MODULUL

EDUCAȚIE
PENTRU
SĂNĂTATE

1
 Educaţia pentru prevenirea afecţiunilor respiratorii

- menţinerea unei bune poziţii a corpului

- poziţia încovrigată împiedică ventilaţia pulmonară

- practicarea exerciţiilor fizice, a sportului

- înotul este un mijloc eficient de reglare a respiraţiei

- tratamentul deformărilor musculo-scheletice din regiunea toracică (scolioza)

- evitarea fumatului

- nicotina provoacă vasoconstricţie a vaselor coronariene şi periferice

- evitarea consumului de alcool şi droguri

- acestea inhibă centrii respiratori

- evitarea mediului poluant

- alergenii, fumul, substanţe toxice sunt iritante pentru mucoasa căilor respiratorii

- evitarea respiratului pe gură în anotimpul rece şi umed

- evitarea contactului cu persoane care prezintă afecţiuni respiratorii

- evitarea aglomerărilor în epidemiile virale

- tratamentul precoce al afecţiunilor căilor respiratorii superioare

- tratamentul afecţiunilor care au răsunet şi asupra aparatului respirator

- anemie

- insuficienţă cardiacă

- infecţii

- combaterea obezităţii

- obezitatea duce la reducerea expansiunii cutiei toracice. obezii sunt receptivi la infecţii
respiratorii deoarece plămânii nu se dilată în întregime şi secreţiile nu sunt mobilizate. În caz de
imobilizare la pat prezintă risc crescut de pneumonie hipostatică.

2
 Educația pentru prevenirea afecțiunilor cardio-
vasculare

- asanarea focarelor de infecţie din organism

- alimentaţie echilibrată. fără exces de sare şi grăsimi, aport de vitamine

- combaterea obezităţii

- regim de viaţă echilibrat

- evitarea consumului de alcool, cafea

- suprimarea fumatului

- executarea de exerciţii fizice zilnic, plimbări în aer liber

- evitarea stresului psihic

- regim de viaţă echilibrat, alternând perioadele de activitate cu perioadele de repaus

- controlul periodic al TA

- tratarea afecţiunilor cronice

Pentru evitarea afecţiunilor vaselor periferice:

- evitarea staţionatului excesiv în picioare

- purtarea de încălţăminte comodă

- evitarea purtării de îmbrăcăminte strâmtă, care stânjneşte circulaţia

Educația pentru prevenirea afecțiunilor digestive

Măsuri de profilaxie primară

-vizează reducerea numărului de cazuri noi de îmbolnăvire

-constau în:

-dispensarizarea persoanelor cu risc crescut ,persoane cu teren ulceros (descendenţi din

familii în care unul sau ambii părinţi au ulcer gastro-duodenal)
3
 -dispensarizarea persoanelor cu simptome nespecifice

-educarea populaţiei privind igiena buco-dentară(dentiţie bună care să asigure masticaţia)

-educarea populaţiei privind igiena alimentară:

-alimentaţie echilibrată cantitativ şi calitativ

-pregătirea alimentelor-fără exces de condimente,fierbinţi sau reci

-orarul alimentaţiei-mese regulate

-igiena psiho-nervoasă-servirea mesei în condiţii de relaxare nervoasă

-educarea populaţiei privind abandonarea obiceiurilor dăunătoare:

-alcoolismul,fumatul,care favorizează apariţia bolilor de stomac şi ficat

Măsuri de profilaxie secundară

-urmăresc ca în evoluţia bolilor digestive deja existente să nu apară complicaţii grave.

