Strategie Interior PDF

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Inovaţie în administraţie
Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional

Internelor "Dezvoltarea Capacităţii
Administrative”
STRATEGIA DE DEZVOLTARE
ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ
A JUDEŢULUI SUCEAVA,
PERIOADA 2011 – 2020
Proiect cofinanțat din Fondul Social European,

prin Programul Operațional
“Dezvoltarea Capacității Administrative”
1
CUPRINS
SECŢIUNEA A. CADRUL DE REFERINŢĂ – Evaluarea situaţiei existente din punct de vedere socio -
economic, al mediului şi al nivelului de echipare tehnică şi socială în judeţul Suceava ................................................ 4
CAPITOLUL I. CADRUL NATURAL............................................................................................................................... 4
I.1. Aşezarea geografică. Frontiere ....................................................................................................................... 4
I.2. Suprafaţa........................................................................................................................................................... 4
I.3. Populaţia ........................................................................................................................................................... 4
I.4. Unităţile administrativ-teritoriale .................................................................................................................. 4
I.5. Reţeaua hidrografică ....................................................................................................................................... 5
I.6. Clima ................................................................................................................................................................. 5
I.7. Relieful .............................................................................................................................................................. 5
I.8. Resursele naturale ............................................................................................................................................ 6
I.8.1. Resursele de apă .......................................................................................................................................... 6
I.8.2. Biodiversitatea ............................................................................................................................................. 7
I.8.3. Solurile ........................................................................................................................................................ 9
I.8.4. Resursele subsolului .................................................................................................................................. 10
CAPITOLUL II. ACTIVITĂŢILE ECONOMICE ........................................................................................................11
II.1. Cadrul general .............................................................................................................................................. 11
II.2. Structura economiei judeţului Suceava ...................................................................................................... 11
II.3. Volumul şi structura investiţiilor străine în judeţul Suceava ................................................................... 12
II.4. Structura teritorială a economiei: judeţul Suceava în comparţie cu regiunea Nord-Est....................... 14
II.4.1. Structura teritorială a economiei în Regiunea Nord-Est .......................................................................... 14
II.4.2. Structura teritorială a economiei judeţului Suceava................................................................................. 14
II.5. Industria şi IMM-urile ................................................................................................................................. 17
II.5.1. Întreprinderile mari .................................................................................................................................. 17
II.5.2. Sectorul IMM ........................................................................................................................................... 17
II.6. Competitivitatea economică......................................................................................................................... 19
II.6.1. Evoluţiile economice recente în judeţul Suceava..................................................................................... 20
II.6.2. Perspectivele de dezvoltare ...................................................................................................................... 22
II.6.3. Piaţa muncii în judeţul Suceava ............................................................................................................... 23
II.7. Spaţiul Rural ................................................................................................................................................. 23
II.7.1. Caracteristici specifice ale zonei rurale din judeţul Suceava ................................................................... 23
II.7.2. Efectivele de animale şi producţia animală .............................................................................................. 27
II.7.3. Silvicultura judeţului ................................................................................................................................ 29
II.7.4. Tradiţiile şi meşteşugurile ........................................................................................................................ 31
II.8. Turismul ........................................................................................................................................................ 31
CAPITOLUL III. POPULAŢIA ŞI REŢEAUA DE LOCALITĂŢI ............................................................................36
III.1. Evoluţiile demografice ................................................................................................................................ 36
III.2. Piaţa forţei de muncă şi câştigurile salariale ............................................................................................ 38
III.3. Reţeaua de localităţi şi fondul de locuinţe................................................................................................. 45
III.3.1. Localităţile Urbane ................................................................................................................................. 45
III.3.2. Localităţile Rurale .................................................................................................................................. 45
III.4. Fondul de locuinţe ....................................................................................................................................... 46
CAPITOLUL IV. AMENAJAREA TERITORIULUI ...................................................................................................47
IV.1. Căile de comunicaţie ................................................................................................................................... 47
IV.1.1. Drumurile naţionale ................................................................................................................................ 47
IV.1.2. Drumurile judeţene şi comunale ............................................................................................................. 47
IV.1.3. Liniile de cale ferată în exploatare la 31 decembrie 2009 ...................................................................... 48
IV.1.4. Căile aeriene ........................................................................................................................................... 49
IV.2. Echiparea hidroedilitară a localităţilor ..................................................................................................... 49
IV.2.1. Sistemul de alimentare cu apă potabilă .................................................................................................. 49
IV.2.2. Sistemul de canalizare ............................................................................................................................ 50
IV.3. Termoficarea. Echiparea energetică. Alimentarea cu gaze naturale ..................................................... 51
IV.4. Gestionarea deşeurilor ................................................................................................................................ 52
CAPITOLUL V. INFRASTRUCTURA DE SUSŢINERE A ACTIVITĂŢILOR ECONOMICO – SOCIALE...54
V.1. Administraţia publică ................................................................................................................................... 54
V.2. Grupurile de Acţiune Locală (GAL-uri) în judeţul Suceava .................................................................... 77
V.3. Cercetarea dezvoltarea inovarea ................................................................................................................. 80
2
V.4. Comunicarea şi relaţiile publice, mass-media ............................................................................................ 83
V.5. Societatea informaţională............................................................................................................................. 84
CAPITOLUL VI. SISTEMUL DE EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT. CULTURA ....................................................85
VI.1. Educaţia/învăţământul................................................................................................................................ 85
VI.2. Cultura ......................................................................................................................................................... 90
CAPITOLUL VII. SĂNĂTATEA ŞI ASISTENŢA SOCIALĂ ....................................................................................92
VII.1. Situaţia existentă în domeniul sanitar...................................................................................................... 92
VII.2. Asistenţa socială ......................................................................................................................................... 96
CAPITOLUL VIII. PROTECŢIA MEDIULUI ............................................................................................................103
VIII.1. Calitatea factorilor de mediu şi sursele de poluare ............................................................................. 103
VIII.1.1. Calitatea aerului ................................................................................................................................. 103
VIII.1.2.Calitatea apelor de suprafaţă şi subterane ........................................................................................... 105
VIII.1.3. Calitatea solurilor............................................................................................................................... 106
VIII.2. Sinteza situaţiilor de risc maxim produse la nivelul judeţului în perioada 2008-2010 .................... 108
SECŢIUNEA B. ELABORAREA ANALIZEI SWOT A JUDEŢULUI SUCEAVA ...............................................113
CAPITOLUL I. JUDEŢUL SUCEAVA ÎN CONTEXT REGIONAL, NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL .....113
I.1. CONTEXTUL EUROPEAN, NAŢIONAL ŞI REGIONAL .................................................................... 113
I.1.1. CONTEXTUL EUROPEAN ................................................................................................................ 113
I.1.2. DOCUMENTE PROGRAMATICE PENTRU ALOCAREA FONDURILOR EUROPENE ....... 118
I.1.3. CONTEXTUL REGIONAL ................................................................................................................. 122
CAPITOLUL II. ANALIZA SWOT PE DOMENII .....................................................................................................124
II.1. CADRUL NATURAL ................................................................................................................................ 124
II.2. ACTIVITĂŢILE ECONOMICE ȘI TURISMUL ................................................................................... 125
II.3. POPULAŢIA ŞI REŢEAUA DE LOCALITĂŢI .................................................................................... 126
II.4. AMENAJAREA TERITORIULUI ........................................................................................................... 127
II.5. INFRASTRUCTURA DE SUSŢINERE A ACTIVITĂŢILOR ECONOMICO - SOCIALE ............. 129
II.6. SISTEMUL DE EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT. CULTURA.............................................................. 130
II.7. SĂNĂTATEA ŞI ASISTENŢA SOCIALĂ .............................................................................................. 131
II.8. PROTECŢIA MEDIULUI......................................................................................................................... 132
SECȚIUNEA C. OBIECTIVE, PRIORITĂŢI, MĂSURI ŞI ACŢIUNI ....................................................................134
CAPITOLUL I. OBIECTIVE STRATEGICE .................................................................................................... 134
Concluzii ale evaluării situației existente la nivel socio-economic în județul Suceava: ............................ 134
Viziunea de dezvoltare și obiectivele strategice ........................................................................................... 138
CAPITOLUL II. OBIECTIVE SPECIFICE, DIRECȚII DE DEZVOLTARE, MĂSURI, PROIECTE....... 139
CAPITOLUL III. PORTOFOLIUL DE PROIECTE AL JUDEȚULUI SUCEAVA ...................................... 142
III.1. Identificarea oportunităţilor de investiţii din judeţul Suceava ......................................................... 142
III.2. Identificarea portofoliului de proiecte şi a surselor de finanţare ..................................................... 161
CAPITOLUL IV. PLANUL DE ACȚIUNE ......................................................................................................... 162
SECȚIUNEA D. COERENȚA CU POLITICILE NAŢIONALE SI EUROPENE ..................................................221
1.Corelarea cu strategiile şi planurile regionale .............................................................................................. 221
a. Planul de Dezvoltare Regională 2007 - 2013 al Regiunii Nord-Est ........................................................ 221
2.Corespondența cu politicile comunitare și domeniile de intervenție ale Fondurilor Structurale şi de
Coeziune ale Uniunii Europene ......................................................................................................................... 222
3. Contribuţia la obiectivele orizontale ............................................................................................................. 224
a. Dezvoltarea durabilă .................................................................................................................................. 224
b. Oportunităţi egale....................................................................................................................................... 224
c. Societatea informaţională ........................................................................................................................... 224
4. Corespondenţa cu politicile naţionale ........................................................................................................... 225
a. Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013 .............................................................................................. 225
b. Politicile naţionale de dezvoltare ............................................................................................................... 226
5. Corelarea cu alte planuri şi strategii europene ............................................................................................ 227
a. Planuri şi strategii de dezvoltare în cadrul Euroregiunii Prutul de Sus ................................................ 227
SECȚIUNEA E. EVALUAREA ȘI MONITORIZAREA STRATEGIEI .................................................................229
SECȚIUNEA F. EVALUAREA DE MEDIU .................................................................................................................236
LISTA ACRONIMELOR ŞI ABREVIERILOR ................................................................................................ 238
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................................... 240
ANEXE ................................................................................................................................................................................241
3
SECŢIUNEA A. CADRUL DE REFERINŢĂ – Evaluarea situaţiei existente din
punct de vedere socio - economic, al mediului şi al nivelului de echipare tehnică şi
socială în judeţul Suceava
CAPITOLUL I. CADRUL NATURAL
I.1. Aşezarea geografică. Frontiere
Judeţul Suceava este situat în partea de nord-est a României, între Pietrosul Călimanului (2.022 m altitudine) şi
albia Siretului (233 m), într-un cadru natural dominat de elemente bioclimatice central şi nord-est europene, ce
creează o armonie peisagistică inedită, pe coordonatele geografice 24˚57’-26˚40’ longitudine estică şi 47˚4’55”-
47˚57’31” longitudine nordică, cu o aşezare în formă de amfiteatru. Judeţul se învecinează la nord cu Ucraina, la
est cu judeţul Botoşani, la sud – est cu judeţul Iaşi, la sud cu judeţele Neamţ şi Harghita, la sud – vest cu judeţul
Mureş, iar la vest cu judeţele Bistriţa Năsăud şi Maramureş.
I.2. Suprafaţa
Judeţul ocupă o suprafaţă de 8.553,5 km2, reprezentând 3,6% din suprafaţa ţării, fiind al doilea judeţ ca întindere
din ţară, după judeţul Timiş.
I.3. Populaţia
Populaţia judeţului Suceava reprezintă aproximativ 19% din populaţia Regiunii NordEst. La 1 ianuarie 2009,
populaţia stabilă a judeţului Suceava era de 706.720 locuitori, din care 302.730 persoane în mediul urban şi
403.990 persoane în cel rural. Densitatea populaţiei judeţului era de 82,6 loc/km2.
I.4. Unităţile administrativ-teritoriale
Judeţul Suceava are în componenţă următoarele unităţi administrativ - teritoriale1:
- 5 municipii: Suceava - municipiu reşedinţă de judeţ, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc şi Vatra -
Dornei;
- 11 oraşe: Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milişăuţi, Salcea şi Vicovu
de Sus;
- 98 comune, cu 379 sate.
1
Pentru lista localităţilor judeţului Suceava, vă rugăm consultaţi Anexa A1.
4
I.5. Reţeaua hidrografică
Reţeaua hidrografică a judeţului însumează 3.092 km. Densitatea reţelei hidrografice este de 0,361 km râu/km2
teritoriu, valoare superioară celei medii pe ţară. Principalele cursuri de apă ce străbat judeţul sunt: râul Siret (de la
N la S) şi afluenţii săi, râurile Suceava, Şomuzu Mare, Moldova, Bistriţa (curgând de la NV spre SE). Suprafaţa
totală a luciilor de apă din judeţ este de 5.542,63 ha (reprezentând 0,65% din suprafaţa totală a judeţului), din care
5.056,622 ha ape curgătoare şi 486.008 ha lacuri.
În totalitate râurile de pe teritoriul judeţului Suceava sunt tributare râului Siret, datorită configuraţiei generale a
reliefului. Cantităţile cele mai mari de apă sunt transportate de râurile ale căror bazine de alimentare sunt situate în
regiunea montană. Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul
afluenţilor săi peste 33% din suprafaţa judeţului Suceava, după care urmează Bistriţa (cca. 30% din suprafaţă) şi
râul Suceava.
Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici şi lacuri antropice amenajate în scopuri complexe:
rezerve de apă industrială şi potabilă, apărare împotriva inundaţiilor, piscicultură, etc. Cele mai numeroase
acumulări antropice sunt cele 6 lacuri din lungul râului Şomuzu Mare.
Râul Siret intră în ţară şi în judeţ cu o suprafaţă de bazin de 1.636 km² şi o lungime de 110 km. Râul Suceava îşi are
izvoarele la o altitudine de 1.250 m, în regiunea Obcinelor Bucovinene, totalizând, la vărsarea în râul Siret, o
suprafaţă de bazin de 2.625 km şi o lungime de 262 km².
Afluenţii săi principali de pe teritoriul județului sunt: Brodina (S = 156 km2, L = 28 km), Putna (S = 132 km2, L =
19 km), Pozen (S = 158 km2, L = 25 km), Suceviţa (S = 205 km2, L = 35 km), Solca (S = 166 km2, L = 27 km) şi
Soloneţ (S = 217 km2, L= 31 km).
Râul Moldova izvorăşte din Obcina Lucina şi străbate judeţul pe o lungime de 140 km din totalul de 216 km. La ieşirea din
judeţ, râul are o suprafaţă de bazin de 2.575 km2. Afluenţii săi principali de pe teritoriul judeţului sunt pe dreapta: Putna (S = 90
km2, L = 20 km), Suha (S = 359 km2, L = 33 km), Suha Mare (S = 128 km2, L = 29 km), Suha Mică (S = 135 km2, L = 24 km)
şi pe stânga: Moldoviţa (S = 564 km2, L = 47 km), Humor (S = 106 km2, L = 26 km), Şomuz (S =95 km2, L = 20 km).
Râul Bistriţa, afluentul cu debitul cel mai mare al Siretului totalizează, la ieşirea din judeţ, o lungime de 122 km şi o suprafaţă de
bazin de 2.532 km. Afluenţii săi principali sunt pe partea dreaptă şi anume : Dorna (S = 595 km2, L = 46 km), Neagra Şarului (S
= 302 km2, L = 53 km), Neagra (S = 355 km2, L = 40 km). Pe partea stângă, se găsesc afluenţi mai mici, cei mai importanţi
fiind Țibău (S = 135 km2, L = 24 km) şi Cârlibaba (S = 111 km2, L = 24 km).
Şomuzul Mare (S = 489 km2, L = 51 km) şi Şomuzul Mic (S = 128 km, L = 30 km) îşi au obârşie în Podişul Sucevei, la sud
de oraşul Suceava şi se varsă în Siret pe teritoriul judeţului Suceava.
I.6. Clima
Spaţiul geografic al judeţului Suceava se înscrie aproape în egală măsură sectorului cu climă continentală (partea de
est) şi cu climă continental – moderată (partea de vest).
Valorile medii ale temperaturii aerului cresc dinspre S-V către N-E.
Temperaturile medii anuale sunt:
a) climatul montan:
- sub 0 °C pe munţii înalţi,
- 6 °C pe versantul estic al Obcinei Mari,
b) climatul extramontan - 7-8 °C
Mişcarea eoliană:
• în zona de munte direcţia dominantă a vânturilor este dată de orientarea formelor de relief;
• în podişul Sucevei vânturile predominante acţionează dinspre nord-vest şi se canalizează pe culoarele
văilor Siret şi Suceava.
Regimul pluviometric are o repartiţie neuniformă în cursul anului, ceea ce demonstrează caracterul continental al
climatului din zonă, cantitatea de precipitaţii diminuându-se treptat de la vest la est, respectiv:
-1.200 mm în Călimani (cantitate anuală),
-550-600 mm în Valea Siretului.
Cele mai mici cantităţi de precipitaţii se înregistrează în luna februarie, iar cele mai bogate în intervalul mai-iulie,
când se realizează circa 45% din cantitatea anuală de precipitaţii.
I.7. Relieful
Dimensiunile mari ale judeţului explică varietatea geologică a peisajului, precum şi a resurselor naturale. Formele de relief
ocupă următoarele suprafeţe: zona de munte 5.593 km2, iar zona de podiş și dealuri sub-carpatice 2.960 km2.
5
Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi
Podişului Sucevei. De la vest către est, relieful înregistrează o scădere treptată în altitudine, tipurile de forme
orientându-se în fâşii cu direcţie nord-sud şi în general paralele între ele. Acest fenomen apare pregnant cu
deosebire în regiunea montană.
În ansamblu, teritoriul judeţului cuprinde două importante unităţi de relief:
a) regiunea montană - 65,4% munţi cu înălțimi între 800 şi 2.100 m
b) regiunea de podiş - 34,6% podiş şi dealuri subcarpatice.
Înălţimile scad treptat de la vest la est, imprimând astfel etajarea şi diversificarea celorlalte componente ale
mediului natural.
Zonele montane, care ocupă 2/3 din teritoriul judeţului, se caracterizează prin întinse păduri şi pajişti naturale,
bogate resurse balneo – turistice. Unitatea montană include Carpaţii Orientali reprezentaţi prin Munţii Bârgăului,
parţial Munţii Călimani, Obcinele Bucovinei (Obcina Mestecăniş, Obcina Feredău, Obcina Mare), Munţii Bistriţei
(Muntele Rarău, Muntele Giumalău, Muntele Bârnaru, Muntele Budacu) şi Munţii Stânişoarei (doar muntele
Sutra).
În cadrul zonei montane s-au dezvoltat o serie de depresiuni dintre care cea mai importantă este Depresiunea
Dornei. Aceasta este de origine tectonică şi de baraj vulcanic, se desfăşoară la 800 - 900 m şi are două
compartimente: Dorna şi Neagra Şarului, în care există lunci, terase, dealuri piemontane şi turbării.
Zonele de podiş şi dealuri subcarpatice sunt reprezentate prin podişul Sucevei şi Subcarpaţii Neamţului, cu
altitudini cuprinse între 300 - 500 m. Podişul Sucevei se împarte în Podişul Dragomirnei şi Podişul Fălticeni ce
încadrează între ele Depresiunea Rădăuţi.
Suprafeţele cele mai joase sunt formate din luncile şi terasele joase de-a lungul râurilor, prezentând ca principală
caracteristică faptul că, pe mari întinderi, nivelul apei freatice este relativ ridicat, dând naştere zonelor cu exces de
umiditate.
I.8. Resursele naturale
I.8.1. Resursele de apă
Apele subterane. În zona montană se găsesc acumulate cantităţi imense de apă subterană în depozitele aluvionare
de luncă şi terasă, precum şi la baza altor roci de suprafaţă. În regiunea de podiş, apele subterane sunt cantonate în
depozitele luncilor şi teraselor râurilor, în straturile de nisipuri şi pietrişuri sarmaţiene, în glacişuri, conuri de
dejecţie, la baza unor depozite deluvionale.
Apele de suprafaţă constituie o reţea bogată de râuri, iazuri, bălţi şi mlaştini. Râurile care drenează relieful
judeţului sunt tributare Siretului, întreaga suprafaţă a judeţului făcând parte din bazinul hidrografic al râului Siret.
Resursele de apă potenţiale şi tehnic utililizabile pentru anul 2009, din judeţul Suceava, sunt prezentate în tabelul
de mai jos:
Resursa de suprafaţă (mil m.c.) Resursa din subteran (mil m.c.)
Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă
1.920 610 180 142
Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava, Raport asupra stării mediului în judeţul Suceava în anul 2009
Se constată că doar 35,8% din resursele totale de apă din judeţ sunt utilizabile. Dintre acestea, ponderea cea mai
mare o au apele de suprafaţă, reprezentând 81,1% din totalul resurselor utilizabile de apă din judeţ.
În anul 2009, prelevările totale de apă brută au fost de 44,612 mil. m3 dintre care, pentru populaţie 25,488 mil. m3,
pentru industrie 13,22 mil. m3 şi pentru agricultură 5,903 mil. m3. Raportul cerinţă/prelevare pentru resursele de
apă, pentru anul 2009, este prezentat în tabelul următor:
Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava, Raport asupra stării mediului în judeţul Suceava în anul 2009
6
I.8.2. Biodiversitatea
Tipurile de ecosisteme din judeţul Suceava sunt condiţionate de formele de relief variate şi de elementele pedo-
climatice, dispunându-se etajat, dinspre zona de podiş spre cea de munte.
♦ Ecosisteme forestiere. Având în vedere preponderenţa reliefului înalt, ponderea maximă a habitatelor o constituie
pădurile, care reprezintă o resursă naturală importantă a judeţului.
♦ Pajiştile alpine se întâlnesc la peste 1.600 m în munţii Călimani, Suhard, Giumalău şi Bârnar. În Rarău, ele
coboară până la 1.500 m. Pajiştile alpine sunt caracteristice în locurile cu iarnă mai lungă de şase luni şi cu
precipitaţii abundente, de peste 1.200 mm. Ele se dezvoltă pe un areal discontinuu, insular, în două etaje: unul alpin
propriu zis şi altul subalpin (Popp N. ş.a, 1973).
♦ Turbării şi mlaştini. În zona coniferelor există și turbăriile cu Sphagnum din bazinul Dornelor (Poiana Stampei,
Coşna) şi de la Şarul Dornei, cunoscute sub numele de tinoave. Sunt turbării înalte, căci sunt instalate în depresiune
la altitudini de 900 - 1000 m.
♦ Ecosisteme de luncă. Intrazonal, în şesurile Siretului, Sucevei şi Moldovei, de la ieşirea din munte a acestor râuri,
apare o varietate de plante higrofile lemnoase (salcie, plop, arin) sau ierboase (rogoz, pipirig, izmă, piciorul
cocoşului, coada calului). Merită menţionat situl de importanţă comunitară, din reţeaua ecologică Natura 2000,
Lunca Zamoştea.
♦ Ecosisteme acvatice. Acestea pot fi diferenţiate după cinetica apei în două grupe majore: curgătoare, care
reprezintă mediul lotic (pâraie, râuri) şi stagnante (lacuri, bălţi, mlaştini, etc.), care reprezintă mediul lentic.
Conform datelor furnizate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, pe teritoriul judeţului Suceava se
regăsesc următoarele situri de importanţă comunitară, declarate prin Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării
Durabile nr. 1964 din 13.12.2007, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000:
Bistriţa Aurie
Situl Natura 2000 “Bistriţa Aurie” cu o suprafaţă de 375 ha este reprezentat de un habitat caracteristic apelor din
zona montană inferioară, respectiv păduri aluviale cu arin.
Călimani – Gurghiu
Situl Natura 2000 Călimani - Gurghiu are o suprafaţă de 136.657 ha, din care 10.775,5 ha se află pe teritoriul
judeţului Suceava. În această regiune există una dintre cele mai importante populaţii şi centre genetice pentru
carnivore din Carpaţi – urşi, lup şi râs, respectiv o concentrare semnificativă a speciilor de floră şi faună ocrotite
prin legea naţională şi Directivele U.E. Procentul habitatelor de interes european depăşeşte 95%. Conform
Manualului habitatelor sunt 13 habitate, din care 4 de importanţă deosebită (Directiva Habitate), 18 specii de
păsări, 9 specii de mamifere, 2 de reptile, 5 de peşti (inclusiv Hucho hucho), 6 specii de nevertebrate (inclusiv
Rosalia alpina) şi 8 specii de plante sunt de interes comunitar.
Fâneţele seculare Ponoare
Situl Natura 2000 “Fâneţele seculare Ponoare” având o suprafaţă de 35 ha şi Situl Natura 2000 “Fâneţele seculare
Frumoasa” cu o suprafaţă de 25 ha, includ o diversitate de specii de plante provenind din diverse regiuni
biogeografice (eurasiatice, europene, continentale, pontice).
Diversitatea speciilor erbacee, creează o policromie deosebită; unele specii de plante înfloresc încă de la începutul
lunii martie, până la începutul lunii august, după care începe perioada de diseminare. Aici se regăsesc specii
precum: dediţelul (Pulsatilla patens), capul şarpelui (Echium russicum), frăsinelul (Dictamnus albus), ruşcuţa de
primăvară (Adonis vernalis), bulbucul (Trolius europaeus), etc.
Făgetul Dragomirna
Situl Natura 2000 “Făgetul Dragomirna” are o suprafaţă de 134 ha şi este reprezentat de un arboret de provenienţă
naturală în proporţie de 97%, în care predomină fagul, iar în urma diverselor intervenţii silvice din trecut s-au mai
plantat răşinoase (molid, pin, larice). Fauna este reprezentată de specii precum: cerb carpatin (Cervus elaphus),
pisică sălbatică (Felis silvestris), porc mistreţ (Sus scrofa) etc.
Pădurea Zamostea-Lunca
Situl Natura 2000 “Pădurea Zamostea-Lunca” are o suprafaţă de 135 ha. Arboretul este format în principal din
stejar bătrân (120 de ani), în asociaţie cu frasin, plop tremurător, paltin, carpen. Dintre speciile arbustive se remarcă
jugastrul, alunul, păducelul, salba pitică. Alte specii importante de floră şi faună sunt: laleaua pestriţă (Fritillaria
meleagris), ghiocelul bogat (Leucojum vernum), căpriorul (Capreolus capreolus), cerbul carpatin (Cervus elaphus),
etc.
7
Pietrosul Broştenilor-Cheile Zugrenilor
Situl Natura 2000 “Pietrosul Broştenilor-Cheile Zugrenilor” are o suprafaţă de 458 ha. Vegetaţia forestieră este
reprezentată de arborete de molid în care sporadic apare fagul, paltinul, mesteacănul. Vegetaţia arbustivă este
reprezentată de afin şi merişor. Flora este specifică stâncăriilor, aici regăsindu-se floarea de colţ în cea mai joasă
staţiune din Moldova.
Rarău-Giumalău
Situl Natura 2000 “Rarău-Giumalău” are o suprafaţă de 2.498 ha. Biotopurile existente, cu o floră nealterată de
factorul antropogen, posedă o microfaună bogată şi variată. Situl se suprapune peste un număr important de
rezervaţii, este foarte puţin locuit, fapt ce a permis păstrarea biodiversităţii.
Găina-Lucina
Situl Natura 2000 “Găina-Lucina” are o suprafaţă de 836 ha. Situl adăposteşte o populaţie compactă de Betula nana
(specie considerată relict glaciar). Printre speciile de floră şi faună existente pot fi enumerate: Roua Cerului
(Drosera rotundifolia), Curechiul de munte (Ligularia sibirica), Scara Domnului (Polemonium caeruleum),
Merişorul (Vaccinium vitis-idaea), Corbul (Corvus corax), Mierla gulerată (Turdus torquatus), Auşel sprâncenat
(Regulus ignicapillus) etc.
Tinovul de la Româneşti
Situl Natura 2000 “Tinovul de la Româneşti” are o suprafaţă de 20 ha. Insulele de tinov cu pin silvestru, sunt
înconjurate de păduri acidofile de molid cu muşchi. Prezintă o importantă populaţie de Drosera rotundifolia.
Tinovul Mare Poiana Stampei
Situl Natura 2000 “Tinovul Mare Poiana Stampei” are o suprafaţă de 644 ha. Situl este reprezentativ pentru Bazinul
Dornelor şi adăposteşte majoritatea speciilor oligotrofe de tinov, iar în partea nord-estică a tinovului, se află o
populaţie compactă de Sphagnum wulfianum, foarte rară în România.
Tinovul Şaru Dornei
Situl Natura 2000 “Tinovul Şaru Dornei” are o suprafaţă de 38 ha, fondul vegetaţiei fiind alcătuit din muşchi arctic
de tip Sphagnum, peste care în condiţii austere de troficitate s-a dezvoltat un arboret cu o consistenţă plină de pin
silvestru (Pinus silvestris forma turfosa) pe un strat de turbă. Tot aici pot fi enumerate specii precum: Roua Cerului
(Drosera rotundifolia), Bumbăcăriţa (Eriophorum vaginatum), Răchiţeaua (Vaccinium oxycoccos), Ruginarea
(Andromeda polifolia), Curechiul de munte (Ligularia sibirica), etc.
Pe teritoriul judeţului se regăsesc şi numeroase arii naturale protejate de interes naţional. Situaţia centralizată a
rezervaţiilor naturale protejate din judeţul Suceava (şi siturile Natura 2000 care se suprapun pe acestea) este
prezentată mai jos:
Nr. Denumire Tip rezervaţie Custode Localizare Suprafaţă Sit Natura 2000
Crt rezervaţie administrativă (ha) care se suprapune
peste rezervaţie
1. Doisprezece geologică Parcul Naţional Dorna 200,0 Călimani-Gurghiu
Apostoli PN-K Călimani Candrenilor
2. Moara Dracului geologică Direcţia Silvică Câmpulung 1,3 -
Suceava Moldovenesc
3. Piatra Ţibăului geologică Direcţia Silvică Cârlibaba 20,3 -
Suceava
4. Tinovul Poiana Mlaştină oligotrofă Parcul Naţional Poiana Stampei 681,8 Tinovul Mare Poiana
Stampei Călimani Stampei
5. Fâneţele montane Specii de floră de Direcţia Silvică Stulpicani 38,1 Rarău-Giumalău
Todirescu interes comunitar Suceava
6. Tinovul Şaru Mlaştină oligotrofă Parcul Naţional Şaru Dornei 36,0 Tinovul Şaru Dornei
Dornei Călimani
7. Fâneţele seculare Specii de floră de Agenţia pentru Bosanci 24,5 Fâneţele seculare
Ponoare interes comunitar Protecţia Ponoare
Mediului
Suceava
8. Fâneţele seculare Specii de floră de Agenţia pentru Moara 9,5 Fâneţele seculare
Frumoasa interes comunitar Protecţia Frumoasa
Mediului
Suceava
9. Tinovul Găina – Mesteacănul pitic Direcţia Silvică Moldova Suliţa 1,0 Găina-Lucina
8
Lucina Suceava
10. Pădurea Stejăret secular Direcţia Silvică Pătrăuţi 39,4 -
(Quercetumul) Suceava
Crujana
11. Pietrele Formaţiuni Direcţia Silvică Pojorâta, 933,0 Rarău-Giumalău
Doamnei-Rarău geologice Suceava Crucea
Specii de floră de
interes comunitar
(Peşteră cu lilieci)
12. Codrul secular Molidiş secular Direcţia Silvică Stulpicani 1.064,2 Rarău-Giumalău
Slătioara Specii de interes Suceava
comunitar
13. Codrul secular Molidiş secular Direcţia Silvică Pojorâta 309,5 Rarău-Giumalău
Giumalău Suceava
14. Răchitişul Mare Strugurele ursului Direcţia Silvică Breaza 116,4
Suceava -
15. Cheile Zugrenilor Chei Direcţia Silvică Dorna Arini, 314,0 Pietrosul Broştenilor
Specii de floră de Suceava Crucea – Cheile Zugrenilor
interes comunitar
16. Cheile Lucavei Chei Direcţia Silvică Moldova Suliţa 33,0 Găina-Lucina
Specii de interes Suceava
comunitar
17. Făgetul Făget secular Direcţia Silvică Mitocul 134,9 Făgetul Dragomirna
Dragomirna Suceava Dragomirnei
18. Pădurea Arborete de luncă Direcţia Silvică Zamostea 107,6 Pădurea Zamostea-
Zamostea-Luncă Suceava Luncă
19. Jnepeniş cu Pinus Habitat de interes Parcul Naţional Şaru Dornei 384,2 Călimani-Gurghiu
cembra comunitar Călimani
20. Piatra Pinului şi Formaţiuni Gura 0,5 -
Piatra Şoimului geologice - Humorului
Paleontologic
21. Stratele cu Paleontologic Direcţia Silvică Pojorâta 1,0 -
Aptychus de la Suceava
Pojorâta
22. Fâneţele seculare Specii de interes - Calafindeşti 7,0 -
de la Calafindeşti comunitar
23. Pădurea Arboret de amestec Direcţia Silvică Suceviţa 102,0 -
Voievodeasa bătrân Suceava
24. Pădurea Roşoşa Molidiş secular Direcţia Silvică Moldoviţa 205,0
Suceava -
25. Codrul secular Molidiş secular Direcţia Silvică Moldoviţa 483,0 -
Loben Suceava
26. Klippa calcare Formaţiune - Breaza 0,1 -
triasice Pârâul geologică
Cailor Paleontologic
27. Piatra Buhii Formaţiune Direcţia Silvică Câmpulung 2,0 -
geologică Suceava Moldovenesc
Paleontologic
Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava
I.8.3. Solurile
Resursele de sol din judeţul Suceava sunt următoarele:
 Protisoluri - 70.104 ha
 Cernisoluri - 66.394 ha
 Umbrisoluri - 650 ha
 Cambisoluri - 71.183 ha
 Luvisoluri - 106.306 ha
 Spodosoluri - 6.151 ha
 Pelisoluri - 280 ha
 Andisoluri - 1.587 ha
 Hidrisoluri - 24.730 ha
 Histisoluri - 105 ha
 Antrisoluri - 2.692 ha
9
Dintre resursele de sol se pot remarca faeoziomurile (65.173 ha) pentru potenţialul lor productiv ridicat, parţial
eutricambosolurile (30.211 ha) şi preluvosolurile (63.005 ha). De asemeni, o parte a aluviosolurilor (52.861 ha), nu
prea mare însă, este constituită din soluri fertile, cu puţine restricţii pentru agricultură.
Pe de altă parte, soluri cu potenţial productiv scăzut şi care prezintă multiple restricţii sunt litosolurile (5.622 ha,
regosolurile 11.004 ha), districambosolurile (40.972 ha), o bună parte a luvosolurilor (43.301 ha), prepodsolurile şi
podsolurile (6.551 ha), gleiosolurile şi stagnosolurile nedrenate (24.730 ha), precum şi histosolurile (105 ha) şi
erodosolurile (2.692 ha).
Conform Raportului privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2009, repartiţia terenurilor pe clase de
pretabilitate în judeţul Suceava2 se prezintă după cum urmează:
- Pentru terenul arabil, media este de 49 de puncte, ceea ce încadrează această folosinţă la clasa a III-a de calitate.
Dintre localitățile cu suprafeţe mai mari cuprinse în clasa I şi a II-a de calitate, se remarcă: Adâncata, Bosanci,
Ciprian Porumbescu, Cornu Luncii, Dolhasca, Dumbrăveni, Grăniceşti, Liteni, Milişăuţi, Muşeniţa, Rădăşeni,
Salcea, Şcheia, Udeşti, Vereşti. Aici predomină faeoziomurile tipice, gleice, argice şi stagnice, preluvosoluri molice
şi pe suprafeţe mai mici, eutricambosoluri tipice şi molice.
- Pentru fâneaţă, media este de 34 de puncte, corespunzătoare clasei a IV-a de calitate. Se remarcă localitățile
Horodniceni, Mălini, Marginea, Slatina, Şcheia, Zvoriştea, precum şi o bună parte a păşunilor din comunele zonei
montane. Pe suprafeţele ce aparţin claselor I şi a II-a apar mai ales eutricambosoluri tipice şi molice,
districambosoluri tipice şi umbrice, preluvosoluri şi luvosoluri tipice şi stagnice, stagnosoluri luvice şi albice.
- Pentru păşune, media este de 43 de puncte, cu clasa a III-a de calitate. Dintre localitățile cu suprafeţe mai mari
cuprinse în clasele I şi a II-a se remarcă: Câmpulung, Rădăuţi, Siret, Solca, Buneşti, Calafindeşti, Ciprian
Porumbescu, Drăgoieşti, Fântânele, Grăniceşti, Izvoarele Sucevei, Liteni, Mălini, Muşeniţa, Rădăşeni, Slatina,
Şcheia, Todireşti. Suprafeţe cu clasele I şi a II-a mai apar în majoritatea comunelor de munte. Acestea se suprapun
peste aceleaşi tipuri şi subtipuri enumerate la folosinţa fâneaţă, cu excepţia subtipurilor stagnice şi a
stagnosolurilor.
- Pentru livezi, media este de 51 de puncte (clasa a III-a de calitate). Mici suprafeţe de teren cu livezi în clasele I şi
a-II-a de calitate întâlnim în Adâncata, Ciprian Porumbescu, Şcheia.
Principalele restricţii ale calităţii solurilor
Deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solurilor, respectiv a capacităţii lor bioproductive, reprezintă restricţii ale
utilizării acestora determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni
antropice, (agricole şi industriale). În multe cazuri, aceşti factori pot acţiona sinergic, având ca efect scăderea
calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora.

