Șomajul

1
 GENERALITATI
✓ inflatia si şomajul sunt, adesea, cele
mai importante probleme cu care se
confrunta o natiune.

➢ In prezent, somajul depaseste pragurile

considerate in perioadele anterioare ca
intolerabile. Dincolo de indicatorii statistici,
somajul este un "rau" care atinge
persoanele in demnitatea lor.
➢ Analiza economica a somajului
pune, mai intai, problema definirii si
masurarii sale.
2
 Notiunea de şomaj
❖ Notiunea de somaj provine de la cuvantul
“chomage” din limba franceza, la randul sau
preluat din limba greaca “cauma” care insemna
“caldura mare” din cauza careia se intrerupea
orice activitate.
❖ Şomajul – inseamna nefolosirea, in forme si
grade diferite, a unei parti a populatiei apte si
disponibile. Existenta sa ca fenomen economic si
social este strans legata de productia moderna.
Evolutia prin dezechilibre a economiei, ciclicitatea
activitatii, aparitia unor factori noi de influenta,
sub incidenta inovatiei tehnice si tehnologice.


3
 Şomajul = este forma de subocupare,
respectiv o manifestare specifică de
inactivitate, cuprinzând persoanele
care cer de lucru, în schimbul
salariului practicat, însa această
cerinţă nu poate fi satisficută pentru
fiecare individ, în aceeaşi meserie şi
localitate de reşedinţă.

4
 SOMAJUL in acceptiunea BIM
• Potrivit definitiei date de BIM (Biroul
International al Muncii), somer este
oricine are mai mult de 15 ani si
indeplineste simultan urmatoarele conditii:
• apt de munca;
• nu munceste;
• disponibil pentru o munca salariata;
• cauta un loc de munca;

5
 Cauzele somajului :

-evolutia nefavorabila a activitatiilor social

economice, ceea ce face ca o parte insemnata a
populatiei sa nu gaseasca locuri de munca ;
-aparitia noilor generatii care au ajuns la varsta
legala de munca neinsotita de noi cereri de munca
(suplimentara) si neconcordanta dintre pregatire si
cerintele pietei ;
-cresterea solicitarilor de munca de catre
persoane de varsta a II-a care nu au lucrat ori au
intrerupt activitatea si sunt decise sa-si schimbe
statutul social.

6
 Somajul se caracterizeaza prin:

1. Nivelul la care a ajuns, ceea ce se poate exprima:

a) absolut- ca numar al somerilor;

b) relativ- ca rata a somajului, calculata sub forma raportului

procentual dintre numarul somerilor si populatia ocupata, iar
alteori ca raport inTre numarul somerilor si populatia activa
sau disponibila.

7
 Somajul se caracterizeaza prin:

2. Intensitatea cu care se manifesta, daca

presupune pierderea locului de munca si
incetarea totala a activitatii (somaj total) sau
numai diminuarea activitatii depuse cu scaderea
duratei saptamanii de lucru si scaderea
corespunzatoare a salariului (somaj partial).

8
 Somajul se caracterizeaza prin:

3. Durata, perioada de la momentul

pierderii locului de munca sau
diminuarea activitatii depuse pana la
reluarea normala a muncii.

9
 Somajul se caracterizeaza prin:

4. Structura sau componenta pe categorii de varsta,

nivel de calificare, sex, rasa etc.

10
 Somajul se caracterizeaza prin:

5. Frecventa, arata de cate ori, in medie, intr-o anumita

perioada, lucratorii au devenit someri. Ea este
determinata, in principal de doi factori:
- Primul factor: este reprezentat de variatia cererii de
munca din partea diferitelor firme
- Al doilea factor: este rata noilor intrari pe piata muncii.