-se realizează prin dispensarizarea bolnavilor digestivi(bolnavi cu ulcer gastric sau duodenal,
hepatită cronică)

Măsuri de profilaxie terţiară

-se realizează prin acţiuni destinate diminuării incapacităţilor cronice ,de reducere a
invalidităţilor funcţionale ale bolnavilor (gastrectomie,gastrostomie,anus iliac)

Educația pentru prevenirea afecțiunilor de nutriție și

metabolice

Măsuri de profilaxie primară

- educarea populaţiei pentru a evita supraalimentaţia şi sedentarismului-factori de risc ai

obezităţii

- dispensarizarea persoanelor cu risc constituţional

- asigurarea unei alimentaţii echilibrate, fără exces de proteine, glucide sau lipide

Măsuri de profilaxie secundară

- bolnavii cu obezitate vor fi educaţi să respecte regimul alimentar hipocaloric, să folosească

mişcarea ca mijloc de păstrare a greutăţii normale corporale

4
- persoanele subnutrite vor fi educate să consume o cantitate suficientă de alimente, pentru a
preveni complicaţiile boli

- evitarea excesului de proteine (carne) la persoanele cu gută

- dispensarizarea persoanelor cu boli de nutriţie şi metabolism, control clinic şi biologic pentru a

sesiza apariţia complicaţiilor

Măsuri de profilaxie terţiară

- prevenirea agravării complicaţiilor cardiace şi respiratorii la obezi

- prevenirea instalării insuficienţei renale cronice la persoanele cu gută şi/sau complicaţii renale

Educația pentru menținerea eliminării urinare adecvate

și prevenirea afecțiunilor la nivelul aparatului renal

- dobândirea obişnuinţelor corecte de eliminare

- evitarea inhibării reflexului de micţiune (produce distensia vezicii, stază urinară care
favorizează formarea de calculi)

- asigurarea unui aport corespunzător de lichide

- evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxice, fără prescripţie medicală

- toaleta regiunii perineale pentru a evita pătrunderea microorganismelor în tractul urinar

(infecţie urinară)

- tratarea corespunzătoarea a anginei streptococice

- evitarea aportului excesiv de săruri minerale (alimente, apă minerală)

- cunoaşterea factorilor favorizanţi în apariţia şi evoluţia afecţiunilor renale: oboseala, frigul,

umezeala, traumatismele, agenţii toxici, afecţiuni cardiovasculare

- creşterea tonusului muşchilor perineali şi abdominali prin exerciţii fizice pentru favorizarea
contracţiilor vezicii şi a sfincterelor externe ale uretrei

- evitarea excesului de proteine şi sare care suprasolicită funcţional rinichiul

5
 Educația pentru prevenirea afecțiunilor locomotorii

Alimentaţie echilibrată

- unii factori nutriţionali au efect asupra troficităţii cartilagiului (acizii graşi nesaturaţi)

- o alimentaţie hiperglucidică duce la o creştere a greutăţii corporale constituind un factor

determinant şi agravant al afectării articulaţiilor portante
Evitarea sedentarismului

- inactivitatea duce la scăderea amplitudinii mişcării şi la scăderea forţei musculare

Evitarea efortului fizic excesiv

- efortul fizic excesiv duce la apariţia tendinitelor, a durerilor musculare

Evitarea frigului

- expunerea prelungită la frig poate exacerba focare de infecţie latente

Respectarea unor reguli înaintea efortului fizic

- antrenarea progresivă

- încălzirea înainte de efortul progresiv

- oprirea periodică a efortului pentru recuperare

Poziţionare corectă în timpul unor activităţi

- ridicarea unei greutăţi de jos cu ambele mâini şi cu genunchii întinşi constituie factor agresiv
pentru coloana vertebrală
Menţinerea posturii şi aliniamentului corect al corpului

- se previn în acest fel deviaţiile coloanei vertebrale

Tratarea deviaţiilor coloanei vertebrale şi a altor deficienţe încă din copilărie