I.8.4. Resursele subsolului
Judeţul Suceava ocupă un loc distinct în economia românească datorat diversităţii şi, în unele cazuri, abundenţei
bogăţiei resurselor sale naturale. Peste 52% din suprafaţa judeţului este acoperită de păduri, respectiv cca. 7% din
suprafaţa ţării, în subsol se găsesc zăcăminte de mangan, minereuri cuprifere, sulf, barită, sare, gaze naturale, ape
minerale, minereu uranifer, etc., iar cca. 42% din suprafaţă este reprezentată de terenuri arabile, majoritatea fiind
situate de-a lungul văilor Siretului, Moldovei şi Sucevei.
2
Sursa: Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava
10
În prezent, în judeţul Suceava, activitatea minieră se desfăşoară preponderent în domeniul exploatării materialelor
de construcţii (agregate de râu, roci utile din cariere). Se mai exploatează, ca minereuri: zăcământul de mangan de
la Ulma, comuna Dorna Arini (exploatare în carieră), zăcământul de minereu cuprifer de la Mănăila, comuna
Breaza (exploatare în carieră, minereul fiind prelucrat în Uzina de Preparare Iacobeni), zăcământul uranifer de la
Crucea (exploatare în subteran) şi sarea gemă la Cacica.
CAPITOLUL II. ACTIVITĂŢILE ECONOMICE

II.1. Cadrul general
La nivelul judeţului Suceava, sectoarele de activitate cele mai semnificative, din punct de vedere al cifrei de afaceri
realizate în cursul anului 2009 de către persoanele juridice înregistrate la Oficiul Registrului Comerțului Suceava,
au fost:
- comerţul cu amănuntul, cu o pondere de circa 16% din totalul veniturilor obţinute de societăţile comerciale (3.305
societăţi comerciale cu acest obiect de activitate);
- exploatarea şi prelucrarea lemnului, cu o pondere de 12% (764 societăţi comerciale);
- construcţii, cu o pondere de circa 5,2%, în scădere faţă de anul 2008 (786 societăţi comerciale);
- transporturi rutiere de mărfuri, deţinând circa 4,15% în totalul veniturilor realizate la nivel de judeţ (794 societăţi
comerciale);
- fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor, cu o pondere de circa 2,5% (51 societăţi comerciale).
Firmele cu cele mai semnificative cifre de afaceri au desfăşurat activităţi în domeniul fabricării de furnire şi
panouri din lemn, fabricării îmbrăcămintei, fabricării produselor lactate sau fabricării îngheţatei.
O pondere semnificativă în totalul veniturilor o au şi persoanele fizice autorizate sau profesiile liberale. În totalul
acestor venituri, o pondere însemnată o deţin cele obţinute din activităţi de asistenţă medicală - circa 33% din
totalul veniturilor, comerţ – circa 29%, avocatură - circa 9,2% sau notariat – circa 7,2%.
II.2. Structura economiei judeţului Suceava
Condiţiile social - istorice de dezvoltare a ţării şi-au pus amprenta şi asupra industriei judeţului Suceava, care s-a
reorganizat, conform noilor principii ale economiei de piaţă, fiind în continuă dinamică. Ramurile industriale
reprezentative din judeţ sunt:
 industria lemnului, dezvoltată în corelaţie directă cu suprafaţa fondului forestier;
 industria alimentară, care se dezvoltă în corelaţie directă cu agricultura judeţului, pentru că se bazează în
principal pe prelucrarea produselor animaliere (lapte, carne);
 industrie uşoară, reprezentată prin societăţi de confecţii şi tricotaje, a pielăriei şi încălţămintei;
 industria construcţiilor de maşini, reprezentată prin societăţile comerciale care produc scule şi rulmenţi;
 industria minieră, reprezentată prin exploatarea minereurilor neferoase (minereuri cuprifere, polimetalice,
mangan, uranifere), industrie aflată în declin în ultimul deceniu.
În ceea ce priveşte înmatriculările înregistrate de Oficiul Registrului Comerţului Suceava, situaţia pe forme juridice
se prezintă după cum urmează:
Înmatriculări pe forme juridice în jude ul Suceava, 2008 -2010
2000 1877
1800
1600 PF
AF
1400
PFA
1200
1051 II
989
1000 IF
822
771 774 SRL
800
555 SA
600
438 CA
400 RA
208 174163
200 147 118
56 12 1 0 0 0 1 3 1 0 0 6 6 0
0
2008 2009 2010
11
Întreprinderi Individuale (II)
Întreprinderi Familiale (IF)

Persoane Fizice Autorizate
Cooperative Agricole (CA)

Societăți pe Acțiuni (SA)
Societăți cu Răspundere
Asociații Familiale (AF)
Regii Autonome (RA)

Persoane Fizice (PF)
Limitată (SRL)
(PFA)
Total
2008 208 56 555 174 163 1.877 12 1 0 3.046
2009 0 0 771 438 147 989 1 3 1 2.350
2010 0 0 1.051 822 118 774 6 6 0 2.777
Sursa: Oficiul Registrului Comerțului Suceava

II.3. Volumul şi structura investiţiilor străine în judeţul Suceava
Investiţiile străine trebuie abordate în strânsă legătură cu creşterea economică, cu dezvoltarea, întrucât ele au
constituit şi constituie un factor hotărâtor al dezvoltării economico-sociale prin volumul, structura şi calitatea lor.
De aceea, investiţiile străine se regăsesc în valori diferite, în toate ţările lumii, cu motivaţii diferite de la o ţară la
alta. Un rol deosebit îl au în ţările în curs de dezvoltare, slab dezvoltate şi în cele aflate în tranziţie la economia de
piaţă. În nicio ţară aflată în tranziţie finanţarea creşterii economice şi restructurarea nu se pot face numai din surse
interne. În Europa post-socialistă, deci şi în România, a fost nevoie de modele noi de privatizare, nefolosite în alte
economii unde privatizarea s-a înfăptuit în prezenţa unui capital privat autohton consolidat.
Astfel că insuficienţa capitalului autohton, precum şi globalizarea economică au făcut din investiţiile străine directe
sursa cea mai accesibilă şi indicată de finanţare, de accelerare a procesului de privatizare şi un mijloc de susţinere a
creşterii economice.
La data de 31.12.2009, pe teritoriul judeţului Suceava îşi desfăşurau activitatea un număr de 654 de agenţi
economici cu participare străină, cei mai importanţi ca număr şi capital social provenind din următoarele ţări:

În ultimii 3 ani (2008 – 2010) la nivelul judeţului Suceava au fost înregistrate 225 de firme cu capital străin. În
2008 se înregistrau 118 noi firme cu capital străin în judeţ, în 2009 numărul acestora a scăzut la 66, pentru ca în
2010 să ajungă la 41. Cu toate acestea, valoarea capitalului social subscris a crescut de aproximativ 5 ori, iar
profitul s-a dublat în 2009 față de 2008. În 2010, pe fondul crizei economice, apetitul pentru investiții s-a diminuat,
valoarea capitalului social subscris fiind considerabil mai redusă.
2008 2009 2010

Număr firme cu participare străină 118 66 41
Capitalul social subscris (lei) 24.575,270 113.519,225 15.213,610
Capitalul social subscris (dolari) 2.239,724 17.832,307 4.034,637
Cifră de afaceri (lei) 101.358,244 23.247,440 n/a
Pierdere (lei) 2.557,243 529.448 n/a
Profit brut (lei) 1.668,829 2.629,648 n/a
Profit net (lei) 1.399,546 2.102,546 n/a
Număr angajați 294 50 n/a
12
Interesul pentru resursele judeţului este ridicat în rândurile investitorilor din numeroase ţări europene (şi nu numai).
Graficul de mai jos prezintă numărul firmelor cu capital străin înmatriculate în perioada 2008 – 2010, după ţara de
provenienţă a investitorului:
Număr firme cu participare străină înre gistrate în

pe rioada 2008 - 2010, după ara de prov e nie n ă a
inv e stitorului
ia 70
Ital
ma
nia 25
er
G
tr ia 19
Aus 17
a nia
Sp
le 14
Alte
13
SUA
va 11
ldo
Mo 11
nie
B rita
Mar
ea
cia 10
Tur
o in a 9
Pol 9
nta
Fra
ai n
a 8
Ucr 5
lg ia
Be
ada 4
Can
0 10 20 30 40 50 60 70 80

Din cele 225 de firme cu capital străin, 224 au fost înregistrate ca S.R.L-uri, 1 fiind înregistrată ca S.A. În ceea ce
priveşte repartiţia acestora pe medii de rezidenţă, reiese că interesul investitorilor este în continuare mai crescut
pentru mediul urban:
Număr firme înregistrate, cu capital străin în mediul: 2008 2009 2010

- urban 76 45 29
- rural 42 21 12
Total 118 66 41
Tabelul de mai jos prezintă firmele cu investiţie străină înregistrate în perioada 2008 - 2010, după sectorul de
activitate. Sectorul cel mai căutat de investitorii străini este comerţul, pe locurile 2 şi 3 aflându-se sectorul
construcţiilor şi respectiv industria prelucrătoare.
Firme cu investiţie străină după obiect de activitate 2008 - 2010
Agricultură, silvicultură şi pescuit 10
Industria prelucrătoare 26
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 5
Distribuţia apei: salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 3

Construcţii 36
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 64

Transport şi depozitare 17
Hoteluri şi restaurante 14
Informaţii şi comunicaţii 1
Tranzacţii imobiliare 20
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 12
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 10
Sănătate şi asistenţă socială 2
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 2
Alte activităţi de servicii 3
13
II.4. Structura teritorială a economiei: judeţul Suceava în comparţie cu regiunea Nord-Est
II.4.1. Structura teritorială a economiei în Regiunea Nord-Est
În ceea ce priveşte activitatea agenţilor economici din regiunea Nord-Est, datele furnizate de Comisia Naţională de
Prognoză arată că, în ceea ce priveşte creşterea reală a PIB, cât şi în ceea ce privește numărul de personal, judeţul
Suceava ocupa în intervalul 2007 - 2010 o poziţie favorabilă în economia regiunii. După ce în anul 2007 creşterea
reală a PIB-ului în judeţul Suceava a fost aproape dublă faţă de media regiunii, în anii 2008 şi 2009 aceasta s-a
situat mult sub media regiunii, înregistrând valori negative.
PIB 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Regiunea Nord – Est
- milioane lei, preţuri
curente 45.990,1 54.940,9 51.979,4 52.409,9 55.397,5 60.815,5 66.809,7 73.120
- creştere reală - % 5,4 3,6 9,1 -3,5 1,3 3,6 4,3 4,5
- PIB/locuitor - euro 3.698 4.011 3.303 3.358 3.555 3.942 4.365 4.826
Judeţul Suceava
- milioane lei, preţuri
curente 8.864,8 9.818,2 9.707,8 9.819 10.414,7 11.463,7 12.603,6 13.794,1
- creştere reală - % 10,7 -3,9 -5 -3,2 1,6 3,9 4,4 4,5
- PIB/locuitor - euro 3.763 3.774 3.242 3.292 3.488 3.867 4.272,0 4.710,0
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză
Regiunea Nord–Est furnizează aproximativ 12% din produsul intern brut pe total economie. În structură,
agricultura regiunii are una din cele mai mari contribuţii la realizarea produsului intern brut regional (circa 15%),
peste media naţională (circa 13%). În ceea ce priveşte industria, principalele producţii sunt cele de cărbuni, ţiţei, gaze
naturale, benzină, motorină, fire şi fibre sintetice, îngrăşăminte chimice, ciment, hârtie şi cartoane, cherestea, mobilier
din lemn, ţesături, zahăr. Ponderea acestei ramuri în produsul intern brut regional este sub media naţională. În cadrul
industriei, ponderea cea mai mare o are industria prelucrătoare, urmată de ramura energie electrică, termică, gaze şi
apă şi industria extractivă. Construcţiile participă cu o pondere apropiată de nivelul naţional (5,5% faţă de circa 6%
media naţională). Referitor la sectorul serviciilor, în această regiune este de remarcat ponderea ridicată pe care o au
în produsul intern brut serviciile „învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, administraţie publică şi apărare” (circa
13%), clasându-se pe primul loc într-un top al regiunilor. De asemenea, o contribuţie importantă în produsul intern
brut regional o au ramurile „comerţ, hoteluri şi restaurante” (10%), „transport, depozitare, comunicaţii” (circa 9%) şi
„tranzacţii imobiliare, servicii prestate întreprinderilor” (peste 11%).
Regiunea Nord–Est, contribuie cu 15,1% la ocuparea totală a ţării, deţinând în acelaşi timp cea mai ridicată rată de
ocupare în agricultură, de 42,7%, urmată de servicii 33,7% (18,8% servicii comerciale şi 14,9% servicii sociale) şi
industrie şi construcţii cu 23,6%.
II.4.2. Structura teritorială a economiei judeţului Suceava
La data de 31.12.2009, numărul total al firmelor existente pe teritoriul judeţului Suceava era de 23.574 din care:
- societăţi comerciale 12.862 din care:
- societăţi pe acţiuni – 321;
- societăţi cu răspundere limitată – 12.396;
- societăţi în nume colectiv – 144;
- societăţi în comandită simplă – 1;
- organizaţii cooperatiste -75
- regii de interes local – 5
- diverse sucursale – 90
- asociaţii familiale şi persoane fizice – 10.542
Din total, 382 firme se află în procedura insolvenţei, conform Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
Numărul total al firmelor radiate în anul 2009 a fost de 993, din care:
- 318 ca urmare a procedurii insolvenţei;
- 280 ca urmare a nedepunerii situaţiilor financiare anuale;
- 395 – alte motive, hotărâri voluntare etc.
Conform datelor furnizate de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Suceava, numărul societăților
comerciale care au depus bilanțuri în anul 2009 este de 12.732. Clasamentul societăților comerciale, pe sectoare de
activitate, relevă următoarele aspecte:
14
- Atât în ceea ce priveşte cifra de afaceri, cât şi numărul de angajaţi, în 2009, poziţiile fruntaşe au fost deţinute
de comerţul cu ridicata şi amănuntul (46,99% din cifra totală de afaceri a societăților comerciale ale judeţului în
2009 şi 29,75% din personalul total al acestora în acelaşi an) şi industria prelucrătoare (26% din cifra totală de
afaceri a societăților comerciale din judeţ în anul 2009 şi 28,79% din personalul total al acestora în acelaşi an).
- Există două sectoare care înregistrează ponderi mari ale salariaților din judeţ, dar mai reduse în ceea ce
priveşte cifra de afaceri – agricultură, vânătoare şi servicii anexe (3,42% din numărul de salariați, dar numai
2,55% din cifra de afaceri totală a acestora în anul 2009) şi hoteluri şi restaurante (5,42% din numărul total al
salariaților, şi doar 2,07% din cifra de afaceri totală). Discrepanţa este şi mai mare, în ceea ce priveşte sectorul
construcţiilor (13,23% din personalul angajat, şi doar 10,11% din cifra de afaceri totală).
- Comerţul cu amănuntul deţine ponderi importante atât în cifra de afaceri, cât şi în numărul total de angajaţi,
deoarece o mare parte a societăţilor comerciale din acest sector se află amplasate în satele şi comunele din judeţ
(în unele cazuri fiind aproape singurele societăţi comerciale din localitatea respectivă).
Număr % Cifra de
Cifră Afaceri
Sector economic societăți afaceri în
(lei)
comerciale total
Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de
personal casnic; activităţi ale gospodăriilor private de producere de
bunuri şi servicii destinate consumului propriu 1 8.250 0,0001%
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 4 531.542 0,0065%
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă
şi aer condiţionat 17 39.063.792 0,4801%
Industria extractivă 39 59.131.818 0,7268%
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de
decontaminare 40 66.374.945 0,8158%
Învăţământ 63 3.526.275 0,0433%
Intermedieri financiare şi asigurări 84 8.319.305 0,1022%
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 102 19.414.534 0,2386%
Sănătate şi asistenţă socială 155 21.042.804 0,2586%
Tranzacţii imobiliare 215 29.325.544 0,3604%
Alte activităţi de servicii 219 25.317.079 0,3112%
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 244 42.877.223 0,5270%
Informaţii şi comunicaţii 281 52.173.901 0,6413%
Agricultura, silvicultura şi pescuitul 575 207.544.664 2,5509%
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 833 112.338.040 1,3807%
Hoteluri şi restaurante 907 168.649.246 2,0728%
Transport şi depozitare 1.044 518.711.748 6,3753%
Construcţii 1.367 823.015.968 10,1154%
Industria prelucrătoare 1.640 2.115.431.386 26,0000%
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi
motocicletelor 4.902 3.823.470.937 46,9929%
TOTAL 12.732 8.136.269.001 100%
Sursa: Direcția Generală a Finanțelor Publice Suceava
Cel mai mare număr de salariaţi este antrenat în sectoarele Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea
autovehiculelor şi motocicletelor, Industria prelucrătoare, Construcţii, Transport şi depozitare, Hoteluri şi
restaurante:
Număr % Număr
societăți Număr de
Sector economic
comercial salariaţi salariaţi în
e total
Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic;
activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate
consumului propriu 1 1 0,0018%
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 4 7 0,0125%
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer
condiţionat 17 270 0,4831%
Industria extractivă 39 441 0,7891%
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 40 1.003 1,7947%
15
Învăţământ 63 206 0,3686%
Intermedieri financiare şi asigurări 84 160 0,2863%
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 102 312 0,5583%
Sănătate şi asistenţă socială 155 445 0,7962%
Tranzacţii imobiliare 215 362 0,6477%
Alte activităţi de servicii 219 713 1,2758%
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 244 1.118 2,0005%
Informaţii şi comunicaţii 281 595 1.0646%
Agricultura, silvicultura şi pescuitul 575 1.916 3,4283%
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 833 1.626 2,9094%
Hoteluri şi restaurante 907 3.030 5,4217%
Transport şi depozitare 1.044 3.567 6,3825%
Construcţii 1.367 7.395 13,2321%
Industria prelucrătoare 1.640 16.090 28,7902%
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 4.902 16.630 29,7565%
TOTAL 12.732 55.887 100%
Clasamentul este sensibil diferit atunci când analizăm profitul net înregistrat. Deşi primele trei poziţii sunt ocupate
de aceleaşi sectoare economice care asigură locuri de muncă pentru cele mai multe persoane, sectorul Activităţilor
profesionale, știinţifice şi tehnice ocupă locul 4, contribuind la profitul net al economiei judeţului cu o pondere de
6,03%, urmat de sectorul economic Agricultură, silvicultură şi pescuit (5,38%) în detrimentul sectoarelor Transport
şi depozitare şi Hoteluri şi restaurante:
Număr
Profit Net % Profit
Sector economic societăți
(lei) net în total
comerciale
Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de
personal casnic; activităţi ale gospodăriilor private de producere de
bunuri şi servicii destinate consumului propriu 1 3.350 0,0010%
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 4 82.339 0,0254%
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă
şi aer condiţionat 17 271.452 0,0838%
Industria extractivă 39 1.612.361 0,4978%
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de
decontaminare 40 4.859.245 1,5004%
Învăţământ 63 402.541 0,1243%
Intermedieri financiare şi asigurări 84 3.151.914 0,9732%
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 102 890.373 0,2749%
Sănătate şi asistenţă socială 155 1.820.130 0,5620%
Tranzacţii imobiliare 215 7.109.377 2,1951%
Alte activităţi de servicii 219 1.816.407 0,5608%
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 244 2.654.322 0,8196%
Informaţii şi comunicaţii 281 5.841.865 1,8038%
Agricultura, silvicultura şi pescuitul 575 17.452.891 5,3888%
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 833 19.530.058 6,0302%
Hoteluri şi restaurante 907 6.100.564 1,8836%
Transport şi depozitare 1.044 14.143.285 4,3670%
Construcţii 1.367 38.249.333 11,8101%
Industria prelucrătoare 1.640 92.053.684 28,4230%
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi
motocicletelor 4.902 105.825.205 32,6751%
TOTAL 12.732 323.870696 100%
16
Situația întreprinzătorilor particulari, care contribuie la rândul lor la valoarea adăugată pe sectoare de activitate
economică în județul Suceava se prezintă după cum urmează:
2007 2008 2009
Asociații familiale (număr) 3.765 2.453 2.401

Persoane independente (număr) 6.008 5.657 6.262
Sursa: Anuarul Statistic al județului Suceava pentru anul 2010
II.5. Industria şi IMM-urile
II.5.1. Întreprinderile mari
Datele furnizate de Anuarul Statistic al Județului Suceava, 2010 relevă faptul că la nivelul judeţului, numărul
întreprinderilor mari a fost în scădere în perioada 2007 – 2009:
2007 2008 2009
Întreprinderi mari 27 25 15
Sursa: Anuarul Statistic al Județului Suceava, 2010
În anul 2009, întreprinderile mari ale judeţului erau active în următoarele ramuri de activitate ale economiei
naționale (CAEN REV 2):
Întreprinderi
TOTAL Întreprinderi
mari (250 de
active
salariați și peste)
Anul 2008 2009 2008 2009
Total, din care: 11.230 11.118 25 15
Agricultură, silvicultură și pescuit 386 467 0 0
Industrie - total 1.645 1.589 17 11
Industria extractivă - total 29 37 0 0
Industria prelucrătoare - total 1.579 1.508 15 9
Producerea, furnizarea energiei electrice, termice, gaze, apă
caldă, aer condiționat 11 11 1 1
Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor,
activitatea de decontaminare 26 33 1 1
Construcții 1.165 1.204 6 4
Comerț cu ridicata și amănuntul, repararea autovehiculelor și
motocicletelor 4.643 4.234 0 0
Transport și depozitare 897 933 0 0
Hoteluri și restaurante 650 800 0 0
Informații și telecomunicații 220 214 0 0
Intermedieri financiare și asigurări 74 77 0 0
Tranzacții imobiliare 153 162 0 0
Activități profesionale, științifice și tehnice 691 763 0 0
Activități de servicii administrative și servicii de suport 245 224 2 0
Învățământ 56 55 0 0
Sănătate și asistență socială 125 125 0 0
Activități de spectacole, culturale și recreative 76 89 0 0
Alte activități de servicii 204 182 0 0
Întreprinderile mari realizau în anul 2009 o cifră de afaceri de peste 736 milioane lei, antrenând un număr de peste
3.300 salariaţi. Numărul cel mai mare de întreprinderi mari active se înregistra în industria prelucrătoare și în
construcții.
II.5.2. Sectorul IMM
„Categoria Întreprinderilor Micro, Mici şi Mijlocii (IMM) este formată din întreprinderi care angajează mai puţin
de 250 de persoane şi care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de euro şi / sau deţin active
totale de până la 43 de milioane de euro" (Fragment din Articolul 2 al anexei din Recomandarea 361/2003/CE).
17
Întreprinderile micro, mici şi mijlocii (IMM) joacă un rol esenţial în economia europeană. Ele reprezintă o sursă de
abilităţi antreprenoriale, inovare şi creare de locuri de muncă. În Uniunea Europeană extinsă la 25 de ţări,
aproximativ 23 de milioane de IMM-uri asigură în jur de 75 de milioane de locuri de muncă şi reprezintă 99% din
toate întreprinderile.
Totuşi, ele sunt adeseori confruntate cu imperfecţiunile pieţei. IMM-urile au de multe ori dificultăţi în obţinerea de
capital sau credite, mai ales în faza de start-up. Resursele lor limitate pot de asemenea să reducă accesul la noi
tehnologii sau inovare.
De aceea, sprijinul pentru IMM-uri reprezintă una din priorităţile Comisiei Europene pentru creşterea economică,
crearea de locuri de muncă şi coeziune socială şi economică.
În judeţul Suceava, IMM constituie un sector deosebit de important, cu un rol decisiv din punct de vedere
economic. Organizate într-o federaţie patronală, întreprinderile mici şi mijlocii sucevene, deşi se confruntă şi ele cu
numeroase probleme, sunt într-o continuă căutare de soluţii pentru creşterea competitivităţii şi crearea unui mediu
propice de afaceri, financiar, juridic, instituţional, economic, tehnic, educaţional, etc.
Întreprinderile Micro, Mici şi Mijlocii active, dupa mărime, în județul Suceava, 2007 - 2009
U.M 2007 2008 2009
IMM-uri active, din care: nr. 10.365 11.205 11.103
micro (0-9 salariați) nr. 9.172 10.014 10.002
mici (10-49 salariați) nr. 1.040 1.029 981
mijlocii (50-249 salariați) nr. 153 162 120
Numărul IMM-urilor a avut o evoluţie ascendentă din 2007 în 2008, dar în 2009, urmare a crizei economice, 102
IMM-uri au dispărut de pe piaţa suceveană:
IMM-uri active pe activități ale economiei naționale și clase de mărime, CAEN REV 2
TOTAL din care: pe clase de mărime, după nr. de salariați
Micro: Mici: Mijlocii:
IMM-uri
0-9 salariați 10-49 salariați 50 - 249 salariați
Anul 2008 2009 2008 2009 2008 2009 2008 2009
Total, din care: 11.205 11.103 10.014 10.002 1.029 981 162 120
Agricultură, silvicultură și pescuit 386 467 351 431 33 35 2 1
Industrie - total 1.628 1.578 1.203 1.197 351 329 74 52
Industria extractivă - total 29 37 17 28 8 7 4 2
Industria prelucrătoare - total 1.564 1.499 1.158 1.136 338 314 68 49
Producerea, furnizarea energiei
electrice, termice, gaze, apă caldă,
aer condiționat 10 10 7 7 2 2 1 1
Distribuția apei, salubritate,
gestionarea deșeurilor, activitatea de
decontaminare 25 32 21 26 3 6 1 0
Construcții 1.159 1.200 1.013 1.070 120 115 26 15
Comerț cu ridicata și amănuntul,
repararea autovehiculelor și
motocicletelor 4.643 4.234 4.274 3.912 335 294 34 28
Transport și depozitare 887 933 824 858 52 66 11 9
Hoteluri și restaurante 650 800 580 725 62 69 8 6
Informații și telecomunicații 220 214 204 198 16 16 0 0
Intermedieri financiare și
asigurări 74 77 70 73 4 4 0 0
Tranzacții imobiliare 153 162 150 158 3 4 0 0
Activități profesionale, științifice
și tehnice 691 763 668 744 23 19 0 0
Activități de servicii
administrative și servicii de suport 243 224 230 209 11 11 2 4
Învățământ 56 55 52 53 4 2 0 0
Sănătate și asistență socială 125 125 118 116 6 8 1 1
18
Activități de spectacole, culturale
și recreative 76 89 71 85 4 3 1 1
Alte activități de servicii 204 182 196 173 5 6 3 3
Numărul cel mai ridicat de IMM-uri este reprezentat de acelea active în Comerț cu ridicata și amănuntul,
repararea autovehiculelor și motocicletelor, deși evoluția acestuia în anul 2009 este în scădere față de anul 2008
(de la 4.643 în 2008 la 4.243 în 2009). Pe locul 2 se află IMM-urile active în Industria prelucrătoare, urmate de
IMM-urile active în Construcții, în Transport și depozitare și în Turism.
Interesant este faptul că numărul IMM-urilor active în Turism a crescut de la 650 în 2008 la 800 în 2009,
devansând astfel numărul IMM-urilor active în Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, acestea din urmă deși
înregistrând un trend ascendent, au crescut cu o rată mai mică (de la 691 în 2008 la 763 în 2009).
De asemenea, este notabil faptul că numărul IMM-urilor active în Agricultură, silvicultură și pescuit este în
creștere de la 386 în 2008 la 487 în 2009.
II.6. Competitivitatea economică
Pentru descrierea competitivităţii economice a judeţului Suceava este necesară realizarea unei comparaţii a
principalilor indicatori socio-economici cu valorile înregistrate de aceştia la nivel regional.
În descrierea mediului economic al regiunii Nord-Est un indicator important îl reprezintă Produsul Intern Brut
Regional (PIBR), respectiv raportul în care cele trei sectoare mari economice (agricultura, industria şi serviciile)
contribuie la realizarea acestuia. Per total PIBR al regiunii a crescut de la 18.930,9 milioane lei preţuri curente în
2002 la 384.429,9 în 2006, conform Anuarului Statistic al României 2008.
La nivelul anului 2008, raportul PIB pe locuitor în Nord-Est faţă de media naţională este de 0,675, fiind cel mai
mic indice de disparitate regională din ţară (Sud-Muntenia - 0,821; Sud-Est - 0,841; Bucureşti - 2,063).
Conform datelor Comisiei Naţionale de Prognoză între anii 2005 şi 2008 în regiunea de dezvoltare Nord-Est s-a
produs o creştere constantă a PIBR general ajungându-se de la 2,2% în 2005 faţă de 2004 până la o creştere
substanţială de 6,4% în 2008 faţă de 2007.
Agricultura a evoluat de la cifre negative spre creşteri relativ mici (de la o descreştere de -15% în 2005 faţă de 2004
la 3,5 în 2008 faţă de 2007).
Conform datelor furnizate de Comisia Naţională de Prognoză (CNP), evoluţia indicatorilor socio-economici în
judeţul Suceava faţă de Regiunea Nord-Est în perioada 2007 – 2010, se prezintă după cum urmează:
- modificări procentuale -
Total
regiune Suceava
2007
Creşterea reală a PIB 5,4 10,7
PIB / Locuitor - euro 3.698 3.763
Populaţia ocupată civilă la sfârşitul anului 1,3 1,8
Numărul mediu de salariaţi 2,6 6,1
Rata şomajului înregistrat - % 5,1 3,7
Câştigul salarial mediu net lunar – lei/salariat 938 886
Câştigul salarial mediu net lunar 22,6 22
2008
Creşterea reală a PIB 3,6 -3,9
Populaţia ocupată civilă la sfârşitul anului -1,1 -0,9
Câştigul salarial mediu net lunar – lei/salariat 1.155 1.091
Câştigul salarial mediu net lunar 23,1 23,1
2009
Creşterea reală a PIB 9,1 -5
19
Numărul mediu de salariaţi -6 -1,7
Rata şomajului înregistrat - % 8,6 8
2010
Creşterea reală a PIB -3,5 -3,2
Numărul mediu de salariaţi -4,2 -4,1
Sursa: Institutul Național de Statistică
II.6.1. Evoluţiile economice recente în judeţul Suceava
În ultimii 5 ani produsul intern brut al judeţului Suceava a cunoscut o evoluţie diferită de cea a PIB pe regiune.
Deşi în anul 2007, creşterea reală a PIB la nivel judeţean era dublă (10,7%) faţă de creşterea procentuală a aceluiaşi
indicator la nivel regional (5,4%), în anul 2008, pe fondul crizei economice, PIB-ul judeţului a scăzut drastic,
înregistrând o creştere negativă (-3,9%), mult sub media regiunii (3,6%). În anul 2009, decalajul se adânceşte şi
mai tare, PIB la nivel de judeţ atingând o scădere procentuală de -5%, în vreme ce acelaşi indicator, dar la nivel
regional, înregistrează o creştere de 9,1%.
Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor în judeţul Suceava a fost în 2009 de 3,292 euro, judeţul Suceava
ocupând locul 3 în cadrul Regiunii Nord–Est, după judeţele Iaşi şi Bacău.
Din punct de vedere al numărului mediu de salariaţi, la nivelul anului 2009 judeţul Suceava deţinea poziţia a 3-a
din cele 6 judeţe ale regiunii Nord–Est cu o pondere de 17,14% din totalul ocupării regiunii, în scădere faţă de anii
anteriori.
De asemenea populaţia ocupată a judeţului Suceava deţine poziţia a 2-a cu 19,29 % din totalul ocupării regiunii,
după judeţul Iaşi, nivel în uşoară scădere comparativ cu anii anteriori.
Sursa: Comisa Naţională de Prognoză
20
În ceea ce priveşte rata şomajului, judeţul Suceava se clasa pe locul 5 între judeţele regiunii înregistrând o rată de
8% în 2009, sub media regiunii de 8,6%, dar peste media naţională de 7,8%. De asemenea, câştigul mediu net pe
salariat în 2009 era de 1.117 lei/salariat, clasând judeţul pe penultimul loc în regiune, media regională ridicându-se
la 1.206 lei/salariat, în vreme ce media naţională era de 1.361 lei/salariat.
Câştiguri salariale medii, prognoză 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Câştig salarial mediu brut lunar - lei / salariat
NORD - EST 1.247 1.543 1.629 1.661 1.739 1.825 1.909 1.991
Suceava 1.164 1.452 1.502 1.514 1.587 1.665 1.718 1.761
Câştig salarial mediu net lunar - lei / salariat
NORD - EST 938 1.155 1.206 1.230 1.288 1.351 1.413 1.474
Suceava 886 1.091 1.117 1.126 1.180 1.239 1.277 1.310
Pentru o analiză comprehensivă a evoluției economice recente a județului, este necesară o analiză a structurii
valorii adăugate la nivelul județului Suceava, pe sectoare de activitate. Datele aferente anului 2009 nu sunt încă
disponibile.
Structura valorii adăugate brute pe activități în județul Suceava
Valoare adăugată Procent valoare
brută pe activități adăugată brută pe
Ramura de activitate (milioane lei, activități în total
prețuri curente) (%)
2007 2008 2007 2008
Total județ 7.846,8 8.743,2 100,0% 100,0%
Agricultură, vânătoare, silvicultură 1.322,9 1.257,8 16,9% 14,4%
Pescuit și piscicultură 0,7 1,0 0,0% 0,0%
Industria extractivă 126,8 45,0 1,6% 0,5%
Industria prelucrătoare 1.471,8 1.667,4 18,8% 19,1%
Energie electrică și termică, gaze și apă 104,8 124,8 1,3% 1,4%
Construcții 569,9 689,9 7,3% 7,9%
Comerț cu ridicata și amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor 807,4 805,8 10,3% 9,2%
Hoteluri și restaurante 198,6 190,0 2,5% 2,2%
Transport, depozitare și comunicații 726,2 908,5 9,3% 10,4%
Intermedieri financiare 102,4 122,9 1,3% 1,4%
Tranzacții imobiliare, închirieri și activități de servicii prestate în principal 1.171,3 1.320,4 14,9% 15,1%
întreprinderilor
Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public 460,5 511,9 5,9% 5,9%
Învățământ 326,9 540,4 4,2% 6,2%
Sănătate și asistență socială 231,5 289,4 3,0% 3,3%
Alte activități de servicii colective, sociale și personale 225,1 268,0 2,9% 3,1%
Datele relevă faptul că activitatea economică ce contribuia cel mai mult la valoarea adăugată brută a județului era
atât în 2007, cât și în 2008, industria prelucrătoare (18,8% și respectiv 19,1%), urmată de agricultură, vânătoare,
silvicultură care în 2007 aducea un aport de 16,9% la valoarea adăugată brută a județului, fiind devansată în 2008
de tranzacțiile imobiliare, închirieri și activități de servicii prestate în principal întreprinderilor (activitate care
înregistra un aport de 15,1%). Așadar, putem concluziona că în cazul sectoarelor mari de activitate economică,
situația se prezenta după cum urmează la nivelul anului 2008:
Valoare adăugată brută pe activități Procent valoare adăugată brută pe
Ramura de activitate (milioane lei, prețuri curente) activități în total (%)
2007 2008 2007 2008
Agricultură 1.323,6 1.258,8 16,90% 14,40%
Industrie 1.703,4 1.837,2 21,70% 21,00%
Construcții 569,9 689,9 7,30% 7,90%
Servicii și comerț 4.249,9 4.957,3 54,10% 56,70%
Total 7.846,80 8.743,20 100,00% 100,00%
21
Agricultura participa în anul 2008 la valoarea adăugată brută a economiei județului în procent de 14,40%, sectorul
industrial își aducea aportul în procent de 21,00%, construcțiile creau valoare adăgată brută în procent de 7,90% din
total, iar serviciile și comerțul contribuiau cu 56,70%.
II.6.2. Perspectivele de dezvoltare
Prognoza realizată pentru perioada 2011 - 2014 relevă o tendință favorabilă pentru judeţul Suceava, creşterea reală
a PIB/locuitor în euro estimându-se a fi mai mare decât media regiunii, iar rata şomajului mai mică decât media pe
regiune:
- modificări procentuale -
Total
regiune Suceava
2011
Numărul mediu de salariaţi 0,1 0
2012
Populaţia ocupată civilă la sfârşitul anului 1 0,8
Rata şomajului înregistrat - % 7,4 7
2013
2014
Creşterea reală a PIB-ului 4,5 4,5
PIB / Locuitor – euro 4.826 4.710
Populaţia ocupată civilă la sfârşitul anului 0,9 1
Pentru perioada 2011 - 2014 produsul intern brut judeţean va înregistra o creştere de la an la an, mai pronunţată în
2011 şi 2012 şi mai temperată în 2013 şi 2014, păstrând trendul regional şi naţional. După declinul din anul 2008 (-
3,9%) şi 2009 (-5%), economia judeţului Suceava îşi va relua creşterea începând cu 2010 (-3,2%), ajungând din
nou la un trend pozitiv începând cu 2011. În anii următori economia judeţului Suceava urmează aceeaşi tendinţă cu
evoluţiile Regiunii Nord-Est şi cu cele naţionale, numai că amplitudinea fenomenului este uşor diferită.
22
Evoluţia produsului intern brut va influenţa şi nivelul produsului intern brut pe locuitor. Astfel, în anul 2011
produsul intern brut pe locuitor va creşte cu aproximativ 5.9% faţă de anul 2010, ajungând la un nivel de 3.488
euro şi se va situa atât sub nivelul naţional, cât şi sub cel regional (3.555 euro).
În ceea ce priveşte contribuţia judeţului Suceava la realizarea produsului intern brut regional, pe perioada de
prognoză, ponderea acestuia se va menţine la 18,8%, situându-se pe poziţia a 3-a în cadrul Regiunii Nord–Est.
II.6.3. Piaţa muncii în judeţul Suceava
După o scădere a populaţiei civile ocupate în anul 2010 la 232,2 mii persoane, începând cu 2011 judeţul va
înregistra creşteri uşoare, în anul 2014 judeţul regăsindu-se pe acelaşi loc 2 în cadrul regiunii.
Numărul mediu de salariaţi în perioada 2011 – 2014 va fi de asemenea în creştere, de 0,3 – 0,4% (asemănătoare
celei la nivel de regiune).
Rata şomajului înregistrat va ajunge la circa 6,6% în 2014 (faţă de 3,7% în 2007), valoare inferioară celei la nivel
de regiune (estimată la circa 6,9%), dar superioară celei la nivel naţional (5,5%).
Câştigul salarial mediu net va creşte în perioada 2011 – 2014 cu un ritm mediu anual de 4,8% în 2011 şi 2012,
ajungând la 1.239 lei/salariat în 2012, cu circa 11% mai mare decât în anul 2009, nivel inferior atât celui regional
(1.351 lei), cât şi celui naţional (1.546 lei). În anii 2013 şi 2014 creşterea va fi mai temperată (3,1% în 2013 şi 2,5%
în 2014), astfel încât la orizontul de prognoză, câştigul salarial mediu net va fi de 1.310 lei/salariat, sub media
regională de 1.474 lei pe salariat, precum şi sub media naţională de 1.697 lei/salariat.
II.7. Spaţiul Rural
II.7.1. Caracteristici specifice ale zonei rurale din judeţul Suceava
Strategia de dezvoltare a agriculturii judeţului Suceava urmăreşte finalizarea reformei proprietăţii funciare,
stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti în ferme agricole familiale cu caracter comercial, formarea clasei de
mijloc în spaţiul rural în contextul dezvoltării şi modernizării satelor.
Aplicarea proceselor de reformă în agricultură a condus la întărirea proprietăţii private şi la implementarea de noi
forme de organizare şi exploatare a potenţialului agricol şi zootehnic.
Fondul funciar, după modul de folosinţă al terenului, la 31 decembrie
- ha
din care, pe categorii de folosinţă:
Suprafaţa Suprafaţa Vii şi Livezi şi
An
totală agricolă Arabilă Păşuni Fâneţe pepiniere pepiniere
viticole pomicole
2000 855.350 349.502 178.473 93.749 74.009 - 3.271
2001 855.350 349.131 179.859 91.108 74.819 - 3.345
2002 855.350 349.131 179.859 91.108 74.819 - 3.345
2003 855.350 349.826 180.494 90.450 75.675 - 3.207
2004 855.350 349.810 180.620 90.430 75.700 - 3.060
2005 855.350 349.762 180.771 90.250 75.711 - 3.030
2006 855.350 349.310 181.316 89.888 75.057 - 3.049
2007 855.350 349.544 181.288 92.894 74.361 - 3.001
2008 855.350 349.487 181.127 91.167 74.247 - 2.946
2009 855.350 349.494 181.274 90.858 74.361 - 3.001
2010 855.350 349.480 180.972 91.596 74.136 2.776
Sursa: Direcţia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava
Judeţul Suceava dispunea, conform statisticilor oficiale în anul 2009 de următorul potenţial agricol:
- suprafaţa agricolă – 349.494 ha (40,8 % din suprafaţa totală), din care 337.200 ha în proprietate privată (96,4 %);
- suprafaţa arabilă – 181.274 ha (51,8 % din suprafaţa agricolă), din care 180.056 ha în proprietate privată (99,3 %);
- suprafaţa păşunilor – 90.858 ha (26 % din suprafaţa agricolă), din care 82.267 ha în proprietate privată (90,5 %);
- suprafaţa fâneţelor – 74.361 ha (21,2 % din suprafaţa agricolă), din care 72.033 ha în proprietate privată (96,8%)
- suprafaţă cu livezi, pepiniere pomicole – 3001 ha (0,85 % din suprafaţa agricolă) din care 2.844 ha în proprietate
privată (94,7 %).
23
Suprafaţa cultivată, cu principalele culturi agricole şi producţiile obţinute
2008 2009 2010
Specificare Suprafaţa Producţie Suprafaţa Producţie Suprafaţa Producţie
(ha) totală (tone) (ha) totală (tone) (ha) totală (tone)
Suprafaţa arabilă 180.551 - 181.274 - 180.972 -
Cereale pentru boabe 78.906 263.993 78.134 237.169 74.095 203.523
Leguminoase pentru 805 1.386 851 1.698 846 1.303
boabe
Plante uleioase 1.374 1.965 1.885 3.424 2.269 3.033
Plante pentru 974 21.709 886 20.337 716 14.736
industrializare
Cartofi 26.663 333.375 24.100 441.152 23.962 269.611
Legume 8.093 132.122 7.919 130.447 8.309 118.531
Plante de nutreţ 60.108 1.384.693 61.907 1.207.540 64.139 1.143.547
Seminţe şi seminceri 781 2.268 687 2.056 631 1.224
Câmpuri 40 0 45 0 38 0
experimentale
Căpşuni 45 170 46 349 69 244
Ogoare şi 2.751 0 4.799 0 5.685 0
neînsămânţat
Păşuni 90.436 970.901 90.858 1.025.417 91.596 942.137
Fâneţe 75.761 965.131 74.361 1.047.462 74.136 951.182
Fructe total 2.806 42.945 3.001 57.058 2.776 52.329
Sursa: Direcţia pentru Agricultură Suceava
Pomicultura reprezintă o activitate importantă a agricultorilor din bazinele pomicole Rădăşeni, Fălticeni, Preuteşti,
Vultureşti. Dintre speciile pomicole, ca pondere, mărul ocupă I loc (77,9% din suprafeţele cultivate). În perioada
2008 – 2010, producţia medie de fructe a fost de 9.557 kg/ha în 2008, 14.244 kg/ha în 2009 şi 10.348 kg/ha în
2010.
Exploatații agricole, după statutul juridic, în județul Suceava și regiunea Nord-Est, în anul 2010 (număr):
Exploatații agricole, fără
Exploatații agricole cu personalitate juridică
personalitate juridică
Alte tipuri (fundații, așezăminte
Exploatații agricole individuale
unități școlare cu profil agricol

