Diabetul zaharat defineşte o tulburare metabolică care poate avea etiopatogenie

multiplă, caracterizată prin modificări ale metabolismului glucidic, lipidic şi proteic, rezultate din
deficienţa în insulinosecreţie, insulinorezistenţă sau ambele şi care are ca element de definire
până în prezent valoarea glicemiei.

CLASIFICAREA DIABETULUI ZAHARAT:

 Diabetul zaharat tip 1 (rezultat prin distrugerea celulelor beta pancreatice care conduce de
obicei la un deficit absolut de insulină).
 Diabetul zaharat tip 2 (caracterizat prin deficit progresiv al secreţiei de insulină pe fondul
rezistenţei la insulină,)
 Alte tipuri specifice de diabet, datorate altor cauze (de exemplu anomaliile genetice ale
funcţiei celulelor beta pancreatice, anomalii genetice în acţiunea insulinei, afecţiunile
pancreasului exocrine, afecţiuni endocrine, sau diabetul indus medicamentos sau cauzat
de substanţe chimice).
 Diabetul gestational.

Prevalenţa diabetului zaharat diferă semnificativ în funcţie de populaţia studiată, vârstă, sex,
statutul socio-economic şi stilul de viaţă. Complicaţiile cronice odată apărute scad calitatea vieţii,
capacitatea funcţională, autonomia pacienţilor, cresc numărul zilelor de spitalizare, a
consulturilor medicale şi a cheltuielilor pentru medicaţie. În acelaşi timp pacientul diabetic
devine treptat dezinteresat familial, profesional. Reducerea acestor grave consecinţe ale
diabetului zaharat este posibilă prin: depistarea precoce activă a persoanelor cu diabet zaharat în
grupurile populaţionale cu risc, tratarea pacienţilor odată diagnosticaţi conform protocoalelor
terapeutice bazate pe evidenţe internaţionale, prevenirea instalării complicaţiilor cronice şi a
agravării lor prin screening-ul sistematic al complicaţiilor şi tratamente specifice în cazul
agravării complicaţiilor cronice, în colaborare cu specialiştii cardiologi, nefrologi, neurologi,
oftalmologi. Îngrijirea pacienţilor diabetici impune de asemenea asistenţă psihologică,
ameliorarea inserţiei familiale, sociale, profesionale.

 Boala cardiovasculară reprezintă principala cauză de morbiditate şi mortalitate la

pacienţii cu diabet. Afecţiunile frecvente care coexistă cu diabetul zaharat tip 2
(hipertensiunea arterială şi dislipidemia) sunt factori de risc recunoscuţi pentru boala
cardiovasculară iar diabetul reprezintă un risc independent în sine.
 Retinopatia diabetică este o complicaţie specifică diabetului zaharat, prevalenţa sa
fiind asociată cu durata de evoluţie a diabetului. Pe lângă durata diabetului alţi factori
 de risc sunt reprezentaţi de hiperglicemia cronică, prezenţa nefropatiei şi
hipertensiunea arterial
 Afectarea sistemului nervos periferic, somatic şi vegetativ, este una dintre cele mai
frecvente complicaţii cronice ale diabetului zaharat. Neuropatiile diabetice sunt
heterogene, cu manifestări clinice diverse
 Boala renală diabetică (BRD) este prezentă la 20 - 40% din pacienţii cu o durată de
evoluţie a diabetului > 15 ani şi reprezintă cauza principală de deces în diabetul
zaharat tip 1. S-a constatat că mai mult de 40% din cazurile noi de insuficienţă renală
cronică evidenţiate anual sunt datorate diabetului

