Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Definitie
Devierea razelor luminoase la trecerea dintre doua medii transparente cu indici de refractie diferiti se
numeste refractie. Refractia oculara reprezinta schimbarea directiei de propagare a razelor luminoase la
traversarea mediilor transparente si refringente ale globului ocular. Este de doua tipuri:refractie oculara
statica si refractie oculara dinamica.
Din punct de vedere optic, ochiul poate fi comparat cu o lentila convergenta, formata din mediile
refringente si transparente (cornee, umoarea apoasa, cristalin, vitros) si care constituie dioptrul ocular.
Acesta are o putere de refringenta de 60 dioptrii, din care 45 sunt date de cornee si 15 de cristalin.
Aceste constante asigura focalizarea razelor luminoase la nivelul retinei.
2. Metode de examinare
Pentru efectuarea acestei metode este nevoie de: o camera cu lungimea de 5 m, un optotip si trusa cu
lentile de proba.
Pacientul este pus in fata optotipului la distanta de 5 m, cu unul din ochi ocluzat si i se determina
acuitatea vizuala in parte pentru fiecare ochi. Pot apare doua posibilitati.
Daca acuitatea vizuala este maxima (pacientul citeste ultimul rand de jos de la optotip) ochiul este
emetrop sau hipermetrop, care prin acomodatie isi compenseaza deficitul de refractie. Pentru a face
diferenta se pune in fata ochiului o lentila convergenta de +0,5 D. Daca vederea se tulbura inseamna
ca ochiul este emetrop. Daca acuitatea vizuala se imbunatateste este vorba de un ochi hipermetrop. In
acest caz se vor pune lentile sferice convergente de valoare dioptrica crescanda pana ce pacientul vede
clar ultimul rand al optotipului. Valoarea acestei lentile reprezinta valoarea hipermetropiei manifeste.
Daca acuitatea vizuala este sub 1, scaderea vederii se poate datora unei tulburari de refractie (miopie,
hipermetropie, astigmatism) sau unei tulburari organice oculare. Pentru a face diferenta dintre ele se
pune in fata ochiului punctul stenopeic ( lentila neagra cu un orificiu central de 3 mm, care reduce
cercurile de difuziune). Daca acuitatea vizuala se amelioreaza, cauza scaderii vederii o reprezinta un
viciu de refractie., iar daca vederea nu se amelioreaza sau chiar se inrautateste cauza scaderii vederii o
reprezinta o afectiune organica oculara.
Daca stabilim ca este vorba de un viciu de refractie se pun in fata ochiului lentile sferice convergente.
In cazul ameliorarii acuitatii vizuale, se pun succesiv lentile de valoare dioptrica crescanda pana cand
acuitatea devine maxima. Valoarea lentilei convergente celei mai puternice cu care pacientul vede clar
ultimul rand, reprezinta gradul hipermetropiei. Daca acuitatea vizuala nu se amelioreaza cu lentile
sferice convergente se pun lentile sferice divergente pana la cea mai mica lentila cu care acuitatea
vizuala este maxima. Valoarea acestei lentile reprezinta gradul miopiei. In cazul in care vederea nu se
amelioreaza nici cu lentile sferice convergente nici cu lentile sferice divergente banuim prezenta unui
astigmatism. Evaluarea subiectiva a astigmatismului se poate realiza cu cadranul lui Green, cilindrul
lui Jackson fanta stenopeica, metode ce vor fi enumerate in continuare.
b. Fanta stenopeica
Principiul metodei este ca limiteaza fasciculul de raze luminoase incidente numai la cele ce traverseaza
meridianul in lungul caruia a fost plasata fanta.
Este un ecran negru cu o fanta ingusta de 1mm in centru. Fanta stenopeica se aplica in fata ochiului
pacientului si se roteste. In cazul ochiului astigmat exista doua pozitii: (1) una in care acuitatea vizuala
obtinuta este cea mai buna si indica pozitia meridianului cel mai apropiat de emetropie si (2) una in
care acuitatea vizuala este cea mai slaba si indica pozitia meridianului cel mai ametrop.
Pentru a afla valoarea astigmatismului este necesar ca alternativ pe cele doua meridiane, peste fanta
stenopeica sa se plaseze lentile sferice convergente sau divergente pana la obtinerea unei acuitati
vizuale maxime.
Ca urmare, metoda este utila atat pentru diagnosticarea unui astigmatism, cat si pentru stabilirea valorii
sale.