Societăți comerciale cu capital
Societăți comerciale cu capital
Institute, stațiuni de cercetare,

Societăți/asociații agricole
Persoane fizice autorizate,
întreprinderi individuale,
Consilii locale/primării
întreprinderi familiale
Alte instituții publice
religioase, școli, etc

Unități cooperatiste
majoritar de stat
Regii autonome
majoritar privat
TOTAL
(licee)
Total
Total
Regiunea
785.599 822 786.421 9 287 2.074 8 30 413 98 26 1535 4.480 790.901
Nord-Est
Județul
158.499 204 158.703 2 35 289 0 6 76 6 3 282 699 159.402
Suceava
Sursa: Recensământul General Agricol 2010, Rezultate provizorii, iunie 2011
În județul Suceava, conform rezultatelor provizorii ale Recensământului General Agricol 2010, 99,43% din totalul
exploatațiilor agricole sunt exploatații agricole, fără personalitate juridică. Exploatațiile agricole din județul
Suceava reprezintă 20,15% din totalul exploatațiilor agricole din Regiunea Nord-Est, clasând din acest punct de
vedere județul Suceava pe primul loc la nivel de regiune.
Suprafața totală a exploatațiilor agricole, după statutul juridic al exploatațiilor agricole, în județul Suceava
și regiunea Nord-Est, în anul 2010 (hectare)
24
Exploatații agricole, fără personalitate
juridică
TOTAL
Total
Total
(licee)
agricole
școli, etc
individuale
individuale,
Persoane fizice
Regii autonome
cercetare, unități
Societăți/asociații
Exploatații agricole
Institute, stațiuni de
Alte tipuri (fundații,
Alte instituții publice
întreprinderi familiale
așezăminte religioase,
capital majoritar privat

Consilii locale/primării
Societăți comerciale cu
Societăți comerciale cu
capital majoritar de stat
autorizate, întreprinderi
școlare cu profil agricol
Regiunea
1.403.776,49 43.888,43 1.447.664,92 181.872,84 106.879,013 374.170,41 266,29 8.281,17 201.788,76 3.669,29 6.425,81 52.099,47 935.453,053 2.383.117,973
Nord-Est
Județul
298.944,83 3.707,52 302.652,35 9.9491,41 10.387,75 13.376,85 0 1.059,47 35.465,02 264,74 567,57 4.795,29 165.408,1 468.060,45
Suceava
Suprafața exploatațiilor agricole din județul Suceava revine în procent de 64,66% exploatațiilor agricole fără personalitate juridică. Din totalul regiunii Nord-Est, suprafața
exploatațiilor agricole din județul Suceava reprezintă 19,64%. Județul Suceava ocupă locul fruntaș în regiune si din punctual de vedere al suprafeței totale a exploatațiilor
agricole.
Exploatațiile agricole fără personalitate juridică sunt unitățile de producție independentă din punct de vedere economic, alcătuite din una sau mai multe personae, având, în
general legături de rudenie, care își desfășoară activitatea împreună, sub o gestiune curentă unică, pentru realizarea unei producții agricole, indifferent de mărimea sau
destinația acesteia. Sfera de cuprindere a exploatațiilor agricole fără personalitate juridică cuprinde exploatațiile agricole individuale și persoanele fizice autorizate,
întreprinderile individuale, precum și întreprinderile familiale.
În categoria exploatațiilor agricole individuale, se integrează și fermele de (semi-)subzistență care reprezintă exploataţii care produc exclusiv pentru consumul propriu, sau
a căror producție este destinată, în procent de peste 50%, consumului propriu. În județul Suceava, persoanele care dețin ferme de (semi-)subzistență au demonstrat un
interes crescut pentru dezvoltarea exploatațiilor pe care le gestionează, prin demersurile concentrate pe accesarea fondurilor de tip FEADR, disponibile prin Programul
Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi – subzistenţă”. Situația proiectelor depuse pe această măsură la nivelul județului
Suceava, la data de 19.09.2011, se prezintă după cum urmează:
Proiecte conforme
Total proiecte Proiecte în lucru Total proiecte selectate
Măsura PNDR Proiecte neconforme
depuse (la AM București) Total proiecte conforme % din total proiecte
Număr
conforme
100%
141 1950 128 651 1171 1171
Sursa: Camera Agricolă Județeană Suceava
25
Exploatații agricole, suprafața agricolă utilizată și suprafața agricolă utilizată ce revine în medie pe o exploatație agricolă, la nivelul județului Suceava și a
regiunii Nord-Est, în anul 2010
Suprafața agricolă utilizată ce revine în medie (Ha)
Total exploatații Exploatații agricole care utilizează Suprafața agricolă
agricole (număr) suprafață agricolă (număr) utilizată (Ha) pe exploatație pe exploatație agricolă care
agricolă utilizează suprafața agricolă
Regiunea Nord-Est 790.901 775.342 1,938.914,7 2,45 2,50
Județul Suceava 159.402 157.594 330.157,02 2,07 2,09
În județul Suceava, 70,53% din suprafața exploatațiilor agricole este utilizată, situându-se astfel sub media regiunii, în cazul căreia, 81,36% din suprafața totală a
exploatațiilor agricole este utilizată. 98,86% din exploatațiile agricole din județul Suceava utilizează (parțial sau total) suprafața agricolă ce le revine.
Efective de animale, după statul juridic al exploatațiilor agricole în județul Suceava, în anul 2010
Exploatații agricole, fără personalitate
juridică
TOTAL
Total
Total
privat
de stat
publice
Consilii
agricole
familiale
autorizate,
așezăminte
individuale
individuale,
întreprinderi
întreprinderi
Alte instituții
agricol (licee)
locale/primării
Persoane fizice
Regii autonome
școlare cu profil
cercetare, unități
Societăți/asociații
cu capital majoritar
cu capital majoritar
Exploatații agricole
Institute, stațiuni de
religioase, școli, etc
Alte tipuri (fundații,
Societăți comerciale
Societăți comerciale
Efective de bovine (capete) 141.168 2.437 143.605 4 156 2.825 0 325 0 26 0 683 4.019 147.624
Efective de ovine (capete) 220.680 2.392 223.072 0 0 430 0 2 0 171 0 1.793 2.396 225.468
Efective de caprine (capete) 14.693 375 15.068 0 0 0 0 0 0 74 0 54 128 15.196
Efective de porcine (capete) 79.363 334 79.697 0 0 5.740 0 5 0 51 0 474 6.270 85.967
Efective de păsări (capete) 1.400.151 2.866 1.403.017 0 0 4.165 0 0 0 31 0 2.836 7.032 1.410.049
Efective de cabaline (capete) 26.125 107 26.232 421 0 82 0 13 0 5 1 38 560 26.792
Familii de albine (număr) 20.518 760 21.278 0 0 35 0 0 0 0 0 79 114 21.392

În ceea ce privește producția animală, pentru fiecare specie, tot exploatațiile agricole fără personalitate juridică sunt cele care îsi aduc aportul esențial în total.
26
II.7.2. Efectivele de animale şi producţia animală
Zootehnia este un sector important al agriculturii, locuitorii judeţului având o bogată tradiţie în creşterea
animalelor.
Situaţia efectivelor de animale pe specii şi categorii de deţinători pentru ultimii 3 ani în judeţul Suceava
Specia 2008 2009 2010
Total Sector Sector privat Total Secto Sector privat Total Secto Sector privat
de stat r de r de
stat stat
familiale
familiale
familiale
Societăţi
Societăţi
Societăţi
private
private
private
Ferme
Ferme
Ferme
Bovine 179.860 484 1.910 177.46 172.500 378 3.900 168.22 171.280 298 4.309 166.673
6 2
Ovine 245.810 0 4.000 241.80 255.700 0 3.340 252.36 235.260 0 3.200 232.060
0 0
Caprine 10.150 0 1.400 8.750 11.810 0 1.350 10.460 13.300 0 1.400 11.900
Porcine 116.550 0 16.50 100.00 60.500 0 7.037 53.463 71.450 0 4.100 67.350
0 0
Cabalin 36.410 721 115 35.574 33.280 670 102 32.508 29.310 635 96 28.579
e
Păsări 1.280 0 20 1.260 900 0 30 870 680 0 27 653
Iepuri 12.500 0 0 12.500 12.400 0 0 12.400 12.250 0 0 12.250
Familii 13.450 0 0 13.450 14.190 0 0 14.910 13.800 0 0 13.800
de
albine
Judeţul Suceava avea înainte de 1989 o bogată tradiţie în domeniul zootehnic, domeniu foarte bine reprezentat în
judeţ. După 1989, s-a înregistrat o scădere importantă a şeptelului la nivelul judeţului, prin desfiinţarea fostelor
unităţi de stat. Treptat, această activitate a început să se dezvolte din nou, în zona privată, aşa încât se constată o
evoluţie pozitivă în domeniul zootehnic în ultimii ani, conform datelor furnizate de D.A.D.R. Suceava.
Situaţia producţiei de origine animală pe ultimii 3 ani în judeţul Suceava
2008 2009 2010
Secto
Nr. Secto Sector
Specia UM Sector Sector r de Sector
crt Total r de Total de stat Total
privat privat stat privat
stat
Carne Ton
1 34.394 52 33.342 35.693 74 35.619 48.314 55 48.259
Total e viu
Carne Ton
2 22.424 52 22.372 20.194 74 20.120 35.471 55 35.416
Bovine e viu
Carne Ton
3 2.328 0 2.328 3.232 0 3.232 3.687 0 3.687
Ovine e viu
Carne Ton
4 98 0 98 102 0 102 251 0 251
Caprine e viu
Carne Ton
5 7.931 0 7.931 9.508 0 9.508 7.745 0 7.745
Porcine e viu
Carne Ton
6 1.613 0 1.613 2.657 0 2.657 1.160 0 1.160
Pasăre e viu
Lapte 3.525.66 3.520.94 3.430.1 3.426.41 2.812.41 2.809.97
7 Hl 7420 3.732 2446
vacă 0 0 50 8 6 0
Lapte
8 Hl 79.920 0 79.920 5.6271 0 56.271 119.160 0 119.160
oaie
Lapte
9 Hl 6.680 0 6.680 4.067 0 4.067 8.400 0 8.400
capră
10 Lână T0 410 0 410 480 0 480 300 0 300
11 Miere T0 335 0 335 165 0 165 270 0 270
Mii 261.68
12 Ouă 318.900 0 318.900 0 261.687 120.400 0 120.400
buc 7
27
Situaţia unităţilor de industrie alimentară pe ultimii 3 ani în judeţul Suceava
Nr.crt. Domeniul 2010 2009 2008
1. Domeniul producţiei de lapte şi produse lactate 35 40 39
2. Domeniul producţiei de carne şi produse din carne 26 28 24
3. Mori de grâu 27 36 36
4. Mori de porumb 46 65 65
5. Domeniul producţiei de pâine şi produse de panificaţie 83 100 98
6. Produse de cofetărie şi patiserie 62 68 58
7. Domeniul producţiei de băuturi 6 6 6
8. Ape minerale 3 3 3
9. Alte produse alimentare 6 6 5
10. Activităţi de ambalare şi îmbuteliere produse alimentare 19 20 17
11. Total 313 372 351
Amenajările piscicole
Capacitatea de pescuit în județul Suceava în anul 2009
Nr. Denumire amenajare Crescătorii Pepiniere Păstrăvării Exploatații Structura pe specii
crt. piscicolă (ha) (ha) (ha) (ha)
1 Iezere - - - -
2 Crujana - - - -
3 Râuri de munte - - - -
4 V. Putnei - - 2,4 - Păstrăv de 2 ani
5 Brodina - - 2,1 - Păstrăv de 1 an
6 Toplițe 3,7 - - - Reproducători 4 ani
TOTAL 3,7 - 4,5 -
Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Vânătoare şi Pescuit Sportiv Suceava
Conform datelor publicate de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, în registrul unităților din
acvacultură pentru județul Suceava suprafața totală administrată este de 874,6 ha.
În ceea ce privește situaţia fermelor cu profil de acvacultură din județul Suceava, în bazinul hidrografic Siret
totalitatea acestora sunt organizate ca S.R.L, nu există ferme de stat, iar speciile ce fac obiectul activității de
acvacultură sunt: crap, caras și răpitori.
Situaţia parcului de maşini, tractoare şi utilaje agricole din ultimii 3 ani în judeţul Suceava
Anul
Nr crt. Denumire utilaj UM
2008 2009 2010
1. Tractoare buc 4.903 5.099 5.112
2. Combine păioase buc 623 578 583
3. Pluguri buc 3.795 3.866 3.867
4. Maşini împrăştiat amendamente buc 87 88 89
5. Maşini împrăştiat gunoi buc 130 140 144
6. Grape cu discuri buc 2.610 2.789 2.785
7. Combinatoare buc 335 375 377
8. Semănătoare păioase buc 562 568 572
9. Semănătoare prăşitoare buc 372 444 454
10. Maşini de plantat cartofi buc 595 648 643
11. Cultivatoare buc 476 485 481
12. Maşini de erbicidat buc 396 443 453
13. Încărcător hidraulic buc 78 78 79
14. Maşini combatere buc 213 211 214
15. Combine pentru furaje buc 24 27 25
16. Vindrovere buc 22 19 18
17. Motocositori buc 1.026 1.026 1.021
18. Greble mecanice buc 155 163 167
19. Prese de balotat buc 207 235 245
20. Maşini de recoltat cartofi buc 578 610 608
21. Remorci cisternă buc 113 114 112
22. Remorci transport persoane buc 51 12 12
23. Trailere buc 55 62 62
28
Anul
Nr crt. Denumire utilaj UM
2008 2009 2010
24. Remorci Tractor buc 2.102 2.314 2.315
25. Remorci auto buc 417 400 402
26. Motocultoare buc 20 20 20

Promovarea conceptului de agricultură ecologică şi de produse tradiţionale
În Registrul de atestare al produselor tradiţionale s-au înregistrat şi au primit atestat un număr de 15 procesatori,
pentru un număr de 68 produse, după cum urmează:
- 14 pentru produse din lapte;
- 51 pentru produse din carne;
- 3 pentru băuturi (bere).
Pentru sprijinirea şi promovarea agriculturii ecologice au fost certificaţi un număr de 2.257 de operatori pe piaţa
produselor ecologice, după cum urmează :
- 3 procesatori de lapte;
- 2 exportatori de produse lactate;
- 2.176 mici producători de lapte;
- 57 ferme ecologice (în principal pentru bovine);
- 19 apicultori.
Suprafaţa totală cultivată în agricultura ecologică, în perioada 2003 – 2009:
Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Suprafața cultivată (ha) 15.281 1.200 3.342 13.172 13.884 14.398 10.416
II.7.3. Silvicultura judeţului
Suprafaţa non-agricolă a judeţului Suceava se ridica în 2009 la un total de 505.856 ha, din care 452.368 ha
reprezentând păduri şi alte terenuri forestiere, 12.702 ha – Terenuri cu ape şi ape cu stuf, 8.286 ha – căi de
comunicaţie şi căi ferate, 18.694 ha – terenuri ocupate cu construcţii şi curţi, iar 13.806 ha reprezentau terenuri
degradate şi neproductive.
Fondul forestier ocupă 53% din suprafaţa judeţului, reprezentând 6,7% din întregul potenţial silvic al României,
județul Suceava ocupând din acest punct de vedere locul I pe ţară. Aceasta face ca silvicultura să reprezinte o
ramură economică importantă, ca şi industria de prelucrare a lemnului.
Fondul forestier în judeţul Suceava

Suprafaţa împădurită reprezintă suma suprafeţelor ocupate cu păduri de raşinoase şi foioase, exprimate în mii de
hectare.
Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2009
Judeţ Masă lemnoasă pe picior Masă lemnoasă fasonată Total (mii mc)
(mii mc) (mii mc)
Suceava 1.724,4 542,1 2.226,5
29
Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

Starea de sănătate a pădurilor se urmăreşte prin sistemul de monitoring forestier (instituit prin OMS nr. 96/1990),
care înregistrează atât vătămările fiziologice (defolierea şi decolorarea frunzişului din coroana arborilor), cât şi
vătămările fizice cauzate de factori biotici (vânat, animale domestice, insecte, ciuperci), abiotici (vânt, zăpadă,
geruri, grindină) şi antropici (rezinaj, vătămări de exploatare). Se cunoaşte faptul că în ultimele decenii răşinoasele
din nordul Carpaţilor Orientali şi mai ales din zona judeţului Suceava au fost puternic calamitate prin doborâturi de
vânt şi zăpadă. Exploatarea şi valorificarea acestor arbori s-a efectuat cu dificultate, deseori termenele stabilite fiind
depăşite. În acelaşi timp, în parchete au rămas importante cantităţi de resturi de exploatare, în multe dintre acestea
găsindu-se şi sortimente cu dimensiuni mai mari. Astfel de condiţii au favorizat înmulţirea în masă a insectelor de
scoarţă, situaţie la care în bună măsură au contribuit şi perioadele de secetă accentuată. În felul acesta s-a ajuns la
crearea unor focare periculoase de ipide în arboretele de molid.
Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri
Principalele tipuri de lucrări de tăiere a arborilor sunt:
 tăieri de regenerare: tăieri de regenerare în codru (tăieri succesive, tăieri progresive şi tăieri rase) şi în
crâng, tăieri de refacere a arboretelor slab productive şi degradate, tăieri de conservare – 4.518 ha;
 tăieri de produse accidentale – 149.413 ha;
 operaţiuni de igienă şi curăţire a pădurilor – 115.425 ha;
 tăieri de îngrijire în păduri tinere (degajări, curăţiri, rărituri) – 11.042 ha;
 tăieri de transformare a paşunilor împădurite – 403 ha.
Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

În afara acestor suprafeţe s-au mai identificat şi alte terenuri degradate, însumând circa 662 ha, pe raza localităţilor
Salcea (cca 312 ha), Preuteşti – Hârtop (cca 200 ha) şi Ciprian Porumbescu (cca 150 ha) astfel încât suprafaţa totală
a terenurilor degradate identificate până în prezent la nivelul judeţului se ridică la peste 1.500 ha.
În cea mai mare parte terenurile degradate identificate sunt constituite din terenuri neproductive la care se adaugă
terenuri cu eroziuni de suprafaţă şi în mai mică măsură, terenuri cu alunecări active, cu aglomerări de pietriş,
bolovăniş, grohotiş sau stâncării, respectiv terenuri cu exces de umiditate sau sărăturate.
30
Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări

Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2009

II.7.4. Tradiţiile şi meşteşugurile
În judeţul Suceava se remarcă tradiţia în olărit, meşteşug străvechi, practicat pe aceste meleaguri din cele mai vechi
timpuri, a cărui vechime este argumentată de descoperirile arheologice din zonă. În prezent este continuat de
renumiţii meşteri olari de la Rădăuţi (Florin şi Marcel Colibaba) şi de meşterii olari de la Marginea, care sunt
renumiţi prin ceramica neagră şi cea roşie utilitară (familiile Magopat şi Pascaniuc). Vasele de Rădăuţi se disting
prin fondul alb cu desene cu maro, verde, galben sau fondul roşu sau verde cu desene geometrice sau florale
stilizate, cu alb, verde, maro, cărămiziu.
Centrul de ceramică neagră de la Marginea este renumit în întreaga ţară; din mâinile olarilor, lutul prinde viaţă în
forme străvechi cu denumiri specifice: ulcioare, străchini, oale de sarmale, oale cu mănuşă, căni de Moşi, dar şi
forme mai noi: vaze de diferite mărimi, platouri, aplice etc. Decorul acestora este realizat prin impresiune pe vasul
ud şi prin lustruire cu cremene pe vasul uscat, decorul fiind subordonat formei vasului.
De asemenea, un meșteșug păstrat încă la nivelul județului Suceava, este meșteșugul încondeierii ouălor. În comuna
Ciocănești se desfășoară Festivalul Național al Ouălor Încondeiate, aflat la a opta ediție în anul 2011.
Fondul etnografic şi folcloric al judeţului Suceava pune în evidenţă talentul şi sensibilitatea pentru frumos a
locuitorilor acestei zone. Bogăţia elementelor etnografice este evidentă în Ţara Dornelor unde se mai păstrează şi
astăzi vechile ocupaţii şi obiceiuri, precum şi un port popular autentic, lucrat cu o neîntrecută măiestrie artistică,
exprimată în alcătuirea modelelor şi îmbinarea culorilor. Câteva dintre aşezările cele mai vestite din acest punct de
vedere sunt: Marginea (la 10 km de Rădăuţi) renumit centru de ceramică neagră, lustruită cu piatră, tehnică preluată
de la geto-daci şi care dovedeşte continuitatea populaţiei autohtone în regiune, Dorna, cu arhitectura specific
bucovineană cu frumoase decoraţii exterioare, având motive florale sau geometrice, Ciocăneşti (la 22 km de la
Vatra Dornei), renumit prin covoarele care se fac aici, Cacica, un important centru ceramic, Vama (confecţionarea
cojoacelor, pieptarelor), Fundu Moldovei (centru de construcţie a instrumentelor populare şi de prelucrare artistică
a lemnului), Cârlibaba (port popular şi ţesături de interior), Arbore (scoarţe şi ştergare).
II.8. Turismul
Turismul este considerat un domeniu foarte important în dezvoltarea durabilă a fiecărei regiuni, investiţiile din
acest domeniu constituind o prioritate a comunităţii, fiind prognozată astfel o creştere a presiunii exercitate de
turism pentru următorii ani şi existând o potenţială reflectare în evoluţia calităţii factorilor de mediu.
Judeţul Suceava se constituie într-o străveche şi densă vatră de civilizaţie şi cultură românească. Meleagurile
sucevene s-au înscris pregnant în istoria românilor prin rolul decisiv pe care l-au avut înaintaşii de aici la
începuturile evului mediu în înfiinţarea şi afirmarea primelor târguri şi formaţiuni politice prestatale, în organizarea
şi finalizarea luptei împotriva stăpânirii tătarilor şi ungurilor, dar mai ales în închegarea, dezvoltarea şi consolidarea
statului feudal românesc de la răsărit de Carpaţi.
Aici s-au ridicat primele trei capitale ale Moldovei: Baia, Siret şi Suceava, cetăţile Şcheia şi Cetatea de Scaun a
Sucevei, o durabilă şi impresionant de bogată salbă de ctitorii şi necropole voievodale şi boiereşti: Putna, Voroneţ,
31
Moldoviţa, Suceviţa, Humor, Dragomirna, Arbore, monumente şi centre de artă şi cultură cu inestimabile valori ale
patrimoniului naţional şi universal, comparabile cu creaţiile renascentiste italiene sau din Europa Occidentală.
Existenţa unor forme de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg teritoriul, clima favorabilă practicării
turismului în tot cursul anului, potenţialul hidrografic, faunistic şi floristic bogat, patrimoniul cultural-istoric şi
arhitectural apreciat pe plan naţional şi internaţional, precum şi binecunoscuta ospitalitate bucovineană, tradiţiile şi
obiceiurile populare, specificul gastronomiei fac din judeţul Suceava o adevărată destinaţie turistică.
Pentru Harta turistică a județului Suceava, vă rugăm să consultați Anexa A2.
Tipurile de turism care se practică la nivelul judeţului sunt:
a)Turismul Montan
Practicarea turismului montan în judeţul Suceava este favorizată de potenţialul oferit de versantul estic al Carpaţilor
Orientali. Astfel, relieful munţilor Călimani cu complexul vulcanic aferent, stâncile cu aspect ruiniform “12
Apostoli”, relieful carstic şi rezidual al masivului Rarău, pădurea seculară de la Giumalău, gruparea cea mai întinsă
de munţi cristalini – Munţii Bistriţei Aurii şi Munţii Bistriţei Mijlocii – precum şi Masivul Suhard şi Obcinele
Bucovinei oferă condiţii pentru practicarea de drumeţii montane, escaladă, alpinism, echitaţie, vânătoare, pescuit,
mountain bike, via –ferrata, river rafting, zbor cu parapanta, sporturi de iarnă.
Drumeţiile
Expunerea geografică a munţilor Bucovinei permite realizarea unor trasee turistice de o zi sau (în funcţie de
opţiunea turiştilor) de mai multe zile, care pot fi efectuate în circuit sau cu revenire în acelaşi loc din care s-a
plecat. Drumeţiile, în marea lor majoritate de dificultate medie sau redusă, sunt legate de staţiunile Vatra Dornei şi
Câmpulung Moldovenesc şi sunt favorizate de înălţimile moderate ale Munţilor Călimani, Rarău, Giumalău,
Suhard şi Bistriţei.
Există trasee turistice omologate, marea lor majoritate fiind marcate şi întreţinute de către Serviciul de Promovare
şi Dezvoltare a Turismului şi Salvamont din cadrul Primăriei Municipiului Vatra Dornei. În masivul Rarău-
Giumalău există 24 de trasee turistice amenajate şi omologate, acestea conducând până la Hotelul Alpin «Rarău»,
Cabana Pastorală (masivul Rarău) sau la Refugiul Alpin de pe Giumalău. Reţeaua de trasee montane pe care turiştii
o au la dispoziţie în Bazinul Dornelor este de aproximativ 280 km.
Turismul ecvestru
Județul Suceava oferă posibilitatea practicării turismului ecvestru în toate formele lui: echitaţie, plimbări cu calul
de tipul "randonnée ecvestru" sau "randonnée sauvage". Activitate de marcă în cadrul Parcului Naţional Călimani,
turismul călare a înregistrat până acum o foarte bună evoluţie, ca urmare a solicitărilor şi prizei de care s-a bucurat
acesta în rândul clienţilor participanţi. Au fost create o serie de trasee şi pachete turistice adecvate turismului
ecvestru şi s-au procurat echipamente şi cai pe toate gusturile. Traseele au grade de dificultate diferite: uşoare (cu
durate cuprinse între două şi până la patru ore) şi mai complexe (de una şi până la cinci zile).
Escaladă, alpinism
Reprezintă o atracţie deosebită pentru sportivii amatori şi alpiniştii profesionişti. Escalada începe în luna mai şi se
termină în luna octombrie. Sezonul de escaladă pe gheaţă începe în decembrie şi se termină în martie. Alpinismul
se practică atât vara, cât şi iarna, mai ales în Călimani, Rarău - Giumalău, Suhard.
Schi
Judeţul Suceava oferă condiţii optime pentru practicarea acestui sport de iarnă. Zone precum: Vatra Dornei,
Crucea, Broşteni, Şaru Dornei, Gura Haitii, Dorna Cândrenilor, Ciocăneşti, Mălini, Cârlibaba, Pojorâta,
Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului şi Suceviţa sunt zone cu potenţial pentru dezvoltarea domeniului
schiabil şi practicarea altor sporturi de iarnă.
În prezent, Vatra Dornei concentrează cea mai mare densitate de turişti practicanţi ai sporturilor de iarnă. Staţiunea
pune la dispoziţie turiştilor 2 pârtii de schi omologate, în lungime de 800 şi 3.000 m, deservite de un telescaun, un
teleschi şi un babyschi, dar şi 2 pârtii de schi fond.
Schiul fond este practicabil pe drumul ce leagă satul Gura Haitii de Fosta Incintă Minieră, dar numai în anumite
condiţii, în funcţie de grosimea stratului de zăpadă, dacă drumul a fost sau nu deszăpezit.
Pârtii de schi: 2 pârtii în Vatra Dornei (pârtiile Parc şi Dealu Negru), 2 pârtii în Câmpulung Moldovenesc (Runc şi
Rarău), 1 pârtie la Gura Humorului, 3 pârtii în mediu rural (Suceviţa, Mălini şi Cârlibaba).
32
Zborul cu parapanta
Vatra Dornei este locul cel mai indicat pentru zborul cu parapanta, datorită condiţiilor deosebite oferite de Munţii
Suhardului, în special în Vârful Ouşorul, care este considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea
spoturilor aeronautice, în special a parapantei şi deltaplanului. Aici se întâlnesc cei mai puternici curenţi de aer din
România, se poate zbura ore întregi deasupra Depresiunii Dornei, folosindu-se curenţii. Se poate practica pe tot
parcursul anului şi la Prisaca Dornei, Pojorâta, Udeşti, Părhăuţi.
b) Turismul Balnear
Definit ca fiind acea parte a turismului în care motivaţia destinaţiei este păstrarea sau redobândirea sănătăţii,
turismul balnear este folosit de o largă categorie de turişti, în mod regulat.
Judeţul Suceava dispune de un potenţial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind
fondul de resurse disponibile. Apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice şi
feruginoase din Vatra Dornei cât şi cele din Bazinul Dornelor, mofetele naturale de sondă cu mare puritate şi
concentraţie de dioxid de carbon, nămolul de turbă din Tinovul Mare, Poiana Stampei, caracterizat ca turbă
oligotrofă slab mineralizată, bine descompusă, cu conţinut mare de coloizi organici şi acizi humici, apele minerale
sulfuroase din zona Iacobeni, constituie materia primă pentru o serie de proceduri care se efectuează în bazele de
tratament.
De asemenea, la nivelul localității Solca se înregistrează potenţial de revigorare a turismului balnear. Climatul,
posibilităţile curative ale apei, aerului, pădurilor, existenţa unor condiţii bune de cazare au făcut din Solca, încă de
la mijlocul sec. al XIX-lea una din staţiunile balneoclimaterice şi de tratament dintre cele mai renumite din județul
Suceava. O altă localitate cu potențial de dezvoltare a turismului balnear este Cacica.
La nivelul judeţului Suceava, se remarcă în mod deosebit staţiunea balneoclimaterică de interes naţional Vatra
Dornei, inclusă în circuitul internaţional şi recomandată în tratamentul unor afecţiuni ale aparatului cardio-vascular,
afecţiuni ale aparatului locomotor, boli ale aparatului respirator, boli ginecologice, boli ale sistemului nervos, etc.
c) Turismul Cultural
Judeţul Suceava deţine un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate turistică:
obiective cu caracter istoric-militar (Cetatea Şcheia, Cetatea de Scaun a Sucevei şi Cetatea Zamca), construcţii
civile (Curtea Domnească şi Hanul Domnesc din Suceava), precum şi peste 25 de unităţi muzeale, printre care:
Muzeul de Istorie din Suceava, cu „Sala tronului”, o realizare de excepţie, unicat în România, Muzeul Obiceiurilor
Populare din Gura Humorului, Muzeul „Arta lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul de Ştiinţe Naturale
din Vatra Dornei, Muzeul „Tehnici populare bucovinene” din Rădăuţi, Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, „Galeria
Oamenilor de Seamă”, Muzeul Apelor şi Pădurilor din Fălticeni, Casa – muzeu de la Solca etc.
Zonele rurale sunt păstrătoare ale datinilor, tradiţiilor, meşteşugurilor şi obiceiurilor străvechi, unde talentul şi
atracţia către frumos se materializează în adevărate opere de artă – ceramică, covoare ţesute manual, cojocărit,
ţesături, instrumente populare, măşti etc. Județul Suceava este renumit pentru muzeele sale etnografice, bine
conturate şi realizate tematic (Suceava, Rădăuţi, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Solca, Vatra Dornei,
Vama, Marginea), precum şi pentru importantele centre de creaţie sau ateliere individuale ale meşterilor populari
vestiţi pentru meşteşugurile lor (Vatra Moldoviţei, Ciocăneşti, Brodina, Poiana Stampei – încondeiere ouă,
Marginea, Rădăuţi – ceramică, Mănăstirea Humorului, Rădăuţi, Arbore – ţesături, Suceava, Rădăuţi, Vatra Dornei,
Molid, Fundu Moldovei – icoane, Marginea, Gura Humorului – împletituri, Bilca, Vama, Fundu Moldovei –
pielărie, cojocărie, Solca – ateliere pentru formarea deprinderilor de viaţă (tâmplărie-sculptură), ce funcţionează pe
lângă Centrul de Plasament ”Mihail şi Gavril” Solca, coordonate de Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului Suceava şi Şcoala de Artă Populară Solca – meşteşugul prelucrării lemnului, coordonată de Şcoala de
Artă Populară Suceava, maistru creator, Gheorghe Bîrgăuan).
Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din tot cursul anului aduc în atenţia publicului larg spiritul
viu, autentic al meleagurilor bucovinene, prin portul popular, cântece şi dansuri, obiceiuri străvechi – festivaluri de
artă plastică, de folclor, de datini şi obiceiuri.
d) Turismul Religios
Formă de turism cultural, care există de secole şi care mai păstrează încă unele trăsături în privinţa pelerinajului
propriu-zis, turismul religios este astăzi un fenomen complex care se află în continuă transformare şi diversificare,
păstrându-şi însă elementul de bază care l-a consacrat: religia.
Numărul impresionant al bisericilor din județul Suceava, cu interesantele fresce interioare şi exterioare, a fost
păstrat încă din timpurile medievale. Datorită unicităţii şi valorii lor artistice, acestea au fost adăugate la Lista cu
33
Moşteniri Culturale Internaţionale a UNESCO, în 1993. Într-adevăr, nu există alt loc pe pământ în care se afla un
astfel de grup de biserici, cu o aşa de înaltă calitate a frescelor exterioare.
La nivelul judeţului Suceava, existenţa a numeroase biserici şi mănăstiri precum: Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ,
Humor, Putna, Dragomirna, Probota, Arbore, Pătrăuţi, Biserica „Sf. Gheorghe” a Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” din
Suceava (unele dintre ele fiind incluse pe lista patrimoniului UNESCO) determină manifestarea turismului religios
sub două forme: vizite la lăcaşurile sfinte şi pelerinaje religioase cu ocazia unor sărbători de cult, a hramurilor
mănăstirilor şi bisericilor. Numărul turiştilor străini în turismul cultural religios a înregistrat o creştere în ultimii
ani.
e) Ecoturismul
Ecoturismul este definit ca fiind acea formă de turism în care principala motivaţie a turistului este observarea şi
aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură. Acţiunile turistice trebuie să conducă la conservarea şi
protejarea naturii şi să aibă un impact negativ minim asupra mediului natural şi socio-cultural.
La nivelul judeţului Suceava, practicarea ecoturismului este abia în faza de început. Munţii Călimani se află printre
cei mai puţin populaţi munţi din România, dar şi printre cei mai ameninţaţi de intervenţia omului, datorită fostei
exploatări de sulf de sub Neagoiul Românesc. În prezent, se pune problema refacerii ecosistemelor forestiere pe
teritoriul distrus în urma exploatării sulfului.
Unicitatea Parcului Naţional Călimani, a Parcului Natural Bogdăneasa şi a celui dendrologic de la Rădăuţi, precum
şi frumuseţea rezervaţiilor naturale (Fâneţele seculare de la Calafindeşti – Siret, Rezervaţia Cheia Lucavei –
Câmpulung Moldovenesc, Rezervaţia „12 Apostoli” – Dorna, Rezervaţia Tinovul Mare – Dorna etc.) constituie
potenţial pentru practicarea ecoturismului la nivel local.
Pe plan naţional se constată preocupări - materializate inclusiv prin programe de finanţări specifice – în sensul
stimulării dezvoltării şi promovării acestei forme de turism.
f) Turismul Rural şi Agroturismul
Turismul rural ca şi agroturismul au posibilităţi mari de dezvoltare, deoarece zonele rurale ale judeţului dispun, pe
lângă un cadru natural pitoresc, nepoluat şi cu multiple variante de recreere, şi de un valoros potenţial cultural şi
istoric. Din ce în ce mai mulţi turişti autohtoni şi străini vin să se cazeze în mediul rural, atraşi de posibilitatea
descoperirii mediului, de schimbarea modului de viaţă, precum şi de activităţile sportive din natură.
Numărul pensiunilor rurale din judeţul Suceava a crescut în mod considerabil, mai ales în ultimii ani. Zonele
deluroase şi montane îndeplinesc toate condiţiile necesare în sensul dezvoltării acestei forme de turism. O serie de
localităţi precum: Suceviţa, Vama, Moldoviţa, Putna, Ciocăneşti, Mănăstirea Humorului, Sadova, Lucina, Cacica,
Neagra Şarului, Poiana Şarului, Poiana Negri, Dorna Candreni, Cîrlibaba, Poiana Stampei, Şaru Dornei, Dorna
Arini, Brodina, Rîşca, Marginea, Argel sunt consacrate în practicarea acestui tip de turism, acestea devenind treptat
destinaţii turistice în sine.
Există o serie de factori favorizanţi care dau o notă de optimism dezvoltării acestei forme de turism, precum:
densitatea sporită a populaţiei şi a caselor în zonele deluroase şi montane din judeţ, frumuseţea deosebită a acestor
zone, calitatea aerului, existenţa unei faune şi a unei flore bogate, monumentele istorice cu valoare naţională şi
internaţională, precum şi calitatea deosebită a produselor ecologice obţinute în aceste zone.
g) Turismul de afaceri
Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru industria hotelieră autohtonă. În ultimii ani,
la nivel naţional, s-a înregistrat o creştere a numărului sosirilor în interes de afaceri. Destinaţiile preferate de cei
care vin pentru afaceri sunt oraşele mari, astfel încât beneficiile cele mai mari de pe urma acestui tip de turism au
fost înregistrate de către acestea şi într-o mai mică măsură de către oraşele mai mici.
La nivel local, unităţile hoteliere sunt dotate cu facilităţi pentru organizarea de conferinţe, simpozioane şi training-
uri. Pe lângă organizarea congresului sau a conferinţei, beneficiarii au parte de un întreg pachet de servicii: cazare,
transferuri de la aeroport la hotel, bilete de avion, servicii de secretariat, servicii de traducere simultană, vizite
pentru participanţi, programe de divertisment şi mese festive.
O oportunitate pentru dezvoltarea turismului de afaceri din judeţul Suceava o constituie existența «Centrului
Economic Bucovina». Centrul Economic şi de Afaceri Bucovina este situat lângă Aeroportul Internaţional «Ştefan
cel Mare» şi cuprinde spaţii expoziţionale, un parc tehnologic, un incubator de afaceri, mai multe săli de conferinţe
şi un restaurant.
Dacă în anii trecuţi turismul de afaceri se baza exclusiv pe industria hotelieră, în ultima vreme şi turismul rural a
început să ofere soluţii pentru turismul de afaceri. În accepţiunea celor implicaţi, turismul rural este o alternativă
34
mai interesantă, în special pentru programele de teambuilding, pentru grupuri ce nu depăşesc 30 de persoane,
deoarece oferă o plajă mult mai largă de distracţii, cum ar fi focul de tabără, grătarul în aer liber, aroma
mâncărurilor "ca la mama acasă", practicarea diverselor sporturi, excursii şi drumeţii.
Este considerată benefică implicarea în turismul de afaceri deoarece este un segment care aduce turişti nu numai în
weekend sau în concediu şi care oferă astfel o continuitate turismului rural. Totodată, este ideal pentru seminarii
sau teambuilding, pentru că oferă grupului acea intimitate pe care un hotel nu o poate oferi.
Manifestări organizate în judeţ
- Târgul de Sânziene se desfăşoară în municipiul Suceava în perioada 22-24 iunie, în cadrul manifestărilor prilejuite
de Zilele Sucevei;
- Festivalul Naţional al Păstrăvului, organizat la Ciocăneşti;
- Festivalul de Artă Medievală, organizat în luna august la Cetatea de Scaun Suceava;
- Crăciun în Bucovina, organizat anual în luna decembrie în municipiul Suceava;
- Paşte în Bucovina (Târgul Meşterilor Populari, Drumul Ouălor Încondeiate, Festivalul Naţional al Ouălor
Încondeiate, aducerea Luminii Sfinte de la Ierusalim etc);
- Pelerin în Bucovina, organizat anual, la data de 15 august la Cacica și Putna, la care, pe lângă pelerini catolici din
România, sunt prezenţi și pelerini din Polonia, Germania, Franţa, Ungaria, Austria, Italia;
- Serbările Zăpezii, organizate în luna februarie în apropierea Pârtiei Parc din municipiul Vatra Dornei, atrag anual
mii de turişti din ţară şi străinătate etc.
Potenţialul turistic al judeţului Suceava
Judeţul Suceava se recomandă, ca o zonă turistică deosebit de importantă a ţării. Pe lângă marea atractivitate a
peisajului montan, potenţialul turistic al judeţului se caracterizează prin varietatea, densitatea şi valoarea
monumentelor de cult şi arhitectură, cât şi prin rezervaţii naturale şi zone etnografice, multe dintre ele unicat pe
plan mondial.
Potenţialul turistic al judeţului Suceava, alcătuit atât din frumuseţile naturale specifice acestei zone, cu peisaje
pitoreşti, cât şi din salba de mănăstiri din mirifica zonă a Bucovinei, renumite pe plan internaţional, la care se
alătură bogatul patrimoniu de valori culturale (muzee, case şi fonduri memorial-documentare), reprezintă premisa
dezvoltării activităților economice în sectorul turistic și sectoare conexe acestuia în judeţul Suceava. Mai mult,
acest tărâm de legendă păstrează comorile vestitelor mănăstiri. Frescele de pe pereţii exteriori, păstrând nealterate
minunatele culori, sunt simbolul sufletului românesc.
Obiectivele de interes regional şi naţional
Judeţul are 22 de rezervaţii naturale, cuprinzând şi o parte din Parcul Naţional Călimani, respectiv din Parcul
Rodna, precum şi specii variate de floră, endemice şi rare, ca şi de faună (vezi capitolul 1 „Cadrul general”).
Atracţii turistice importante din județul Suceava sunt:
în mun. Suceava: Muzeul de Istorie, Muzeul de Ştiinţele Naturii, Cetatea de Scaun a Sucevei, Mănăstirea
Zamca, Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, etc.;
în oraşul Gura Humorului: Mănăstirea Voroneţ, Mănăstirea Humor;
în comuna Suceviţa: Mănăstirea Suceviţa;
în comuna Moldoviţa: Mănăstirea Moldoviţa;
în comuna Putna: Mănăstirea Putna, Chilia lui Daniil Sihastru;
în comuna Mitocul Dragomirnei: Mănăstirea Dragomirna;
în comuna Râşca: Mănăstirea Slătioara;
în municipiul Câmpulung Moldovenesc – Muzeul Arta Lemnului, Pietrele Doamnei (Munţii Rarău);
în municipiul Rădăuţi - Muzeul Etnografic Tehnici Populare Bucovinene;
în comuna Marginea – Centrul de Ceramică Neagră de la Marginea;
în comuna Ciprian Porumbescu: Casa Memorială Ciprian Porumbescu;
în comuna Cacica – Salina Cacica;
în oraşul Vatra Dornei – Depresiunea Dornelor, s.a.
Capacitatea de cazare turistică

Capacitate de cazare Indicii de utilizare
Anul Sosiri Înnoptări netă a capacităţii
Existentă În funcţiune
(mii) (mii) în funcţiune
(locuri) (mii locuri-zile)
(%)
2000 5.269 1.335,4 153,5 480,3 36,0
2001 5.034 1.421,1 151,4 461,1 32,4
35
2002 5.192 1.399,5 162,4 406,7 29,1
2003 5.577 1.640,8 162,5 423,2 25,8
2004 5.755 1.760,8 187,4 432,4 24,6
2005 6.526 1.932,6 192,1 435,2 22,5
2006 7.012 2.056,7 211,0 500,3 24,3
2007 6.831 2.087,4 226,3 535,1 25,6
2008 7.029 2.101,8 229,1 530,1 25,2
2009 7.544 2.176,4 209,7 479,4 22,0
2010 8.033 2.263,6 194,3 460,6 20,3
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava
Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în perioada 2008 - 2010
Structură de primire turistică număr număr număr
2010 2009 2008
Total 245 235 233
Hoteluri şi moteluri 34 33 29
Hanuri turistice - - -
Cabane turistice 7 4 4
Campinguri şi unităţi tip căsuţă 4 4 4
Vile turistice 19 18 21
Tabere de elevi şi preşcolari - - -
Pensiuni turistice 62 54 -
Pensiuni turistice urbane - - 50
Sate de vacanţă - - -
Pensiuni agroturistice 107 110 -
Pensiuni turistice rurale - - 117
Hoteluri pentru tineret - - 3
Hosteluri 8 8 2
Popasuri turistice 2 2 1
Spaţii de cazare pe nave - - -
Bungalouri 2 2 2
CAPITOLUL III. POPULAŢIA ŞI REŢEAUA DE LOCALITĂŢI
III.1. Evoluţiile demografice
Populaţia Judeţului Suceava reprezintă aproximativ 19% din populaţia Regiunii Nord-Est, situându-se pe locul trei
în ordine descrescătoare. La 1 ianuarie 2009, populaţia stabilă a judeţului Suceava era de 706.720 locuitori, din
care 302.730 persoane în mediul urban şi 403.990 persoane în cel rural. Densitatea populaţiei judeţului este de 82,6
loc/km2.
Analiza populaţiei pe zone ocupaţionale evidenţiază că cea mai mare pondere o deţine zona 1 Suceava 36,0%,
urmată de zona 7 Rădăuţi 21,8%, zona 2 Fălticeni 17,8%, zona 5 Câmpulung Moldovenesc 7,9%, zona 4 Vatra
Dornei 6,8%, zona 6 Gura Humorului şi zona 3 Siret 3,0%.
Structura populaţiei pe sexe şi medii de rezidenţă, perioada 2007 - 2009
2007 2008 2009
JUDEŢUL SUCEAVA 705.878 706.407 706.720
MASCULIN 348.875 349.187 349.280
FEMININ 357.003 357.220 357.440
URBAN 302.897 302.848 302.730
MASCULIN 146.920 146.901 146.754
FEMININ 155.977 155.947 155.976
RURAL 402.981 403.559 403.990
MASCULIN 201.955 202.286 202.526
FEMININ 201.026 201.273 201.464
36
Structura populaţiei pe grupe de vârstă
Popula ia jude ului Suceava pe grupe de vârstă
800000
700000 701339
717224 719134 707242 705547 705202 705752 705730 705878 706407 706720
600000
500000
Nr locuitori
432825 430463 434168 440332 442240 444195 446250 445660

429287 427431
409594
400000 Total
0-14 ani
300000
15-59 ani
200000 186733 60 ani si peste
156896 154540 148457 143996 140225 136630 134912 132993 131381 129994
131041 131769 131354 131088 130809 128790 128578 128690 128776 131066
100000 105012
0
1990 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Anul

Graficul de mai sus relevă faptul că populaţia judeţului înegistrează o creştere uşoară şi constantă în ultimii ani,
bazată în special pe faptul că evoluţia grupei de vârstă tânără (0-14 ani) este superioară grupei de vârstă 60 de ani şi
peste, în condiţiile în care populaţia cu vârste cuprinse între 15 şi 59 de ani înregistrează de asemenea un trend uşor
ascendent.
Populația după etnie și mediu de rezidență la nivelul județului Suceava, conform Recensământului
Populației și Locuințelor din 2002:
Mediul de Ruşi, Altă
Total Români Maghiari Rromi Ucraineni Germani Polonezi
rezidență lipoveni etnie
TOTAL 688.435 662.980 368 9.186 8.514 1.773 2.543 2.609 462
Urban 296.304 288.906 281 3.382 896 1.170 806 493 370
Rural 392.131 374.074 87 5.804 7.618 603 1.737 2.116 92
Populația după religie și mediu de rezidență la nivelul județului Suceava, conform Recensământului
Populației și Locuințelor din 2002:
Mediul Creştină Adventistă Creștină
Romano- Greco - Penticos- Altă
de Total Ortodoxă de rit Baptistă de ziua a după
catolică catolică tală religie
rezidență vechi şaptea evanghelie
TOTAL 688.435 608.479 8.564 1.655 2.888 3.427 43.345 4.386 4.030 11.661
Urban 296.304 267.143 4.831 842 1.021 1.594 14.908 1.382 2.002 2.581
Rural 392.131 341.336 3.733 813 1.867 1.833 28.437 3.004 2.028 9.080
Mişcarea populaţiei
Miscarea naturală a popula iei în jude ul Suceava, date Sporul natural în jude ul Suceava, pe medii de reziden ă,
absolute rată la 1000 locuitori
8554 3.5
9000 8261 8313
3
8000 7550 7348 7434 3
7000 2.5
2.4
2.5
6000
47874803 4932 4813 2
5000 4652 4696 1.7
Născuţi-vii
4000 3474 3622 3500 Decese 1.5
1.2
2747 2696 2738 1
3000 1
0.7
2000
0.5 0.3
1000
0
0
0
Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural
Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural
2009 2008 2007
2009 2008 2007
37
După ce a crescut de la 1,2 (valoarea înregistrată în 2007) la 1,7 în 2008, sporul natural a scăzut în anul 2009 la 1.
Scăderea se datorează îndeosebi ratei mici înregistrate în mediul rural, dar şi scăderii de 0,7 puncte la mie din 2008
în 2009 în mediul urban.
Anul Anul Anul
2007 2008 2009 Mi carea migratorie internă a popula iei jude ului
Total Suceava, pe medii de reziden ă
Plecaţi 9.812 10.153 9.381
1000
Sosiţi 9.103 9.535 9.071
Sold migratoriu 753
600
total -709 -618 -310 500 539
Urban
Plecaţi 4.829 5.049 4.455 0
Sold migratoriu total
Sosiţ 3.581 3.678 3.545 Anul 2009 Anul 2008 Anul 2007
Sold migratoriu urban
Sold migratoriu -310
Sold migratoriu rural
-500
urban -1.248 -1.371 -910 -618
-709
Rural
-910
Plecaţi 4.983 5.104 4.926 -1000
Sosiţi 5.522 5.857 5.526 -1248
Sold migratoriu -1500
-1371
rural 539 753 6 0

Soldul migratoriu rural este pozitiv pe toată perioada de analiză, în vreme ce soldul migratoriu urban este negativ în
toţi anii analizaţi. Cifrele susţin aşadar tendinţele de migrare a populaţiei urbane către mediul rural din ultima
perioadă. Cu toate acestea însă, sosirile din mediul rural nu pot contrabalansa plecările din mediul urban, ceea ce
face ca soldul migratoriu total să fie negativ, în toţi anii analizaţi, observându-se însă tendinţa de creştere a
soldului.
Durata medie a vie ii, pe sexe, în jude ul Suceava
80
78 77.71
76.98 77.14
76.79
76.38
76 76.05 75.76 75.88
75.68
74.66
74 74.26
73.48 73.75
73.33
72.95
72.26 72.55 72.38 72.44
72 71.55
70.93
70.13 70.48
70 69.66
70.02
69 69.22 69.14 69.16
68.57
68 Ambele sexe
Masculin
66
Feminin
64
1998- 1999- 2000- 2001- 2002- 2003- 2004- 2005- 2006- 2007-
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

În ciuda condiţiilor economice nefavorabile înregistrate pe plan local şi naţional, cu efecte directe asupra calităţii
vieţii, în perioada 1998 – 2009, durata medie de viaţă este în creştere. Durata de viaţă a populaţiei feminine este
considerabil mai ridicată decât cea a populaţiei masculine, acesta fiind trendul înregistrat şi la nivel regional şi
naţional. În vreme ce, în perioada 2007 - 2009 speranţa de viaţă pentru femei era de 77,71 ani, indicatorul înregistra
valoarea de 70,93 ani în cazul bărbaţilor, ceea ce face ca speranţa medie de viaţă a populaţiei să fie de 74,26 ani.
III.2. Piaţa forţei de muncă şi câştigurile salariale
În 2009, Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava avea în evidenţă un total de 8.998 angajatori activi din care:
- 161 angajatori au peste 49 angajaţi,
- 1.071 au între 10 şi 49 angajaţi,
- 2.421 au între 4 şi 9 angajaţi.
38
- 5.345 au între 1 şi 3 angajaţi.
Procentual, 86% sunt microîntreprinderi din care 59% au maxim 3 salariaţi, iar numai 1,8% sunt întreprinderi
relativ mari, cu peste 49 salariaţi.
Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale (la sfârşitul anului) conform CAEN Rev. 1 și 2
mii persoane
200 200 200 200 200 200 200 200 200 200
Anul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
273, 271, 254, 250, 243, 239, 243, 241, 234,
Total, din care: 4 5 7 9 243 4 2 6 5 0
157, 154, 132, 126, 115, 109, 107, 106, 106,
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 7 1 4 3 8 117 9 9 5 3
Industrie 42,2 43 46,9 46,8 44,6 40,9 40,1 39,3 38,3 36,0
- Industrie extractivă 3 2,8 2,6 2,5 2,3 2,2 1,7 1,7 1,7 1,3
- Industrie prelucrătoare 35,4 36,6 41 41,4 39,4 35,7 35,2 34,8 33,9 30,5
- Energie electrică şi termică, gaze şi apă 3,8 3,6 3,3 2,9 2,9 3 3,2 2,8 2,7 2,6
Construcţii 8,1 6 5,9 7,2 7,8 6,4 8,1 11,2 11,6 9,7
Comerţ 18,1 21,6 21,8 21,3 22 26,2 27,1 28,5 27,2 27,4
Hoteluri şi restaurante 1,5 1,8 2 1,8 3,5 4,5 4,2 4,5 4,8 3,6
Transport, depozitare şi comunicaţii 10,3 9 9,3 8,6 9,7 8,5 9,3 10,1 10,5 9,8
Intermedieri financiare 1,5 1,5 1,4 1,4 1,4 1,6 1,5 1,7 1,7 1,5
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 4,7 4,3 5,4 6,7 5,9 5,2 5,9 6,0 6,4 0,9
Administraţie publică şi apărare 3,3 3,5 3,6 3,8 4 4,4 4,5 5,3 5,7 5,7
Învăţământ 13 12,8 12,7 12,8 13,2 13,3 13 13,3 13,8 12,5
Sănătate şi asistenţă socială 8,8 8,8 9,1 8,9 8,4 9,4 9,5 9,5 10,0 10,3
Celelalte activităţi ale economiei naţionale 4,1 5 4,1 5,3 6,7 5,9 6 6,2 5,2 6,2
Cea mai mare parte a populaţiei ocupate civile îşi desfăşoară activitatea în agricultură, vânătoare şi silvicultură
(106,3 mii), o parte însemnată este angajată în industria prelucrătoare (30,5 mii), iar 27,4 mii de persoane sunt
ocupate în comerţ.
Numărul mediu al salaria ilor în jude ul Suceava (mii

persoane)
108
107
106
105
104
102 102.3
101.6
100 100.3
99.8
98.9
98
96.8 96.9
96
94.5
94
92
Total salariaţi
90
88
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

După ce în perioada 2000 – 2004 numărul mediu al angajaţilor a scăzut constant de la 107 mii la 96,8 mii,
indicatorul a crescut nesemnificativ în 2005 la valoarea de 96.9 mii, scăzând apoi drastic la 96,4 mii (în anul 2006).
Începând cu anul 2007, numărul mediu al salariaţilor judeţului a început să crească, pe fondul creşterii economice a
judeţului.
39
Numărul mediu al salariaţilor, pe activităţi ale economiei naţionale conform CAEN REV 2
Județul Suceava 2008 2009
TOTAL, din care: 101.602 99.779
Agricultură, silvicultură şi pescuit 3.007 2.862
Industrie - total 28.180 24.316
Industria extractivă - total 1.639 1.468
Industria prelucrătoare - total 22.891 19.254
Producerea, furnizarea energiei electrice, termice,gaze, apa caldă, aer condiţionat 1.795 1.652
Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activitatea de decontaminare 1.855 1.942
Construcţii 8.751 6.951
Comerţ cu ridicata şi amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor 16.756 20.026
Transport şi depozitare 6.022 5.519
Hoteluri şi restaurante 2.861 3.518
Informaţii şi telecomunicaţii 865 724
Intermedieri financiare şi asigurări 1.657 1.467
Tranzacţii imobiliare 425 386
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 1.121 1.167
Activităţi de servicii administrative şi servicii de suport 1.788 1.891
Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public 5.343 5.491
Învăţământ 12.766 12.600
Sănătate şi asistenţă socială 9.056 9.601
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 621 786
Alte activităţi de servicii 2.413 2.474
Față de anul 2007, numărul mediu al salariaților a crescut de la 100.279 la 101.602 în anul 2008, pentru ca mai apoi
să scadă la 99.779 în anul 2009.
Câștigul salarial nominal mediu net lunar pe activități la nivelul județului Suceava, conform CAEN REV 2
2008 2009
TOTAL, din care: 1.091 1.117
Agricultură, silvicultură și pescuit 1.011 1.039
Industrie – total 970 1.068
Industria extractivă - total 1.476 1.713
Industria prelucrătoare - total 790 922
Producerea, furnizarea energiei electrice, termice, gaze, apă caldă, aer condiționat 2.590 2.066
Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activitatea de decontaminare 1.176 1.183
Construcții 878 972
Comerț cu ridicata și amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor 689 716
Transport și depozitare 1.237 1.264
Hoteluri și restaurante 585 603
Informații și telecomunicații 1.608 1.745
Intermedieri financiare și asigurări 2.334 2.294
Tranzacţii imobiliare 1.320 1.094
Activități profesionale, științifice și tehnice 1.574 1.401
Activități de servicii administrative și servicii de suport 784 763
Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public 2.181 1.880
Învățământ 1.529 1.530
Sănătate și asistență socială 1.075 1.227
Activități de spectacole, culturale și recreative 1.042 1.071
Alte activități de servicii 653 791
Cele mai mari câștiguri salariale medii nete lunare se înregistrează în Intermedieri financiare și asigurări
și în Producerea, furnizarea energiei electrice, termice, gaze, apă caldă, aer condiționat. Activitățile economice
care se bucură de un număr mare de salariați, cum ar fi Industria prelucrătoare și Comerțul cu ridicata și
40
amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, înregistrează câștiguri salariale medii nete foarte mici
de 922 lei pe luna, respectiv 716 lei/luna.
Şomerii înregistraţi la Agenţia pentru

ocuparea forţei de muncă (număr persoane) Rata omajului în jude ul Suceava
din care 14
Şomerii înregistraţi
Anul femei (nr. 12.4
(nr. persoane) 12 12.2
persoane)
1991 14.721 8.059 10
10.3 Rata somajului total (%)
Rata somajului femei (%)
2000 37. 1 18.766 8.6 9.8
8 8.4 8.1
20 1 25.395 12.297 8
7.8 7.9
6.9
2002 29.253 13.473 6
6.8
6
4.9
2003 22.061 10.587 5.2
4.7
2004 20.418 8.417 4 4.3
3.7
4.3
4.2
2005 15.583 6.533 3.5
4
2006 11.8 6 5.024 2
2007 9.457 4.212

0
2008 10.963 4.787 1991 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
2009 20.101 8.342
Sursa: Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Suceava

Numărul şomerilor înregistraţi a crescut în perioada 1991 - 2002 de la 14.721 la 29.253, pentru ca în perioada 2003
– 2007 să scadă considerabil la valoarea de 9457 (în 2007). Cu toate acestea începând cu anul 2008 numărul
şomerilor a început din nou să crească, în contextul crizei economice. Această tendinţă este susţinută şi de evoluţia
ratei şomajului. Dacă până în 2000 rata şomajului feminin era superioară, din 2003 aceasta este inferioară ratei
şomajului masculin, înregistrată la nivelul judeţului. Aşa cum am arătat însă în secţiunile anterioare, după anul
2008, rata şomajului a crescut foarte mult, atingând valoarea de 7,9% în 2009 şi 7,4% în 2010.
Şomeri, pe grupe de vârstă şi sex, anul 2010
12000
9580
10000
8000
6000
3990
4000 2056 3062
2067
997 1064
916 1297
2000 591 303 338 740
139
0
TOTAL Sub 25 ani 25-29 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-55 ani peste 55 ani
1. Total, din care: - femei

Cel mai mare număr de şomeri se înregistrează în cadrul grupei de vârstă 40-49 de ani (3.062, din care 1.297 –
femei), sub 25 de ani (2.067, din care 997 – femei) şi 30 – 39 de ani (2.056, din care 916 – femei). Graficul relevă
de asemenea faptul că numărul şomerilor de sex masculin este mai mare decât numărul şomerilor în rândul
femeilor, pentru toate grupele de vârstă, cu excepţia grupei de vârstă 25-29 de ani (când numărul femeilor şomer
reprezintă 51,27% din numărul total al şomerilor).
Deşi este caracterizat printr-un grad ridicat de urbanizare (67,6% din populaţia stabilă), iar populaţia activă ocupată
în industrie şi servicii are o pondere mare (conform datelor Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă
Suceava), rata şomajului la sfârşitul anului 2009 a fost de 5,58 %, iar la sfârşitul primului semestru 2010, de 7,71
%. Numărul şomerilor este în creştere: la finalul anului 2009 – 14.662 iar la 31.08.2010 – 19.454 faţă de 2007 când
numărul de şomeri era 9.457 şi rata de şomaj de 3,77 %. La 31.12.2009, rata şomajului în judeţul Suceava era
7,96%.
41
Distribuţia şomerilor pe zone ale judeţului Suceava se prezintă astfel : cel mai mare număr de şomeri se află în zona
Suceava (5.460), Fălticeni (4.823), Rădăuţi (4.046) şi apoi Gura Humorului (1.953), Câmpulung Moldovenesc
(1.445), Vatra Dornei (1.238) şi Siret (489).
Şomeri după sex şi nivel de instruire, 2010
6000 5402
5000
4000 3244
3000
1725 1715
2000
934
550
1000
0
TOTAL
-cu niv.instruire primar, gimnazial, profesional

- din care femei
-cu niv. de instruire liceal si post liceal
-din care femei
-cu niv. de instruire universitar
- din care femei

După nivelul de instruire, cel mai mare număr de şomeri se înregistrează în rândul celor cu nivel de instruire
primar, gimnazial şi/sau profesional (5.402, din care 1.725 femei). Şomerii cu nivel de instruire liceal şi post liceal
sunt în număr de 3.244, din care 1.715 femei, iar categoria şomerilor cu nivel de instruire universitar însumează
934, din care 550 sunt femei.

