Curs: Psihologia personalităţii

Modul: Psihologia personalităţii

Unitate: Teorii despre natura umană

În această lecţie vorbim despre diferite teorii privind natura umană -

omul ca ființă raţională economică, omul ca ființă socială care tinde
spre auto-actualizare şi teoria integrativă - omul ca fiinţă complexă - cu
scopul de a oferi o prezentare mai completă privind natura umană şi
implicațiile în relaţiile interpersonale.
Cunoștințele despre natura umană sunt informaţiile de bază de la care
pornim când analizăm multe probleme în psihologia organizaţională.
Când ne întrebăm care sunt cele mai avantajoase forme ale relaţiilor
umane, criteriul pe care ne bazăm este natura umană. Deci, ne punem
întrebarea: ce forme de relaţii corespund cel mai bine naturii umane?
Cunoștințele despre relaţiile dintre personalitate şi organizaţie se
bazează pe presupunerile privind natura umană.

Exemplu: În ţările occidentale dezvoltate, problema naturii umane

este legată de funcţia de manager. Rolul managerului în
organizaţiile occidentale este foarte complex. Acesta transmite
angajaţilor cerințele angajatorului şi ale managementului şi
organizează activitățile astfel încât să îndeplinească instrucțiunile
managementului. Astfel, în încercarea de a influența
comportamentul angajaţilor, managerul pornește de la
presupuneri personale şi de la opinii generale privind natura
umană.

Omul ca fiinţă raţională şi economică

Pe baza acestei idei, care îşi are originea în filosofia hedonistă, omul
analizează acţiunile posibile din punctul de vedere al propriilor interese
şi le inițiază pe cele care crede că îi vor aduce cele mai mari beneficii.
Edgar Schein 1 a emis următoarele presupuneri privind caracteristicile
şi comportamentul oamenilor în procesul muncii, pe baza concepţiei că
omul este o ființă raţională şi economică:

1. În primul rând, omul este motivat de stimuli economici şi va

face ceea ce îi aduce cel mai mare beneficiu financiar.

© Copyright Link group 1 / 14

Curs: Psihologia personalităţii
Modul: Psihologia personalităţii
Unitate: Teorii despre natura umană

2. Deoarece stimulii economici sunt controlați de organizaţie,

omul este un factor pasiv direcționat, motivat și controlat de
organizaţie.

3. Deoarece emoțiile umane sunt iraţionale, trebuie împiedicate

să influenţeze hotărârile raționale privind interesele umane.

4. Organizaţia poate şi trebuie să fie planificată în aşa fel încât să

neutralizeze şi să controleze emoțiile umane, deoarece acestea
nu pot fi anticipate.

Teoria omului raţional şi economic ne oferă şi o strategie particulară de

management în organizaţii. Această strategie a fost definită de către
Schein 2 în felul următor:

Organizaţia își remunerează angajații pentru că sunt obedienți și își

finalizează sarcinile; pe lângă asta, organizaţia își asumă
responsabilitatea de a se proteja pe sine şi pe angajaţii ei împotriva
părții iraţionale a naturii lor printr-un sistem de autoritate şi control.
Autoritatea aparţine anumitor departamente sau poziţii, iar angajatul
trebuie să se supună fiecărei persoane care ocupă o astfel de poziţie,
indiferent de abilitățile sau trăsăturile sale de personalitate.

© Copyright Link group 2 / 14

Curs: Psihologia personalităţii
Modul: Psihologia personalităţii
Unitate: Teorii despre natura umană

Imaginea 2.1.

Schein concluzionează că, dacă ne așteptăm ca angajaţii să se

comporte în acord cu această teorie - modul în care sunt stimulaţi - şi
dacă reprimăm orice altă formă de comportament printr-un sistem de
control şi pedeapsă, vom reuși să-i facem pe angajaţi să se comporte
în conformitate cu teoria despre om ca fiinţă raţională şi economică.

