Rahitismul carential

Rahitismul carential este o boala metabolica, caracterizata printr-o tulburare de

mineralizare a osului, aparuta in perioada de crestere, in conditiile carentei de vitamina D.

Cauza directa: carenta de vitamina D3

Nevoia zilnica de vitamina D3 este 400-800UI, cu o medie de 500UI/zi

Sursele de vitamina D sunt de doua tipuri:

 Transformarea provitaminei D din piele, sub actiunea razelor solare

 Surse alimentare: alimente de origine vegetala sunt sarace; cele de origine

animala, unde se gaseste vit. D: ficat de vitel,galbenus de ou

 !laptele de vaca asigura 10-40UI/l-mult sub necesarul vitaminic

Rahitismul carential-factori favorizanti

 Varsta:incidenta maxima 3-6 luni; exista forma mai tardive intalnite pana la 2
ani

 Prematuritatea: acesti copii au ritm de crestere accelerat si dispun de

rezerve minime de calciu si fosfor in momentul nasterii

 Regim de insorire: anotimpul rece, zona temperata, nu permite o

transformare eficienta a provitaminei D din piele

 Sindroamele de malabsorbtie: afecteaza absorbtia vit. D si a calciului de la

nivelul intenstinului

 Insuficienta renala cronica

 Corticoterapia indelungata

 Copiii cu epilepsie, cu tratament cu fenobrabital si fenitoin

 Copiii cu atrezie biliara –absenta sarurilor biliare impiedica a buna absorbtie

intestinala a vit. D

Modificari evidentiate la examenul clinic:

 caraniotabes rahitic (inmuierea oaselor craniului, in special parieto-ocipital)

 bose frontale, frunte”olimpiana”, plagicefalie

 torace rahitic: matanii costale(proeminenta extremitatilor coastelor la

nivelul jonctiunii condrocostale); sant submamar (santul Harrison); baze excavate
  membrele superioare cu ”bratari rahitice”

 gambele au curburi in O (genua varus) sau in X (genu valgus)

Modificari radiologice

 apar secundar tulburarii osificarii encobdrale a cartilagiilor de crestere

 zonele de os de la nivelul cartilajelor de crestere sunt latite, au o deformare

“in cupa”

 diafiza oaselor lungi si coastele sunt slab mineralizate

Profilaxia rahitismului

 profilaxia antenatala: adm. de calciu si vit. D femeii gravide, in ultimele luni

de sarcina

 profilaxia postnatala

o admistarea zilnica de la varsta de 7 zile, pana la 2 ani, 400-800UI/zi (1-2pic Vigantol)

o administrare periodica, de doze depozit intramuscular-este depasita

Rahitismul carential-tratament curativ

 scheme de tratament cu doze mari de vitamina D (2000-3000UI oral , adm.

zilnic)

Prognosticul: semnele osoase dispar dupa luni, sau chiar 1-2 ani de la inceputul
tratamentului.

Osteomielita

Osteomielita este un proces acut sau cronic la nivelul osului si periostului, secundar
unui alt proces infectios din organism.

Osteomelita acuta implica prezenta unui focar de supuratie care afecteaza cu

predilectie metafiza oaselor lungi. Infectia se produce pe cale hematogena ( bacteriemie
sau septicemie). Poarta de intrare, adesea cutanata, nu este regasita decât în 10%-20%
dintre cazuri.

Etiologia osteomielielitei pe grupe de varsta

 Nou nascuti Stafilococul auriu (S. aureus)

sugari pana Streptococcus agalactiae

la vârsta de Bacterii enterice gram-negative

2 luni Candida

5 ani Stafilococul auriu

Streptococcus pyogenes

Streptococcus pneumoniae

Kingella kingae

Haemophilus influezae tip b

(în cazul în care copilul nu a fost

imunizat

complet cu vaccinul Hib

conjugat)

> 5 ani Stafilococul auriu

Adolescent Streptococcus pyogenes

Neisseria gonorrhoeae

Semnele clinice sugestive sunt: febra inalta, de tip septic, durere localizata,
impotenta functionala, scaderea mobilitatii.

Osteomielita poate fi:

o Acuta

o Subacuta

o Cronica

Osteomielita acuta: are debut gradual in cateva zile , cu febra. Odata cu localizarea
infectiei la nivelul osului apare durere si modificari locale inflamatorii

Osteomielita subacuta: durata simptomelor este mai lunga, febra este mai mica,
apare sensibilitate la nivelul oaselor(tibie, femur).

Osteomielita cronica: apare cel mai frecvent dupa procedurile chirurgicale. Semne si
simptome cu durata de cel putin 2 saptamani. Diagnosticul se pune pe aspectul radiologic
de devitalizare osoasa, la un pacient cu istoric de osteomielita acuta si recurenta
simptomatologiei: febrei, durerere, semnelor inflamatorii

Pot fi prezente boli asociate, precum: hemoglobinopatii, pacienti cu hemodializa

cronica, HIV

Examinari paraclinice: numar crescut de leucocite (leucocitoza cu neutrofilie), VSH

crescuta, proteina C reactiva crescuta.

Tratament este:

 antibiotic - in functie de agentul etiologic (streptococ si stafilococ) cefazolin,

vancomicina, clidamicina

 chirurgical (drenajul abcesului, indepartarea osului devitalizat)

 imobilizare

 durata tratamentului 21 zile; monitorizare clinica si biologica