Tratamentul infecţiilor microbiene şi virale

Evitarea mersului prelungit pe teren accidentat

- previne agravarea suferinţelor şoldului

Evitarea ortostatismului prelungit

- se protejează articulaţiile portante, oasele şi muşchii schetetici

Purtarea de încălţăminte adecvată şi comodă

6
Menţinerea capacităţii de efort prin mers pe jos, activităţi sportive, exerciţii fizice sau
regularitate

Evitarea traumatismelor

- montarea de bare pe pereţii laterali şi îndepărtarea obstacolelor pentru bolnavii cu tulburări de

vedere, vârstnici, cu tulburări de echilibru

- folosirea covoarelor antiderapante în jurul toaletei şi în cada de baie

- purtarea echipamentului de protecţie adecvat

- prevenirea accidentelor rutiere, casnice

Evitarea factorilor care contribuie la apariţia osteoporozei

- dietă bogată în Ca, fumat, consum excesiv de cafea, exces de proteine

Educaţia pentru sănătate pentru prevenirea bolilor

endocrine

- prevenirea şi tratamentul corect a bolilor infecţioase, mai ales a celor cronice care sunt
incriminate în etiologia unor afecţiuni endocrine (hipertiroidie,hipotiroidie, insuficienţă
hipofizară sau cortico-suprarenaliană, sindrom apofizo-genital)

-tratarea şi supravegherea persoanelor cu traumatisme cranio-cerebrale care ar putea interesa

talamusul şi glanda hipofiză (nanism hipofizar, insuficienţă hipofizară, sindromul adipozo-
genital, diabet zaharat)

- luarea în evidenţă precoce a gravidei şi supravegherea ei permanentă, tratarea tuturor bolilor

mamei., prevenirea toxemiei gravidice şi alimentaţia corectă, în timpul sarcinii scad posibilitatea
apariţiei unor boli endocrine (hipotiroidia, sindromul Cushing)sau a declanşării diabetului
zaharat cu manifestări atipice.

- asistarea corectă a naşterii, evitarea travaliului prelungit, a hemoragiei, mobilizarea precoce a

lăuzei pentru prevenirea trombozei. În perioada lăuziei asistenta va supraveghea atent lăuza la
domiciliu pentru depistarea la timp a semnelor insuficienţei hipofizare (hipogalactie, agalactie,
scădere în greutate)-vor fi aduse la cunoştinţa doctorului
- administrarea iodului (sare iodată) în regiunile guşogene şi supravegherea populaţiei pentru
respectarea sfaturilor (mai ales mama şi copilul) pentru prevenirea mixedemului congenital care
are grave complicaţii asupra dezvoltării neuro-psihice a copilului.

7
-sfat genetic pentru părinţii cu boli endocrine cu posibilă transmitere ereditară (diabet zaharat şi
insipid, hiperparatiroidism ) sau care au între rudele de gradul I persoane cu astfel de afecţiuni,
informându-i asupra riscurilor şi lăsându-le posibilitatea de a decide.

- alimentaţie raţională, bogată în Ca, evitarea excesului alimentar, favorizarea mişcării

(hipoparatiroidism, tetanie, sindrom adipozo-genital, boala Cushing, diabet zaharat)

-evitarea surmenajului, a traumelor psihice, a emoţiilor intense , prelungite (hipertiroidism,

sindrom Cushing, tetanie)

- cunoaşterea şi depistarea unor manifestări care ar putea atrage atenţia asupra instalării unor boli
endocrine (gigantism, acromegalie, boala Addison, sindromul adipozo-genital)

- supravegherea bolnavului cu afecţiuni endocrine, educarea acestora şi a familiilor lor pentru

cunoaşterea şi respectarea tratamentului a unui regim de viaţă adecvat în vederea reintegrării
socio-profesionale şi familiale, pentru a duce o viaţă cât mai normală

- creşterea adresabilităţii populaţiei către sectorul sanitar

Eucația pentru sănătate pentru prevenirea bolilor

sanguine

Măsuri de prevenire primară

- educaţia populaţiei pentru a avea o alimentaţie completă, cu fructe şi zarzavaturi proaspete şi

carne

- administrarea de Fe la gravide în a doua parte a sarcinii şi la bolnavii cu gastrectomie pentru

prevenirea anemiei

- tratamentul parazitozelor intestinale (ascoridioză, giardioză)