Premisa acestei teorii referitoare la poziția cheie a managerilor

autoritari în procesul de muncă şi premisa eficienței stimulării
materiale au fost dovedite empiric. Mai mult, în general angajații
acceptă o anumită imagine privind organizaţiile care este compatibilă
cu teoria omului raţional şi economic, şi de obicei se comportă în acord
cu aceasta.

© Copyright Link group 3 / 14

Curs: Psihologia personalităţii
Modul: Psihologia personalităţii
Unitate: Teorii despre natura umană

Însă, atunci când managementul este bazat exclusiv pe această teorie,

duce la probleme serioase: simptome de alienare a angajaţilor,
neadaptare, reducerea eficienței muncii, diferite forme de rezistenţă la
aşa-numitul management ştiinţific.

Omul ca fiinţă socială

Eric Trist 3 consideră că eficiența angajaţilor depinde în mare măsură

de oportunitățile pe care le au în procesul de muncă de a-şi îndeplini
propriile nevoi sociale - nevoia de socializare şi nevoia de a fi acceptaţi
şi plăcuţi de membrii grupului. Trist a indicat importanța nevoilor
sociale în procesul de muncă: angajaţii luptă împotriva condiţiilor de
muncă neplăcute şi împotriva stresului formând mici grupuri coezive în
care dezvoltă relaţii strânse care le permit să-și păstreze integritatea şi
să lucreze eficient în condiţii complexe.

© Copyright Link group 4 / 14

Curs: Psihologia personalităţii
Modul: Psihologia personalităţii
Unitate: Teorii despre natura umană

Imaginea 2.2.

Meyo 4 a ajuns la concluzia că o organizaţie în care angajatul nu îşi

satisface nevoile sociale duce la probleme de alienare şi la sentimente
de pierdere a identității. Mai menţionează şi alte câteva presupuneri
privind natura umană care definesc omul ca fiinţă socială:

1. În primul rând, omul este motivat de nevoi sociale şi îşi

dezvoltă principalele sentimente de identitate prin intermediul
relaţiilor cu ceilalți.

2. Ca rezultat al revoluţiei industriale şi al raţionalizării muncii,

munca ca atare şi-a pierdut sensul şi de aceea acesta trebuie
regăsit în relaţiile interpersonale de la locul de muncă.

3. Omul răspunde mai bine la stimulii sociali care apar în grupul

său de colegi, decât la stimulii şi controlul din partea
managerilor.

4. Omul este mai sensibil la management atâta timp cât

managerii sunt capabili să-i activeze nevoile sale sociale şi
nevoia de a fi acceptat.

O strategie de management bazată pe acest model nu se preocupă

doar de desfășurarea afacerilor, ci şi de nevoile oamenilor. Această
strategie are scopul să activeze nevoile sociale ale angajaţilor. De
aceea, managerul trebuie să accepte realitatea grupului, să se
orienteze mai mult pe grup şi pe ce stimulează grupul, decât pe
stimulul personal. Mai presus de orice, trebuie să ţină cont de
sentimentele angajaţilor, care sunt legate de nevoia omului de a fi
acceptat de ceilalți, de nevoia de apartenenţă şi identitate. Acesta
trebuie să înţeleagă sentimentele şi nevoile angajaţilor şi să fie un
mediator între angajaţi şi nivelele mai înalte ale managementului.
Rice a observat că atunci când angajaţii nu au posibilitatea să

© Copyright Link group 5 / 14

Curs: Psihologia personalităţii
Modul: Psihologia personalităţii
Unitate: Teorii despre natura umană

stabilească relaţii interpersonale şi în acest fel să-şi satisfacă nevoile

sociale, productivitatea scade şi apar nemulţumiri. Când munca a fost
organizată astfel încât angajaţii să poată să stabilească contacte şi să
păstreze relaţii reciproce, productivitatea a crescut, la fel ca şi
satisfacţia de la locul de muncă.
White 5 a căutat răspunsul la întrebarea: Care sunt cei mai importanți
stimuli ai productivității? În acest scop a comparat grupuri de angajaţi
eficienţi şi ineficienţi. Iată cele mai importante rezultate ale lui White:

1. Dintre angajaţii eficienţi, doar 10% consideră banii cel mai

important stimul al productivității.