Graficele de mai jos au fost întocmite în baza datelor furnizate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de
Muncă Suceava pentru a ilustra faptul că, deşi evoluţia indicatorilor în timpul anului înregistrează fluctuaţii, per
perioada analizată trendul este vizibil. În cazul ratei şomajului, aceasta a crescut puternic în perioada 2008 – 2009,
fiind vizibilă o scădere susţinută a acesteia în 2010.
42
Rata lunară a şomajului, 2008 -2010 (%)
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
Feb
Feb
Aug
Feb
Aug.
Sep.
Oct.
Dec.
Oct.
Dec.
Aug.
Sept.
Oct.
Dec.
Sept
Iunie
Iunie
Iunie
Apr
Ian
Ian
Ian
Apr.
Noi.
Noi.
Apr.
Noi.
Iulie
Iulie
Iulie
Mar
Mar.
Mai
Mai
Mar.
Mai
2008 2009 2010
Rata şomaj ului %

Această tendinţă este în mod evident vizibilă şi pe graficul evoluţiei numărului de şomeri în aceeaşi perioadă.
Graficul de mai jos mai relevă însă şi evoluţia numărului de şomeri beneficiari de indemnizaţie şi a celor care nu
beneficiază de aceasta.
Evolu ia numărului lunar de omeri, 2008 - 2010 (valori

absolute)
25000
20000
15000
10000
5000
0
Ian
Iunie
Iulie
Ian
Iunie
Iulie
Ian
Iunie
Iulie
Feb
Feb
Aug
Feb
Mar
Apr
Mai
Mai
Mai
Mar.
Apr.
Aug.
Sep.
Oct.
Noi.
Dec.
Sept
Oct.
Noi.
Dec.
Mar.
Apr.
Aug.
Sept.
Oct.
Noi.
Dec.
2008 2009 2010
Someri benefiari de indemnizatie

Someri care nu au beneficiat de indemnizatie
Total şomeri înregistraţi
Număr de locuri de muncă vacante i Rata de ocupare (%), 2008-2010

locuri de muncă ocupate, 2008-2010
9 4.00%
3 50 0 0
9 3.00% 92.98%
30000
32905 9 2.00%
91.00%
2 50 0 0 29582 20281 24820
21904
20000 9 0.00% 89.91%
150 0 0 18859 8 9.00%
10 0 0 0 8 8.00% 88.25%
50 0 0 8 7.00%
0 8 6.00%
2008 2009 2010 8 5.00%
2008 2009 2010

Număr locuri de muncă vacante
Număr locuri de muncă ocupate Rata de ocupare %
43
În perioada analizată, numărul locurilor de muncă vacante a fost mereu superior numărului locurilor de muncă
ocupate. În 2009, cele 2 valori s-au apropiat, ca urmare a contracţiei pieţei muncii, în contextul crizei economice,
lucru care a favorizat o rată de ocupare mai ridicată.
În 2008, domeniile în care au fost anunţate cele mai multe locuri de muncă vacante sunt: alte activităţi de servicii
(muncitor necalificat la ambalat produse solide şi semisolide – 3.808, şofer autocamion/maşină de mare tonaj –
1.561, administrator - 772, lăcătuş mecanic - 584), construcţii (muncitor necalificat în construcţii - 2915, muncitor
necalificat la spargerea şi tăierea materialelor de construcţii - 851, muncitor necalificat la întreţinere drumuri,
şosele, poduri, baraje - 561), comerţ (vânzător – 2.079, lucrător comercial - 737, manipulant mărfuri - 607),
agricultura şi silvicultura (muncitor necalificat în silvicultură - 871).
În 2009, domeniile în care au fost anunţate cele mai multe locuri de muncă vacante sunt: alte activităţi de servicii
(muncitor necalificat la ambalat produse solide şi semisolide – 2.143, şofer autocamion/maşină de mare tonaj - 935,
administrator - 217), construcţii (muncitor necalificat în construcţii – 1.936, muncitor necalificat la întreţinere
drumuri, şosele, poduri, baraje - 243), comerţ (vânzător - 816, lucrător comercial - 236), agricultura şi silvicultura
(muncitor necalificat în silvicultură - 541).
În 2010, domeniile în care au fost anunţate cele mai multe locuri de muncă vacante sunt: (muncitor calificat în
construcţii – 2.326, muncitori la tăierea şi rindeluirea lemnului – 1.143 şofer autocamion/maşină de mare tonaj -
772, şofer autocamion -173), (muncitor necalificat în construcţii – 1.503, muncitor necalificat la întreţinere
drumuri, şosele, poduri, baraje - 254), comerţ (vânzător - 885, lucrător comercial - 177), agricultura şi silvicultura
(muncitor necalificat în silvicultură -312), fabricarea încălţămintei (469, fabricarea articolelor de sticlă - 377,
fabricarea pâinii - 323, fabricarea de mobilă - 318, restaurante - 314), etc.
Număr beneficiari indemniza ie, 2008-2010
30,000
27,000 26,842
24,000
22,413
21,000
18,000 16,891
15,000
12,000
9,000
6,000 3,850
3,009 4,176
3,000
2008 2009 2010
Nr. beneficiari şomeri Nr.beneficiari absolvenţi

În vreme ce în perioada 2009 – 2010 scade numărul beneficiarilor şomeri, numărul beneficiarilor absolvenţi creşte
constant pe toata perioada de analiză, subliniind necesitatea alinierii studiilor cu cerinţele de pe piaţa muncii locală
şi/sau regională.
Suma aferentă indemniza iei, plătită omerilor i

absolven ilor, 2008 - 2010
70,000,000
60,000,000 61,170,667
50,000,000
40,000,000 49,004,086
30,000,000
20,000,000 18,431,327
10,000,000 1,507,380 3,118,106 4,609,403
0
2008 2009 2010
Suma plătită şomeri Suma plătită absolvenţi
44
III.3. Reţeaua de localităţi şi fondul de locuinţe
Comparativ cu datele rezultate în urma recensământului din anul 2002, în perioada 2002 – 2009, în judeţul Suceava
a crescut numărul de localităţi urbane (oraşe şi municipii), de la 8 la 16, şi a scăzut numărul de sate, de la 396 la
379, ca rezultantă a punerii în aplicare a prevederilor Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional - Secţiunea IV-a - Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare.
Reţeaua de localităţi a judeţului Suceava este formată din:
- 5 municipii: Suceava - municipiu reşedinţă de judeţ, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc şi Vatra -
Dornei;
- 11 oraşe: Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milişăuţi, Salcea şi Vicovu
de Sus;
- 98 comune, cu 379 sate.
Localităţile, în număr de 114 sunt grupate UAT3. Dintre acestea :
- 16 UAT sunt urbane, însumând un număr de 16 localităţi (5 municipii şi 11 oraşe)
- 98 UAT sunt rurale (comune) însumând 379 sate.
Structura administrativă a reţelei de localităţi a fost analizată la nivelul anului 2008, conform Legii nr. 2/1968 cu
privire la organizarea administrativ teritorială a României şi a modificărilor ulterioare; analiza populaţiei pe UAT-
uri este conform datelor statistice din anii 2000 - 2006. Pentru ierarhizarea populaţiei la nivel de localitate/sate s-au
utilizat date statistice de la Direcția Județeană de Statistică Suceava. În Anexa A3 este prezentată lista localităţilor
judeţului Suceava, după populaţie, suprafaţă şi densitate.
III.3.1. Localităţile Urbane

Reţeaua de localităţi urbane cuprinde 5
municipii şi 11 oraşe însumând o populaţie
de 302.730 locuitori (an 2009) pe o
suprafaţă de 141.270 ha (16,51% din
suprafaţa judeţului).
Analiza distribuţiei populaţiei în cadrul
reţelei de localităţi indică o mare
concentrare de populaţie urbană în
municipiul reşedinţă de judeţ (106.792
locuitori), respectiv 15,11% din populaţia
totală a judeţului şi 35,27% din populaţia
urbană.
Celelalte municipii sunt de talie mai mică,
populaţia variind între 16.559 locuitori
(Vatra Dornei) şi 28743 locuitori
(Fălticeni).
Populaţia oraşelor variază de la 2.620
locuitori (Solca) la 15.712 locuitori (Gura
Humorului).
Comparând populaţia din UAT-uri se remarcă faptul că oraşul cel mai mic, Solca este întrecut de 75 de comune.
III.3.2. Localităţile Rurale
Judeţul Suceava are un număr de 98 de comune, conform Anexei A1.
Dimensiunea medie a comunei în judeţ este de 4.122 locuitori, mai mare decât media pe ţară de 3.426
locuitori/comună.
Distribuţia populaţiei în UAT rurale (2006) indică o predominanţă a comunelor de talie mijlocie:
• 25 comune au populaţia peste 5.000 locuitori, cea mai mare fiind Marginea cu 10.183 de locuitori
• 38 comune au populaţia între 3.001 şi 5.000 locuitori
• 30 comune au populaţia între 2.001 şi 3.000 locuitori
• 5 comune au mai puţin de 2.000 locuitori, cea mai mică fiind Cosna, cu 1.495 locuitori.
3
Unităţi Administrativ- Teritoriale
45
III.4. Fondul de locuinţe
Fondul de locuinţe
Anul Total
Locuinţe (număr) Camere de locuit (număr) Suprafaţă locuibilă(mii m²)
2000 227.971 532.560 7.782,8
2001 237.706 595.899 9.117,4
2002 238.991 600.876 9.207,1
2003 240.243 605.812 9.294,3
2004 241.905 612.302 9.412
2005 243.566 619.418 9.549
2006 245.366 627.563 9.702
2007 247.576 637.720 9.900
2008 251.119 651.927 10.165
2009 254.750 666.368 10.448
Dotarea locuinţelor permanente şi sezoniere la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2002
Total Baie
Bucătărie în
locuinţe Baie în amenajată Bucătărie în
Total afara
permanente locuinţă în afara locuinţă
gospodării locuinţei
şi sezoniere locuinţei
Total judeţ, din care: 219.563 237.706 74.802 3.654 159.384 37.271
- Municipii şi oraşe 96.671 103.083 64.912 2.085 87.271 7.168
- Comune 122.892 134.623 9.890 1.569 72.113 30.103
Situaţia autorizaţiilor de construire şi a certificatelor de urbanism emise în ultimii 3 ani la nivelul
Consiliului Judeţean Suceava
Anul Autorizaţii de construire Certificate de urbanism
2008 214 504
2009 164 385
2010 102 135
Sursă: Direcţia Generală Tehnică şi de Urbanism, Consiliul Judeţean Suceava
În luna decembrie 2010 în judeţul Suceava au fost eliberate 187 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale.
Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale a înregistrat o scădere cu 26,1% comparativ cu luna
noiembrie 2010. Faţă de luna decembrie 2009, numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale a
scăzut cu 26,4%.
Din numărul total de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale din luna decembrie 2010 în judeţul
Suceava, 20,3% au fost eliberate în mediul urban şi 79,7% în mediul rural. Judeţul Suceava se află pe locul doi pe
ţară, deţinând 6,4% din numărul total al autorizaţiilor pentru clădiri rezidenţiale eliberate în luna decembrie 2010.
Situaţia autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri la nivelul întregului județ
Autorizații de construire (număr) 2007 2008 2009
TOTAL 5.178 4.886 3.270
Clădiri rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități), total, din care: 3.525 3.540 3.267
urban 1.114 1.021 897
rural 2.411 2.519 2.370
Clădiri rezidențiale pentru colectivități, total, din care: 8 2 1
urban 3 1 1
rural 5 1 0
Clădiri administrative, total, din care: 3 1 2
urban 2 0 1
46
Autorizații de construire (număr) 2007 2008 2009
rural 1 1 1
Alte clădiri, total, din care: 1.642 1.343 0
urban 476 399 0
rural 1.166 944 0
Numărul autorizațiilor de construcții emise la nivelul județului Suceava a avut o evoluție descendentă în perioada
analizată, cu o ușoară scădere înregistrată la nivelul anului 2008 (când au fost emise 4.886 autorizații de construire)
față de anul 2007 (când numărul autorizațiilor a fost de 5.178), urmată de o scădere importantă de aproximativ
33%, ajungând la 3.270 autorizații emise în 2009.
CAPITOLUL IV. AMENAJAREA TERITORIULUI

IV.1. Căile de comunicaţie
Reţeaua de drumuri publice din judeţul Suceava are următoarele caracteristici:
 lungimea drumurilor (naţionale, judeţene şi comunale) este de 2.675,222 km, din care drumuri naţionale,
632,011 km, drumuri judeţene, 1.136,424 km şi drumuri comunale 906,787 km.
 lungimea străzilor orăşeneşti din judeţ era în anul 2008 de 874 km, din care 455 km erau modernizaţi
IV.1.1. Drumurile naţionale
Pe raza de activitate a Secţiei de Drumuri Naţionale Câmpulung Moldovenesc sunt 301,363 km de drumuri
naţionale, din care secţia Câmpulung Moldovenesc administrează 282,913 km, iar diferenţa de 18,450 km sunt în
administraţia municipiilor Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc.
Secţia de Drumuri Naţionale Suceava are în raza sa de activitate 329,639 km de drumuri naţionale, din care secţia
Suceava administrează 296,789 km, iar diferenţa de 33,850 km sunt în administrarea municipiilor Fălticeni,
Suceava şi Rădăuţi.
IV.1.2. Drumurile judeţene şi comunale
Viabilitatea drumurilor judeţene şi comunale:
Sursa: Consiliul Judeţean Suceava

Lungimea totală a drumurilor publice este de peste 2.675,222 km, acestea asigurând legătura între toate localităţile
judeţului, precum şi cu judeţele vecine. Căile de transport rutiere principale sunt: drumul european E 85 Bucureşti -
Suceava - Cernăuţi şi drumul european E 58 Halmeu - Suceava - Sculeni.
În ultimii ani s-au făcut eforturi financiare importante, atât din fonduri locale, cât şi de la bugetul de stat, pentru
reabilitarea şi modernizarea unor drumuri naţionale, judeţene şi comunale, în special a celor aflate pe traseele
turistice, ca şi pentru întreţinerea şi modernizarea străzilor din interiorul localităţilor urbane. Cu toate acestea,
starea căilor rutiere este încă necorespunzătoare, fiind necesare în continuare investiţii importante în ameliorarea
stării drumurilor, mai ales a celor din interiorul localităţilor.
Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, reţeaua drumurilor publice avea, în anul
2009, o lungime de 2.553 km, din care 627 km drumuri naţionale. Lungimea drumurilor publice modernizate se
întinde pe 1.073 km, din care 257 km sunt drumuri europene.
47
Densitatea reţelei de drumuri publice de 29,8 km la 100 kmp teritoriu (valoare înregistrată în 2009), plasează
judeţul Suceava sub nivelul densităţii înregistrat pe ţară, de 34,3 km la 100 kmp.
Proiecte implementate de Consiliul Județean Suceava în domeniul infrastructurii rutiere județene, în
perioada 2008- 2010:
a.din fonduri proprii
- Modernizare DJ 178 E, Botoşana-Cacica, km 0+000-6+000;
- Modernizare DJ 178 B, Rădăuţi-Satu Mare, km 0+000-1+500;
b.din sume atrase din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene
- Asfaltare DJ 178 A Costâna-Todireşti-Comăneşti-Pârteşti de Jos-Cacica, km 10+000-32+200;
c.prin Programul de Cooperare Transfrontalieră PHARE CBC
- Modernizare DJ 175, Benea – Moldova Suliţa km 30+900÷31+090, km 32+625 ÷35+900;
- Modernizare DJ 291 A, Siret-Frătăuţii Noi, km 38+000-39+450;
d.prin Programul Operaţional Regional
- Modernizare DJ 290, Salcea-Vereşti-Roşcani, km 0+000 - 13+000, 17+000-22+225;
- Modernizare DJ 208S, Dolhasca- Probota, km 0+000 - 8+000;
- Modernizare DJ 174, Vatra Dornei – Şaru Dornei – Panaci, km 0+000 – 22+000;
e. prin subprogramul privind reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes judeţean şi
de interes local, aprobat prin H.G. 330/2010 de modificare şi completare a H.G. 577/1997
- Asfaltare DC 70, KM 0+650-3+080, Suceava-Ipoteşti, comuna Ipoteşti;
- Asfaltare DC 17, Cacica (DN 2E)-Salina Cacica, km 0+000-2+000, comuna Cacica;
- Pietruire DC 48 C, Costileva-Lupcina, km 10+800-15+400, comuna Ulma;
- Pietruire DC 9, DJ 208-Leucuceşti, km 5+574-10+574, comuna Preuteşti;
- Pietruire DC 1, Hreţca-Vultureşti, km 8+400-12+617, comuna Vultureşti;
- Asfaltare DC 57, Suceava-Lipoveni, km 4+000-6+045, comuna Mitocu Dragomirnei;
- Asfaltare DC 24, Ciprian Porumbescu, km 7+430-8+430, comuna Ciprian Porumbescu;
- Asfaltare DC 86 A, Cîrlibaba-Bobeica, km 0+000-1+250, comuna Cîrlibaba;
- Pietruire DC 4, liteni-Valea Glodului-Giurgeşti, km 0+000-2+000, oraş Liteni;
- Pietruire DC 76, Vatra Dornei-Rusca, km 0+000-2+000, municipiul Vatra Dornei;
- Pietruire DC 68, Udeşti, km 5+000-8+474, comuna Udeşti;
- Pietruire DC 87, Moldova Suliţa-Părâul Suliţa, comuna Moldova Suliţa.
IV.1.3. Liniile de cale ferată în exploatare la 31 decembrie 2009
Judeţul Suceava km
Total, din care: 526
electrificate 248
Din total:
Linii cu ecartament normal
Total 514
Cu o cale 344
Cu două căi 170
Linii cu ecartament larg 12
Densitatea liniilor pe 1000 kmp teritoriu 61,5
Reţeaua feroviară are o lungime de 526 km, din care un sector de 248 km este electrificată.
Trasee principale:
Sector magistral 5:
- linie dublă electrificată – limită judeţ - Suceava Nord.
- linie simplă electrificată - Suceava Vest – Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei – limită judeţ.
Trasee secundare - linii simple electrificate:
- Floreni-Dornişoara;
- legătură Fundu Moldovei;
- legătură Moldoviţa;
48
- Ilişeşti - Dărmăneşti;
- Dorneşti - Nisipitu;
- Dorneşti - Siret.
Gradul de echipare cu căi ferate este de 52,5 km/1000 kmp, care este superior gradului mediu de echipare cu linii
ferate a României.
Nodul feroviar principal se află la Suceava. Nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de
100-120 km/h.
Judeţul Suceava deţine 6,1% din lungimea căilor ferate electrificate la nivel naţional ocupând locul întâi pe ţară.
În raport cu suprafaţa judeţului, reţeaua de cale ferată de folosinţă publică în exploatare a atins densitatea de 61,5
km la 1.000 km teritoriu, cu 15,6 km la 1.000 km teritoriu peste densitatea reţelei de cale ferată la nivel de ţară şi cu
17,2 km la 1.000 km teritoriu comparativ cu densitatea înregistrată la nivel de regiune Nord-Est.
IV.1.4. Căile aeriene
Aeroportul "Ştefan cel Mare" - Suceava este amplasat în oraşul Salcea la 12 km est faţă de oraşul Suceava şi la 30,5
km vest de oraşul Botoşani, accesul fiind posibil printr-un drum de acces betonat cu lungimea de 3 km şi lăţimea de
7 m, ce face legătura prin D.N. 29 cu cele două oraşe şi în prezent este în subordinea Consiliului Judeţean Suceava.
Aeroportul Internaţional „Ştefan cel Mare” Suceava se află în localitatea Salcea, în zona de est a oraşului Suceava,
fiind dimensionat pentru avionul tip AN 24 pentru curse interne. Aeroportul a fost construit în anii 1960-1961 şi
lucrări de dezvoltare s-au realizat până în anul 1968.
Aeroportul „Ştefan cel Mare” a deservit în cursul anului 2010 un număr de 1.670 mişcări aeronave şi a procesat un
număr de 34.608 pasageri. Comparativ cu anul 2009, s-a înregistrat o scădere de 3,24%, la mişcări aeronave şi o creştere
de 6,19%, la pasageri procesaţi, ceea ce a condus la o creştere a veniturilor proprii cu 21,86%, faţă de anul 2009.
Construcţiile aeroportuare sunt formate din:
- pistă betonată;
- platformă de îmbarcare - debarcare;
- aerogară de pasageri;
- direcţia principală de aterizare este dotată cu un sistem direcţional;
- căi rulare, bloc tehnic, alte construcţii (uzină electrică, remiză PSI, ateliere).
În ultimii ani s-au făcut eforturi deosebite pentru reabilitarea aeroportului şi identificarea unor surse financiare
externe pentru modernizarea acestuia, în vederea asigurării condiţiilor de securitate pentru aterizarea şi decolarea
avioanelor de mare capacitate.
În luna iulie 2011, Regia Autonomă Aeroportul „Ștefan cel Mare” Suceava, a promovat, în vederea obținerii finanțării
nerambursabile proiectul Modernizarea Aeroportului „Ștefan cel Mare” Suceava în cadrul Programului Operațional
Sectorial Transport, Axa prioritară 2, Domeniul Major de Intervenție 2.4., în valoare totală de 167.706.503 lei.
IV.2. Echiparea hidroedilitară a localităţilor
IV.2.1. Sistemul de alimentare cu apă potabilă
Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, la nivelul anului 2009, doar 46 de localităţi
(din care 14 sunt municipii şi oraşe) beneficiau de sistem centralizat de distribuţie a apei potabile şi doar 34 de
localităţi dispuneau de reţele de canalizare.
Rețele de alimentare cu apă potabilă
Anul Lungime rețea (km) Volum distribuit (mii mc) Nr localități deservite
2005 813.3 19395 44
2006 834.7 18913 44
2007 907.2 17589 44
2008 952.2 16645 45
2009 1003.7 15236 46
Sursa: Anuarul Statistic al județului Suceava, 2010
49
Cantitatea de apă distribuită consumatorilor în anul 2009 a fost de 15.236 mii m3, dintre care 9.253 mii m3 pentru
uz casnic. Calitatea chimică a apei distribuite prin sisteme publice de aprovizionare cu apă potabilă în anul 2009 a
fost monitorizată de D.S.P. Suceava prin intermediul unor indicatori chimici generali. Nu s-au evidenţiat depăşiri a
concentraţiei maxim admise la indicatorii chimici analizaţi.
Volumul de apă potabilă distribuită consumatorilor
Apă potabilă distribuită consumatorilor
Judeţul Suceava Total din care:
(mii m3) pentru uz casnic
2000 27.689 12.134
2001 24.852 11.872
2002 19.928 9.809
2003 21.765 10.138
2004 20.945 9.703
2005 19.395 9.649
2006 18.913 9.382
2007 17.589 9.290
2008 16.645 9.284
2009 15.263 9.253
Sistemele de alimentare cu apă potabilă existente în judeţ folosesc 50 de surse de captare din care: 40 sunt surse
subterane şi 10 sunt surse de suprafaţă.
În judeţ sunt în funcțiune 27 de stații de tratare a apei potabile, 30 sunt în execuție, iar restul până la 97 câte sunt
necesare, trebuie realizate.
În ceea ce priveşte reţeaua de alimentare cu apă (aducţiune şi distribuţie), în prezent4 există la nivelul judeţului
1.100,18 km, se află în execuţie alţi 816,22 km şi mai sunt necesari încă 2.430,11 km pentru a acoperi întregul
judeţ.
IV.2.2. Sistemul de canalizare
Evoluţia reţelelor de canalizare în judeţul Suceava în perioada 2005 - 2009, ca rezultat al acţiunilor de extindere a
acestora, este prezentată în tabelul următor:
Anul Rețele de canalizare
Lungimea simplă a conductelor de canalizare (km) Nr localități deservite
2005 633,0 30
2006 663,0 33
2007 686,9 33
2008 693,3 34
2009 685,3 34
Sursa: Anuarul Statistic al județului Suceava, 2010
Volumul total de ape uzate evacuate în anul 2009 a fost de 19,809 mil. m.c. – apele uzate provenite din aceste surse
de impurificare sunt ape menajere şi ape industriale din ramurile: extractivă, alimentară, învăţământ şi sănătate,
prelucrare lemn precum şi din alte activităţi.
Aceste ape uzate sunt încărcate cu diverşi poluanţi a căror concentraţii trebuie să se încadreze în limitele maxime
admise stabilite prin H.G. 352/2005 - Anexa 2, astfel încât acestea să nu devină un potenţial pericol după
deversarea în receptorii naturali.
Conform datelor furnizate de Consiliul Judeţean Suceava, Direcţia Tehnică si Investiţii, în ceea ce privește reţeaua
de canalizare a judeţului, în prezent există 550,93 km, sunt în execuţie 488,36 km și sunt necesari încă 2.502,40
km.
La nivelul judeţului, necesarul de staţii de epurare este de 96, din care 16 sunt în funcţiune, 24 sunt în execuţie si 56
sunt planificate a se executa. Staţiile de epurare funcţionale folosesc 2 trepte de epurare: mecanică si biologică.
4
Date furnizate de Consiliul Judeţean Suceava, Direcţia Tehnică şi Investiţii, în ianuarie 2011.
50
IV.3. Termoficarea. Echiparea energetică. Alimentarea cu gaze naturale
Termoficarea
În judeţul Suceava numai 6 municipii şi oraşe dispun de reţele de apă caldă menajeră, după cum urmează:
 Vatra Dornei – 23 km
 Câmpulung Moldovenesc – 40 km
 Gura Humorului - 34 km
 Rădăuţi – 71 km
 Siret – 16,6 km
 Suceava – 443 km
În cadrul proiectului “Utilități și Mediu la standarde europene în judeţul Suceava” au fost modernizate rețelele de
termoficare din 6 orașe: Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Siret, Rădăuți, Vatra Dornei și Suceava. De
asemenea, au fost construite 4 centrale termice de cogenerare la Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra
Dornei și Rădăuți.
În acest sens, în cursul anului 2010, au fost puse în funcţiune centralele termice cu cogenerare din Câmpulung
Moldovenesc si Gura Humorului, urmărindu-se montarea SRMP si STM de la centrală, probele de presiune,
probele hidraulice din centrala termică. Pentru centrala cu cogenerare de la Rădăuţi s-au pus în funcţiune
turboagregatele.
Alimentarea cu gaze naturale
Reţele de alimentare cu gaz există în 6 localităţi urbane şi în 10 localităţi rurale:
 Câmpulung Moldovenesc – 4 km
 Gura Humorului - 38,488 km
 Rădăuţi – 99,5 km
 Siret – 13,65 km
 Suceava – 120 km
 Fălticeni – 47 km.
 Salcea – 21.5 km
 Siminicea – 11 km
 Bosanci – 21 km
 Ipoteşti – 19 km
 Tişăuţi – 7 km
 Lisaura – 7 km
 Frasin – 12,5 km
 Bucşoaia – 12.5 km
 Scheia – 25 km
 Sf. Ilie – 8 km
Reţeaua şi volumul gazelor distribuite
Localităţi în care se Lungimea simplă
Volumul gazelor naturale
distribuie gaze naturale (număr) a conductelor de
Judeţul distribuite (mii m³)
- la sfârşitul anului - distribuţie a
Suceava
din care: municipii gazelor naturale (km) din care:
Total - la sfârşitul anului- Total
şi oraşe pentru uz casnic
2000 7 3 190,3 92.283 29.859
2001 7 3 221,6 98.227 26.275
2002 7 3 225,8 110.698 31.831
2003 8 3 267,3 139.988 31.661
2004 10 6 345,0 151.956 31.214
2005 10 6 387,3 118.948 33.913
2006 12 8 416,0 117.144 32.378
2007 11 7 415,9 119.396 32.765
2008 11 7 423,4 94.182 33.910
2009 11 7 434,5 80.640 35.300
În cadrul Proiectului “Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava”, în ceea ce priveşte componenta
gaz, în anul 2010 a fost finalizată predarea conductei de transport gaze către SC Transgaz SA Mediaş, conform
51
contractului nr. 2354/DD.3804/18.02.2010 şi a HG nr. 1216/2009 privind unele măsuri pentru finalizarea
Proiectului Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava”. Alte activităţi efectuate au fost:
- finalizarea tronsonului conductei de transport gaze naturale Frasin – Câmpulung Moldovenesc;
- inventarierea în teren, în vederea completarii Cărţii Tehnice pentru conducta de transport gaze naturale;
- acordarea de asistenţă tehnică pe teren pentru preluarea reţelei de distribuţie gaze naturale din municipiul
Câmpulung Moldovenesc de către operatorul zonal SC Amgaz;
- stabilirea, împreună cu reprezentanţii Transgaz, a noului traseu al conductei de transport gaze naturale de la
Câmpulung Moldovenesc la Vatra Dornei.
Echiparea energetică
Întrucât energia electrică produsă în judeţ nu satisface necesarul, cea mai mare parte a consumatorilor sunt
alimentaţi din Sistemul Naţional.
În judeţ energia electrică se produce la:
- Centrala electrică de termoficare CET Suceava (putere instalată 100 MW)
- Microhidrocentrala locală – MHC – (putere instalată 24.888 kw)
Transportul energiei electrice din Sistemul Naţional se face prin linii de înaltă tensiune LEA de 400 şi 110 KV,
preponderente fiind cele de 110 KV. Principalele linii de transport sunt:
LEA 400 KV – Suceava – Roman
LEA 220 KV – Suceava – Iaşi
LEA 110 KV – Suceava – Fălticeni – Bicaz
LEA 110 KV – Fălticeni – Botoşani
LEA 110 KV – Suceava – Rădăuţi – Siret – Dorohoi
LEA 110 KV – Suceava – Siret
LEA 110 KV – Rădăuţi – Ostra – Bicaz
LEA 110 KV – Suceava – Gura Humorului – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei.
Lungimea totală a liniilor de transport este de 1.399,6 km. Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din
zonă se face de la reţeaua de transport prin intermediul staţiilor de transformare care, la rândul lor, alimentează
reţeaua de distribuţie de medie tensiune (20 kv).
Alimentarea consumatorilor se face de la staţii prin intermediul reţelelor de distribuţie (20 kv) de la care, prin
posturile de transformare (20/0,4 kv) energia electrică ajunge la consumatori prin reţeaua de joasă tensiune.
Lungimea totală a reţelei de medie tensiune este de 2.996,7 km, din care cca. 20% este de tip aerian (LEA), cea
subterană fiind distribuită în zona centrală a oraşelor.
În prezent, în judeţ sunt în funcţiune 2.123 posturi de transformare. În mediul rural posturile de transformare sunt
de tip aerian (PTA), de puteri de la 40-250 KVA.
În mediul urban sunt posturi de transformare în construcţie de zidărie sau metalică de putere 400-630 KVA, dar
există şi posturi aeriene în zonele periferice ale localităţilor urbane.
În prezent, în judeţ sunt 254.750 locuinţe5 (numai 460 de locuinţe din mediul urban şi 2.845 de locuinţe din mediul
rural nu sunt conectate la reţeaua de energie electrică). Astfel, putem concluziona că gradul de racordare la energie
electrică este de 98,70%.
IV.4. Gestionarea deşeurilor
Sistemul curent de gestionare a deşeurilor în judeţul Suceava are în vedere următoarele tipuri de deşeuri: deşeuri
menajere urbane (incluzând deşeurile menajere periculoase), deşeurile provenite de la echipamentele electrice şi
electronice (DEEE-uri), deşeurile voluminoase, deşeurile menajere rurale (incluzând deşeurile menajere
periculoase) şi deşeurile similare (deşeurile provenite din parcuri şi grădini, deşeurile din pieţe, deşeurile stradale şi
nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate.
Sistemul curent de gestionare a deşeurilor solide nu protejează în mod adecvat mediul. În oraşele cu o populaţie
mai mare (Suceava, Câmpulung Moldovenesc) colectarea deşeurilor este făcută zilnic, iar în celelalte zone
populate, o dată pe săptămână. În principalele oraşe, deşeurile sunt colectate în euro-containere şi transportate cu
autogunoiere compactoare. În oraşe nu există staţii de transfer sau de depozitare temporară. Colectarea selectivă
este asigurată de către diferite societăţi comerciale specializate, astfel: pentru deşeurile din plastic se realizează la
nivelul municipiilor, iar pentru celelalte deşeuri se realizează la nivelul asociaţiilor gospodăreşti, agenţilor
economici şi locuinţelor private.
5
Conform Institutul Național de Statistică, în anul 2009.
52
Serviciile de salubrizare acoperă doar parţial nevoile. Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare,
raportat la populaţia existentă la data de 1 iulie a fiecărui an, este redată în tabelul de mai jos:
Populaţie deservită (%)
2005 2006 2007 2008 2009
TOTAL 25,63 28,31 44,39 59,16 76,43
Urban 57,42 56,24 72,90 80,12 83,33
Rural 1,31 6,98 22,95 43,43 71,27
Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava, Raport privind starea mediului în județul Suceava, 2010
Infrastructura neadecvată a depozitelor. Nici unul dintre depozitele existente nu respectă directiva cu privire la
depozitarea deşeurilor, aceste instalaţii sunt neecologice şi au un efect nefavorabil semnificativ asupra mediului.
Sistemul inadecvat de reciclare a materialelor recuperabile. Cu toate că autorităţile locale din unele zone urbane
(Suceava, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului şi Siret) colectează selectiv o parte
din materialele reciclabile şi deşi există – în special în municipiile Suceava, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc,
Vatra Dornei, Gura Humorului – centre de colectare, unde operatorii comerciali colectează fracţiile de deşeuri şi le
vând reciclatorilor, sistemul de reciclare este încă insuficient dezvoltat.
Depozitele existente
În judeţul Suceava existau 7 depozite neconforme, din care 2 sunt încă operaţionale până la data de 16 iulie 2011
(Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului), iar celelalte 5 au fost închise în perioada 2008 – 2010, fără să fie
încă acoperite.
Toate aceste probleme vor fi soluţionate prin implementarea în perioada 2011–2014 a Proiectului “Sistem de
management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava”. Faza operațională a proiectului cuprinde perioada de
monitorizare post-închidere a depozitelor de minim 30 de ani de la închiderea lor (termen 2037). Proiectul are drept
scop implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipiale în judeţul Suceava şi:
 asigură colectarea 100% a deşeurilor în zonele urbane;
 asigură 95% acoperire a colectării pentru zonele rurale;
 este conform cu limitele stabilite în Directiva privind depozitarea deşeurilor biodegradabile
 asigură protecţia sănătăţii publice şi protejează mediul înconjurător prin îmbunătăţirea colectării şi
eliminării deşeurilor şi asigură închiderea şi remedierea depozitelor neconforme existente şi construirea
unui nou depozit conform standardelor UE.
 introduce sisteme de colectare separată a deşeurilor din ambalaje (DA), pentru a facilita reciclarea acestora
şi a reduce cantitatea de deşeuri care merg la depozitele de deşeuri.
În urma implementării proiectului sus-menţionat, judeţul va dispune de două depozite ecologice: unul situat în
comuna Moara şi unul în comuna Pojorâta. Vor fi construite sau extinse staţiile de transfer (Rădăuţi, Fălticeni,
Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Gura Humorului) şi o staţie de sortare a deşeurilor la depozitul Moara.
De asemenea, vor fi ecologizate depozitele neconforme de deşeuri din judeţ. Proiectul prevede şi infrastructura
necesară colectării şi transportului deşeurilor, inclusiv cea pentru colectarea selectivă a deşeurilor în mediul urban
şi rural.
Categoria deşeurilor municipale include totalitatea deşeurilor generate, în mediul urban şi rural, în gospodăriile
populaţiei, în instituţii, unităţi comerciale, operatori economici (deşeuri menajere şi asimilabile), deşeurile colectate
din spaţiile publice (străzi, parcuri şi grădini, pieţe), nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, deşeuri de
construcţii-demolări.
Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale revine administraţiilor publice locale, care, individual
sau prin concesionarea acestui serviciu unui operator autorizat, trebuie să asigure colectarea, colectarea selectivă,
transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală a acestor deşeuri. Activităţile de salubrizare sunt
organizate diferit în funcţie de mărimea localităţii, numărul persoanelor deservite, dotare, forma de proprietate a
operatorului de salubritate.
Astfel în mediul urban serviciul public de salubrizare este în cea mai mare parte concesionat către operatori
economici autorizaţi, în timp ce în mediul rural, până la finele primului semestru al anului 2009, salubrizarea
localităţilor era asigurată în cea mai mare parte de primării, în regim propriu. Prin implementarea unor proiecte
PHARE CES, în judeţul Suceava, unele primării din zona rurală şi-au creat servicii proprii de salubrizare, obţinând
şi licenţă de la ANRSCUP în a doua parte a anului 2009, sau în primul semestru al anului 2010. Este cazul
primăriilor: Boroaia, Forăsti, Marginea, Cornu Luncii, Baia, Mălini, Panaci, Șaru Dornei și Dorna Arini. Anul 2009
a adus schimbări importante în acest domeniu, din cauza faptului că spaţiile de depozitare a deşeurilor menajere din
53
mediul rural şi-au sistat activitatea la 16 iulie 2009, aşa încât deşeurile municipale au trebuit transportate în vederea
eliminării pe depozitele de deşeuri care mai puteau opera. Astfel o mare parte din primăriile rurale care asigurau
salubritatea cu forţe proprii au fost nevoite să încredinţeze acest serviciu unor operatori de salubritate care puteau
asigura transportul deşeurilor la un depozit funcţional, dar au fost şi situaţii în care s-a renunţat temporar la
colectarea deşeurilor menajere din lipsa fondurilor necesare.
Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de
salubrizare, raportat la populaţia existentă la
data de 1 iulie a fiecărui an, este redată în
tabelul alăturat:
CAPITOLUL V. INFRASTRUCTURA DE SUSŢINERE