11
 Somajul se caracterizeaza prin:
6.
Criterii de caracterizare:
Dupa nivel: - absolut – numar
- relativ - rata
Dupa Structura : -rasa
-sex
-varsta
-calificare
-domeniu de activitate
-grad de pregatire
12
 Tipuri de somaj :

A)Somajul de dezechilibru - poate fi urmarit prin decalajul

care se manifesta la nivel macroeconomic;intre cererea
agregata de munca si oferta agregata de munca. ; acest tip
este in principal determinat de presiuni externe din partea
sindicatelor care promoveaza o politica de crestere a
salariului minim, scaderea cererii de munca , fara reducerea
corespunzatoare salariilor, cresterea ofertei de munca fara
diminuarea salariilor

Forme ale somajului :

1)Somaj ciclic - se datoreaza reducerii cererii de munca in
perioada de depresiune si criza economica;
2)Somajul clasic - generat de mentinerea salariului mediu la
nivel mai mare decat al salariului de echilibru;
3)Somajul de presiune - apare cand creste nr. persoanelor si
stagneaza nr. locurilor de munca
13
B)Somajul de echilibru - apare chiar si atunci cand
economia se afla intr-o stare relativa de echilibru deoarece
intotdeauna vor exista persoane care vor cauta un loc de
munca mai bine platit, fie vor astepta o perioada pana sa
accepte un loc de munca satisfacator.

Forme de somaj de echilibru:

1)Somajul frictional- exprima starea de neocupare in pofida
existentei locurilor de munca ;
2)Somajul structural- apare din cauza unor noutati in
mecanismul functional al economiei nationale datorita
progresului tehnologic sau datorita unor factori de natura
conjucturala ;
3)Somajul sezonier- se produce in cazul activitatilor afectate
de factori meteorologici,climaterice ;
4)Somajul voluntar- determinat de nr de persoane care nu
vor sa accepte cu ce li se ofera;
5)Somajul involuntar- este format din persoane care vor sa
lucreze 14
• Din punct de vedere statistic, indicatorii prin care se
apreciază şomajul sunt de două feluri:
- indicatori absoluţi

- indicatori relativi
• Indicatorii absoluţi sau indicatorii de nivel se
referă la numărul efectiv de şomeri, se exprimă în
“persoane” şi se determină pentru anumite
perioade de referinţă: lunar, trimestrial sau
anual.Numărul şomerilor se calculează şi în
corelaţie cu anumite variabile demografice, cum
sunt: vârstă, sex, stare civilă, dar şi ţinând cont de
pregătirea profesională, de nivelul studiilor sau de
repartiţia teritorială.

15
• Din punct de vedere statistic, indicatorii prin care
se apreciază şomajul sunt de două feluri:

- indicatori absoluţi

- indicatori relativi

• Indicatorul relativ prin care se apreciază

intensitatea şomajului este indicatorul
macroeconomic: rata şomajului. Aceasta se
determină prin raportarea numărului total de
şomeri la populaţia activă şi se exprimă in
procente.
16
Ca relaţie generală de calcul, rata
şomajului se determină prin raportarea
unui indicator care exprimă şomajul
(numărul de şomeri - Ş) şi un alt
indicator care măsoară populaţia de
referinţă, cel mai adesea populaţia
activa (Pa).

Rş = Ş/Pa ×100
17
 Politici de combatere a somajului
1. Servicii de plasare a fortei de
munca: consultanta si orientare
profesionala, identificarea de locuri de
munca, consultanta intensiva pentru
cei dezavantajati, asistenta in
legatura cu mobilitatea geografica.

2. Calificarea profesionala: programele de

pregatire orientate catre somerii adulti sau cei
aflati permanent sub amenintarea locului de
munca, pregatire desfasurata in centre speciale
sau in interprinderi.

18
 Politici de combatere a somajului

3. Crearea directa de locuri de munca prin

subventii:
• subventii pentru pastrarea anumitor angajati
din ramurile strategice;
• somerii cu stagii indelungate;
• alocatii ale interprinderii;
• locuri de munca in sectorul public cu
destinatie precisa pentru someri;

19
 Protectia sociala
• reprezinta ansamblul de politici, masuri,
institutii, organisme care asigura un anumit
nivel de bunastare si securitate sociala pentru
intreaga populatie si in mod special pentru
anumite grupuri si persoane care nu pot sa
realizeze prin efort propriu conditiile normale
minime de viata.
• Obiectivul esential al protectiei sociale il
constituie reintegrarea categoriilor defavorizate
in viata normala prin stimularea fortelor active,
a cresterii capacitatii lor de a face fata
problemelor dificile, a scaderii perioadelor de
criza prin mobilizarea eforturilor proprii.
20
 Punctul de plecare in analiza
somajului il reprezinta stabilirea
diferentei intre populatia activa
disponibila si populatia ocupata.
O persoana poate deveni somer prin mai
multe modalitati:
- este nou intrata pe piata muncii si cauta,
pentru prima data, un loc de munca;
- persoana paraseste un loc de munca in
vederea cautarii altuia, care sa corespunda
mai bine aspiratiilor sale;