- prevenirea accidentelor care produc lezări ale vaselor şi hemoragii acute

- acordarea de sfaturi genetice la bolnavii cu hemofilie

Măsuri de prevenire secundară

- bolnavul hemofilic din copilărie este educat:

- să evite traumatismele şi deci apariţia hematoamelor

- să limiteze administrarea medicamentelor prin injecţii şi extracţiile dentare

- să ştie să-şi acorde primul ajutor în caz de plăgi-pansament compresiv şi aplicarea de

trombină pe plagă

8
 - în cazul intervenţiei chirurgicale se administrează plasmă cu 8 ore înainte şi după actul
chirurgical

- bolnavul cu anemie cronică va fi dispensarizat, urmând tratament medicamentos recomandat şi

prezentându-se la controale periodice

Măsuri de prevenire terţiară

- reorientarea profesională a bolnavilor cu boli hematologice

- îndrumarea bolnavului cu anchiloze în poziţii vicioase, ca urmare a hemartrozelor pentru

tratamente ortopedice de corectare

Educația pentru sănătate în vederea prevenirii bolilor

reumatismale

Măsuri de profilaxie primară

Pentru prevenirea RAA
- efectuarea controalelor la unităţile de îngrijire a copiilor (creşe, leagăne, grădiniţe) pentru
depistarea purtătorilor sănătoşi de streptococ β hemolitic prin examen bacteriologic al exudatului
faringian

- depistarea purtătorilor de infecţii streptococice acute şi tratarea lor corectă

Pentru prevenirea artrozelor

- educaţia populaţiei pentru o alimentaţie echilibrată, care să determine păstrarea greutăţii

corporale ideale şi să prevină tulburări metabolice

- evitarea factorilor traumatici şi a celor mecanici-posturi vicioase, suprasolicitări fizice

- acordarea unei atenţii deosebite tuturor persoanelor cu dureri lombare

Măsuri de profilaxie secundară

Educarea persoanelor cu diferite forme de reumatism pentru:

- prezentarea la controale periodice clinice şi de laborator (în RAA-ASLO)

- evitarea factorilor climatici-frig, umezeală care favorizează apariţia puseelor acute ale bolilor
degenerative reumatismale

- tratarea corectă a bolilor metabolice şi endocrine

- evitarea ortostatismului prelungit şi a eforturilor fizice mari

- efectuarea tratamentului medicamentos şi fizioterapic de recuperare

9
 Măsuri de profilaxie terţiară
Se adresează persoanelor care prezintă infirmităţi- sechele invalidante

- învăţarea bolnavului cu coxartroză să folosească baston de sprijin

- pregăteşte bolnavul pentru intervenţia chirurgicală ortopedică corectivă (proteze de şold, de

genunchi)

- recomandarea de noi profesiuni. pentru bolnavul cu poliatrită reumatoidă, spondilită

anchilozantă, pentru reintegrarea lor socială

Prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale

Amplasarea bolnavului cu boli contagioase

- într-un salon se vor îngriji numai bolnavii cu acelaşi diagnostic

- cazurile grave se izolează în camere individuale

Asigurarea condiţiilor optime de spitalizare şi de îngrijire

- saloane mici cu 4 paturi

- condiţii de perfectă curăţenie

- cu mobilierul strict necesar (fără perdele şi covoare)

- la bolnavii cu stare gravă:

- pat cu saltea antiescară, eventuali colaci de cauciuc

- schimbarea poziţiei în pat la 2 ore

- se vor efectua mişcări active şi pasive ale membrelor

- va fi servit la pat cu ploscă şi urinar (individual)

- dezinfecţia curentă şi terminală este foarte importantă

- bolnavii vor fi externaţi doar după sterilizarea completă (în perioada de convalescenţă ei
elimină germeni)

