Seminar: Asist. univ. dr. asoc.

: Alexandru-Cosmin Apostol
Introducere în programe de analiză a datelor Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice
cantitative – An universitar: 2019/ 2020 – Semestrul II Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

TUTORAT ONLINE Partea a 2-a (23-29 martie 2020)

1. DEFINIREA ȘI ANALIZA VARIBILELOR MULTIPLE

În cadrul unui chestionar, pe lângă întrebările închise (respondentul selectează o

singură variantă de răspuns), întrebările semi-închise/ semi-deschise, respectiv
întrebările deschise (fără variante prestabilite, care lasă posibilitatea
respondentului de a formula liber un răspuns), mai putem întâlni întrebări închise,
cu alegeri multiple. Cu alte cuvinte, subiectul poate opta pentru una sau mai
multe variante de răspuns – concomitent, în acord cu opiniile, preferințele sau
atitudinile sale.

SITUAȚIE: Ne imaginăm că în cadrul unui studiu despre dotările dintr-o gospodărie

personală avem următorul item:

După cum am discutat la primele întâlniri de seminar, la o asemenea întrebare

trebuie definite 8 variabile (în secțiunea Variable view din SPSS), cu denumire
scurtă (NAME) – q5_1; q5_2; q5_3.......q5_8.

Totodată, pentru fiecare variabilă – de la q5_1 la q5_8, valorile posibile (definite în

coloana VALUES) vor fi: 1.=DA; 2.=NU.

În exercițiul nostru, dorim să cuantificăm doar variabilele care fac trimitere la

produse ce facilitează consumul media (3. Televizor; 4. Computer desktop (PC); 5.
Laptop; 6. Tabletă). În acest sens, am construit o bază de date, denumită
var_mult.sav.

Distribuirea materialului pe internet este strict interzisă. Material pentru uz intern

Pagina 1
Seminar: Asist. univ. dr. asoc.: Alexandru-Cosmin Apostol
Introducere în programe de analiză a datelor Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice
cantitative – An universitar: 2019/ 2020 – Semestrul II Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

În continuare, urmați cu atenție pașii de mai jos:

1. Deschideți baza de date var_mult.sav
2. Observați faptul că în secțiunea Variabile view au fost definite 8 variabile (q5_1.....q5_8),
la care au fost adăugate valorile posibile (Values) – 1. Da, 2. Nu;
3. Treceți în secțiunea Data view. Aici veți observa că au fost introduse 10 cazuri fictive.
4. Pentru a observa procentajele alocate fiecărei variabile, se accesează comanda: ANALYZE –
DESCRIPTIVE STATISTICS – FREQUENCIES. Se mută toate variabilele din stânga în dreapta,
apoi se apasă butonul Ok. Se va deschide o fereastră Output în care veți vedea distribuția
procentajelor: 100% dintre respondenți dețin Frigider și Aragaz, 40% dețin un TV, 30% au un
Computer desktop (PC), 80% un Laptop, 50% o Tabletă, 90% au în propria gospodărie o
Mașină de spălat, în vreme ce 60% au acces la o Centrală termică.
5. În cele ce urmează, ne interesează să însumăm doar acele cazuri care fac referire la dotări
ce permit accesul la servicii media, respectiv TV, Computer desktop – PC, Laptop și Tabletă.
6. Se accesează comanda ANALYZE – MULTIPLE RESPONSE – DEFINE SETS:

Distribuirea materialului pe internet este strict interzisă. Material pentru uz intern

Pagina 2
Seminar: Asist. univ. dr. asoc.: Alexandru-Cosmin Apostol
Introducere în programe de analiză a datelor Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice
cantitative – An universitar: 2019/ 2020 – Semestrul II Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

7. În următoarea fereastră, vom muta din stânga în dreapta, variabilele pe care le dorim
însumate într-un singur set (q5_3, q5_4, q5_5, q5_6), fiind cuantificate doar valorile 1=Da
(opțiunea Dichotomies Counted Value). Noul set va fi denumit pe scurt Media (Name), iar
numele/ eticheta Dotare cu mijloace media (Label). Apoi vom apăsa tasta Add și alegem în
final Close:

8. Apoi, accesăm ANALYZE – MULTIPLE RESPONSE - FREQUENCIES:

Distribuirea materialului pe internet este strict interzisă. Material pentru uz intern

Pagina 3
Seminar: Asist. univ. dr. asoc.: Alexandru-Cosmin Apostol
Introducere în programe de analiză a datelor Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice
cantitative – An universitar: 2019/ 2020 – Semestrul II Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