Pacientul din ţara noastră depistat cu diabet zaharat este îndrumat către un medic
diabetolog, pentru evaluare iniţială și iniţiere tratament antidiabetic.
Tratamentul specific bolnavilor cu diabet zaharat se iniţiază de medicul specialist
diabetolog sau de medicul cu competenţă/atestat în diabet și poate fi continuat pe baza scrisorii
medicale de medicii desemnaţi. Medicii desemnaţi sunt medici specialiști (medicină internă,
medicină de familie). Medicii de familie desemnaţi, în baza hotărârii Unităţii Judeţene pentru
Implementarea Programului Naţional de Diabet Zaharat, în situaţia în care există un deficit de
medici diabetologi sau cu competenţă în diabet, nutriţie și boli metabolice la nivel judeţean, pot
prescrie, în baza scrisorii medicale, numai medicamente antidiabetice orale (ADO).
Pentru a putea continua prescrierea ADO, medicul de familie are nevoie de reînnoirea scrisorii
medicale de la diabetolog la șase sau la 12 luni, ceea ce uneori este un inconvenient, mai ales
pentru pacienţii din mediul rural. În cadrul consultaţiilor de evaluare semestrială a pacientului cu
diabet, medicul de familie evaluează starea de sănătate a bolnavului printr-o anamneză cu
întrebări clare, ţintite, examinează pacientul, evaluează afectarea organelor-ţintă, îi examinează
picioarele, măsoară tensiunea arterială, pulsul, circumferinţa abdominală, greutatea,determină
IMC, evaluează riscul cardiovascular.

Medicii de familie și medicii specialiști desemnați în derularea programului au obligația de a

trimite pacienții cu diabet zaharat la cel puțin două consultații de control pe an la medicul
de specialitate sau cu competență în diabet, nutriție și boli metabolice, conform schemei
terapeutice inițiate și calendarului planului de monitorizare precizat de către acesta.

Medicul de familie are următoarele responsabilități:

a) să asigure efectuarea depistării diabetului zaharat, prin efectuarea glicemiei
b) să îndrume bolnavul, în cazul unei valori patologice a glicemiei, cu bilet de trimitere la
medicul de specialitate sau cu competență în diabet, nutriție și boli metabolice, pentru
stabilirea diagnosticului și eventuala includere în program
c) să consemneze în fișa de consultație medicală, la primirea confirmării diagnosticului prin
scrisoare medicală, diagnosticul complet, regimul igieno-dietetic și de activitate,
 termenele (calendarul) la care se vor efectua examenele medicale de control clinic și
paraclinic, schema terapeutică - planul de monitorizare
d) să ia bolnavul în evidență pentru tratament și monitorizare continuă, completând toate
datele necesare Registrului Național de Diabet Zaharat transmise prin intermediul
registrului județean de diabet zaharat, în ordine cronologică, prin softul certificat și
dedicat acestuia;
e) să întrețină baza de date printr-un soft dedicat numai după ce acesta va fi certificat,
instalat și funcțional, prin care va raporta activitatea componentei județene a Registrului
Național de Diabet Zaharat
f) să prescrie medicația conform schemei terapeutice stabilite în scrisoarea medicală de
către medicul de specialitate sau cu competență în diabet, nutriție și boli metabolice și să
o consemneze în fișa bolnavului;
g) să supravegheze bolnavul în respectarea regimului igieno-dietetic și de activitate prescris
și să urmărească ca acesta să se prezinte la examenele medicale de control potrivit
calendarului stability
h) să trimită bolnavul cu scrisoare medicală la medicul de specialitate sau cu competență în
diabet, nutriție și boli metabolice, la cel puțin două consultații de control pe an sau ori de
câte ori apare necesitatea modificării schemei de tratament

Bibliografie:

https://extranet.who.int/ncdccs/Data/ROU_D1_Ghid%20Diabet%2012_8292_6021.pdf

https://www.viata-medicala.ro/dosar/monitorizarea-pacientului-diabetic-la-medicul-de-
familie-15215

https://lege5.ro/Gratuit/geydanjuga/norma-tehnica-privind-modul-de-acordare-a-
consultatiilor-si-prescrierea-tratamentului-in-cadrul-programului-national-de-diabet-zaharat-
si-responsabilitatile-participantilor-la-program-din-31082006