Supravegherea bolnavilor şi recunoaşterea precoce a complicaţiilor

- supravegherea funcţiilor vitale

- urmărirea durerii şi scaunului (evacuarea lor în caz de retenţie)

- va semnala doctorului apariţia semnelor unor complicaţii: contracţii, convulsii, dispnee,

paralizie, tulburări de vorbire, de deglutiţie şi de vedere
10
- se vor supraveghea permanent bolnavii cu complicaţii

Adaptarea sarcinilor de îngrijire a bolnavilor la faza evolutivă în care se găseşte bolnavul

- în perioada prodromală gradul de infecţiozitate este mare (deşi simptomele nu sunt alarmante)-
prevenirea infecţiilor intraspitaliceşti şi conservarea forţei de apărare a organismului
- în perioada de stare:

- susţinerea forţei de apărare a organismului

- recunoaşterea şi prevenirea complicaţiilor

Prevenirea diseminării infecţiei şi mobilizarea forţei de apărare a organismului

- bolnavii sunt expuşi infecţiilor secundare prin scăderea forţei de apărare a organismului

- se asigură condiţii de igienă a mediului corespunzătoare, igienă corporală

- la bolnavii cu leziuni cutanate-lenjerie sterilă

- îngrijirea mucoasei bucale-curăţarea mecanică-cu un tampon de vată fixat pe porttampon se

îndepărtează depozitele apoi se badijonează cu glicerină boraxată (dacă urmează un tratament cu
antibiotice se adaugă şi un antifungic ) bolnavul va face spălături bucale cu infuzie slabă de ceai
de muşeţel sau o soluţie de acid boric

- îngrijirea mucoasei faringiene-mai ales în bolile însoţite de angine. Se face prin gargară sau
spălături cu ceai de muşeţel (gargară de 4-5 ori/zi sau spălătura cu un irigator)

- îngrijirea mucoasei nazale-se protejează prin instilaţii cu protargol. Crestele se înlătură prin
spălătură cu soluţie călduţă de ser fiziologic sau ceai de muşeţel

- îngrijirea mucoasei conjunctivale-spălare la nevoie cu soluţie de acid boric sau ceai de muşeţel

- îngrijirea mucoasei genitale-spălături vaginale cu ceai de muşeţel

Alimentaţia
- raţională-atât calitativ cât şi cantitativ

- medicaţia corespunzătoare, vitaminizarea, transfuziile de plasmă şi sânge-susţin forţele de

apărare ale organismului

Prevenirea infecţiilor intraspitaliceşti

- în spital este bine ca bolnvii noi internaţi să fie ţinuţi în carantină (în spitalizările de lungă
durată)

- prevenirea infecţiilor transmise prin vectori (tifos) se face prin deparazitarea bolnavului la
internare

- prevenirea infecţiilor transmise pe cale parenterală-hepatita virală acută, sifilis, SIDA-

sterilizarea corectă a instrumentelor şi materialelor folosite şi utilizarea de materiale de unică
folosinţă

11
- prevenirea infecţiilor transmise pe cale digestivă-respectarea regulilor de igienă spitalicească

- personalul medical va efectua examene periodice pentru depistarea purtătorilor de germeni

- control bacteriologic al suprafeţelor în mod regulat.

Profilaxia și combaterea bolilor infecto-contagioase

Măsuri de prevenire faţă de sursa de infecţie

1. Măsuri faţă de persoane:

- depistarea şi îngrijirea tuturor surselor de infecţie (examen periodic, triaj epidemiologic)

- educaţie sanitară

- izolarea şi tratarea bolnavilor, contacţilor, suspecţilor (purtătorii de infecţii aerogene vor fi

scoşi din colectivităţile de copii, iar cei purtători de infecţii digestive nu vor manipula alimente)

- uneori contacţii pot fi protejaţi prin administrarea de γ globuline, vaccinare sau seroprofilaxie

- anihilarea surselor de infecţie

- controlul medical al personalului din sectorul alimentar, din colectivităţile de copii şi din
sectorul de igienă comunală