2. Chiar și atunci când sistemul de stimulare materială a avut

succes în a motiva angajaţii, acest sistem a fost eficient nu din
cauza valorii reale a stimulului material, ci din alte motive.

3. Angajaţii care au produs peste norma grupului erau foarte

individualiști. În acest grup nevoile sociale nu erau exprimate
puternic. Angajaţii care au produs în limitele normei grupului
prețuiau mult colaborarea şi socializarea, și aveau în acelaşi
timp relaţii interpersonale bine dezvoltate.

Mai presus de orice, omul tinde către auto-actualizare

Omul are nevoia de a-și folosi şi dezvolta propriile competenţe şi

abilităţi, deci de a se auto-actualiza. De asemenea, are această nevoie
de auto-actualizare şi în muncă.
Pornind de la concepția lui Maslow asupra ierarhiei nevoilor umane,
Schein descrie acest punct de vedere asupra naturii umane astfel:

1. Nevoile umane sunt clasificate în grupuri în funcţie de ierarhie:

a. nevoi simple de supraviețuire şi securitate,
b. nevoi sociale şi nevoi afiliate,
c. nevoi personale de respect de sine,
d. nevoi de autonomie şi independenţă,

© Copyright Link group 6 / 14

Curs: Psihologia personalităţii
Modul: Psihologia personalităţii
Unitate: Teorii despre natura umană

e. nevoi de auto-actualizare în ceea ce privește utilizarea

maximă a propriului potenţial.

2. Omul dorește să muncească într-un mod profesionist, și are

această capacitate. Aceasta înseamnă că pe termen lung vrea
să atingă un anumit grad de autonomie şi independenţă la locul
de muncă şi de asemenea să dezvolte competenţe şi abilităţi
speciale. Are o mare flexibilitate de a se adapta la diferite
situaţii.

3. În primul rând, omul este stimulat din interior şi are un auto-

control dezvoltat; stimulii exteriori şi controalele îl ameninţă şi
îi îngreunează abilitatea de a se adapta corespunzător.

4. Nu există niciun conflict fundamental între nevoia individului de

auto-actualizare şi nevoia organizaţiei de eficienţă crescută.
Dacă i se dă posibilitatea, omul îşi va integra de bună voie
propriile obiective în cele ale organizaţiei.

© Copyright Link group 7 / 14

Curs: Psihologia personalităţii
Modul: Psihologia personalităţii
Unitate: Teorii despre natura umană

Imaginea 2.3.

Studiile lui Meyo arată că angajaţii tind să găsească un sens în muncă,

deoarece numai aşa îşi pot îndeplini nevoia de auto-actualizare.

Când nevoia de a găsi un sens în muncă şi cea de auto-actualizare nu

sunt prezente în mod activ la angajaţi, aceasta poate însemna că
aceste nevoi nu au fost activate. Conform teoriei motivației a lui
Maslow, care stă la baza percepției asupra omul ca fiinţă care tinde
către auto-actualizare, acest lucru poate însemna că nu sunt suficient
de satisfăcute nevoile inferioare (de exemplu, nevoile de siguranţă şi
cele sociale) şi, de aceea, nevoile mai importante nu au devenit un
catalist important pentru acțiune. Nevoile superioare vor fi activate
imediat ce nevoile inferioare au fost satisfăcute.

© Copyright Link group 8 / 14

Curs: Psihologia personalităţii
Modul: Psihologia personalităţii
Unitate: Teorii despre natura umană

Omul ca fiinţă complexă

Schein pretinde că omul este mult mai complex decât rezultă din
teoriile despre om ca fiinţă raţională şi economică sau ca fiinţă socială
ce tinde spre auto-actualizare. Pe lângă proprietățile atribuite de
aceste teorii, omul posedă multe alte nevoi şi potenţiale. Schein
defineşte un punct de vedere asupra omului ca o fiinţă complexă și se
bazează pe următoarele premise:

1. Omul nu este numai complex, ci şi deschis la modificări. El are multe

motive care sunt organizate într-un fel de ierarhie a importanţei pe
care o au pentru el, dar această ierarhie se schimbă în timp şi depinde
de situaţii; mai mult, motivele intră în interacţiune şi se combină în
structuri motivaţionale complexe.