A ACTIVITĂŢILOR ECONOMICO – SOCIALE
V.1. Administraţia publică
În conformitate cu prevederile art. 122 din Constituţia României şi ale art. 24 şi 87 din Legea administraţiei publice
locale, nr.215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul Judeţean Suceava este
autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean pentru coordonarea activităţii
consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.
Consiliul Judeţean Suceava are 36 de consilieri judeţeni a căror activitate se desfăşoară pe 6 comisii de specialitate,
respectiv: Comisia pentru studii, programe, prognoze, buget-finanţe, societăţi comerciale, regii autonome şi
servicii; Comisia pentru agricultură, silvicultură, cadastru şi protecţia mediului; Comisia de organizare şi dezvoltare
urbanistică, realizarea lucrărilor publice, culte, protecţia monumentelor istorice, administrarea domeniului public şi
privat; Comisia pentru tineret, sport, turism, colaborarea cu ONG-uri, cu românii de peste hotare, relaţii externe şi
integrare europeană; Comisia pentru învăţământ, cultură, cercetare ştiinţifică, sănătate şi protecţie socială, protecţia
copilului; Comisia pentru administraţie publică locală, juridică, de disciplină, apărarea ordinii publice, respectarea
drepturilor şi libertăţii cetăţenilor. Activitatea acestora însă, este susţinută de aparatul de specialitate format din 140
funcţionari publici şi personal contractual de specialitate, precum şi de către presonalul de deservire - 27 de
persoane.
Structura aparatului propriu de specialitate

Pentru realizarea atribuţiilor ce-i revin potrivit legii, Consiliul Judeţean Suceava elaborează şi aprobă structura
organizatorică a aparatului propriu de specialitate organizată în: direcţii, servicii, birouri şi compartimente
funcţionale, în conformitate cu organigrama aprobată.
54
55
Numărul de funcţionari publici şi personal contractual – după nivel de educaţie şi vârstă
Nr. funcţionari publici Clasificarea după nivel de educaţie Vârstă
Studii superioare Studii medii
102 92 10 28 – 63 ani
Nr. personal contractual Clasificarea după nivel de educaţie Vârstă
Studii superioare Studii superioare
65 39 26 24-58 ani
Sursa: Consiliul Judeţean Suceava, Serviciul organizare, salarizare şi resurse umane
Resursele materiale ale Consiliului Judeţean Suceava
Consiliul Judeţean Suceava dispune, din punct de vedere logistic, de:
 72 de birouri
 3 săli de şedinţă
 1 sală de conferinţe
 140 computere cu acces la internet (dintre acestea 15 au fost achiziţionate în cursul anului
2010)
 53 imprimante alb-negru/color
 1 imprimantă/copiator plotter A0+
 3 copiatoare alb-negru/color.
Pentru a înlesni relaţia cu autorităţile administraţiei publice locale, la nivelul judeţului s-a hotărât asupra unei
zonificări a teritoriului judeţului, după cum urmează :
Sursa: Consiliul Judeţean Suceava, Direcţia Generală Dezvoltare, Strategii şi Programe

Această zonificare a fost folosită şi în procesul de colectare date necesare pentru elaborarea prezentului document.
Instituțiile aflate în coordonarea Consiliului Județean Suceava
Instituțiile și serviciile coordonate de Consiliul Județean Suceava sunt:
• Muzeul Bucovinei;
• Biblioteca Bucovinei “I.G.Sbiera”;
56
• Centrul Cultural “Bucovina”, cu cele trei secții de specialitate, respectiv Centrul Judeţean pentru
Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Şcoala Populară de Arte „Ion Irimescu” Suceava şi
Ansamblul Artistic “Ciprian Porumbescu” Suceava;
• Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a Judeţului Suceava;
• Regia Autonomă „Aeroportul Ştefan cel Mare” Suceava;
• Direcţia de Administrare a Domeniului Public şi Privat al Judeţului Suceava;
• Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Suceava;
• Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Suceava;
• Serviciul Public „SALVAMONT”;
• Spitalul Judeţean “Sf. Ioan cel Nou” Suceava;
• Camera Agricolă Județeană Suceava;
• Învăţământul special:
• Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Suceava;
• Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Suceava;
• Şcoala specială „Sfântu Stelian” Rădăuţi;
• Centrul Școlar Câmpulung Moldovenesc;
• Centrul şcolar pentru Educație Incluzivă „Sfântul Andrei” Gura Humorului;
• Grupul Școlar Bivolărie;
• Grădiniţa Specială Fălticeni.
Parteneriatele interne şi externe, inclusiv înfrăţirile judeţului Suceava şi asociaţiile intercomunitare
Hotărârea
Nr. Parteneriate interne şi externe, inclusiv înfrăţiri ale judeţului Suceava şi asociaţii Consiliului
Crt. intercomunitare Judeţean
Suceava
1. Protocol privind colaborarea cu Regiunea Cernăuţi – Ucraina în anii 1995 – 1998. 8/5.05.1995
2. Protocol de colaborare dintre judeţul Suceava – România şi provincia Drenthe – 20/4.12.1996
Olanda.
3. Convenţie de parteneriat între judeţul Suceava şi provincia Cuneo din Italia. 32/21.08.1997
4. Acord de cooperare între judeţul Suceava şi raionul Briceni, Republica Moldova. 5/5.02.1998
5. Parteneriat între judeţul Suceava – România şi Regiunea Lazio – Italia. 38/23.10.1998
6. Parteneriat de prietenie şi colaborare între judeţul Suceava – România şi 46/26.11.1998
Departamentul Drome – Franţa
7. Acord privind crearea Euroregiunii „Prutul de Sus” şi a Statutului Euroregiunii 4/16.02.2000
„Prutul de Sus”.
8. Parteneriat de prietenie şi colaborare între judeţul Suceava – România şi judeţul 86/27.12.2000
Edineţ – Republica Moldova.
9. Acord de colaborare între Consiliul Judeţean Suceava şi Consiliul Regional Toscana 48/18.10.2002
din Italia
10. Acord de cooperare între judeţul Suceava din România şi provincia Vibo Valentia 104/24.11.2006
din Italia
11. Participarea judeţului Suceava prin Consiliul Judeţean Suceava în calitate de 88/27.09.2007
membru fondator la înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară
„EURONEST”
12. Participarea Consiliului Judeţean Suceava în calitate de membru fondator, la 103/29.10.2007
înfiinţarea Asociaţiei româno-italiene „Suceava – Abruzzo”
13. Acord de colaborare între judeţul Suceava din România şi provincia Jeollabuk – do 9/30.01.2008
din Republica Coreea.
14. Participarea Consiliului Judeţean Suceava în calitate de membru fondator la 31/31.03.2008
înfiinţarea Asociaţiei „Bucovina Tradiţională”
15. Participarea Consiliului Judeţean Suceava în calitate de partener în cadrul proiectului 32/31.03.2008
„Hanurile Europei Rurale”, finanţat în cadrul programului LEADER, Axa 2 –
Cooperare transnaţională
16. Asocierea Consiliului Judeţean Suceava cu Compania AMNYC GROUP 57/26.05.2008
CORPORATION NEW YORK din SUA în vederea promovării şi implementării
unor proiecte de interes judeţean.
17. Participarea judeţului Suceava, prin Consiliul Judeţean Suceava, ca membru asociat 163/19.11.2008
la înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară de Gestionare a Deşeurilor în
57
Hotărârea
Nr. Parteneriate interne şi externe, inclusiv înfrăţiri ale judeţului Suceava şi asociaţii Consiliului
Crt. intercomunitare Judeţean
Suceava
judeţul Suceava
18. Acord de cooperare între Consiliul Judeţean Suceava şi Blocul Naţional Sindical – 22/29.01.2009
Filiala Suceava
19. Protocol de colaborare între Consiliul Judeţean Suceava şi Asociaţia „ABA-DEL- 35/27.02.2009
TIN” Suceava pentru promovarea proiectului transfrontalier „Tinerii promotori ai
valorilor europene”, Nr. P 42, cod Perseus RO 2006/018-4419.01.02.07
20. Acord de parteneriat între Consiliul Judeţean Suceava şi Consiliul local al 141/30.07.2009
municipiului Suceava în scopul implementării proiectului „Centru de susţinere a
tradiţiilor populare”.
21. Convenţie pentru realizarea activităţilor în cadrul proiectului „Femeia între trecut şi 151/26.08.2009
viitor 2” finanţat de către Consiliul General al regiunii Abruzzo – Italia
22. Acord de parteneriat între Consiliul Judeţean Suceava şi Consiliul Judeţean 152/26.08.2009
Mehedinţi, Asociaţia Femeilor Secolului XXI, DASPC Arad şi Bolt Internaţional
Consulting – L Katsikaris & Co Limited Partenership, în vederea implementării
proiectului „Prin noi înşine”
23. Asocierea Consiliului Judeţean Suceava cu Asociaţia „Produs în Bucovina” în 168/11.09.2009
vederea implementării unor proiecte de interes comun.
24. Acord de parteneriat între Consiliul Judeţean Suceava, Direcția Generală de 178/29.09.2009
Asistență Socială și Protecția Copiluluia Judeţului Suceava şi Fundaţia de Caritate şi
Întrajutorare „Ana” Suceava, în vederea implementării de ateliere protejate „De la
surse la resurse” la Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Costâna.
25. Acord de parteneriat între Consiliul Judeţean Suceava şi Consiliul local al 27/26.02.2010
municipiului Câmpulung Moldovenesc în vederea implementării proiectului
„Drumul lemnului”.
26. Înţelegere de cooperare între Consiliul Judeţean Suceava din România şi Municipiul 110/24.08.2010
Chişinău din Republica Moldova.
27. Înţelegere de cooperare între Consiliul Judeţean Suceava din România şi Raionul 111/24.08.2010
Ştefan Vodă din Republica Moldova.
28. Acord de Parteneriat între Consiliul Judeţean Suceava şi Direcția Generală de 144/30.09.2010
Asistență Socială și Protecția Copiluluia judeţului Suceava şi Grupul de iniţiativă
„Sidorovici” în vederea cofinanţării Proiectului „Îmbunătăţirea calităţii vieţii copiilor
şi tinerilor din cadrul Serviciilor Alternative de Tip Familial” Gura Humorului.
29. Acord de cooperare în domeniul turismului între judeţele Suceava, Bistriţa Nasăud şi 160/29.11.2010
Cluj.
Parteneriatele încheiate de judeţul Suceava cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări
Nr. Denumirea unităţii administrativ teritoriale Data şi locul semnării protocolului