2. Măsuri faţă de animale

- distrugerea rozătoarelor

- vaccinarea

- deparazitare

- sacrificarea animalelor

Măsuri faţă de căile de transmitere

- metode de dezinfecţie mecanică-spălare, aspirare mecanică a prafului, filtrare, ultrasunete

- metode fizice şi chimice de dezinfecţie şi sterilizare (căldură, antiseptice, soluţii dezinfectante)

- prin dezinfecţie şi deratizare

Pentru bolile infecţioase transmise pe cale directă

- evitarea contactului cu bolnavi şi produse infecţioase

12
- măsuri mecanice de dezinfecţie imediată (spălare cu apă şi săpun) aplicări locale de
dezinfectante, cauterizări (muşcătura de animal turbat), excizii chirurgicale (tetanos), aplicări
locale sau generale de antibiotice

Pentru bolile transmise pe cale indirectă

- transmise pe cale aerogenă

- ieşire repetată

- dezinfecţia aerului

- transmise pe cale digestivă

- igienă personală

- evitarea contaminării apei

- dezinfecţia apei

- canalizare corespunzătoare

- interzicerea folosirii apei de râu

- control bacteriologic periodic (coproculturi) la persoane care lucrează la instalaţiile

centrale de apă, în industrie, comerţ alimentar, instituţii de copii

- în caz de epidemii-se folosesc apă fiartă şi răcită

- colectarea şi îndepărtarea corectă a resturilor alimentare, dejecţiilor transmise prin

vectori-distrugerea vectorilor-muşte, gândaci de bucătărie, ploşniţe, păduchi, căpuşe şi a
rozătoarelor prin dezinfecţii, deparazitare, deratizare

- dezinsecţia

Măsuri pentru protecţia masei receptive

1. Profilaxia specifică

- imunizare activă-vaccinoprofilaxia (BCG, antipoliomielitic, antidifteric, antipertusis,

antirujeolic, contra HBV) → formarea de anticorpi

- imunizarea pasivă

- administrarea de seruri sau imunoglobine ce conţin anticorpi gata formaţi

- conferă imunitate imediată, de scurtă durată

2. Profilaxia nespecifică

- prin cură de aer, apă, soare, vitaminoterapie, administrarea de microelemente (Ca, Mg, K)

13
- chimioprofilaxia-administrarea de antibiotice şi chimioterapie pentru persoanele receptive la
unele infecţii

Măsuri ce trebuie luate pentru limitarea propagării bolilor infecţioase respiratorii

- pacienţii şi familia vor fi informaţi despre boală, transmiterea , prevenirea şi tratamentul ei

- bolnavul se izolează

- persoanele ce intră în contact cu bolnavul trebuie să poarte halat şi mască de protecţie

- persoanele trebuie să-şi spele mâinile înainte şi după ieşirea din salon sau după contactul cu un
obiect sau material contaminat

- bolnavul să folosească batista de unică folosinţă

- bolnavul să-şi acopere gura şi nasul cu batista în caz de strănut şi tuse

- folosirea metodelor umede de curăţenie

- aerisirea camerelor de mai multe ori pe zi

Educaţia pacientului
Pentru prevenirea contaminării alimentelor şi transmiterea bolilor infecto-contagioase cu cale
de transmitere digestivă

- să evite consumul de maioneză, creme preparate din ouă de raţă-păstrate în condiţii

necorespunzătoare de temperatură

- să evite consumarea alimentelor suspecte prin control organoleptic

Educația pentru sănătate pentru prevenirea bolilor oto-

rino-laringologice

Măsuri de profilaxie primară

- măsuri pentru fortificarea organismului prin sport şi activităţi în aer liber

- asigurarea unui mediu curat, nepoluat cu praf şi substanţe chimice în oraşe şi la locul de muncă

