SPANACHE ALEXANDRU

GRUPA 15

ÎNTREBĂRI PENTRU FXAREA ȘI CLARIFICARE

CURSULUI V

1. Ce reprezintă circumscripțiile electorale si de ce depinde nr acestora?

Circumscripțiile electorale constituie cadrul organizatoric teritorial in care se desfășoară

operațiunile de alegere. Daca in cazul alegerii șefului de stat întreaga țară constituite o unică
circumscripție electorala ,alegerea deputaților, senatorilor si consilierilor locali presupune o
anumită divizare administrativă a teritoriului si populației, reprezentanții fiind aleși de cetățeni
grupați in circumscripții electorale pe criterii de domiciliu.

2. Ce reprezintă norma de reprezentare si cum rezultă aceasta?

Nr de cetățeni pe care îl reprezintă in medie un parlamentar (cunoscut si ca norma de
reprezentare) este cifra cea mai simplă si la îndemână care permite comparații. În România,
norma de reprezentare era de 70 000 de locuitori de 1 deputat si 160 000 de un locuitor la un un
senator.
Norma de reprezentare nu poate crește extrem de mult in statele mai mici pentru ca ar periclita
asigurarea reprezentativității și de asemenea, a calității activității parlamentare.

3. Ce importanță prezintă listele electorale, de câte tipuri sunt si care este obligația
autorităților publice față de aceste liste?

Aceasta operațiune se derulează in considerarea a doua reguli legale, si anume: fiecare alegător
este înscris într-o singura listă electorala permanentă; obligativitatea înscrierii în listele electorale
permanente. Autoritățile publice competente să întocmească și sa mențină actualizate listele
electorale permanente sunt autoritățile administrative publice centrale însărcinate cu evidența
populației si primarii comunelor, orașelor, municipiilor ...Listele electorale permanente cuprind
cetățenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea respectivă.
 4. Care sunt birourile electorale si ce componentă au acestea?

Birourile electorale sunt:

• Biroul Electoral Central;
• Birourile electorale de circumscripție ( județene);
• Birourile electorale ale secțiilor de votare;
• Biroul Electoral Central este alcătuit distinct, după cum este vorba despre alegerea membrilor
Parlamentului sau a membrilor din România pentru Parlamentul European, pe de o parte, si de
alegerea Președintelui României, Pe de alta parte. In ambele situații Biroul Electoral Central
cuprinde 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație si Justiție, președintele si vicepreședintele
Autorității Electorale Permanente. Diferența este data de nr reprezentanților formațiunilor
politice. In cazul alegerii membrilor Parlamentului și ai membrilor din România pentru
Parlamentul European , Art.11 alim(1) din Legea nr 208/2015 privind alegerea Senatului si a
Camerei Deputaților, precum si pentru organizarea si funcționarea Autorității Electorale
Permanente prevede ca acesta va cuprinde si cel mult 12 reprezentanți ai formațiunilor politice,
precum si un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera
Deputaților.

5. Ce sunt secțiile de votare și care este importanta acestora în exercitarea dreptului de

vot al cetățeanului?

In vederea exercitării dreptului de vot se organizează secții de votare, in comune, orașe si

municipii. Secțiile de votare sunt delimitări teritoriale astfel organizate încât toți alegătorii să
poată vota într-o singura zi. De aceea, potrivit legii , se organizează secții de votare pentru minim
50 și
maxim 2000 de locuitori.

6. Care sunt principalele regulile privind propunerile de candidați si cine are dreptul
sa propună candidați?

Propunerile de candidați pentru președintele României se depun la Biroul Electoral Central, iar
cele pentru Parlamentul, primari, consilieri locali, la birourilor electorale de circumscripții.
Pentru președintele României se poate depune doar o singură candidatură pentru fiecare partid,
formațiune
politică, sau coaliție de partide, fiind admise si candidaturile independente. Toate candidaturile
pentru funcția de președinte al României trebuie sa fie susținute de o lista cu cel puțin 200 000 de
alegători. Pentru Parlamentul se poate candida numai într-o singura circumscripție electorala. De
aici rezultă ca același candidat nu poate candida concomitent în două sau mai multe
circumscripții pentru una din Camerele Parlamentului , sau, în același timp, atât pentru Camera
Deputaților cat si pentru Senat.

7. Ce obligații au candidații potrivit legii?

Același candidat nu poate candida concomitent în doua sau mai multe circumscripții pentru una
din Camerele Parlamentului, sau, în același timp atât pentru Camera
Deputaților cât și pentru Senat.

8. Ce importanță prezintă buletinelor de vot, semnele electorale si ștampilele

electorale în procesul votării?

• Potrivit legii electorale pentru alegerile parlamentare, modelul, dimensiunile si condițiile de

tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente.
Hârtia pentru buletinul de vot va fi de culoare albă si suficient de groasă pentru a nu se distinge
pe verso
numele imprimat si votul dat. Legea reglementează, de asemenea, trei aspecte importante privind
buletinele de vot precum: uniformitatea grafică a buletinelor de vot din aceeași circumscripție
electorala, desigur pentru alegerea aceluiași organ de stat ce urmează a fi ales, prevedere menită
sa garanteze corectitudinea operațiunilor electorale; nr buletinelor de vot care trebuie sa acopere ,
evident nr alegătorilor, admițându-se un supliment de 10%; organele cărora le revine obligația
imprimării buletinelor de vot, acestea fiind birourile electorale de circumscripție și prefecții.

• Semnele electorale sunt folosite in alegeri întrucât sunt utile în desfășurarea companiei
electorale.

•Ștampilele electorale sunt accesorii necesare bunei desfășurării a operațiunilor de votare. Legea
stabilește 2 categorii de ștampile:
 - ștampila de control a secției de votare;
- ștampila cu mențiunea „votat”.

9. Care sunt etapele de desfășurarea a votării?

Votarea se realizează la secțiile de votare. Localurilor secțiilor de vot vor fi dotate cu cabine de
vot si cu urnele si ștampilele necesare de către primari si prefecți. Votarea se desfășoară într-o
singura zi, între orele 7-21 . In ziua votării, la ora 6 dimineața, președintele biroului electoral al
secției de votare, in prezența membrilor biroului, verifică urnele, existența listelor electorale, a
buletinelor de vot si a ștampilelor după care închide și sigilează urnele si aplică ștampila de
control a secției de votare.

10. Arătați care sunt dispozițiile constituționale care consacră referendumul si care sunt
modalitățile concrete în care se manifestă?

Referendumul a fost prevăzut în Constituția din anul 1948 (Art.39 potrivit căruia decizia
consultării revenea Marii Adunări Naționale), în Constituția din anul 1965( Art.43).
Referendumul este nominalizat în Constituția actuală în Art.2, Art.90 , Art.151. Referendumul
local a fost pentru prima dată reglementat prin Legea nr 215/2001. Dacă referendumul național
rămâne de domeniul dreptului constituțional, referendumul local este în esență o problemă de
drept administrativ.

Constituția României stabilește 2 tipuri de consultări populare: una cu caracter pur consultativ-
facultativ și una cu caracter decizional- obligatoriu. Art.90 din Constituție permite Președintelui
României ca , după consultarea Parlamentului sa ceară poporului să-și exprime, prin referendum,
voința cu privire la probleme de interes național. Art.95 din Constituție impune organizarea unui
referendum național în vederea demiterii din funcție a Președintelui României. Art.151 din
Constituție reglementează procedura revizuirii Legii fundamentale precizând că aceasta este
definitivă doar după aprobarea sa prin referendum.