crt. partenere
1. Regiunea Schwaben - GERMANIA 2 mai 1997, Augsburg
2. Voievodatul Silezia - POLONIA 11 noiembrie 1997, Suceava
3. Departamentul de Nord - FRANŢA 10 octombrie 2003, Suceava
4. Departamentul Mayenne 10 iulie 2000, Laval
5. Regiunea Cernăuţi - UCRAINA 21 august 1998, Suceava
6. Regiunea Ivano – Frankivsk - UCRAINA 4 aprilie 2004, Suceava
7. Regiunea Abruzzo - Italia 8 iulie 2006, Suceava
8. Provincia Guizhou – Republica Populară Chineză 3 iulie 2009
9. Raionul Ştefan Vodă 24 august 2010
10. Municipiul Chişinău 24 august 2010
58
Capacitate administrativă și instituțională de accesare și implementare fonduri europene și guvernamentale
În privința fondurilor europene, Consiliul Județean Suceava se situează pe un loc onorabil în comparație cu
celelalte consilii județene din țară, la data de 31.12.2010, având implementate un număr impresionant de proiecte,
după cum urmează:
1. Instruirea tehnicienilor urbanişti, în vederea aplicării planurilor de urbanism şi amenajarea teritoriului,
finanţat în cadrul programului PHARE pentru Politici Regionale şi de Coeziune - PHARE RO9807.01, în valoare
de 101.500 Euro. Proiectul a fost implementat de Consiliul Judeţean Suceava, iar de rezultatele proiectului au
beneficiat 120 de funcţionari publici din cadrul administraţia publică locală, specialişti în domeniul urbanismului şi
amenajării teritoriului;
2. Module de promovare şi informare turistică, finanţat în cadrul programului PHARE pentru Politici Regionale
şi de Coeziune - PHARE RO9807.01, în valoare de 37.000 Euro. Proiectul a fost implementat de Consiliul
Judeţean Suceava, care a fost şi beneficiarul proiectului;
3. Bucovina 2000, finanţat din fonduri Phare, componenta turism, în valoare de 105.600 Euro. Proiectul a fost
implementat de Consiliul Judeţean Suceava, care a fost şi beneficiarul proiectului;
4.Centrul economic Bucovina Suceava, în valoare totală de 4.999.777 Euro, cu finanţare mixtă, după cum urmează:
3.128.860,67 Euro au fost asiguraţi prin Programul Phare, ceea ce reprezintă 62,58% din valoarea proiectului;
1.215.945,86 Euro au fost asiguraţi de Guvernul României, ceea ce reprezintă 24,32%; 654.970 Euro, cofinanţare din
partea Consiliului Judeţean Suceava, suma reprezentând 13,10% din valoarea investiţiei. Proiectul a fost promovat şi
implementat de Consiliului Judeţean Suceava, data dării în funcţiune a centrului fiind 10.11.2006. În momentul de faţă
Centrul economic Bucovina Suceava este administrat de Direcţia de Patrimoniu a Judeţului Suceava;
5. Ecologizarea şi modernizarea zonelor protejate din jurul monumentelor aparţinând patrimoniului
naţional şi UNESCO – Mănăstiri Suceava, finanţat în cadrul Programului PHARE 2003, Coeziune economică
şi socială, Proiecte Mari de Infrastructură Regională. Valoarea totală a proiectului - 3,5 mil. Euro. Proiectul a fost
promovat şi implementat de Consiliul Judeţean Suceava, iar beneficiari ai proiectului sunt cele 11 mănăstiri incluse
în proiect după cum urmează: Putna, Suceviţa, Voroneţ, Moldoviţa, Dragomirna, Humor, Probota, Râşca, Slatina,
Slătioara şi Bogdan Vodă – Rădăuţi;
6. Perfecţionarea cadrelor medicale din domeniul psihiatriei” finanţat în cadrul Programului Leonardo da
Vinci, în valoare de 30.000 Euro. Iniţiatorul proiectului este Consiliul Judeţean Suceava, iar beneficiari sunt cele 12
cadre medicale provenite din spitale de psihiatrie din judeţul Suceava care au beneficiat de specializări în spitale de
profil din Augsburg;
7. “Perfecţionarea personalului din domeniul protecţiei drepturilor copilului”, finanţat în cadrul Programului
Leonardo da Vinci, în valoare de 36.000 Euro. Iniţiatorul proiectului este Consiliul Judeţean Suceava, iar
beneficiari sunt cei 20 salariaţi ai Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Drepturilor Copilului Suceava care au
beneficiat de specializări în centre de profil din Augsburg;
8. Restructurare şi înfiinţare de servicii noi la Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihică Costâna din
judeţul Suceava, finanţat în cadrul Programului Phare/2003/005-551.01.04.01, în valoare de 600.000 Euro.
Consiliul Judeţean Suceava a promovat şi implementat proiectul, iar beneficiar este Centrul de recuperare şi
reabilitare neuropsihică Costâna;
9. Promovarea zonei miniere defavorizate "Bucovina, judeţul Suceava", finanţat prin Fondul Naţional de
Dezvoltare Regională. Valoarea proiectului - 11.500 Euro, Consiliul Judeţean Suceava fiind iniţiatorul, iar
beneficiari au fost 18 comunităţi locale din zona defavorizată;
10. Vreau să trăiesc independent, proiect finanţat de Guvernul României prin Ministerul Dezvoltării şi Prognozei,
în valoare de 150.000 Euro. Iniţiatorul proiectului a fost Consiliul Judeţean Suceava, iar beneficiar Centrul de
recuperare şi reabilitare a persoanelor cu handicap Sasca Mică;
11. Festivalul dansului şi cântecului tradiţional bucovinea finanțat în cadrul Programului de Vecinătate
România - Ucraina 2004 – 2006, Phare CBC 2004, finanțat în cadrul Programului de Vecinătate România - Ucraina
2004 – 2006, Phare CBC 2005, Prioritatea Acţiuni “people to people”, Măsura ”Fondul Comun al Proiectelor
Mici”Prioritatea. Valoarea proiectului este de 48.855 Euro. Proiectul s-a finalizat la data de 30.11.2007;
12. Forumul Economic Regional Bucovina finanțat în cadrul Programului de Vecinătate România - Ucraina 2004
– 2006, Phare CBC 2004, Prioritatea 1 – Promovarea dezvoltării socio – economice locale, Măsura 1.2 – Cooperare
economică transfrontalieră. Valoare proiect – 61.580 Euro. Proiectul s-a finalizat in octombrie 2007;
13. Schimb de experienţă între reprezentanţi ai administraţiei publice locale finanțat în cadrul Programului de
Vecinătate România - Ucraina 2004 – 2006, Phare CBC 2005, Prioritatea Acţiuni “people to people”, Măsura
”Fondul Comun al Proiectelor Mici”. Proiectul este în valoare de 48.410 EUR. Proiectul s-a finalizat la data de
16.08.2008;
59
14. Reabilitarea vechilor coridoare de transport în regiunea istorică Bucovina: DJ 175 Benea – Moldova
Suliţa, finanţat în cadrul Programului de Vecinătate România – Ucraina 2004-2006, componenta PHARE CBC
2005. Valoarea proiectului este 959.315 EUR. Data semnării contractului de finanţare a fost 27.08.2007, iar data
finalizării proiectului a fost 29.08.2009;
15. Infrastructură transfrontalieră de transport între judeţul Suceava şi regiunea Cernăuţi: Modernizare
DJ 291 A Siret – Frătăuţii Noi, finanţat în cadrul Programului de Vecinătate România – Ucraina 2004-2006,
componenta PHARE CBC 2006. Data de finalizare a proiectului a fost 22.11.2009;
16.Centrul transfrontalier de instruire pentru afaceri, promovat în cadrul Programului de Vecinătate România
– Ucraina 2004-2006, componenta PHARE CBC 2006. Valoarea proiectului este de 202.086 Euro. Proiectul s-a
finalizat la data de 22.10.2009;
17. Sistem integrat pentru performanţa actului administrativ, prin implementarea soluţiilor de e-guvernare, în
cadrul Consiliului Judeţean Suceava, finanţat în cadrul POS „Creşterea Competitivităţii Economice” 2007-2013, Axa
III, Domeniul Major de Intervenţie 2, Operaţiunea 1 „Susţinerea implementării de soluţii de e-guvernare”.
Valoarea totală a proiectului este de 1.927.800 lei, contractul de finanţare a fost semnat în data de 25.08.2009, iar
durata de implementare a fost de 16 luni;
18. Modernizare DJ 208 S, Dolhasca-Probota, km 0+000-8+000, finanţat în cadrul POR 2007-2013, Axa
prioritară 2 - „Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport”. Valoarea proiectului este de
5.671.131,44 lei. Contractul de finanţare a fost semnat în data de 26.02.2009, termenul de finalizare fiind de 2 ani;
19. Modernizare DJ 290, Salcea - Vereşti - Roşcani, km 0+000 - 13+000; 17+000 - 22+225, finanţat în cadrul
POR 2007-2013, Axa prioritară 2 - „Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport”. Valoarea
proiectului este de 13.825.945,92 lei. Contractul de finanţare a fost semnat în data de 26.02.2009, termenul de
finalizare fiind de 2 ani;
20. Modernizare DJ 174, Vatra Dornei - Şaru Dornei - Panaci, km 0+000 - 22+000, finanţat în cadrul POR 2007-
2013, Axa prioritară 2 - „Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport”. Valoarea proiectului este de
38.720.077,60 lei. Contractul de finanţare a fost semnat în data de 04.04.2009, termenul de finalizare fiind de 2 ani;
21. Transfer de competenţe, formare abilităţi – extindere echipa mobilă, finanţat în cadrul programului
PHARE 2006/018-147.04.0203.01.107. Valoarea totală a proiectului este de 212.670 Euro;
22. Centru rezidenţial destinat copilului care prezintă comportament delincvent, finanţat prin ANPDC, în
valoare totală de 529.800 lei. Proiectul s-a finalizat în data de 02.10.2009;
23. Adăpost de zi şi de noapte destinat copiilor străzii LIZUCA Fălticeni – AD-10/SV, finanţat prin BDCE, în
valoare de 405.957 Euro, cu o contribuţie locală de 6.123 Euro.
24. Program de formare profesională pentru personalul din serviciile de tip rezidenţial din subordinea
DGASPC Suceava, finanţat prin ANPDC, în valoare totală de 85.230 lei, cu o contribuţie locală de 8.700 lei.
25. Păstrarea şi valorificarea patrimoniului cultural comun din Bucovina, finanţat în cadrul Programului de
Vecinătate România-Ucraina 2004-2006, Componenta PHARE CBC 2005. Valoare totală a proiectului este de
58.648 Euro.
26. Arta un limbaj comun între două culturi, finanţat în cadrul Programului de Vecinătate România-Ucraina
2004-2006, Componenta PHARE CBC 2006. Valoare totală a proiectului este de 59.000 Euro.
De asemenea, în septembrie 2011, la nivelul județului au fost aprobate la finanțare un număr important de proiecte,
în cadrul Programului Național pentru Dezvoltare Rurală, respectiv:
o Măsura instalarea tinerilor fermieri – 64
o Măsura modernizarea exploatațiilor agricole – 35
o Măsura sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență – 1.171
o Măsura sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi – 54
o Măsura încurajarea activităților turistice – 87
o Măsura renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și
populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale – 33
o Măsura implementarea proiectelor de cooperare - 6
Consiliile locale ale municipiilor, orașelor și comunelor din județul Suceava au desfășurat o activitate intensă în
domeniul promovării și implementării de proiecte cu finanțare europeană, guvernamentală sau locală. Situația
proiectelor și/sau a investițiilor realizate în ultimii 3 ani pe teritoriul fiecărei localități se prezintă, așa cum a fost
raportată în cadrul anchetei prin chestionar întreprinse în perioada ianuarie – februarie 2011 în rândurile
autorităților administrației publice locale din județul Suceava, după cum urmează:
60
Nr. Tip proiect / Obiectivul de investiții Sursa de finanțare
Crt.
MUNICIPIUL SUCEAVA
1 Suceava - Utilităţi şi mediu la standarde europene Buget local
CIVITAS – SMILE, Alternative ecologice pentru dezvoltarea durabila a oraselor Europei, municipiul Suceava Programul Cadrul VI CIVITAS II Energie-Transport-
2
Mediu și Buget local
3 “MIDAS – Masuri privind influentarea cererii de transport pentru dezvoltare durabila”, municipiul Suceava Programul Energie Inteligentă Europa și Buget local
4 ‘‘ISPA – Reabilitarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare din Municipiul Suceava ’’ Programul ISPA și Buget local
MUNICIPIUL CÂMPULUNG MOLDOVENESC
1 Dezvoltare durabilă prin turism în Carpații Nordici, municipiul Câmpulung Moldovenesc Phare CBC
2 Utilități și mediu la standarde europene în municipiul Câmpulung Moldovenesc Împrumut BERD
3 Reabilitare spații verzi în municipiul Câmpulung Moldovenesc Fondul de mediu
MUNCIPIUL FĂLTICENI
1 Lucrări de reabilitare la Colegiul Agricol Fălticeni, Bugetul de stat
2 Lucrări de reabilitare la Colegiul Naţional “Nicu Gane”, municipiul Fălticeni Bugetul de stat
3 Locuinţe ANL (71 unităţi locative pe două amplasamente), municipiul Fălticeni Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului
Realizare bloc alimentar, sală de mese şi extindere Grădiniţa cu program prelungit nr. 4 „Pinochio”, municipiul Bugetul local al municipiului Fălticeni
4
Fălticeni
5 Construcţie sală de sport în municipiul Fălticeni Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului
6 Renovarea clădirii Muzeului Apelor „Mihai Băcescu”, în municipiul Fălticeni Bugetul local al municipiului Fălticeni
Amenajarea unei săli de festivităţi, arondată Muzeului de Artă „Ion Irimescu” (Sala „Pictor Aurel Băeşu”), în Comunitatea Abruzzo – Italia
7
municipiul Fălticeni
8 Reabilitarea şi modernizarea Pieţei Agroalimentare, municipiul Fălticeni Bugetul local al municipiului Fălticeni
9 Programul anual de reparaţii asfaltice în municipiul Fălticeni Bugetul local al municipiului Fălticeni
MUNICIPIUL RĂDĂUȚI
Reabilitarea sistemului de colectare, transport şi construcţia unei staţii de tratare mecanică a deşeurilor, în Fonduri Phare 2004
1
municipiul Rădăuţi
2 Extindere rețea de iluminat în zona Tolocii, str. Francei, str. Calea Bucovinei municipiul Radăuți Buget Local
3 Reabilitare parc central municipiul Rădăuţi Administrația Fondului pentru Mediu
4 Reamenajare parc zoo, în municipiul Rădăuți Administrația Fondului pentru Mediu
Reamenajare parc de agrement, în municipiul Rădăuți Administrația Fondului pentru Mediu
5
6 Creșterea performanței energetice a blocurilor din municipiul Rădăuți Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului
Locuințe destinate închirierii pentru tineri până în 35 de ani S+P+3E+M (80 unități locative) în municipiul ANL
7
Rădăuți
MUNICIPIUL VATRA DORNEI
Reabilitarea sistemului de colectare şi transport şi realizarea unei staţii de transfer a deşeurilor municipale în Phare 2004
1
Vatra Dornei
Phare 2005 - Extindere şi modernizare reţele de apă uzată menajeră şi pluvială din staţiunea turistică Vatra Dornei
2 Phare 2005
în vederea atingerii standardelor UE
61
Crt.
ORAȘUL BROȘTENI
1 Poduri din beton armat în sat Cotârgași, oraș Broșteni OG.7/2006
2 Pietruirea drumurilor comunale oraș Broșteni Guvernul României
3 Modernizare iluminat public în oraș Broșteni Buget local + credit
4 Centrală termică la Grupul Școlar Nicolae Nanu Broșteni Buget local
5 Reabilitare șarpante la blocurile de locuințe din cartierul minier Broșteni Fondul Român Dezvoltare Socială
ORAȘUL CAJVANA
1 Reabilitare Grup Școlar în orașul Cajvana Buget local +buget de stat
2 Centru Rezidențial în orașul Cajvana Buget local
3 Căi acces pietoni în orașul Cajvana Buget local
4 Parcare publică în orașul Cajvana Buget local
Pavare în orașul Cajvana Buget local
5
6 Protecție maluri în orașul Cajvana Buget local
7 Zid de sprijin în orașul Cajvana Buget local
8 Poduri în orașul Cajvana Buget local
9 Construcție Școală I-VIII P+2 în orașul Cajvana Banca Mondială
10 Construcție Școală de arte și meserii în orașul Cajvana Banca Mondială
ORAȘUL DOLHASCA
1 Înfiinţare Unitate Mobilă, Servicii Medicale pentru Rromi, în orașul Dolhasca PHARE 2006
2 Centru Comunitar pentru Servicii Medicale Integrate, în orașul Dolhasca PHARE 2006
ORAȘUL FRASIN
1 Construire Poartă Bucovineană în orașul Frasin Buget local
2 Construire parc centru Frasin Buget local
3 Reamenajare bază sportivă- Stadion în orașul Frasin Buget local
4 Construcție podeț Staniște, în orașul Frasin Buget local
ORAȘUL GURA HUMORULUI
1 Sistem de colectare selectivă şi amenajare staţie de transfer pentru deşeuri în zona localităţii Gura Humorului PHARE, Buget de Stat, Buget Local
2 Extindere şi reabilitare spaţii verzi şi de agrement din zona pietonală a oraşului Gura Humorului Administraţia Fondului pentru Mediu
Infobucovina Tourist Information Campaign for the cross- border region Romania – Ukraine, Gura Humorului Programul de Vecinatate Romania - Ucraina, PHARE CBC
3
2004
4 Reabilitare şi Extindere Spaţiu Verde “Lunca Moldovei”, obiect 1 “Parcul Ariniş”, Gura Humorului Administraţia Fondului pentru Mediu
NAP Turism Bucovina, Gura Humorului Programul de Vecinătate România – Ucraina 2004 – 2006,
5 Prioritatea Nr. 1: Extinderea şi Consolidarea Sectorului
Turistic
Spre mare pe cărări de munte, orașul Gura Humorului Programul de Vecinătate România – Ucraina 2004 – 2006,
6
PHARE CBC 2005
ORAȘUL LITENI
62
Crt.
1 Renovarea şi mansardarea sediului Primăriei orașului Liteni Buget local
2 Pavare trotuare în oraşul Liteni Buget local
3 Pietruire drum comunal nr. 4 din orașul Liteni Buget local
4 Reabilitare drum comunal Liteni - Rotunda Buget local
5 Reabilitare drum comunal Liteni Siliştea Buget local
6 Reabilitarea podului peste pârâul Şomuz, oraș Liteni Buget local
7 Asfaltare 574 ml de drum orăşenesc din orașul Liteni Buget local
8 Pavare curte Grup Şcolar I.V. Liteanu – corm B, din orașul Liteni Buget local
ORAȘUL MILIȘĂUȚI
1 Construcție gradiniță nouă în orașul Milișăuți Bugetul de stat
2 Reabilitare 2 școli în orașul Milișăuți Bugetul de stat
3 Construcție sediu nou al primăriei Milișăuți Bugetul local
4 Constructie anexă la sediul primăriei Milișăuți Bugetul local
5 Reabilitare prin asfaltare 3 străzi în orașul Milișăuți Bugetul local
6 Asfaltare străzi Barbu Lăutaru și Popeștilor în orașul Milișăuți Bugetul local
7 Achiziție autovehicul de stingere a incendiilor în orașul Milișăuți Bugetul local
ORAȘUL SALCEA
1 Asfaltare DC 63 în orașul Salcea Buget local
ORAȘUL SIRET
1 S.A.M.T.l.D. - Reabilitarea reţelelor de apă potabilă în judeţul Suceava, inclusiv orașul Siret BERD; PHARE; Buget de Stat; Buget local
2 Reabilitare şi modernizare reţea de străzi urbane în oraşul Şiret Buget de stat
Oraşul Şiret - o şansă în plus în situaţii de urgenţă /Fondul de Modernizare pentru Dezvoltarea Administraţiei la PHARE; Buget de Stat; Buget local
3
Nivel Local III - IV - PHARE 2005
4 Modernizarea străzilor: 9 Mai şi Laţcu Vodă şi amenajarea intersecţiilor din zona centrală, a oraşului Siret Buget local
5 Refacere trotuare beton în orașul Siret PHARE; Buget de Stat; Buget local
Sistem de selectare selectivă a deşeurilor şi Centru de valorificare a deşeurilor reciclabile în oraşul Siret- PHARE PHARE; Buget de Stat; Buget local
6
2006
7 Reparaţii capitale Spitalul de psihiatrie cronici - secţia cronici 1 din orașul Siret Buget de stat
ORAȘUL SOLCA
1 SAMTID II – Reabilitarea sistemelor de apă potabilă în judeţul Suceava Phare, Grant naţional, împrumut extern şi buget local
2 Program Pachet – Reabilitare şcoli – Şcoală cu şase săli de clasă din orașul Solca Buget de stat (Ministerul Educaţiei)
3 DT - Alimentare cu energie electrică şcoală nouă, în orașul Solca Buget local
4 DT - Alimentare cu apă şi reţea canalizare, şcoala nouă în orașul Solca Buget local
5 DT - Amenajare centrală termica la scoala nouă, în orașul Solca Buget local
6 DT - Amenajare centrală termică Primărie şi Grădiniţă în orașul Solca Buget local
7 DT - Reabilitare reţele apă potabilă pe Ciprian Porumbescu şi Splaiul Independenţei din orasul Solca Buget local
ORAȘUL VICOVU DE SUS
8 ECO-deșeuri Vicovu de Sus PHARE 2006
63
Crt.
COMUNA ARBORE
Modernizare drum comunal Bodnăreni-DN2K-Cotu de Jos în comuna Arbore, județul Suceava – proiect calamitat Programul SAPARD
1
în urma inundațiilor
2 Rețeaua Electronică a Comunității Locale prin programul Economia bazată pe cunoaștere Banca Mondială și Ministerul Comunicațiilor
COMUNA BAIA
Înființare parc nou “Alexandru cel Bun”, în comuna Baia Administrația Fondului de
1
Mediu
COMUNA BĂLĂCEANA
1 Modernizare Dispensar Uman în comuna Bălăceana Rompetrol
2 Biblionet-Lumea Biblioteca Mea, comuna Bălăceana Bill şi Melinda Gates
COMUNA BERCHIȘEȘTI
Economia bazată pe cunoaștere, în comuna Berchișești Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației,
1
Ministerul educației și Cercetării
Construcție Școală cu 12 Săli de clasă, în comuna Berchișești Ministerul educației și Cercetării, Primăria comunei
2
Berchișești
Modernizare și mansardare sediu de Primărie, în comuna Berchișești Bugetul Local
3
Internet gratuit pentru cetățenii comunei Berchișești Bugetul Local
4
5 Cum să devenim părinți mai buni U.N.I.C.E.F.
6 Troiță-localitatea Corlata Bugetul Local
Înlocuit învelitoare tablă, geamuri, încălzire centrală, grup sanitar/Modernizare Școala Corlata, comuna Bugetul Local
7
Berchișești
8 Achiziție buldoescavator în comuna Berchișești Bugetul Local
9 Achiziție mașină de gunoi în comuna Berchișești Bugetul Local
10 Elaborarea strategiei locale de dezvoltare a comunei Berchișești Bugetul Local
COMUNA BILCA
1 Reabilitare Școala Generală nr. 2 în comuna Bilca Surse proprii
COMUNA BOGDĂNEȘTI
1 Alimentare cu apă în comuna Bogdănești OG7/ 2006
COMUNA BOROAIA
1 Alimentare cu apă în comuna Boroaia, județul Suceava – Etapa I Fonduri guvernamentale, proprii
2 Amenajare parcare și căi pietonale comuna Boroaia Fonduri proprii
COMUNA BOSANCI
1 Extindere și modernizare sediu Primărie în comuna Bosanci Fonduri proprii
2 Modernizare cămin cultural Bosanci Fonduri proprii
3 Modernizare Școală cu clasele I-VIII Bosanci Fonduri proprii
4 Modernizare dispensar uman în comuna Bosanci Parteneriat cu Rompetrol
COMUNA BOTOȘANA
64
Crt.
1 Gradiniță “Robeni” în comuna Botoșana Guvern
2 Căminul Cultural în comuna Botoșana Locale + CJ
COMUNA BREAZA
1 Reabilitare Dispensar Uman în comuna Breaza Buget Local
2 Reabilitare remiză PSI în comuna Breaza Buget Local
3 Construcţie grup sanitar prin extindere Cămin Cultural în comuna Breaza Buget Local
4 Trotuare în comuna Breaza Buget Local
5 Pavare piaţă în comuna Breaza Buget Local
6 Încălzire centrală la Dispensarul Uman comuna Breaza Buget Local
7 Înfiinţare şi amenajare parc de copii în comuna Breaza Buget Local
8 Reabilitare sediu primărie în comuna Breaza Buget Local
COMUNA BRODINA
1 Construire Grădiniță cu program normal în satul Brodina Buget local
2 Construire Grădiniță cu program normal în satul Falcău, comuna Brodina Fonduri private
3 Construire Școală cu clasele I-IV satul Sadău, comuna Brodina Fonduri private
COMUNA BURLA
1 Pietruire drumuri vicinale, comuna Burla FRDS
COMUNA CACICA
1 Modernizare drumuri comunale în comuna Cacica SAPARD
Promovarea valorilor culturale și a potențialului turistic în regiunea transfrontalieră romano-ucraineană prin PHARE CBC - 2006
2
înființarea Complexului cultural- turistic Casa Naționalităților Cacica
3 Economia Bazată pe Cunoaştere în comuna Cacica Guvernul României, Banca Mondială
Școală sprijin pentru zonele defavorizate din Cacica Agenţia Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor
Industriale (ARDDZI), Banca Internaţională pentru
4 Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului
privind închiderea minelor, refacerea mediului şi
regenerarea socio-economică
5 Club folcloric Pădurețul în comuna Cacica Idem
6 Cub sportiv Minerul în comuna Cacica Idem
COMUNA CALAFINDEȘTI
1 Reabilitare Şcoală cu cl. I-VIII, în comuna Calafindeşti Fonduri guvernamentale prin programul „Reabilitare Şcoli”
2 Şanţuri pereatepe DC39 L=320 ml în comuna Calafindeşti Buget local
3 Reabilitare Sală de Sport în comuna Calafindeşti C.N.I.
Extindere reţele electrice în comuna Calafindeşti – 2 locaţii – I Fonduri guvernamentale prin programul ”Electrificare
4
2007-2009”
5 Cadru de desfășurare a manifestărilor cultural artistice compus din scenă și platformă în comuna Calafindești Buget local
COMUNA CAPU CÂMPULUI
1 Modernizare D.J. 177 C în comuna Capu Câmpului Consiliul Judeţean Suceava
2 Apărări mal râul Moldova în comuna Capu Câmpului Bugetul de stat- Ministerul Mediului
65
Crt.
3 Instalare două centrale termice la şcoli în comuna Capu Câmpului Bugetul local
4 Extindere iluminat public în comuna Capu Câmpului Bugetul local
5 Decolmatare 10,8 km.pâraie în comuna Capu Câmpului Bugetul local
COMUNA CIOCĂNEȘTI
1 Rețea parțiala de alimentare cu apă potabilă în comuna Ciocănești HG 577/1997
2 Îndiguire parțială a râului Bistrița în comuna Ciocănești HG 1/2003
3 Reabilitare parțiala școală generală în comuna Ciocănești Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
4 Achiziție imobil Muzeul motivelor naționale în comuna Ciocănești Buget local
5 Refacere punte pietonala peste raul Bistrita Buget local
COMUNA CIPRIAN PORUMBESCU
1 Extindere rețea electrică în comuna Ciprian Porumbescu Buget local
2 Asfaltare DC 24 (1km) în comuna Ciprian Porumbescu Buget local
3 Modernizare școală în comuna Ciprian Porumbescu Buget local
4 Acoperiș primărie Ciprian Porumbescu Buget local
COMUNA CÎRLIBABA
1 Asfaltare drum comunal, 12km în localitatea Cîrlibaba HG 577
COMUNA COMĂNEȘTI
1 Construire sediu primărie, comuna Ciocănești Buget de stat
2 Construirea grupuri sanitare școala Comanesti Buget de stat
3 Modernizare drum comunal în localitatea Comănești Buget local
COMUNA CORNU LUNCII
Implementarea sistemului de colectare şi transport al deşeurilor menajere în comunele Cornu Luncii, Baia, PHARE 2004
1
Boroaia, Forăşti şi Mălini
2 Reabilitare Şcoala cu clasele I-VIII Cornu Luncii Locală
3 Reabilitare Cămin Cultural Cornu Luncii Locală
4 Regularizare şi apărări maluri pârâu Sasca Mare, comuna Cornu Luncii Hotărâre de Guvern
COMUNA CRUCEA
1 Dotare sistem încălzire și stolărie Școala Crucea Buget local
2 Reabilitare și modernizare Școala Cojoci, comuna Crucea Buget local
3 Construcție « Parc de joacă » Crucea ANDZM Bucuresti
4 Reabilitare DC Crucea-centru Buget Local
5 Alimentare apa potabila in Arama,Chiril,Toance. Buget local
6 Regularizare pârâu Hopăinești-Cojoci și părău Chiril, comuna Crucea Buget local
7 Reabilitare Cămin Cultural Chiril, comuna Crucea Buget local
Reconstrucția bisericii arse din Satu Mare Buget local+HG+
8
donatii
COMUNA DOLHEȘTI
66
Crt.
1 Construire trotuar din pavele de beton în comuna Dolhești Buget local
COMUNA DORNA ARINI
1 Pietruire DC 76 – V. Dornei – Gheorghiteni 2+5.500, comuna Dorna Arini Guvernamentale
2 Modernizare DC Cozănești, comuna Dorna Arini Guvernamentale+Buget local
3 Montare tâmplărie termopan căminul cultural comuna Dorna Arini Buget local
4 Centrală cu combustibil solid la primărie Buget local
5 Centrală cu combustibil solid la Școala cu clasele I-VIII D. Arini Guvernamentale
6 Centru de informare și documentare Școala Dorna Arini Guvernamentale
COMUNA DORNA CANDRENILOR
1 Modernizare Drum Forestier Auto – Poiana Negrii, comuna Dorna Candrenilor SAPARD- fonduri europene
2 Modernizare drumuri comunale 3,05 km în comuna Dorna Candrenilor FEADR – fonduri europene
COMUNA DORNEȘTI
1 Proiectul integrat,,Drumuri prin viață : Drumul de acasă, drumul spre școală FRDS și Banca Mondială / Bugetul local
2 Amenajare drum etapa II-a în comuna Dornești Bugetul local
3 Amenajare drum etapa a III-a în comuna Dornești Bugetul local
4 Extindere intravilan pentru construcții locuințe în comuna Dornești Bugetul local
5 Grupuri sanitare la Şcoala de Arte şi Meserii Dorneşti Bugetul local
6 Electrificare asamblu de locuințe în zona Imaș, comuna Dornești Bugetul local
7 Pietruire DC 51 B, Dornești - Iaz, km 1+000 - 5+000 Bugetul de stat
8 Betonare drum – Cămin Cultural –Bariera CFR, comuna Dornești Bugetul de stat
COMUNA DRĂGOIEȘTI
1 Centrală termică şi instalaţie de încălzire Şcoala Drăgoieşti Buget local
2 Reabilitare Şcoală Drăgoieşti corp A Buget local
3 Reactualizare Plan Urbanistic General comuna Drăgoiești Buget local
COMUNA DRĂGUȘENI
1 Alimentare cu apă sat Drăgușeni, comuna Drăgușeni Fonduri Europene
2 Sistem de canalizare și epurare ape uzate sat Drăgușani SAPARD
3 Realizare școală cu clasele I-VIII Drăgușeni Fonduri Europene
4 Înființare trotuar pietonal comuna Drăgușeni Fonduri Europene
COMUNA DUMBRĂVENI
1 Reabilitare termică blocuri comuna Dumbrăveni Guvern +buget +AP
2 Reabilitare termică bibliotecă comuna Dumbrăveni Buget local
3 Extindere rețele alimentare cu apă și canalizare comuna Dumbrăveni Buget local
COMUNA FÂNTÂNA MARE
1 Construcţie sediu Primărie Fântâna Mare Buget local
Modernizare Şcoala cu clasele I - VHI "Ion Muceleanu" Fântâna Mare Buget Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
2
Sportului
COMUNA FÎNTÎNELE
67
Crt.
1 Economia bazată pe cunoaștere, comuna Fîntînele Guvernul României, Banca Mondială
COMUNA FORĂȘTI
1 Colectare şi selectare gunoi menajer în localitatea Forăști Fonduri PHARE
2 Construcţie Şcoală cu clasele I-IV Uideşti comuna Forăști Fonduri guvernamentale
3 Grupuri sanitare şcoala cu clasele I-VIII Manolea Forăști Fonduri guvernamentale
4 Sediu Primărie Forăști Buget local
5 Şcoala cu clasele I-VIII Oniceni, comuna Forăști Fonduri guvernamentale
6 Grădiniţă sat Boura, comuna Forăști Buget local
COMUNA FRĂTĂUȚII NOI
1 Modernizare și reparații Școala nr. 2, Frătăuții Noi Fonduri guvernamentale
COMUNA FRĂTĂUȚII VECHI
1 Reabilitare cămin cultural Maneuți, comuna Frătăuții Vechi Buget local
Amenajare clădire pentru funcționare cabinet medical medicină generală, stomatologie și farmacie, comuna Buget local
2
Frătăuții Vechi
3 Modernizare prin betonare 2 drumuri comunale pe o lungime de 2,5 km, comuna Frătăuții Vechi Buget local
4 Modernizare gradinița nr. 1 Frătăuții Vechi Buget local
5 Construire o sală de clasă și grupuri sanitare școala nr. 1 Frătăuții Vechi Buget local
6 Construire clădire centrală termică și magazie lemne la școala nr. 2 Frătăuții Vechi Buget local
7 Pavare curți, trotuare și locuri de parcare la cele 3 școli total 1350 mp, comuna Frătăuții Vechi Buget local
8 Construire trotuare pietonale Frătăuții Vechi și Măneuți pe o lungime de 500 m Buget local
9 Amenajare 3 locuri de joacă pentru copii comuna Frătăuții Vechi Buget local
10 Decolmatarea și executarea din nou a 14 km de canale și șanțuri precum și 24 podețe Frătăuții Vechi Buget local
repararea prin pietruire a 7 km de drumuri comunale avariate la inundatiile din 2008 si refacerea unui nr. de 9 Fonduri guvernamentale
11
podete
12 Reparare prin pietruire a 15 km drumuri comunale din Frătăuții Vechi Buget local
13 Extinderi rețea electrică 800 m în comuna Frătăuții Vechi Buget local
14 Reabilitare și modernizare Școală Maneuți Fonduri guvernamentale
COMUNA FRUMOSU
1 Modernizare Drumuri Forestiere în comuna Frumosu SAPARD
2 Poduri din beton armat în comuna Frumosu Guvernul României-OG nr.7/2006.
3 Modernizarea SVSU Frumosu PROGRAM PHARE
4 Economia Bazată pe Cunoaştere- comuna Frumosu Program M.C.T.I.
5 Pietruire drumuri comunale şi uliţi vicinale în comuna Frumosu Buget local
6 Reabilitare şcoli şi grădinţe în comuna Frumosu Buget local
7 Reabilitare sală festivităţi şi cămine culturale Buget local
8 Pavare trotuare comunale şi curţi interioare la cele 3 Biserici din comuna Frumosu Buget local
9 Realizare de indiguiri şi apărări de maluri în comuna Frumosu Buget local
10 Realizare punţi pietonale în comuna Frumosu Buget local
68
Crt.
COMUNA GĂLĂNEȘTI
1 Reabilitarea și extinderea școlii cu clasele I-IV Gălănești FEDR
COMUNA GRĂMEȘTI
1 Modernizare Școală generală comuna Grămești Banca Mondială și Buget local
COMUNA GRĂNICEȘTI
1 Extindere rețea electrică în comuna Grănicești Buget local
2 Extindere rețea alimentare cu apă în comuna Grănicești Buget local
COMUNA HÂRTOP
1 Modernizare drum comunal 2 km în comuna Hârtop Buget local
2 Extindere rețea electrică 1800 m în comuna Hârtop Buget de stat și buget local
COMUNA HORODNIC DE SUS
1 Modernizare Primărie Horodnic de Sus Buget local
2 Grădiniță cu program normal nr. 2 Horodnic de Sus Buget local
3 Modernizare DC 45 în comuna Horodnic de Sus Credit
4 Construire garaje în comuna Horodnic de Sus Buget local
5 Construcție sală de sport în comuna Horodnic de Sus Buget local
6 Centrală termică Grădinița Horodnic de Sus Buget local
7 Reabilitare Școala nr. 1 Horodnic de Sus Buget local si buget de stat
8 Reabilitare Școala nr. 3 Horodnic de Sus Buget local si buget de stat
COMUNA HORODNICENI
1 Modernizare sediul Primăriei Horodniceni (interior, exterior, dotare cu mobilier, sisteme informatice) Buget local
Construcție 3 case calamitate pentru persoanele ale căror locuințe au fost afectate de inundațiile din iunie- iulie Buget local
2
2008
3 Finalizare asfaltare drum comunal HARA-Horodniceni legătura cu DJ spre Suceava -2 KM Buget local
4 Amenajare stații de autobuz în comuna Horodniceni Buget local
5 Construirea şi reabilitarea unor podete și punți pietonale afectate de vechime și uzură Buget local
6 Modernizare semnalizare rutieră în comuna Horodniceni Buget local
7 Modernizarea și extinderea rețelei de iluminat public în comuna Horodniceni Buget local
8 Extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică în comuna Horodniceni Buget local
Finalizarea sistemului de management integrat şi colectare selectivă a deşeurilor - delegarea serviciilor de Buget local
9
gestionare a deşeurilor către operatorul regional, în comuna Horodniceni
10 Achiziționare containere pentru colectarea selectivă deșeuri comunale în Horodniceni Buget local
11 Construcție/Amenajare sistem de adăpare pentru vite-izlaz comunal Mihăiești, Horodniceni Buget local
12 Reabilitare școală Brădățel Buget local
13 Reabilitare școală Horodniceni Buget local
14 Reabilitare școală Botești Buget local
15 Înființare, amenajare spații de joacă în satele comunei Horodniceni Buget local
COMUNA IACOBENI
69
Crt.
1 Înființare spațiu de joacă pentru copii (Parc de distracții) ARDDZI
COMUNA IASLOVĂȚ
1 Modernizare DC 42A Iaslovăț-Bodnăreni Buget local
2 Extindere rețele electrice în comuna Iacobeni Buget local
4 Reabilitare și modernizare Gradinița nr. 2 Iaslovăț Buget local
5 Reabilitare corp A Școala nr. 1 Iaslovăț Bugetul de stat
Lucrări apărări maluri și refacere căi de acces calamități 2008 în comuna Iaslovăț Buget local +
6
Bugetul de stat
7 Modernizare DC Km 0+0.20 la 0+220 cu îmbrăcăminte asfaltică în comuna Iaslovăț Buget local
8 Proiect “Economia bazată pe cunoaștere” în comuna Iaslovăț Bugetul de stat
COMUNA ILIȘEȘTI
1 Reabilitare Grădiniță Ilișești Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
COMUNA IPOTEȘTI
1 Asfaltare DC 70 în comuna Ipotești Fonduri guvernamentale
2 Refacere poduri în comuna Ipotești Fonduri guvernamentale
3 Extindere rețea apă potabilă în comuna Ipotești Buget local
4 Extindere rețea de canalizare în comuna Ipotești Buget local
5 Construcție sală de sport în comuna Ipotești Fonduri guvernamentale
6 Reabilitare școala generală nr.2 Ipotești Fonduri guvernamentale
7 Realizare punte pietonală peste apă Tișăuți în comuna Ipotești Buget local
8 Rk DC 200 în lungime 1400 m în comuna Ipotești Buget local
1. COMUNA MARGINEA
1 Organizarea sistemului de colectare selectivă a deșeurilor menajere și reciclabile din zona Marginea Phare CES 2005
2 Modernizare drum forestier Pietrele Muieri în comuna Marginea SAPARD
COMUNA MĂLINI
1 Implementare sistemului de colectare și transport a deșeurilor în comuna Mălini PHARE
2 Domeniul schiabil Mălini Buget local
3 Reabilitare școala generală cu clasele I-VIII Văleni, comuna Mălini Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
4 Reabilitare școala generală cu clasele I-VIII Pîraie, comuna Mălini Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
COMUNA MĂNĂSTIREA HUMORULUI
1 Modernizare drumuri forestiere Dulcea, Văcăreni și Magherniță, comuna Mănăstirea Humorului SAPARD
2 Refacere drumuri comunale în localitatea Mănăstirea Humorului Fonduri guvernamentale
Sistem de colectare selectivă a deșeurilor și amenajare stație transfer în zona Gura Humorului, comuna PHARE CES 2004
3
Mănăstirea Humorului
4 Renovare Cămin Cultural Mănăstirea Humorului Bugetul local
COMUNA MITOCU DRAGOMIRNEI
1 Sediu nou primăria comunei Mitocu Dragomirnei Bugetul local
2 Reabilitare termică Școala Generală cu clasele I-VIII comuna Mitocu Dragomirnei Bugetul local
70
Crt.
3 Dispensar medical uman, Medical, farmacie și locuință medic în comuna Mitocu Dragomirnei Bugetul local si sponsorizare
4 Grădiniţă cu program norma, împrejmuiri şi dotare sediu, cabinet medical, în comuna Mitocu Dragomirnei Bugetul local
5 Asfaltare DC 57 Suceava-Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei Bugetul local
6 Asfaltare drum de legatură DJ208U-DJ208D, comuna Mitocu Dragomirnei Bugetul local
7 Balstări drumuri COMUNALE în comuna Mitocu Dragomirnei Bugetul local
8 Plan urbaistic general si RLU Mitocu Dragomirnei
COMUNA MOARA
1 Betonare drun comunal Liteni, comuna Moara Buget local
2 Realizare cămin cultural Moara Nică Buget local
3 Reabiltare școală Liteni, comuna Moara Buget local
4 Reabilitare școala Moara Carp, comuna Moara Buget stat
COMUNA MOLDOVA SULIȚA
1 Modernizare DC 87 Pârâul Sulița, comuna Moldova Sulița Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului
2 Reabilitare și modernizare Școala cu clasele l-lV Benia, comuna Moara Sulița Bugetul local
3 Reabilitare și modernizare Școala cu clasele l-Vlll Moldova Sulița Bugetul local
4 Reabilitare și modernizare sediul Primăriei Moldova Sulița Bugetul local
COMUNA MOLDOVIȚA
1 Execuţie trotuare şi parcări în comuna Moldoviţa Buget local
2 Execuţie gabioane prin construire de casoaie (apărări maluri) rău Moldoviţa Buget local
3 Construire 2 poduri din beton în comuna Moldoviţa Buget local
COMUNA OSTRA
1 Modernizare drum forestier Baisescu, comuna Ostra SAPARD
2 Amenajarea și dotarea clubului minerilor disponibilizați în comuna Ostra ANDZM
3 Centru educativ de zi ABA-DEL-TIN FRDS-finantare prin SGM
4 Centru rezidențial destinat copilului care prezintă comportament delicvent Consililul Județean Suceava prin DGASPC
5 Sistem colectare selectivă a deșeurlor și amenajare stație de transfer Gura Humorului PHARE 2004
6 Înființare și dotare loc joacă copii în comuna Ostra ANDZM –finanțare prin SGM
COMUNA PANACI
Țara Dornelor Curată – sistem integrat de gestiune a deșeurilor în trei comune din Bazinul Dornelor (Panaci, Șaru Phare 2006 CES
1
Dornei și Dorna Arini)
2 Economia Bazată pe Cunoaștere Banca Mondială și Guvernul României
COMUNA PĂLTINOASA
1 Reabilitare şcoală –Păltinoasa în comuna Păltinoasa Buget stat
2 Reabilitare școală Capu-Codrului în comuna Păltinoasa Buget local și buget de stat
3 Finalizare construcție Cămin Cultural-Capu Codrului în comuna Păltinoasa Buget local și buget de stat
4 Reabilitare drumuri comunale în comuna Păltinoasa Buget local și buget de stat
5 Construcție Sală de Sport -Păltinoasa Buget local și buget de stat
COMUNA PĂTRĂUȚI
71
Crt.
1 Modernizare drum comunal 2.5 km în comuna Pătrăuți FRDS
COMUNA PÎRTEȘTII DE JOS
1 Construire punte pietonală “La Buliga Doru”, comuna Pîrteștii de Jos Buget local
2 Construire punte pietonală “La Golea”, comuna Pîrteștii de Jos Buget local
3 Modernizare drum comunal-asfaltare 1 km, comuna Pîrteștii de Jos Buget local
4 Pietruire DC 23 2km, comuna Pîrteștii de Jos Fonduri guvernamentale
5 Pietruire DC 21 1,5 km, comuna Pîrteștii de Jos Fonduri guvernamentale
6 Sistem alimentare apă potabilă satele Pîrteştii de Jos şi Vîrfu Dealului Fonduri guvernamentale
7 Reabilitare ateliere scolare-Grup Scolar “Nicanor Moroşan”, comuna Pîrteștii de Jos Fonduri PHARE
8 Actualizare P.U.G ŞI R.L.U. ptr. Com Pîrteştii de Jos Buget local
COMUNA POIANA STAMPEI
1 Alimentare cu apă în comuna Poiana Stampei OG7/2006
COMUNA POIENI SOLCA
1 Pod din beton armat pe DC 19 în comuna Poieni Solca Buget local
2 Pod din beton armat pe drum neasfaltat în comuna Poieni Solca Buget local
3 Apărări de maluri pe pârâul Racova, comuna Poieni Solca Buget local
COMUNA POJORÂTA
1 Asfaltare DC Putna - 1 km, comuna Pojorâta Buget local
2 Reabilitare grădiniţa nr. 1, centrală termică, grup sanitar, acoperiş,interioare, comuna Pojorâta Buget local
3 Reabilitare școală generală cu clasele I-IV, centrală termică, grup sanitar,tâmplărie, comuna Pojorâta Buget local
4 Colectare deşeuri din poarta în poartă, comuna Pojorâta Buget local
5 Anexa primărie și centrală termică primărie Pojorâta Buget local
6 Reabilitare podeţ, zona Valea Pojoritei Buget local
7 Construcţie gard cimitir ortodox Pojorâta, Buget local
8 Pavaje zona centru Pojorâta, 470 mp Buget local
COMUNA PREUTEȘTI
1 Alimentare cu apă în comuna Preutești Buget de stat
2 Modernizare drumuri comunale în comuna Preutești Buget local
3 Pietruire drumuri comunale, Preutești Buget de stat
COMUNA PUTNA
1 Instalare sistem tehnic de alarmare împotriva efracţiei şi supraveghere, comuna Putna Bugetul local
2 Podeţ pe Uliţa Străjerilor în sat Gura-Putnei com. Putna Bugetul local
3 Amenajare trotuar 1700 ml com. Putna Bugetul local
4 Balastare drumuri comunale în Gura-Putnei şi Putna Bugetul local
5 Punte metalică peste Pârâul Putnişoara în zona Zubaş Bugetul local
6 Modernizare 5,0 km drumuri forestiere în sat Putna şi sat Gura-Putnei SAPARD
7 Refacere drum comunal Veţău în comuna Putna Bugetul local
8 Refacere drum comunal Putnişoara în comuna Putna Bugetul local
72
Crt.
9 Refacere drum comunal Putnişoara în comuna Putna Bugetul local
COMUNA RĂDĂȘENI
1 Înființare sediu nou al primăriei Rădășeni Buget local
2 Modernizare comunale în comuna Rădășeni SAPARD
3 Achiziție tractor pentru Serviciul public de întreținere a drumurilor din comuna Rădășeni Buget local
COMUNA RÎȘCA
1 Grădinița nr. 1 Rîșca Buget local
2 Muzeul satului Rîșca Buget local
3 “Crucea din Hotar”, comuna Rîșca Buget local
4 Centru situații de urgență în comuna Rîșca Buget local
COMUNA SATU MARE
1 Reabilitare drumuri comunale Satu Mare Buget local
COMUNA SIMINICEA
1 Alimentare cu apă în comuna Siminicea SOLEL BONEH
2 Modernizare a 2 școli în comuna Siminicea PHARE
3 Extindere rețea 2 km gaz metan Unilități și mediu
COMUNA STRAJA
1 Costruire pod în comuna Straja Buget local
2 Construire gradiniță în comuna Straja Buget local
3 RR.Sam Straja corp vechi Buget de stat
4 Actualizare PUG comuna Straja Buget local
5 Pavare curte primărie și școală în comuna Straja Buget local
6 Refacere retea iluminat public în comuna Straja Buget local
COMUNA STROIEȘTI
1 Cămin cultural Zăhărești, comuna Stroiești Ministerul Culturii și Patrimoniului Național
COMUNA STULPICANI
1 Sistem de colectare selectivă şi amenajare staţie de transfer în comuna Stulpicani PHARE 2004
2 Reabilitare drum comunal DC 31, DC 34 în comuna Stulpicani SAPARD
COMUNA SUCEVIȚA
1 Extinderea reţelei electrice în comuna Sucevița Buget local
2 P.A.P.I. (punct de acces public la informație) în comuna Sucevița Fonduri europene
3 Turismul – instrument de dezvoltare durabilă în comuna Sucevița P.H.A.R.E.
4 Balastare drumuri comunale în comuna Sucevița Buget local
5 Construire şcoală Voievodeasa în comuna Sucevița Buget de stat
COMUNA ȘARU DORNEI
1 Alimentare cu apă în satul Gura Haitii- rețea ditribuție, comuna Șaru Dornei FRDS
2 Modernizare drum comunal Șaru Bucovinei, comuna Șaru Dornei FRDS
3 “Țara Domelor curată”- sistem de gestiune a deșeurilor POS Mediu
73
Crt.
4 Reabilitare termică a blocurilor de locuințe, sat Neagra Șarului, comuna Șaru Dornei Fonduri guvernamentale
COMUNA ȘCHEIA
1 Modernizare drum comunal Sf. Ilie, comuna Șcheia Buget local
2 Alimentare cu apă sat Mihoreni etapa I, comuna Șcheia HGR 577/1997
3 Refacere efective calamități poduri, apărări maluri, comuna Șcheia Buget local
4 Reparatii podețe, trotuare,șanturi, comuna Șcheia Buget local
5 Baza sportivă multifuncțională sat Sf. Ilie, comuna Șcheia OG 7/2006
6 Extindere sediu primărie comuna Șcheia Buget local
7 Amenajare parc Mihoreni, comuna Șcheia OG 7/2006
8 Amenajare parc Șcheie Buget local
9 Amenajare terenuri de sport Mihoreni și Șcheie Buget local
COMUNA ȘERBĂUȚI
1 Monument al Eroilor, comuna Șerbăuți Buget local
2 Parc de joacă pentru copii, comuna Șerbăuți Buget local
COMUNA TODIREȘTI
1 Modernizare cămin de bătrâni în comuna Todirești Buget local
2 Sală de sport în comuna Todirești Fonduri guvernamentale
COMUNA UDEȘTI
1 Modernizare Cămine culturale: Udeşti, Chilişeni, Poieni-Suceava, Racova, Ruşii-Mănăstioara Bugetul local
Finalizare “GPN sat Udeşti, comuna Udeşti, judeţul Suceava Guvernul României
2
Bugetul local
Reabilitare Scoala cu clasele I-VIII Reuseni, comuna Udeşti Guvernul României
3
Bugetul local
4 Refacere punte pe cablu peste râul Suceava, la Ruşii-Mănăstioara, comuna Udeşti Bugetul local
5 Pietruire DC 68 Luncuşoara – Securiceni, km 5+000 – 8+474, comuna Udeşti HGR 577/1997
COMUNA ULMA
1 Pietruire DC Nisipitu Lupcina, comuna Ulma Fonduri guvernamentale
2 Construire bază sportivă tip II, comuna Ulma Fonduri guvernamentale
COMUNA VADU MOLDOVEI
1 Schimbare învelitoare acoperiş clădire Dispensar Uman în satul Vadu Moldovei Buget local
2 Reabilitarea drumurilor comunale şi săteşti distruse de inundaţiile din iulie 2008, comuna Vadu Moldovei Buget local
3 Extindere reţea curent electric în satul Dumbrăviţa, comuna Vadu Moldovei Buget local
4 Schimbare învelitoare acoperiş clădire Primărie în satul Vadu Moldovei Buget local
5 Reparaţie podeţ Ioneasa, comuna Vadu Moldovei Buget local
6 Elaborare strategie de dezvoltare a comunei Vadu Moldovei Buget local
COMUNA VAMA
1 Reabilitare rețea de apă potabilă în comuna Vama SAPARD
2 Reabilitare trotuare în comuna Vama Buget local
74
Crt.
3 Reabilitare sediu primărie Vama Buget local
4 Reabilitare dispensar uman în comuna Vama Buget local
COMUNA VATRA MOLDOVIȚEI
1 Pietruire DC32, Vatra Moldoviţei, Km 0+000 -5+000 HG577/2006
2 Actualizare PUG în comuna Vatra Moldoviţei Buget local
3 Sală Polivalentă sat Ciumârna, comuna Vatra Moldoviței Buget local
COMUNA VEREȘTI
1 Punte pietonală peste râul Siret în lungime de 220 m /sat Bursuceni, comuna Vere;ti Guvernul României
2 Gard izvoare sat Corocăieşti, comuna Verești Buget local
3 Amenajare drumuri de exploataţie agricolă în comuna Verești Buget local
4 Amenajare şanţuri şi podeţe în comun Verești Buget local
5 Gard şcoala nouă sat Bursuceni, comuna Verești Buget local
6 Spaţii joacă pentru copii în toate localităţile comunei Verești Buget local
7 Fântână şcoala veche sat Bursuceni, comuna Verești Buget local
8 Fântână +aducţiune apă la dispensar, sat Corocăieşti, comuna Verești Buget local
9 Teren sport – şcoala Corocăieşti, comuna Verești Guvernul României
10 Balastare drumuri comunale şi vicinale, comuna Verești Buget local
11 Amenajare bază sportivă în sat Vereşti, comuna Verești Buget local
Înfiinţarea ansamblului de cântece şi dansuri populare “Dor Moldovenesc” şi achiziţionarea de costume populare, Buget local
12
comuna Verești
13 Scenă portabilă + instalaţie lumini şi sonorizare, comuna Verești Buget local
14 Uşi şi geamuri termopan la biblioteca din localitatea Vereşti Buget local
Sobe noi, refacerea instalaţiei electrice, amenajarea şi dotarea unor laboratoare la şcolile din satele Vereşti, Buget local
15.
Corocăieşti şi Bursuceni
16 Extindere reţele electrice în localitatea Vereşti Ministerul Administraţiei şi Internelor
17 Achiziţionare teren şi amenajarea acestuia pentru cimitirul nou din localitatea Corocăieşti, comuna Verești Buget local
18 Amenajare centru civic în loc. Vereşti + 800 m trotuare (pavaj + borduri) Buget local
Instalaţie de încălzire şi centrală termică pentru primărie, dispensar, cămin cultural şi birou notarial în localitatea Buget local
19
Vereşti
20 Achiziţionare autocamion “Raba” de16 t, comuna Verești Buget local
21 Uşi şi geamuri termopan la şcoala veche Bursuceni, comuna Verești Guvernul României
22 Instalaţie de încălzire şi centrală termică pentru biserica din localitatea Hancea, comuna Verești Buget local
23 Actualizarea Planului Urbanistic General al comunei Verești Buget local
2. COMUNA VICOVU DE JOS
1 Decolmatare Pârâu Remezău pe o lungime de 3,800 km, comuna Vicovu de Jos Bugetul local
2 Balastare drumuri comunale, L=4,100 km, comuna Vicovu de Jos Bugetul local
3 “Regularizare şi consolidări mal Pârâu Remezău”, comuna Vicovu de Jos Bugetul local
4 „Drum balastat acces islaz comunal Valcani, comuna Vicovu de Jos Bugetul local
5 Sală de sport şcolară cu nivel de practică sportivă competiţională locală, teren de handbal şi 150 locuri pentru Bugetul de stat (C.N.I.)
75
Crt.
spectatori, comuna Vicovu de Jos
Reabilitare parc de agrement – centru şi înfiinţarea parc de agrement în zona Pod Dabâca, comuna Vicovu de Jos Bugetul de stat (A.F.M.) şi
6
bugetul local
COMUNA VOLOVĂȚ
1 Consolidare si reabilitare corp B la școala generală cu clasele I-VIII Volovăț Banca mondială
COMUNA ZVORIȘTEA
1 Canalizare și stație de epurare în comuna Zvoriștea OG 7/2006
2 Modernizare și reabilitare școala generală cu clasele I-VIII Buda, comuna Zvoriștea Banca mondială
3 Modernizare și reabilitare Școala generală cu clasele I-VIII Poiana, comuna Zvoriștea Fonduri guvernamentale
4 Modernizare și reabilitare școala generală cu clasele I-VIII Șerbănești, comuna Zvoriștea Fonduri guvernamentale
5 Modernizare și reabilitare scoala generală cu clasele I-VIII Zvoriștea Fonduri guvernamentale
76
V.2. Grupurile de Acţiune Locală (GAL-uri) în judeţul Suceava
Programul LEADER reprezintă, din partea Comunităţii Europene, o abordare care oferă noi oportunităţi de
dezvoltare, punând bazele identificării nevoilor locale, întăririi capacităţii de devoltare şi implementării strategiilor
locale de dezvoltare, în vederea conservării patrimoniului rural şi cultural, dezvoltării mediului economic şi
îmbunătăţirii abilităţilor organizatorice ale comunităţii locale.
Dezvoltarea teritoriilor rurale prin LEADER va fi programată şi coordonată de actori locali ce vor reprezenta
factorul decizional şi de asemenea vor purta responsabilitatea evoluţiei în timp a zonelor teritoriale delimitate în
care vor acţiona.
Grupurile de Acţiune Locală sunt entităţi ce reprezintă parteneriate public – private, constituite din reprezentanţi ai
sectorului public, privat şi civil, desemnaţi dintr-un teritoriu rural omogen, care vor trebui să colaboreze pentru
stabilirea componenţei teritoriului acoperit şi care vor implementa o strategie integrată pentru dezvoltarea acestuia.
Baza de aplicare a programului o constituie Grupurile de Acţiune Locală (GAL), constituite pe baza parteneriatului
public-privat între factori din zonele rurale, grupurile trebuind să includă reprezentanţi ai diverselor sectoare socio-
economice. Grupurile primesc asistenţă financiară pentru diverse proiecte care implementează strategiile de
dezvoltare locală. Acestea sunt selecţionate de către Autoritatea de Management din fiecare stat membru, care
poate fi naţională, regională sau locală sau o structură public-privată responsabilă cu managementul programului.
Un posibil beneficiar de finanţare trebuie să verifice mai întâi dacă se află localizat într-o zonă rurală care şi-a
stabilit deja instituţional şi tematic propriul Grup de Acţiune Locală. Pentru asta poate fi contactată şi Reţeaua de
Unităţi Naţionale. Următorul pas este încadrarea proiectului în strategia de dezvoltare a GAL-ului ales pentru ca
solicitarea de finanţare să fie în primul rând eligibilă.
Având în vedere că un Grup de Acţiune Locală poate gestiona problematica existentă într-un teritoriu cu o
populaţie cuprinsă între 10.000 - 100.000 de locuitori, în judeţul Suceava au fost constituite următoarele Grupuri de
Acţiune Locală:
1. GAL SUCEVIŢA-PUTNA:
Componenţă:
Asociaţia Comunelor din România - Filiala
1. Consiliul Judeţean Suceava 33.
judeţeană Suceava
Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa
2. 34. PF Tomasciuc Mihaela Lucica
Alimentelor Suceava
3. Asociaţia profesională Management Regional 35. SC Manix Prod SRL
4. Oraş Solca 36. AF Cenusa Stela
5. Comuna Arbore 37. AF Rambu Domnica
6. Comuna Brodina 38. SC Hanul Voievozilor
7. Comuna Burla 39. SC Rossa Blue SRL
8. Comuna Cacica 40. SC Popas Turistic Bucovina SRL
9. Comuna Horodnic de Jos 41. Asociaţia pentru Turism Bucovina
10. Comuna Horodnic de Sus 42. Asociaţia de Turism Suceviţa
11. Comuna Iaslovăţ 43. PF Panculescu Adriana Corina
12. Comuna Marginea 44. SC Casa Sofia SRL
13. Comuna Mănăstirea Humorului 45. PF Iacob Mihai
14. Comuna Poieni Solca 46. PF Chiras Mirela
15. Comuna Putna 47. PF Sbiera Maria
16. Comuna Straja 48. SC Tara Autentica SRL
17. Comuna Suceviţa 49. Asociaţia pentru Dezvoltare Locală Putna
18. Comuna Ulma 50. SC Euro Audit SRL
19. Comuna Volovăţ 51. SC Regional Consulting SRL
20. SC Margivet SRL 52. SC Conct Group SRL
21. SC Mariturlicu SRL 53. SC Simrofer SRL
22. IF Sfairnaciuc Dorel 54. SC Magoceram Impex SRL
23. SC Vali Elmarg SRL 55. SC Martisorul Com SRL
24. SC Miguel Construct SRL 56. PF Craciun S Mihaela
25. SC Duconi Prod Com SRL 57. SC Farmacia Maria SRL
26. SC Deconmar SRL 58. Mănăstirea Suceviţa
27. SC Uben Construct SRL 59. SC Zada Prodcom SRL
77
28. SC Grigman SRL 60. PFA Todosi Lăcrămioara
29. SC Transmartinescu SRL 61. Uniunea Polonezilor Din România
30. SC Isimar SRL 62. Ocolul Silvic Marginea
31. Mănăstirea Sucevița 63. SC Farmacia Maria SRL
32. Asociaţia Cantores Domini Sucevița
2. GAL ŢINUTUL BUCOVINEI