- învăţarea suflării corecte a nasului

- umezirea aerului din încăperi, saloane, locuinţe

- asigurarea unei temperaturi constante de 16-18°C în încăperi

- evitarea substanţelor iritante ale căilor respiratorii superioare: alcool, tutun, condimente

14
- folosirea aspiratoarelor de praf, ventilatoarelor şi măştilor de protecţie la locurile de muncă cu
praf şi pulberi

- folosirea de căşti pentru amortizarea zgomotelor de către persoanele expuse profesional

zgomotelor puternice şi trepidaţiilor (cazangii, lăcătuşi, telefoniste)

- efectuarea de controale periodice ale auzului

Măsuri de profilaxie secundară

- depistarea tuturor îmbolnăvirilor acute ale nasului, gâtului şi urechii şi tratarea lor corectă
pentru prevenirea cronicizării şi a unor infirmităţi (surditate, tulburări de fonaţie şi respiraţie)

- tratarea corectă a rinofaringitelor sugarului pentru prevenirea otitelor

- reeducarea vorbirii şi auzului la persoanele cu suferinţe ale urechii

Măsuri pentru prevenire terţiară

- îndrumarea persoanelor cu surditate medie pentru protezare auditivă

- educarea pacientului purtător de proteză cum să o utilizeze pentru a se adapta progresiv la

mediul sonor

- educarea anturajului pentru a susţine psihic pacientul cu hipoacuzie

- examinarea periodică a hipoacuzicului pentru a se aprecia din timp accentuarea surdităţii şi

necesitatea schimbării protezei

Educația pentru sănătate pentru prevenirea bolilor

oculare

Măsuri de prevenire primare

Educaţia populaţiei pentru îngrijirea ochilor:

- spălarea cu apă curată zilnic, mai frecvent dacă se lucrează în mediu cu praf

- nu se duce mâna murdară la ochi

- nu se îndepărtează corpii străini oculari de către persoane necalificate

- folosirea obiectelor individuale pentru toaleta feţei

- nu se vor freca ochii deoarece se produc mici traumatisme ale conjunctivei şi corneei

- controlul prenatal al gravidei pentru prevenirea conjunctivitei gonococice a nou-născutului

15
 Igiena vederii

- sursa de lumină trebuie să vină din partea stângă în timpul scrisului, cititului şi lucrului

- distanţa pentru scris-citit trebuie să fie de 25-30 cm

- lumina artificială trebuie să fie focalizată pe hârtia de scris-citit

- când este soare puternic sau zăpadă strălucitoare să se poarte ochelari fumurii

- persoanele care execută activitate migăloasă, de fineţe, ce necesită concentrarea vederii, vor
face pauze, din timp în timp, privind la distanţă

- persoanele care lucrează la sudură vor purta ochelari de protecţie

- vizionarea spectacolelor de televiziune nu se va face în camere întunecoase iar distanţa pentru

privit va fi de 2-5 metri, ecranul televizorului fiind aşezat la înălţimea ochiului

- se recomandă alimentaţie completă, cu respectarea necesarului zilnic de proteine, vitamina C,

A, B.

- examenul periodic al vederii pentru pacienţii cu boli generale (diabet zaharat, HTA)

- îndrumarea către oftalmolog a persoanelor cu cefalee repetată

Măsuri de prevenire secundară

În cazul infecţiilor ochiului:

- îndrumarea pacientului către medicul specialist pentru a trata în mod corect aceste infecţii
- educarea pacientului să evite transmiterea infecţiei şi la ochiul sănătos sau la alte persoane

În cazul dificienţelor de vedere

- educarea pacienţilor care necesită corectarea vederii cu ochelari să-i poarte conform
prescripţiilor (permanent sau numai pentru scris-citit). Pentru copii ochelarii vor avea rame
colorate, atrăgătoare şi va avea grijă să nu-şi spargă ochelarii generând accidente grave.