21
 - persoana este suspendata
temporar din functie de catre
angajator si se reintoarce la locul
de munca atunci cand necesitatile
de productie o vor cere (ca o
reactie la reducerea cererii de
bunuri, firma trimite in concediu
fara plata o parte din angajati);
- pierderea definitiva a slujbei, pentru ca
persoana a fost concediata sau firma a
dat faliment.

22
 Categorii de populaţie în sem.I 2010
- mii persoane -

Populatia totala (21462)

Populatia de 15 ani si peste (18229) < 15 ani (3233)

Populatia activa (9924) Populatia inactiva de 15 ani

si peste (8305)

Populatia ocupata (9243)

Someri BIM (681)

Alte categorii
Salariati (6175)
(3068)

Ind.+constr. Servicii
(2860) (3128) Agricultura (187)

23
 POPULATIA ACTIVA
❖ Include persoanele care furnizează forţa de
muncă disponibilă pentru producerea de bunuri şi
servicii
❑ Populaţia activă cuprinde:
✓ forţa de muncă salariată civilă
✓ patronii şi alţi lucrători independenţi
✓ lucrătorii familiali neremuneraţi
✓ militarii
✓ şomerii
▪ Se măsoara ca populaţie :- curent activă
- obişnuit activă

24
 POPULATIA OCUPATA
» Cuprinde persoanele de vârstă activă, care, în decursul unei
perioade se aflau în una din următoarele situaţii:

» aveau un loc de muncă, se găseau la locul de muncă şi primeau un

salariu sau remuneraţie în bani sau în natură
» aveau un loc de muncă salariat, dar în perioada de referinţă erau
absenţi, păstrând însă legătura formală cu locul de muncă

» aveau un loc de muncă nesalariat, iar în perioada de referinţă erau

prezente la lucru şi exercitau o activitate lucrativă aducătoare de
venit

» desfăşurau activităţi pe cont propriu (patroni, asociaţi), dar

temporar nu erau la lucru

25
 POPULATIA INACTIVA
• Cuprinde persoanele fără loc de muncă şi care NU caută un
loc de muncă, indiferent de vârstă, inclusiv cele cu o vârstă
inferioară sau superioară celei active .
– În funcţie de perioada de referinţă :
• Populaţia curent inactivă cuprinde toate persoanele care
nu se încadrează nici în populaţia ocupată şi nici în cea
aflată în şomaj în ziua sau în săptămâna când se face
înregistrarea.
• Populaţia obişnuit inactivă exprimă numărul persoanelor
care pe parcursul unei perioade mai îndelungate (lună,
trimestru, an) nu erau nici ocupate, nici în şomaj
• Se cuprind: elevii şi studenţii (curs de zi); persoane
casnice; pensionari; persoane cu incapacitate
permanentă de muncă
26
 RATE

• Rata de activitate reprezintă raportul dintre

populaţia activă şi populaţia totală în vârstă de
15-64 ani, exprimat procentual

• Rata de ocupare reprezintă raportul dintre

populaţia ocupată şi populaţia totală in vârstă de
15-64 ani, exprimat procentual

27
Rata de ocupare in trimestrul I 2010 in UE


T 1.10
RO 57,0
EU 27 63,7
NL 75,8
DK 73,0
SE 71,0
DE 70,8
AT 70,6
UK 69,0
CY 68,8
FI 66,5
SI 66,3
PT 65,8
LU 64,8
CZ 64,1
FR 63,7
BE 61,9
GR 60,1
IE 59,7
EE 58,9
BG 58,8
ES 58,3
PL 58,2
SK 58,0
LV 57,7
LT 56,8
IT 56,6 28
MT 55,3
HU 54,5
Employment rate, age group 20 – 64, 2016 (%)

