ECHIPA 3

Pb1. La Loteria Naţională există N bile inscripţionate cu numere naturale,

nenule, distincte de cel mult 4 cifre. Şeful de la loterie primeşte o cutie în care
se află cele 6 bile extrase la ultima rundă, restul bilelor neextrase fiind puse
într-un seif. Deoarece are o fire poznaşă, el scoate din cutie bila pe care este
înscris numărul cel mai mic şi o păstrează în buzunarul hainei sale. În locul ei
va pune o bilă neextrasă, aflată în seif, având numărul cel mai apropiat de
aceasta. Apoi continuă operaţia şi scoate din cutie şi bila pe care este înscris
numărul maxim extras iniţial, pe care o va pune în celălalt buzunar al său. De
asemenea o va înlocui cu o altă bilă neextrasă iniţial, aflată în seif, având
numărul cel mai apropiat de aceasta.

Cerinţă
Realizaţi un program care afişează în ordine crescătoare numerele de pe bilele
aflate în cutie după modificările făcute de şef.

Date de intrare
Fișierul de intrare loto.in conține numărul natural N, pe a doua linie cele N
numere naturale scrise pe bile, iar pe a treia linie cele 6 numere naturale scrise
pe bilele extrase de angajaţii loteriei. Valorile scrise pe aceeaşi linie sunt
separate prin spaţii.

Date de ieșire
Fișierul de ieșire loto.out se vor afişa pe prima linie, separate prin câte un
spaţiu, cele 6 numere obţinute în cutie după modificările făcute de şef, în
ordine crescătoare.

Restricții și precizări
 8 < N < 1000
 Dacă o bilă poate fi înlocuită cu două bile la fel de apropiate de ea, atunci
aceasta se va înlocui cu bila având numărul mai mare.
 Pentru datele de test, atât bila cu numărul cel mai mic, cât şi bila cu
numărul cel mai mare pot fi înlocuite cu alte bile.

Exemplul 1
loto.in
10
231 212 32 123 453 675 1321 54 67 567
212 32 67 567 675 1321

loto.out
54 67 212 453 567 675

Explicație
Şeful a înlocuit bila 32 cu bila 54 şi bila 1321 cu bila având numărul cel
mai apropiat de ea, adică 453.

Exemplul 2
loto.in
12
3 4 6 7 8 9 2 1 10 18 22 26
2 9 3 4 22 6

loto.out
1 3 4 6 9 26

Explicație
Şeful a înlocuit bila 2 cu bila 1. Apoi a înlocuit bila 22 cu bila 26 (18 este la fel
de apropiat ca şi 26 de bila 22, dar 26 este mai mare).

Pb2. Un copil construiește un triunghi cu numerele naturale nenule astfel:

 în vârful triunghiului scrie valoarea 1;
 completează liniile triunghiului de sus în jos, iar căsuțele de pe aceeași
linie de la stânga la dreapta cu numere naturale consecutive, ca în
figurile următoare.

În figura 1 este ilustrat un astfel de triunghi având 5 linii, conținând numerele

naturale de la 1 la 15.
În acest triunghi copilul începe să construiască drumuri, respectând
următoarele reguli:

 orice drum începe din 1;

  din orice căsuță se poate deplasa fie în căsuța situată pe linia următoare
în stânga sa (deplasare codificată cu 1), fie în căsuța situată pe linia
următoare în dreapta sa (deplasare codificată cu 2);
 orice drum va fi descris prin succesiunea deplasărilor efectuate.
De exemplu, drumul ilustrat în figura 2 poate fi descris astfel: 1 2 2 2.

Cerința
Scrieţi un program care rezolvă următoarele două cerințe:
1. citește descrierea unui drum și afișează numărul la care se termină drumul;
2. citește un număr natural nenul K, determină un drum care se termină cu
numărul K pentru care suma numerelor prin care trece drumul este maximă și
afișează această sumă.

Date de intrare
Fișierul de intrare numere17.in conține pe prima linie un număr natural C
reprezentând cerința din problemă care trebuie rezolvată (1 sau 2).
Dacă C este egal cu 1, a doua linie din fișier conține un număr natural N,
reprezentând lungimea drumului, iar a treia linie din fișier conţine descrierea
drumului sub forma a N valori, 1 sau 2, separate între ele prin câte un spațiu.
Dacă C este egal cu 2, a doua linie din fișier conține numărul natural K.