- învăţarea pacienţilor să-şi cureţe ochelarii-lentilele, ştergîndu-le cu material moale pentru a

preveni zgârierea lor

- dispensarizarea pacienţilor cu defecte de vedere

- periodic pacientul se prezintă la control pentru a stabili necesitatea schimbării lentilelor

- îndrumarea părinţilor a căror copii prezintă strabism să se prezinte la medicul oltalmolog

- învăţarea purtătorilor de lentile de contact să le folosească numai cât e necesar, să le scoată în

timpul nopţii, nu le vor folosi în medii cu pulberi sau praf

Măsuri de profilaxie terţiară

- educarea pacienţilor cu diferite afecţiuni de vedere să nu desfăşoare o activitate care să
suprasolicite vederea
16
- îndrumarea pentru intervenţii chirurgicale a pacienţilor cu cataractă în vederea corectării
vederii

- reintegrarea socială şi profesională a ambliopilor prin îndrumarea către profesii ca maseur,

cartonar (scăderea vederii fără cauză organică aparentă)

Educația pentru sănătate pentru prevenirea

afecțiunilor dermatologice

1. Evitarea factorilor declanşatori sau favorizanţi

- leziuni contagioase, agenţi iritanţi, microorganisme, traumatisme, expunere prelungită la raze

solare, înţepături de insecte

2. Igiena:

- tegumentelor, mucoaselor, anexelor pielii şi a lenjeriei de corp

3. Alimentaţia

- echilibrată, evitând alimentele alergice

4. Hidratarea

- corespunzătoare pentru a preveni uscarea pielii şi pruritul

5. Prezentarea la doctor la observarea unei leziuni

6. Evitarea autotratării

Educația pentru sănătate pentru prevenirea

afecțiunilor neurologice

- în perioada embrionara sifilisul, alcolismul parintilor, rubeola mamei pot leza creierul fragil al
copilului

- sifilisul trebuie tratat la timp si înainte de conceperea copilului

- sa nu se abuzeze de alcool, mai ales în timpul conceptiei copilului

- mama sa se fereasca de boli în timpul sarcinii si sa respecte regimul dietetic

17
- nasterea sa se faca în unitati spitalicesti

- control periodic al acuitatii vizuale, a TA

- tratarea HTA

- evitarea stresului emotional si a oboseli fizice

- alterarea perioadelor de activitate cu cele de repaus

- evitarea expunerii la caldura excesiva

Educația pentru sănătate pentru prevenirea bolilor psihice

- igiena sarcinii: evitarea traumelor psihice, stărilor tensionale, alcoolului, tutunului, drogurilor şi
medicamentelor

- asigurarea unui climat familial cald, afectuos, echilibrat pentru o bună dezvoltare psihică a
copilului

- abordarea adolescenţilor cu înţelegere şi sfaturi competente în timp util pentru a evita

deprinderile neigienice, dăunătoare dezvoltării psihice (alcool, droguri)

- asigurarea unei atmosfere de înţelegere şi respect în familie şi la locul de muncă, evitarea

conflictelor şi stărilor tensionale

- informarea tinerilor căsătoriţi asupra cerinţelor vieţii de familie, pentru a evita traumele psihice
ulterioare (divorţ)

- orientarea profesională conform aptitudinilor şi dorinţei individului, pentru a evita traumele

legate de schimbarea locului de muncă sau recalificare

- pregătirea pentru schimbări fiziologice sau evenimente din viaţă (pensionare, menopauză),
pentru a evita stările depresive, sentimentul de inutilitate, nervozitate

- evitarea surmenajului psihic

- regim de viaţă echilibrat: alternarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus, activitate

reconfortantă, recreativă

- evitarea consumului de alcool, droguri, cafea în exces, condimente

- tratarea precoce a afecţiunilor organice ( endocrine, metabolice, renale, cardiace, neurologice)

18
BIBLIOGRAFIE
Lucreția Titircă – Manual de îngrijiri speciale acordate pacienților de asistenți
medicali, Editura Viaţa Medicală Românescă, Bucureşti 2008

19