29
Ratele de ocupare a forței de muncă în funcție de sex, vârstă și
nivel de studii
În 2016, rata de ocupare a forței de muncă din UE-28 pentru
persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, astfel cum a fost
măsurată în cadrul anchetei UE asupra forței de muncă (LFS a UE),
a fost de 71,1  %, fiind cea mai mare medie anuală înregistrată
vreodată pentru UE. Cu toate acestea, în spatele acestor medii pot fi
observate diferențe mari între țări. Singurul stat membru cu o rată
mai mare de 80 % este Suedia (81,2 %). Acest lucru este valabil și în
cazul statelor AELS Islanda (87,8 %) și Elveția (83,3 %).
Din grupul de țări cu rate situate la nivelul de 70 % fac parte Regatul
Unit, Franța și Germania.
Țările cu rate situate la nivelul de 60 % formează două clustere: unul
vest-mediteraneean/adriatic (Spania, Italia și Croația), iar celălalt, la
granița de est a UE, de la capătul sudic al Mării Baltice până la
capătul sud-vestic al Mării Negre (Polonia, Slovacia, România,
Bulgaria).
30
OCUPAȚII LA NIVELUL UE
În mod clar, cea mai mare categorie profesională în
UE-28 în 2016 o constituie angajații din domeniul
serviciilor personale și din vânzări, reprezentând 9,5 %
din forța de muncă sau 21,4 milioane de persoane.
Aceste cifre le depășesc pe cele aferente celor opt
categorii de ocupații cu cea mai mică pondere luate
împreună, care, printre altele, includ toți angajații din
domeniul agricol, lucrătorii din industria de prelucrare a
alimentelor și membrii forțelor armate. După categoria
lucrătorilor din servicii și vânzări, se află funcționarii,
urmați din nou de specialiștii cu funcții administrative și
comerciale.
31
 3,99% rata şomajului înregistrat în evidenţele ANOFM în luna IANUARIE 2018

Dintre cele 348.963 de persoane înregistrate în evidenţele

agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, 74.343
primeau indemnizație de șomaj.
Comparativ cu luna precedentă, rata şomajului masculin a crescut
de la 4,23% în luna decembrie 2017, la 4,24%, iar rata şomajului
feminin a scăzut de la 3,76% în luna decembrie 2017, la 3,70 %.
În funcție de mediul de rezidență, numărul șomerilor la finele lunii
ianuarie 2018 se prezenta astfel: 99.582 şomeri erau din mediul
urban şi 249.381 şomeri din mediul rural.
Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 – 49 de ani (102.553), urmaţi
de cei din grupa de vârstă 30 – 39 de ani (69.535), la polul opus
aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (23.247).

32
Romania - rata de ocupare a populatiei in varsta
de munca in trimestrul II 2010


33
 Evoluţia locurilor de munca vacante

110000 2,20

82500 1,65

55000 1,10
%

27500 0,55

0 0,00
2008 II III IV 2009 II III IV 2010 II
locuri vacante

Nr. loc. mun. vac. Rata. loc. mun. vac.

34
Persons in employment by occupation, age group
15-74, EU-28, 2016 (% of total employment)

35
Dimensiunile şi evoluţia şomajului

1991- 2008

36
Rata somajului in luna februarie

1991-2010

37
 SUBIECTE POSIBILE
1. Somajul – definire , cauze , caracteristici,
tipuri
2. Masurarea somajului . Politici de
combatere a somajului .Protectia sociala.
3. Modalitati de clasificarea a populatiei –
ocupata , activa , inactiva , mod de
determinare

38
 BIBLIOGRAFIE
• Băcescu, M., Băcescu- Cărbunaru, Angelica –
Macroeconomie şi politici macroeconomice, Ed. All.
Bucureşti,1998.
• Macroeconomie, curs universitar, Universitatea
“Babeş-Bolyai”,Facultatea de Ştiinţe Economice şi
Gestiunea Afacerilor, Depart. de Economie politică,
Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2014,
• Hutira Tamas, Economie politica,vol I, Editura
Universitatii de Nord, Baia Mare, 2006
• Popescu, Dan - Macroeconomie,ULBS, Sibiu,2007
• www.insse.ro

39