Date de ieșire
Fișierul de ieșire numere17.out va conține o singură linie pe care va fi scris un
singur număr natural. Dacă C=1, va fi scris numărul cu care se termină drumul
descris în fișierul de intrare. Dacă C=2, va fi scrisă suma maximă a numerelor
aflate pe un drum care se termină cu numărul K.

Restricții și precizări
 1 ≤ n ≤ 10000
 1 ≤ K ≤ 10001*10002/2
 Pentru rezolvarea corectă a cerinţei 1 se acordă 40 de puncte; pentru
rezolvarea corectă a cerinței 2 se acordă 50 de puncte. În concurs s-au
acordat 10 puncte din oficiu. Pe site se acordă 10 puncte pentru exemple.

Exemplul 1
numere17.in
1
4
1212
numere17.out
13

Explicație
Cerinţa este 1. Drumul descris are lungimea 4 și trece prin numerele
1,2,5,8,13

Exemplul 2
numere17.in
2
9

numere17.out
19

Explicație
Cerinţa este 2. Suma maximă se obține pe drumul care trece prin numerele
1,3,6,9 (1+3+6+9=19).

Pb3. La ora de matematică distractivă, domnul profesor Numerus propune

elevilor săi să completeze cu numere naturale o grilă cu 6 coloane numerotate
cu literele A, B, C, D, E şi F şi cu un număr infinit de linii. Grila va fi completată
cu numere naturale, începând cu numărul 1. Pe liniile impare completarea se
va face de la stânga la dreapta, iar pe cele pare de la dreapta la stânga. Ultimul
număr de pe o linie va fi identic cu penultimul număr (în sensul completării) de
pe aceeaşi linie.
În figura alăturată aveţi completate primele 7 linii ale grilei.
Deoarece pe tablă sau pe o foaie de hârtie numărul de linii este limitat, deci
grila poate fi efectiv completată doar pentru un număr mic de linii, domnul
profesor Numerus doreşte ca elevii săi să determine, cu ajutorul calculatorului,
imaginea unei anumite linii a grilei şi locul sau locurile pe care se poate afla un
număr natural dat.

Cerinţe:
Deduceţi regula după care se completează linia k a grilei şi scrieţi un program
care să citească numerele naturale k şi n şi care să determine:
a) numerele naturale de pe linia k, vizualizate de la stânga la dreapta;
b) linia pe care se află în grilă numărul natural n;
c) coloana sau coloanele pe care se află în grilă numărul natural n.
Date de intrare
Fișierul de intrare numerus.in conține o singură linie pe care sunt scrise două
numere naturale k şi n, separate printr-un spaţiu.

Date de ieșire
Fișierul de ieșire numerus.out va conține 3 linii:
a) pe prima linie, se vor scrie numerele de pe linia k a grilei;
b) pe a doua linie, se va scrie un număr natural reprezentând linia pe care se
află în grilă numărul natural n;
c) pe a treia linie, se va scrie litera sau literele care reprezintă coloana,
respectiv coloanele pe care se află în grilă numărul natural n; în situaţia în care
avem de afişat două litere acestea se vor afişa cu un spaţiu între ele.

Restricții și precizări
 Numerele k şi n sunt naturale nenule
 5 ≤ k < 200000000
 1 ≤ n ≤ 999999999

Exemplu
numerus.in
10 40

numerus.out
50 50 49 48 47 46
8
AB

Explicație

Pb4.Rămaşi singuri în pădure, Hansel şi Grettel, ştiu că singura lor şansă de

supravieţuire este să găsească şi să intre în Castelul de Turtă Dulce. Poarta
castelului este închisă şi pentru a intra este nevoie de un cuvânt magic şi de un
număr fermecat.
Zâna cea Bună îi vede pe copii şi pentru că vrea să–i ajute le spune:
„Mergeţi tot înainte, iar în drumul vostru o să întâlniţi copaci pe a căror
trunchiuri sunt scrise caractere reprezentând litere sau cifre. Cuvântul magic
este format din toate caracterele literă în ordinea în care apar, dar scrise toate
cu majuscule. Numărul fermecat este cel mai mic număr cu cifre distincte care
se poate forma din caracterele cifră.”