Metodele obiective de examinare ale refractiei oculare sunt: skiascopia, refractometria, astigmometria,
oftalmoscopia si dioptronometria.
Principiul metodei este de a determina gradul refractiei oculare studiind jocul umbrei in campul
pupilar.
Echipamentul necesar efectuarii metodei cuprinde : camera obscura , o sursa de lumina asezata lateral
si la nivelul capului pacientului, o oglinda de skiascopie plana cu un orificiu central de 3 mm si rigle de
skiascopie prevazute cu lentile sferice convergente si divergente.
Examinatorul se aseaza la distanta de 1m fata de examinat (focarul unui miop de –1D ). Cu oglinda de
skiascopie examinatorul capteaza lumina de la sursa de lumina, pe care o proiecteaza in pupila
examinatului. In acelasi timp, examinatorul priveste pupila prin orificiul central al oglinzii. Daca
oglinda este perpendiculara pe axul antero-posterior al globului ocular, pupila va apare colorata in
portocaliu. Se imprima oglinzii o miscare de verticalitate sau de orizontalitate, moment in care in
pupila apare o umbra, care se misca progresiv odata cu miscarea oglinzii.
Daca umbra se misca in acelasi sens cu miscarile oglinzii, umbra este directa, ochiul pacientului fiind
emetrop, hipermetrop sau miop sub 1 D. Daca umbra se misca in sens opus cu miscarile oglinzii,
umbra este indirecta, iar ochiul de examinat este miop mai mare de –1D.
Daca in campul pupilar nu apare nici o umbra in momentul miscarii oglinzii ne aflam in punctul mort,
care corespunde distantei focale a unui ochi miop de –1D.
Avantajele skiascopiei sunt: ofera date corecte asupra refractiei oculare, punctului remotum, se poate
efectua si la copiii sub 2,5 ani si este usor de efectuat. Dezavantajul este ca nu determina inclinatia
meridianului astigmat.
Pot exista unele cauze de erori oferite de: pupila miotica, lipsa cicloplegiei la tineri, prezenta
neregularitatilor pe cornee, opacitatile cristaliniane modifica rezultatele, iar in keratoconus apare o
umbra helicoidala.
b. Refractometria
Prin aceasta metoda se determina refractia totala a globului ocular si gradul de inclinare al meridianelor
astigmate.
c. Astigmometria
Metoda este utila in stabilirea refractiei corneene, razei de curbura a corneei (utila in prescrierea
lentilelor de contact), astigmatismului corneean si inclinatia meridianului astigmat.
d. Oftalmoscopia
Se utilizeaza oftalmoscopul direct. Pentru a vedea detaliile fundului de ochi se vor trece in spatele
orificiului de examinare a oftalmoscopului diferite lentile, pana la obtinerea unei imagini clare. Lentila
convergenta cea mai puternica sau lentila divergenta cea mai slaba care permite o vizualizare clara a
imaginii fundului de ochi, masoara viciul de refractie, tinand cont de ametropia examinatorului.
Opacitatile mediilor transparente, pupila miotica, slaba fixatie a pacientului sau distorsiunea reflexului
luminos pot influenta negativ rezultatul. Oricum, nu ne putem baza pe datele oferite de oftalmoscopie
in prescrierea de ochelari.
Dioptronul este un refractometru computerizat cu memorie, care calculeaza valoarea refractiei oculare
in functie de unele masuratori de biometrie oculara (axul antero-posterior al globului ocular,
profunzimea camerei anterioare).
Principiul aparatului este de a analiza imaginea grilei test proiectata pe retina cu grila insasi de catre
receptorii fotosensibili.
Pentru obtinerea de rezultate cat mai corecte trebuie ca aparatul sa fie aliniat in dreptul axului vizual al
pacientului, pupila sa nu fie miotica, iar mediile transparente sa fie suficient de clare.
Avantajele metodei constau in: rapiditate, rezultate corecte, precizeaza foarte exact axul
astigmatismului, da inregistrarea grafica a refractiei oculare. Dezavantajul rezida din costul ridicat al
aparatului si ofera valori inexacte la vicii de refractie peste 12 dioptrii.
Lentilele aeriene sunt medii transparente si refringente avand una sau ambele fete formate din
suprafete curbe. Ele pot fi: sferice (segmente de sfera care refracta razele luminoase in toate
meridianele lor),cilindrice (segmente obtinute prin sectiuni de cilindru, paralele cu axul acestuia si
refracta numai razele perpendiculare pe ax) si prismatice.