9. Se va deschide următoarea fereastră, în care vom muta din stânga în dreapta variabila nou
creată $media. În final, vom apăsa OK:

10. În noua fereastră de analiză a rezultatelor (OUTPUT), vom obține următorul tabel:

Distribuirea materialului pe internet este strict interzisă. Material pentru uz intern

Pagina 4
Seminar: Asist. univ. dr. asoc.: Alexandru-Cosmin Apostol
Introducere în programe de analiză a datelor Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice
cantitative – An universitar: 2019/ 2020 – Semestrul II Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Din analiza acestui tabel, se desprind următoarele concluzii:

 4 respondenți dețin un TV, 3 un Computer desktop, 8 au un Laptop, iar 5 dețin o
Tabletă;
 În total au fost selectate 20 de cazuri, deoarece unii au respondenți au optat pentru mai
multe dipozitive concomitent;
 Din totalul de cazuri (N=20), 20% reprezeintă Televizor, 15% din Computer desktop-PC,
40% - Laptop, iar 25% - Tabletă. În coloana Percent of Cases sunt trecute procentajele
discutate deja la pasul 4.

2. STUDIUL LEGĂTURII DINTRE VARIABILE – CORELAȚIA PEARSON –

ASPECTE GENERALE
Observație: Exemplele de aplicații vor fi ilustrate în materialul următor

 Prin intermediul corelației Pearson, se studiază legătura dintre două

variabile cantitative, fiind analizată măsura în care valorile co-variază
(spre exemplu, dacă valorile mari aferente unei variabile determină
obținerea de valori ridicate la a doua variabilă).
 Variabilele cantitative provind dintr-o măsurare efectivă și sunt
exprimate printr-un număr (spre exemplu, vârsta, înălțimea,
temperatura, notele, numărul de copii, venituri ș.a.m.d.)

Interpretări asupra valorilor coeficientului de corelație Pearson:

 Valorile pot fi încadrate doar în intervalul [+1; -1];
 Cu cât o valoare a coeficientul este mai apropiată de +1 sau de -1, cu
atât corelația este mai puternică;
 Valoarea coeficientului plasată în jurul +0,5 sau -0,5 indică o corelație de
intensitate medie;
 Cu cât valoarea coeficientului de corelație este mai apropiată de 0, cu
atât corelația slăbește în intensitate;
 Corelația +1 sau -1 indică o corelație perfectă, iar valoarea 0 indică
faptul că nu există nicio corelație. Mențiune: valorile extreme de 1 sau 0
sunt rar întâlnite;

Distribuirea materialului pe internet este strict interzisă. Material pentru uz intern

Pagina 5
Seminar: Asist. univ. dr. asoc.: Alexandru-Cosmin Apostol
Introducere în programe de analiză a datelor Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice
cantitative – An universitar: 2019/ 2020 – Semestrul II Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

 Semnul din dreptul valorii (minus sau plus), indică sensul corelației –
corelație de sens contrar, dacă obținem o valoare negativă, și corelație
de același sens, dacă obținem o valoare pozitivă;
 Dacă o corelație este puternică (peste +0,6) și de același sens (este o
valoare pozitivă), atunci avem o legătură direct proporțională (ambele
valori cresc concomitent).
 Dacă o corelație este puternică (sub -0,6) și de sens contrar (este o
valoare negativă), atunci avem o legătură invers proporțională (valorile
ridicate ale unei variabile determină obținerea de valori scăzute la a
doua variabilă).

IMPORTANT: Întotdeauna, când vom interpreta un test de corelație,

vom acorda atenție pragului de semnificație, pe care îl vom regăsi în
tabelele generate în Output sub denumirea – Sig. (2-tailed).

Interpretări asupra valorilor pragului de semnificație – Sig (2-tailed):

 Dacă valoarea lui Sig (2-tailed) este sub 0.05 (sau .05, cum apare în
Output), atunci vom avea de-a face cu o corelație semnificativă din
punct de vedere statistic;
 Dacă valoarea lui Sig (2-tailed) este peste 0.05, atunci avem de-a face
cu o corelație nesemnificativă din punct de vedere statistic;

În SPSS, cele două comenzi care vor fi utilizate pentru analiza corelației dintre
varibilele cantitative sunt:

1) ANALYZE – CORELATE – BIVARIATE – atunci când se analizează legătura

dintre două variabile cantitative
2) ANALYZE – CORELATE – PARTIAL – atunci când pe lângă cele două variabile
se introduce o a treia variabilă – variabilă de control și care poate influența
valoarea coeficientului Pearson obținută inițial;

Distribuirea materialului pe internet este strict interzisă. Material pentru uz intern

Pagina 6