Exemplu Dat fiind că banul facilitează auto-actualizarea, pentru

unii oameni motivele economice au aceeaşi semnificaţie ca auto-
actualizarea.

2. Omul este capabil să dezvolte noi motive prin propria experienţă în

organizaţie astfel încât forma finală a motivaţiei sale şi forma relaţiei
cu organizaţia este rezultatul unei interacţiuni complexe între motivele
sale inițiale şi experienţele din organizaţie.

3. Motivele omului pot fi diferite în diferite organizaţii sau părţi din

aceeași organizaţie; omul care se simte alienat într-o organizaţie
formală, poate găsi satisfacţia propriilor nevoi sociale şi a
nevoii de auto-actualizare într-o organizaţie neformală sau un sindicat;
dacă munca este complexă, precum munca de manager, atunci în
unele părţi ale serviciului se pot activa unele motive, iar în alte părţi
alte motive.

4. Omul poate fi productiv într-o organizaţie din mai multe motive

diferite, iar satisfacţia şi eficienţa sa în organizaţie depind doar în parte
de natura motivaţiei sale. Natura muncii, competenţele şi experienţele
omului la locul de muncă şi caracteristicile altor membri ai organizaţiei

© Copyright Link group 9 / 14

Curs: Psihologia personalităţii
Modul: Psihologia personalităţii
Unitate: Teorii despre natura umană

sunt interconectate, rezultatul fiind un mod specific de desfășurare a

activităților şi de gestionare a emoţiilor membrilor organizaţiei.

Exemplu: Un angajat foarte priceput, dar slab motivat, poate fi la

fel de eficient şi de mulţumit la locul de muncă ca unul foarte
nepriceput, dar foarte motivat.

Una dintre cele mai importante întrebări în cadrul teoriei pe care o

analizăm este: care sunt nevoile dominante ale angajaţilor? Nevoile
dominante nu sunt universale, cum au presupus primele trei teorii, ci
dimpotrivă diferite categorii de angajaţi au diferite nevoi dominante.

Exemplu Vroom a concluzionat că managerii care lucrează în

comerţ şi în resurse umane au nevoi sociale mai dezvoltate, în
timp ce managerii care lucrează direct în producţie exprimă o
nevoie mai mare de a lucra cu obiecte mecanice; de asemenea,
managerii de la un nivel superior exprimă o nevoie mai mare de
auto-actualizare, dezvoltare personală şi independenţă, decât
managerii de la un nivel inferior.

Studiul lui McClelland a verificat ipoteza că motivaţia se schimbă odată

cu vârsta. Acest autor a încercat să modifice motivaţia managerilor cu
ajutorul unui program sistematic de pregătire. A analizat în special trei
nevoi importante: nevoia de realizare, nevoia de putere şi de afiliere şi
a concluzionat că fiecare persoană este caracterizată de o anumită
intensitate a acestor nevoi, dar că aceasta se schimmbă în funcţie de
situaţie. Pe lângă asta, fiecare individ, dar şi întregul grup profesional,
este caracterizat de o înclinație specială înspre una din aceste trei
nevoi.

© Copyright Link group 10 / 14

Curs: Psihologia personalităţii
Modul: Psihologia personalităţii
Unitate: Teorii despre natura umană

Exemplu Pe baza analizei lui McClelland, nevoia de realizare este

mai accentuată la manageri decât în alte profesii, de exemplu la
profesori sau avocați. Pe de altă parte, la ei, nevoia de afiliație
este mai mică decât la profesori şi avocaţi. Surprinzător, managerii
au o nevoie mai mică de putere decât alte profesii.