Lentilele pot fi convergente sau convexe (notate cu semnul “+”, aduna razele luminoase paralele venite
de la infinit intr-un punct numit focar) (figura 1) si divergente sau concave (notate cu semnul “-“,
imprastie razele, focarul lor fiind virtual) (figura 2).
In viciile de refractie statice sferice, razele venite paralel de la infinit se unesc intr-un punct
(focar punctiform) deoarece refractia ochiului este aceeasi pe toate meridianele sale. Daca
focarul imagine este situat inaintea retinei ochiul este miop,iar daca este situat in spatele
retinei ochiul este hipermetrop.
3.1 Hipermetropia
Definitie
Frecventa
Etiopatogenie
Clasificare
- mare peste 6 dioptrii. Cand hipermetropia este peste 9-l0 dioptrii se suspecteaza afakia.
- totala – care este suma dintre hipermetropia manifesta si latenta si care se obtine prin
paralizia acomodatiei.
Tabloul clinic
Complicatii
Tratament
Definitie
Este o tulburare de refractie statica, caracterizata printr-un exces de refringenta, astfel incat
razele luminoase paralele care vin de la infinit se aduna intr-un focar in fata retinei. Se noteaza
cu semnul “- “ (figura 6).
Frecventa
Etiopatogenia
c. miopia de curbura care este consecinta cresterii curburii suprafetei refringente (cornee
si cristalin) .
Clasificare
Miopia simpla
Se mai numeste si miopia scolarului si apare la varsta de 8-10 ani.
Etiopatogenie
Miopia simpla este de origine constitutionala. Din punct de vedere anatomic globul ocular este
normal dezvoltat.
Tablou clinic
Miopul declara acuitate vizuala scazuta la distanta, iar pentru ameliorarea acuitatii vizuale
scazute strange pleoapele. Obiectiv, globul ocular este normal.
Evolutia
Tratamentul
Tratamentul miopiei este optic si chirurgical. Tratamentul optic consta in prescrierea de lentile
aeriene sferice divergente si lentile de contact moi, sferice. Se va prescrie lentila cu valoarea
dioptrica cea mai mica cu care acuitatea vizuala a pacientului este maxima. Tratamentul
chirurgical consta in corectia miopiei cu laserul Excimer, dupa varsta de 18 ani, realizand
ablatia centrala cu aplatizarea corneei .
Miopia forte
Frecventa
Este mult mai rara si este prezenta la nastere cu valori peste -10 dioptrii. Aceasta tulburare
progreseaza toata viata pana la -20-40 dioptrii.
Etiopatogenie
Tabloul clinic
Din punct de vedere functional, acuitatea vizuala este redusa chiar si cu lentile corectoare
deoarece corectia optica nu poate fi niciodata totala, insotita de prezenta „mustelor volante”.
Campul vizual este redus concentric pentru alb si alte culori, constatandu-se o largire a petei
oarbe si scotoame uneori. Simtul luminos releva hemeralopie la marii miopi, iar simtul
cromatic evidentiaza deficiente pentru albastru.
- la nivelul coroidei: sunt prezente placarde albe diseminate datorate atrofiilor coroidiene,
alternand cu zone pigmentate numite coroidoza miopica; leziunile de coroidoza miopica
maculara conduc la repetate hemoragii in aceasta regiune urmate de migrari de pigment sub
denumirea de pata Fuchs;
Complicatii
In evolutia miopiei forte pot apare urmatoarele complicatii:cataracta complicata nucleeara sau
subcapsulara posterioara, luxatia spontana sau post traumatica a cristalinului datorita
fragilitatii zonulei Zinn, dezlipirea de retina consecutiva leziunilor corioretiniene.
- tratamentul optic consta in prescrierea de lentile sferice divergente (corectie subtotala) si
lentile de contact suple ce permit o corectie mai aproape de valoarea miopiei;
- tratament chirurgical constand in extractia cristalinului transparent (clear lens extraction) si
implantare de cristalin artificial sau cu implante fakice (cristaline artificiale puse in fata
cristalinului propriu);
- tratamentul complicatiilor: atat cataracta cat si dezlipirea de retina beneficiaza de tratament
chirurgical.
Definitie
In viciile de refractie statice asferice, razele venite de la infinit se unesc nu intr-un punct, ci in
linii focale deoarece refractia ochiului nu este aceeasi pe toate meridianele sale. Aceste vicii
de refractie mai poarta numele de astigmatism.
