþional ºi a culturii exemplu, organizarea demersului didactic „centrat
organizaþionale, relaþiile familiei ºi ale comunitãþii cu pe elev” implicã organizarea proceselor de
instituþia de învãþãmînt influenþeazã în mod direct management în instituþie „centrate pe profesor ºi
introducerea curriculumului principal; calitatea educator”;
identificãrii conþinutului curriculumului absent constituie • este perceput ca un proces reformator, inovativ,
catalizatorul procesului de implementare a curriculumului însoþit de cercetare experimentalã continuã.
principal care este determinat de calitatea organizãrii Managerul urmeazã sã promoveze rolurile noi ale
sistemului de autoevaluare/evaluare. fiecãrui actant al procesului educaþional (Figura 2). El
Managementul implementãrii curriculumului trebuie sã edifice împreunã cu educatorii ºi pãrinþii un
Necesitatea explicãrii ºi direcþionãrii evoluþiei mediu educaþional care:
procesului de implementare a curriculumului impune o – este favorabil pentru fiecare copil, în funcþie de
analizã multiaspectualã, în care perspectivele sistemicã cerinþele educaþionale ale acestuia;
ºi managerialã sînt de importanþã crucialã. Implementarea – stimuleazã creativitatea ºi dorinþa copilului de a
curriculumului se supune legitãþilor Ciclului se implica în activitatea de cunoaºtere, de lucru
comprehensiv al schimbãrii, conform cãruia în primul în comun cu ceilalþi;
ciclu prevaleazã acþiunile de elaborare a curriculumului – oferã acces la produsele activitãþii copiilor;
ºi schimbãrile poartã un caracter “de sus în jos”, iar în – pune la dispoziþia fiecãrui copil materialele
cel de-al doilea ciclu urmeazã o schimbare calitativã, necesare pentru activitate, zone pentru jocuri ºi
proactivã, “de jos în sus”, localizatã preponderent în activitãþi independente.
instituþia de învãþãmînt. Reforma educaþionalã din Managerul promoveazã mecanisme ºi instrumente de
Moldova a ajuns la etapa în care accentele se deplaseazã organizare a procesului educaþional prin care
de la centru la periferie, adicã partea de reform㠄de sus monitorizeazã:
în jos” s-a realizat, urmînd a fi realizatã partea în care rolul – centrarea procesului educaþional pe copil;
principal îi revine instituþiei de învãþãmînt. Abordarea – abordarea complexã a activitãþilor de învãþare de
procesului de implementare a curriculumului doar din cãtre educator;
perspectivã pedagogicã nu este în stare sã valorifice pe – diversificarea contextelor de învãþare (formã de
deplin oportunitãþile oferite de acest fenomen. organizare: individual, frontal, în grupuri mici;
Îmbunãtãþirea calitãþii demersului de predare-învãþare- conþinuturi: activitãþi tematice, subiecte
evaluare în grupa de copii este doar o secvenþã a crosscurriculare; metode: învãþare prin cooperare,
implementãrii. Introducerea curriculumului necesitã proiecte etc.);
asigurarea unor medii curriculare care pot fi organizate – stimularea ºi valorificarea potenþialului fiecãrui
printr-un model de management care include copil, supervizarea ºi evaluarea progresului
managementul schimbãrii focalizat pe dezvoltarea acestuia.
instituþiei de învãþãmînt. Proiectarea, organizarea, Managerul care implementeazã curriculumul ia decizii
coordonarea, antrenarea, controlul/evaluarea realizãrii de care depinde viitorul generaþiei în creºtere, al societãþii
prevederilor curriculumului, ca document de politicã în general. Viaþa este un proces de învãþare, iar noi
educaþionalã, în scopul eficientizãrii educaþiei copiilor de învãþãm prin deciziile pe care le luãm. Dacã nu am lua
vîrstã timpurie ºi preºcolarã în Republica Moldova, decizii importante, nu am învãþa lecþii importante.
constituie esenþa acþiunii de management al implementãrii

MANAGEMENTUL IMPLEMENTÃRII CURRICULUMULUI ÎN INSTITUÞIA DE ÎNVÃÞÃMÎNT PREªCOLAR

20
EDUCAÞIE PENTRU TOÞI

Figura 2.
Copilul
• este Pãrinþii
Educatorul autorul • transmit copilului
• identificã nevoile ºi interesele copilului; propriei moºtenirea culturalã a
• evalueazã progresul copilului învãþãri familiei
• construieºte oportunitãþi diferenþiate ºi
individualizate de învãþare • asigurã coerenþa
• este partener al copilului în interacþiunea Mediul intern educaþiei în mediul
cu mediul • acceptã grupei ºi în cel familial
• este partener al pãrinþilor în dezvoltarea diversitatea
personalitãþii copilului • respectã • asigurã un mediu
• este partener al colegilor în creºterea personalitatea sãnãtos pentru
profesionalã, al comunitãþii educaþionale, dezvoltarea
al tuturor actanþilor procesului în psihoemoþionalã, fizicã,
focalizarea eforturilor pentru eficientizarea mentalã, socialã a
educaþiei Managerul copilului
• sprijinã, încurajeazã parteneriatul • identificã nevoile ºi interesele educatorului
dintre copil, pãrinþi ºi educatori în aprofundarea competenþelor
• asigurã un mediu intern adecvat profesionale
implementãrii curriculumului • proiecteazã, organizeazã, coordoneazã ºi
• asigurã raportul mediu intern-mediu monitorizeazã formarea continuã internã ºi
extern externã a cadrelor didactice
Mediul extern
• sprijinã parteneriatul

REFERINÞE BIBLIOGRAFICE:
1. Curriculum de bazã. Documente reglatoare, Cimiºlia, 1997.
2. Creþu C., Curriculum. Perspective conceptuale, istorice ºi vocaþionale, Bucureºti, Institutul de ªtiinþe ale
Educaþiei//Revista de Pedagogie, 2002.
3. Lisievici P., Calitatea învãþãmîntului ºi curriculumului, Bucureºti, Institutul de ªtiinþe ale Educaþiei//Revista
de Pedagogie, 2002.
Recenzenþi:
dr. hab. Vladimir GUÞU; dr. Sergiu BACIU

Curriculumul educaþiei
copiilor de vîrstã timpurie ºi Didactica Pro..., Nr.3-4(43-44) anul 2007

preºcolarã (1-7 ani) în


Republica Moldova

Curriculumul constituie un document de politicã


educaþionalã care reflectã concepþia pedagogicã asupra
Aglaida BOLBOCEANU educaþiei copilului din Republica Moldova de vîrstã
timpurie ºi preºcolarã, de la 1 la 7 ani. Rolul acestui
Institutul de ªtiinþe ale Educaþiei document este de a orienta cadrele didactice în
proiectarea, organizarea ºi realizarea activitãþilor
educaþionale din perspectiva viziunilor pedagogice moderne asupra copilului ºi educaþiei.
Curriculumul este primul document elaborat dintr-un set de documente preconizate pentru educaþia timpurie ºi
preºcolarã: ghidul de implementare a curriculumului, standardele educaþiei, suporturi didactice etc. Cadrele didactice

MANAGEMENTUL IMPLEMENTÃRII CURRICULUMULUI ÎN INSTITUÞIA DE ÎNVÃÞÃMÎNT PREªCOLAR

21

S-ar putea să vă placă și