1.
Schein, 1970.

2.
Schein, 1970.

3.
Trist, 1951.

4.
Meyo, 1945.

5.
Whyte, 1955.

© Copyright Link group 11 / 14

Curs: Psihologia personalităţii
Modul: Psihologia personalităţii
Unitate: Teorii despre natura umană

PSLI_02 - Psihologia personalităţii

1. Ce teorie despre natura umană îşi are originea în filosofia
hedonistă?
a) omul este o fiinţă raţională şi economică
b) omul este o fiinţă socială
c) în primul rând, omul tinde spre auto-actualizare
d) omul este o fiinţă complexă
2. Care dintre teoriile privind natura umană pleacă de la
următoarea premisă? Organizaţia poate şi trebuie să fie
planificată astfel încât să neutralizeze şi să controleze emoțiile
omului care nu pot fi anticipate.
a) în primul rând omul tinde spre auto-actualizare
b) omul este o fiinţă complexă
c) omul este fiinţă socială
d) omul este fiinţă raţională şi economică
3. După Trist, cum luptă angajaţii împotriva condiţiilor de lucru
nefavorabile şi a stresului?
a) formând grupuri mici, coezive
b) împiedicând emoțiile umane iraţionale să afecteze munca
c) prin stimuli interni şi prin dezvoltarea auto-controlului
4. Introduceţi cuvântul corespunzător pentru ca premisa
teoriei sociale privind natura umană să fie corectă.
Răspunsuri oferite: mai sensibil, mai puțin sensibil

Omul este
________ la stimulii sociali care vin din partea grupului său de
colaboratori, decât la stimulii şi controlul exercitat de
manageri.
5. Selectați ordinea corectă a nevoilor conform ierarhiei
nevoilor a lui Maslow:
a) nevoi simple de supraviețuire şi securitate – nevoi
personale de respect de sine – nevoi sociale şi afiliate – nevoi
de auto-actualizare – nevoi de autonomie şi independenţă
b) nevoi simple de supraviețuire şi securitate – nevoi sociale
şi afiliate – nevoi personale de respect de sine – nevoi de
autonomie şi independenţă – nevoi de auto-actualizare

© Copyright Link group 12 / 14

Curs: Psihologia personalităţii
Modul: Psihologia personalităţii
Unitate: Teorii despre natura umană

c) nevoi de auto-actualizare - nevoi de autonomie şi

independenţă - nevoi personale de respect de sine - nevoi
sociale şi afiliate - nevoi simple de supraviețuire şi securitate
6. Pe baza teoriei despre om ca fiinţă complexă, nevoile
dominante sunt universale.
a) adevărat
b) fals
7. Pe baza analizei lui McClelland, motivaţia pentru realizare
este mai accentuată la:
a) profesori
b) avocaţi
c) manageri

© Copyright Link group 13 / 14

 Curs: Psihologia personalităţii
Modul: Psihologia personalităţii
Unitate: Teorii despre natura umană

1. Ce teorie despre natura umană îşi are originea în filosofia

hedonistă?
a
2. Care dintre teoriile privind natura umană pleacă de la
următoarea premisă? Organizaţia poate şi trebuie să fie
planificată astfel încât să neutralizeze şi să controleze emoțiile
omului care nu pot fi anticipate.
d
3. După Trist, cum luptă angajaţii împotriva condiţiilor de lucru
nefavorabile şi a stresului?
a
4. Introduceţi cuvântul corespunzător pentru ca premisa
teoriei sociale privind natura umană să fie corectă.
mai sensibil
5. Selectați ordinea corectă a nevoilor conform ierarhiei
nevoilor a lui Maslow:
b
6. Pe baza teoriei despre om ca fiinţă complexă, nevoile
dominante sunt universale.
b
7. Pe baza analizei lui McClelland, motivaţia pentru realizare
este mai accentuată la:
c

© Copyright Link group 14 / 14

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)