Clasificare
a. Astigmatismul poate fi neregulat (exista o diferenta de refractie nu numai intre diferite
meridiane, ci si intre punctele aceluiasi meridian) si regulat;
1. simplu in care unul dintre meridianele principale este emetrop, iar celalalt este miop sau
hipermetrop astfel incat unul dintre focare este pe retina, iar celalalt in fata retinei
(astigmatism simplu miopic) sau spatele retinei (astigmatism simplu hipermetropic),
2. compus in care ambele meridiane principale sunt mioape sau hipermetroape, astfel incat
ambele focare sunt fie in fata retinei (astigmatism compus miopic) sau in spatele retinei
(astigmatism compus hipermetropic),
3. mixt in care unul din meridianele principale este miop si celalalt este hipermetrop astfel
incat unul din focare este in fata retinei si unul este in spatele ei,
1. conform regulei cand meridianul vertical este mai refringent decat cel vertical;
2. contrar regulei cand meridianul orizontal este mai refringent decat cel vertical.
Tablou clinic
Un astigmat nu vede bine nici la aproape si nici la distanta. El vede deformat si de mai multe
ori confunda obiectele. Astigmatismul nu se modifica in cursul vietii.
Tratament
Astigmatismul neregulat se corecteaza fie prin lentile de contact dure, fie chirurgical prin
keratoplastie perforanta.
Definitie
Refractia oculara dinamica sau acomodatia reprezinta capacitatea ochiului de a vedea clar la
orice distanta prin modificarea refringentei oculare.
Parametrii acomodatiei
a. Punctum remotum care este cel mai indepartat punct vazut clar de ochi nefolosind
acomodatia si este situat la infinit pentru ochiul emetrop,in spatele infinitului la hipermetrop si
intre infinit si ochi la miop.
b. Punctum proximum, care este cel mai apropiat punct vazut clar de ochi,folosind la
maximum acomodatia.El este situat la distante variabile in functie de varsta si refractia
oculara. La hipermetrop punctum proximum este mai indepartat decat la emetrop,iar la miop
este mai apropiat decat la emetrop.
c. Parcursul acomodatiei este distanta dintre punctum remotum si punctum proximum. La
emetrop este situat intre infinit si punctum proximum,la hipermetrop este mai redus decat la
emetrop din cauza indepartarii punctului proxim de ochi.
Mecanismul acomodatiei
Tulburarile acomodatiei
Corectia presbiopiei se face cu lentile sferice convergente, care au scopul de a inlocui deficitul
de acomodatie si tine cont de varsta,profesie,viciul de refractie anterior presbiopiei sau
chirurgical prin extractia cristalinului transparent cu implantare de cristaline artificiale
multifocale.
Astenopia acomodativa
Paralizia acomodatiei
Este consecinta muschiului ciliar, ceea ce determina lipsa acomodatiei. Afectiunea poate fi de
cauza locala (contuzii de glob ocular, instilatii de atropina, homatropina, scopolamina) sau de
cauza generala (toxi – infectioase - botulism, difterie, tetanus, infectioase - meningita
tuberculoasa, sifilis cerebral, encefalite, diabet zaharat, tumori cerebrale). Clinic, se manifesta
prin tulburarea vederii la aproape si vedere normala la distanta. Tratamentul este etiologic si
simptomatic constand in prescrierea de lentile sferice convergente la aproape de +4 dioptrii.
Spasmul acomodatiei
Reprezinta contractia exagerata a muschiului ciliar, care intrece necesitatea functionala. Apare
in tulburarile de refractie necorectate, tulburarile de vedere binoculara (heteroforii,
insuficienta de convergenta), administrarea de parasimpaticomimetice local (pilocarpina),
intoxicatii medicamentoase (morfina, digitala, sulfamide). Clinic se manifesta prin tulburarea
vederii la distanta si conservarea vederii la aproape. Tratamentul este etiologic si corectia
ametropiei dupa o prealabila paralizie temporara a acomodatiei.
5. Anizometropia
Reprezinta diferenta de refractie intre cei doi globi oculari mai mare de 2 dioptrii. Ochiul cu
dioptria mai mare, nefiind folosit, devine ambliop.
Tratamentul este optic cu lentile aeriene sau cu lentile de contact pentru prevenirea
ambliopiei.
loading...