Cerinţe:
Pentru a-i ajuta pe Hansel şi Grettel să intre în Castelul de Turtă Dulce, scrieţi
un program care citeşte un număr natural n, apoi n caractere şi determină:
a) cuvântul magic;
b) numărul fermecat;

Date de intrare
un număr natural n, reprezentând numărul de caractere scrise pe copaci. Pe
cea de a doua linie sunt n caractere separate prin câte un spaţiu, reprezentând
caracterele scrise pe copaci.

Date de ieșire
Fișierul de ieșire magic.out va conținedouă linii:
a) pe prima linie se va scrie un şir de litere mari, reprezentând cuvântul magic;
b) pe a doua linie se va scrie un număr natural cu cifre distincte, reprezentând
numărul fermecat.

Restricții și precizări
 1 ≤ n ≤ 1000
 Caracterele sunt doar cifre sau litere mici ale alfabetului englez.
 Printre cele n caractere se află întotdeauna cel puțin o literă şi cel puţin o
cifră.
 Pe fiecare copac este scris un singur caracter.
 Numărul magic începe întotdeauna cu o cifră diferită de zero.
 Pentru rezolvarea cerinţei a) se acordă 40% din punctaj, pentru cerinţa b)
60% din punctaj.

Exemplul 1
magic.in
6
c255b2

magic.out
CB
25

Explicație
Cel mai mic număr cu cifre distincte ce se poate obţine este 25.

Exemplul 1
magic.in
8
ca50b25d

magic.out
CABD
205

Explicație
Cel mai mic număr cu cifre distincte ce se poate obţine este 205.

Pb5. Programel a fost invitat să dea o proba de angajare la cea mai mare
companie de jocuri din Catania – Brain Games. Sarcina pe ca a primit-o a fost
următoarea:
Scrie un program care identifică mulţimea numerelor bine aşezate dintr-un
şir, apoi identifică cel mai mare număr care se poate obţine ca sumă de
numere distincte din mulţimea determinată şi cel mai mic număr natural nenul,
care nu se poate obţine ca sumă de numere distincte din mulţimea
determinată. Un număr bine aşezat este un număr a cărui valoare coincide cu
indicele poziţiei sale în ordinea citirii.

Date de intrare
În fişierul brain.in se afla pe prima linie un număr natural N, iar pe
următoarea linie, un şir de N numere întregi separate prin spaţiu.

Date de ieșire
 Se va afişa pe prima linie a fişierului brain.out mulţimea numerelor bine
aşezate în ordinea crescătoare a numerelor, separate printr-un spaţiu,
 pe a doua linie cel mai mare număr care se poate obţine ca sumă de
numere distincte din mulţimea determinată la punctul a.
 pe a treia linie cel mai mic număr care nu se poate obţine ca sumă de
numere distincte din mulţimea determinată la punctul a.
Restricții și precizări
 1 < N < 1.000.000;
 Numerotarea poziţiilor din şir porneşte de la 1.
 Se garanteaza existenţa cel puţin a unui număr şi a maximum 100.000
de numere “bine aşezate”.

Exemplul 1:
brain.in
10
1 2 -5 1 3 6 7 -2 9 13

brain.out
12679
25
4

Explicație
Numere bine aşezate sunt: 1 2 6 7 9. Numărul maxim este 25 3(1+2),
8(7+1), 10(1+2+7).……. se pot obţine ca sumă de numere din mulţimea {1, 2,
6, 7, 9} şi 4 este cel mai mic număr care nu se poate obţine ca sumă de
numere distincte din mulţimea determinată.

Exemplul 2:
brain.in
20
1 2 3 0 0 3 7 8 5 7 11 7 7 7 2 3 4 5 1 20

brain.out
1 2 3 7 8 11 20
52
53

Explicație
Cel mai mic număr care nu se poate obţine ca sumă de numere distincte din
mulţimea {1,2,3,7,8,11,20} este 53.