Componenţă:
Asociatia crescătorilor de ovine şi bovine "Fratele Uţei"
1. Consiliul Judeţean Suceava 31.
Frătăuţii Vechi
Directia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa
2. 32. SC Green Energy SRL Frătăuţii Vechi
Alimentelor Suceava
3. Asociaţia profesională Management Regional 33. SC Bumerang SRL Frătăuţii Vechi
4. Oraşul Vicovu de Sus 34. PF Iurescu Cătălin Voitinel
5. Comuna Bălcăuţi 35. AF Plesca Dănut - Gheorghe Voitinel
6. Comuna Bilca 36. PF Todose Mărioara Voitinel
7. Comuna Calafindeşti 37. II Virginia Ionesi Frătăuţii Vechi
8. Comuna Dorneşti 38. AF Cirdei Dumitru Voitinel
9. Comuna Frătăuţii Noi 39. SC Digital Idea SRL Frătăuţii Vechi
10. Comuna Frătăuţii Vechi 40. SC Bună Dimineaţa Impex SRL
11. Comuna Gălăneşti 41. SC Digito Construcţii SRL Voitinel
12. Comuna Grămeşti 42. Parohia Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril Frătăuţii Vechi
13. Comuna Grăniceşti 43. PF Levitschi Manuela Bilca
14. Comuna Muşeniţa 44. PF Cirdei Elena Bilca
15. Comuna Satu Mare 45. PF Rusu Madalina Bilca
16. Comuna Vicovu de Jos 46. SC Viragi SRL Frătăuţii Vechi
17. Comuna Voitinel 47. Partida Romilor Proeuropa
Asociaţia Comunelor din România - Filiala
18. 48. Ocolul Silvic Marginea
judeţeană Suceava
19. SC Anel SRL 49. Parohia Naşterea Maicii Domnului Frătăuţii Noi
20. SC Ily Strajanu SRL 50. Galan Radu
21. SC Euro Audit SRL 51. SC Nicolaiescu Com SRL Frătăuţii Noi
22. SC Regional Consulting SRL 52. IF Horodnic Frătăuţii Noi
23. II Flutur Cristina Frătăuţii Vechi 53. II Lavric Mihai Ilie
24. II Antemie Simona - Elena Frătăuţii Vechi 54. II Boghean Bogdan Ionut
25. II Ionesi Alexandra Frătăuţii Vechi 55. AF Procopiuc Florin Teodor
26. II Flutur Ovidiu Frătăuţii Vechi
27. SC Elpidex SRL Gălăneşti
28. PF Hurjui Anton Victoraş Gălăneşti
29. IF Irimescu Angelica Cristina Gălăneşti
30. II Buzic Veronica Frătăuţii Vechi
3. GAL FĂLTICENI
Componenţă:
1. Comuna Baia 15. SC Hedera SRL Dolhasca
2. Comuna Bogdănesti 16. SC Timcost SRL Forăşti
3. Comuna Boroaia 17. SC Hîrgău Prod Com SRL Forăşti
4. Comuna Buneşti 18. SC Lucosdiov Consulting SRL Moara
5. Oraşul Dolhasca 19. SC Foragro SRL Forăşti
6. Comuna Dolheşti 20. SC LV Agro Prodexim SRL Vadu Moldovei
7. Comuna Drăguşeni 21. Comunitatea ruşilor lipoveni
8. Comuna Fântâna Mare 22. Asociaţia Crescătorilor de Animale „Păşunea Verde”
9. Comuna Hârtop 23. Asociaţia Naţională Renaşterea Satelor Româneşti
10. Comuna Forăsti 24. Ocolul Silvic Privat Fălticeni
11. Comuna Horodniceni 25. Comuna Vadu Moldovei
12. Comuna Moara 26. Comuna Stroieşti
13. Comuna Preuteşti 27. Comuna Vultureşti
14. Comuna Rădăşeni 28. Comuna Tătaruşi
78
4. GAL BUCOVINA DE MUNTE
Componenţă:
1. Primăria comunei Izvoarele Sucevei 33. Întreprindere Individuală Lazar Dorel
2. Primăria comunei Moldova Suliţa 34. Întreprindere Individuală Balabasciuc I. Angelica
3. Primăria comunei Breaza 35. Întreprindere Individuală Creţu Nicoleta
4. Primăria comunei Fundu Moldovei 36. SC Lacela Prod-Com SRL
5. Primăria comunei Pojorâta 37. SC Jecalo SRL
6. Primăria comunei Sadova 38. SC Lav-Lesenciuc
7. Primăria comunei Vama 39. SC Terra B.G.R. SRL
8. Primăria comunei Moldoviţa 40. SC Confort En-Gross SRL
9. Primăria comunei Vatra Moldoviţei 41. SC Bio Turism SRL
10. Primăria comunei Frumosu 42. SC Yaniodr SRL
Asociaţia de dezvoltare intercomunală ”Obcinele
11. 43. SC Favorit SRL
Bucovinei”
12. Consiliul Judeţean Suceava 44. SC Anasilv Cinci SRL
13. Ocolul Silvic Pojorâta 45. Sc Nicram SRL
14. SC Vama Turism SRL 46. Sc Marpet SRL
15. SC Startervera SRL 47. PF Niţă Luminiţa
16. SC Terra Mold SRL 48. Asociaţia ”Casa Europei”
17. SC Minagat SRL 49. Societate pentru Cultura Dimitrie Gusti
18. SC Semnal Design 50. Asociaţia crescătorilor de taurine Timineanca
19. SC Daif SRL 51. A.D.A.M. Moldoviţa
20. SC Ambis SRL 52. Asociaţia crescătorilor de taurine Runc Moldoviţa
21. SC Calcarul 53. Salvaţi Copiii – filiala Suceava
22. SC Vest Bucovina Catv Srl 54. Fundaţia Club Speo Bucovina
23. SC Geo Leon SRL 55. Fundaţia Orizonturi
24. SC Sifon Trans COM 56. Asociaţia pentru turism Vama - Bucovina
25. SC Oniroxy SRL 57. Ecotin Bucovina
26. SC Turo Com SRL 58. Forumul Democrat German
27. SC Dan-Gigi SRL 59. Asociaţia Arcaşii Suliţei
28. SAC Lucivas SRL 60. Fundaţia Umanitară Geana
29. Sc Argela Universal 61. Asociaţia crescătorilor de animale Vama Bucovinei
30. SC Cid Turism SRL 62. Cooperativa agricolă Suliţa
31. Întreprindere Individuală Zinici I.Ioan 63. Congregatio Jesu
32. Întreprindere Individuală Lehaci
5. GAL CONFLUENŢE NORDICE

Componenţă:
1. Consiliul Judeţean Suceava 27. Asociaţia de Dezvoltare a Turismului Gura Humorului
Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa
2. 28. SC Datis Computers SRL
Alimentelor Suceva
3. Asociaţia profesională Management Regional 29. Fundaţia Umanitară Domus
4. Oraş Gura Humorului 30. SC Anconi Comserv SRL
5. Comuna Berchiseşti 31. SC Artimar SRL
6. Comuna Capu Câmpului 32. Asociaţia Umanitară Fam
7. Comuna Ciprian Porumbescu 33. SC Exproturism Construcţii SRL
8. Comuna Cornu Luncii 34. SC Vedra SRL
9. Comuna Drăgoiesti 35. SC Capiroli SRL
10. Comuna Mălini 36. Forumul German
11. Comuna Ostra 37. SC Roman Mv SNC
12. Comuna Păltinoasa 38. SC Zoom SRL
13. Comuna Slatina 39. Pensiunea Orhideea - SC Nevis Com SRL
14. Comuna Stulpicani 40. Asociaţia Proprietarilor De Păduri Din Bucovina
15. Comuna Valea Moldovei 41. SC Hanul Crizov SRL
16. Asociaţia Provip 42. SC Forest Ung SRL
17. SC Eurodivip SRL 43. SC Acasă în Bucovina
18. SC Divip Prod SRL 44. SC Valea Raiului SRL
19. SC DSH Company Turism SRL 45. SC Cracana Prod Com SRL
20. SC Lucosilv SRL 46. SC Valcostmir SRL
21. SC Euro Audit SRL 47. SC Transgeo SRL
79
22. SC Regional Consulting SRL 48. SC Gheza Trans SRL
Asociaţia Comunelor din România - Filiala judeţeana
23. 49. SC Eco Engineering SRL
Suceava
24. Bursa Româna de Mărfuri 50. SC Necar SRL
25. Camera de Comerţ Suceava 51. SC Bucovina Travel & Events SRL
26. Asociaţia Lumina Lina
6. GAL VALEA SUCEVEI

Componenţa:
1. Oraşul Cajvana 12. Comuna Mitocul Dragomirnei
2. Oraşul Salcea 13. Comuna Pătrăuţi
3. Comuna Adâncata 14. Comuna Pârteştii de Jos
4. Comuna Bălăceana 15. Comuna Siminicea
5. Comuna Bosanci 16. Comuna Scheia
6. Comuna Botoşana 17. Comuna Todireşti
7. Comuna Dârmăneşti 18. Comuna Udeşti
8. Comuna Dumbrăveni 19. Comuna Vereşti
9. Comuna Hinteşti 20. Comuna Zamostea
10. Comuna Ilişeşti 21. Comuna Zvoriştea
11. Comuna Ipoteşti 22. Comuna Vârfu Câmpului (Judeţul Botosani)
7. GAL BAZINUL DORNELOR

Componenţa:
1. Comuna Broşteni 22. SC Lacrimar SRL
2. Comuna Dorna Candrenilor 23. SC Linis-Buz SRL Şaru Dornei
3. Comuna Dorna Arini 24. SC Amfora Impex SRL Neagra Şarului
4. Comuna Coşna 25. PFA Ungureanu Viorel Dorna Candrenilor
5. Comuna Poiana Stampei 26. PFA Dorfotiesei Traian
6. Comuna Iacobeni 27. SC Popasul Hunea SRL
7. Comuna Crucea 28. Î. I. Alupei Ioan
8. Comuna Ciocăneşti 29. SC Nordmanniana SRL Şaru Dornei
9. Comuna Panaci 30. II Apetrii Lucia, Panaci
10. Comuna Şaru Dornei 31. SC Ghetarul Prod Com SRL Ciocănești
11. Comuna Cârlibaba 32. SC Tulburel SRL Panaci
12. Comuna Bilbor 33. SC Mirforex SRL Panaci
13. S.C. „Moldcan”S.R.L 34. SC Ungureanu Lemn Com SRL Dorna Arini
14. S.C. „Intermar” S.R.L 35. Filiala Suceava a Asociaţiei Comunelor din România
15. SC Damco SRL Broşteni 36. Fundaţia Umanitară „Ciocăneşti Bucovina”
16. SC Flory Stampa SRL Poiana Stampei 37. Asociatiei pentru Conservarea Vieţii Sălbatice
17. SC Şincarom SRL Şaru Dornei 38. Asociaţia „Dorna Ecoactiv” Dorna Arini
18. SC Teleschi Călimani SRL 39. Federația Agricultorilor de Munte Dorna
19. Î.I. Acatrinei Elena Violeta 40. Antrec Bucovina – Filiala Suceava
20. Î.I. Ţarcă Daniela-Floarea Şaru Dornei 41. ACoR – Filiala Suceava
21. Î.I. Moraru Ioana Şaru Dornei
V.3. Cercetarea dezvoltarea inovarea
România a cheltuit în 2009, 2,357 miliarde lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, cheltuielile pentru acest
domeniu reprezentînd numai 0,48 % din PIB. Pentru a atinge ţinta de 3% stabilită prin strategia de la Lisabona,
contribuţia sectorului privat la cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare trebuie de asemenea sa crească.
Din totalul cheltuielilor pentru cercetare – dezvoltare efectuate în 2009, 88,1 % (2,077 milioane lei) au fost
cheltuieli pentru activitatea curentă şi 11,9 % (279,7 milioane lei) cheltuieli de capital,
Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare pe regiuni de dezvoltare - preţuri curente (mii lei)
Pondere
Pondere din Pondere din
din
cheltuieli cheltuieli
Regiuni de dezvoltare Anul 2007 Anul 2008 cheltuieli Anul 2009
totale totale
totale
2007 2009
2008
TOTAL 2.177.335 100,00% 2.980.674 100,00% 2.356.907 100,00%
Regiunea NORD-VEST 193.458 8,89% 253.612 8,51% 194.256 8,24%
80
Pondere
Pondere din Pondere din
din
cheltuieli cheltuieli
Regiuni de dezvoltare Anul 2007 Anul 2008 cheltuieli Anul 2009
totale totale
totale
2007 2009
2008
Regiunea NORD-EST 163.561 7,51% 214.619 7,20% 157.865 6,70%
Regiunea SUD-EST 80.630 3,70% 99.211 3,33% 91.591 3,89%
Regiunea SUD-MUNTENIA 231.770 10,64% 229.496 7,70% 220.772 9,37%
Regiunea BUCURESTI -
ILFOV 1.254.284 57,61% 1.862.016 62,47% 1.357.602 57,60%
Regiunea SUD-VEST
OLTENIA 67.793 3,11% 88.164 2,96% 75.738 3,21%
Regiunea VEST 111.583 5,12% 153.300 5,14% 89.026 3,78%
În ceea ce priveşte repartiţia cheltuielilor de cercetare-dezvoltare pe regiuni, se remarcă trendul descendent al
ponderii cheltuielilor efectuate în Regiunea Nord Est în totalul naţional de la 7,51% în anul 2007 la 6,70% în anul
2009. De asemenea, Regiunea Nord-Est se situează constant în ultimii 3 ani pe locul 4 în ceea ce priveşte valoarea
cheltuielilor totale din cercetare-dezvoltare pe regiuni, contribuind la cheltuielile totale din activitatea de cercetare
dezvoltare la nivel naţional cu o pondere de 6,70% în anul 2009.
Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare în Regiunea Nord-Est pe judeţe - preţuri curente
(mii lei)
Pondere din Pondere din Pondere din

Regiunea Nord-Est şi cheltuieli Anul cheltuieli Anul cheltuieli
Anul 2007
judeţele regiune 2008 regiune 2009 regiune
2007 2008 2009
Regiunea NORD-EST 163.561 100,00% 214.619 100,00% 157.865 100,00%
Bacău 5.925 3,62% 7.983 4,88% 7.283 4,45%
Botoşani 2.871 1,76% 2.637 1,61% 1.822 1,11%
Iaşi 130.298 79,66% 176.282 107,78% 126.560 77,38%
Neamţ 5.704 3,49% 3.865 2,36% 4.573 2,80%
Suceava 14.199 8,68% 18.635 11,39% 15.055 9,20%
Vaslui 4.564 2,79% 5.217 3,19% 2.572 1,57%
Judeţul Suceava contribuie la cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare ale Regiunii cu 9,20%, în
scădere faţă de ponderea din anul 2008, dar în creştere faţă de cea din 2007. Judeţul Suceava se află pe locul 2 în
ceea ce priveşte contribuţia la cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare ale Regiunii Nord-Est, după
judeţul Iaşi.
Activităţile de cercetare-dezvoltare continuă să se desfăşoare, în cea mai mare parte, în sectorul public (peste 60%).
În regiune există numeroase unităţi de cercetare, respectiv unităţi de cercetare-dezvoltare, instituții de învăţământ
superior, staţiuni agricole şi agenţi economici. Importantă este dezvoltarea pe care a cunoscut-o în ultimii ani
dezvoltarea centrelor de cercetare şi excelenţă în cadrul universităţilor din regiune, recunoscute de către Consiliul
Naţional al Cercetării ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNSIS) în cadrul Programului guvernamental CEEX.
În acest context, în perioada 2001-2006, în Regiunea Nord Est s-au înfiinţat 12 Centre de Excelenţă în cadrul
următoarelor universităţi: Universitatea Al.I. Cuza Iaşi, Universitatea Tehnică Gh. Asachi Iaşi şi Universitatea de
Medicină şi Farmacie Gr.T Popa Iaşi.
De asemenea, în perioada 2001-2006 CNSIS a recunoscut 79 de centre de cercetare în regiunea Nord-Est, localizate
în cadrul Universităţii Al.I. Cuza Iaşi, Universităţii Tehnica Gh. Asachi Iaşi, Universităţii de Medicină şi Farmacie
Gr.T Popa Iaşi, Universităţii din Bacău şi Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava.
Majoritatea activităţilor de cercetare din cadul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava se desfăşoară în cadrul
celor 13 centre de cercetare ale Universităţii, din care 6 sunt recunoscute de Consiliul Naţional al Cercetării
Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS) în categoria B sau C:
81
1. Centrul de cercetări Interlitteras
2. Centrul de Cercetare Ştiinţifică în Maşini, Aparate şi Acţionări electrice (FIESC)
3. Centrul de cercetări interdisciplinare "Carpathica" (FIG)
4. Centrul de Cercetare Ştiinţifică în Sisteme de Control al Proceselor (FIESC)
5. Centrul de training destinat pregătirii specialiştilor în domeniul CAD-CAM-CAE (FIMMM)
6. Centrul de Cercetare Ştiinţifică în Calculatoare
7. Centrul de trasfer tehnologic în construcţia de maşini (FIMMM)
8. Centrul de Geografie Aplicată (FIG)
9. Centrul de Formare şi Perfecţionare în Domeniul Tehnologiilor Informaţionale şi de Comunicare (FIESC)
10. Centrul de Cercetare în Contabilitate şi Informatică de Gestiune (FIESC)
11. Centrul de cercetare Analiza Discursului
12. Centrul de cercetare în siguranţa alimentară (FIA)
13. Centrul de Cercetare în Management Şi Administrarea Afacerilor (FSEAP)
Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava editează 20 de reviste ştiinţifice acreditate la nivel internaţional sau
naţional în diverse domenii de cercetare:
1. Advances în Electrical and Computer Engineering - Revistă editată de Facultatea de Inginerie Electrică şi
Ştiinţa Calculatoarelor (categoria A, cotată ISI)
2. The Annals of the Stefan cel Mare University Suceava. Fascicle of The Faculty of Economics and Public
Administration- Revistă editată de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică(categoria B+,
indexată BDI)
3. Atelier de traduction - Revistă editată de Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării (categoria B+, indexată
BDI)
4. “Codrul Cosminului” - Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava - Revistă editată de Facultatea de
Istorie şi Geografie (categoria B+, indexată BDI)
5. Food and Environment Safety - Revistă editată de Facultatea de Inginerie Alimentară (categoria B+, indexată
BDI)
6. Journal of Applied Computer Science and Mathematics - Revistă editată de Facultatea de Ştiinţe Economice şi
Administraţie Publică (categoria B+, indexată BDI)
7. Meridian critic - Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava. Seria Filologie. B. Literatură - Revistă
editată de Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării (categoria B+, indexată BDI)
8. Revista de Turism - Revistă editată de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică (categoria B+,
indexată BDI)
9. Revista Anadiss - Publicaţia Centrului de Cercetare Analiza Discursului (CADIS) de la Facultatea de Litere şi
Ştiinţe ale Comunicării (categoria B+)
10. New Technologies and Products în Machine Manufacturing Technologies
11. Acta Tribologica - Revistă editată de Facultatea de Inginerie Mecanică, Mecatronică şi Management
12. Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava:
12.1.1. Seria Educaţie Fizică şi Sport - Revistă editată de Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport
12.1.2. Seria Filologie A. Lingvistică - Revistă editată de Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării
12.1.3. Seria Geografie - Editată de Facultatea de Istorie şi Geografie
12.1.4. Seria Silvicultură - Revistă editată de Facultatea de Silvicultură
12.1.5. Seria Ştiinţe ale Educaţiei - Revistă editată de Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei
13. Concordia Discors - Revistă editată de Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării
14. La Lettre R - Revistă editată de Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării
15. Lumea Carpatică - Editată de Facultatea de Istorie şi Geografie
16. Revista Română de Studii Culturale - Editată de Facultatea de Istorie şi Geografie
17. Revista de Sisteme Distribuite - Revistă editată de Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor
18. Romanian Philosophical (International) Internet Review - Editată de Facultatea de Istorie şi Geografie
19. Revista DOCT-US - Doctoral Burses at USV - Revista Şcolii doctorale din Universitea Ştefan cel Mare din
Suceava
20. Annals of philosophy, social and human disciplines - Annals of University „Ştefan cel Mare” Suceava, Series
of Philosophy and Social Human
Situaţia personalului din activităţile de cercetare-dezvoltare
Salariile reduse, resursele materiale total neadecvate realizării de performanţe, precum şi oportunităţile oferite de
programele de cercetare din alte ţări, au condus treptat la scăderea numărului de salariaţi din activitatea de
cercetare–dezvoltare, dar şi la creşterea mediei de vârstă a personalului înalt calificat din activitatea de cercetare-
dezvoltare, astfel încât cei cu vârste de peste 40 de ani reprezintă, în prezent, aproximativ 60% din totalul
cercetătorilor.
82
Numărul salariaţilor în activităţi de cercetare-dezvoltare în regiunea Nord-Est şi judeţul Suceava
La nivelul: 2007 2008 2009
Regiunii Nord-Est 4.156 4.172 4.044
Judeţului Suceava 512 491 445
Numărul salariaţilor în activităţile de cercetare dezvoltare este în scădere în perioada analizată, atât la nivelul
regiunii Nord-Est, cât şi la nivelul judeţului Suceava: dacă în 2007 numărul salariaţilor în activităţi de cercetare
dezvoltare era de 512 la nivel judeţean, în 2009 numărul acestota a ajuns la 445.
În ceea ce priveşte numărul de salariaţi din activitatea de CDI, Regiunea Nord-Est este una din puţinele regiuni care
este caracterizată de un trend ascendent, astfel, dacă în anul 2003 erau doar 2.926 de salariaţi, în anul 2006 numărul
acestora a crescut la 3.981 persoane. De asemenea, trebuie subliniat faptul că Regiunea Nord-Est se situează pe
locul 2 în ţară ca număr de cercetători, după Bucureşti-Ilfov.
Infrastructura de transfer tehnologic şi inovare
Infrastructura de transfer tehnologic şi inovare, respectiv organizaţiile specializate pentru difuzarea, transferul şi
valorificarea în economie a rezultatelor de cercetare-dezvoltare, este încă insuficient consolidată şi valorificată, dat
fiind faptul că structurile create nu au avut încă un impact semnificativ asupra economiei naţionale. Dezvoltarea şi
consolidarea infrastructurii de transfer tehnologic şi inovare este un obiectiv importat al politicilor guvernamentale
din domeniul CDI, care poate asigura dezvoltarea unui mediu foarte favorabil pentru:
• Stimularea parteneriatelor între agenţii economici şi organizaţiile de cercetare
• Stimularea cererii şi a activităţilor proprii de cercetare-dezvoltare ale agenţilor economici, cu prioritate în
domenii ale tehnologiilor de vârf
• Creşterea numărului de firme inovative în domenii tehnologice avansate, prin sprijinirea înfiinţării şi
dezvoltării acestora.
V.4. Comunicarea şi relaţiile publice, mass-media
Relaţiile cu publicul, accesul la informaţii publice
În anul 2010, au fost înregistrate 47 de cereri, formulate în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile
de interes public, care au fost soluţionate de Consiliul Judeţean Suceava în termenul prevăzut de lege. De
asemenea, au fost soluţionate 891 de cereri pentru eliberarea unor adeverinţe, certificate sau copii după documente
din evidenţa instituţiei, iar la registratura generală a fost înregistrat un număr de 18.107 corespondenţe.
Au fost acordate audienţe de către conducerea executivă a Consiliului Judeţean Suceava unui număr însemnat de
cetăţeni, după cum urmează :
- preşedinte – 647 de audienţe;
- vicepreşedinţi – 72 de audienţe;
- secretarul judeţului – 16 audienţe.
În cadrul activităţii de soluţionare a petiţiilor, în anul 2010 au fost înregistrate, repartizate şi soluţionate, conform
dispoziţiilor OG nr. 27/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 233/2002, un număr de 475 de petiţii,
dintre care 28 primite de la Preşedintele României, 1 de la Parlamentul României, 1 de la Ministerul
Transporturilor şi Infrastructurii şi 1 de la Ministerul Dezvoltării regionale şi Turismului.
Mass-media
În judeţul Suceava există publicaţii locale, săptămânale şi bi-lunare, generaliste sau tematice, atât pe suport on-line,
cât şi pe suport de hârtie:
 Bucovina Forestieră, http://www.bucovina-forestiera.ro
 Crai Nou - Suceava
 Jupânu', http://www.jupanu.ro
 Monitorul de Suceava, http://www.monitorulsv.ro
 Obiectiv de Suceava, http://www.obiectivdesuceava.ro
 Vocea Sucevei
 GazetaSV, http://www.gazetasv.ro
 Adevărul de Seară – Suceava
 News Bucovina, http://www.newsbucovina.ro
 Sport Suceava, http://www.sportsv.ro
 Suceava 1, http://www.suceava1.ro
83
 Suceava News, http://www.suceava-news.ro
 Cronica de Fălticeni, cronicadefalticeni.wordpress.com falticeni.ro/ziar
 Opinia Fălticeană
 Săptămânalul de Rădăuţi, http://www.saptamanalul.ro
Majoritatea titlurilor naţionale ajung în localităţile judeţului prin intermediul poştei sau al firmelor de distribuţie a
presei.
Alte modalităţi de răspândire a informaţiilor mediatice locale sunt reprezentate de radio şi televiziune. Posturile de
radio şi televiziunile locale au apărut după anul 1990 şi sunt în mare parte studiouri teritoriale ale posturilor
naţionale.
Posturile de radio locale sunt: Radio As Suceava, Radio Top Suceava, Radio Gold Rădăuți, Radio Nord, Radio
Dorna, Radio Orion, Impact FM.
Televiziunile locale sunt: Bucovina TV Suceava, Intermedia Prima TV Suceava, TV Plus Suceava, CITV Suceava.
V.5. Societatea informaţională
Extinderea permanentă şi susţinută a pieţei tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) constituie un factor
important care contribuie la dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi la creşterea competitivităţii economiei.
România înregistrează, conform ultimului studiu EITO (European Information Technology Observatory) una dintre
cele mai mari dinamici la nivel regional.
În privinţa dotărilor cu PC-uri şi a penetrării acestora, se remarcă o evoluţie ascendentă, cu o rată medie anuală de
creştere a volumului vânzărilor de peste 50%, rămânând totuşi ca rată de penetrare (17,1 PC-uri/100 de salariaţi la
sfârşitul anului 2006) sub media UE-15 (aprox. 40 PCuri/ 100 locuitori).
De asemenea, sectorul e-banking este într-un proces spectaculos de dezvoltare, dat fiind faptul că băncile au
dezvoltat programe pentru promovarea efectuării plăţilor prin mijloace electronice, înregistrându-se o creştere a
tendinţei de utilizare a cardurilor. În Regiunea Nord-Est se înregistrează o creştere a numărului de firme furnizoare
de echipamente de hardware şi software şi firme care procesează date şi baze de date. De asemenea, se
înregistrează un trend ascendent al IMM-urilor având ca domeniu de activitate TIC, numărul de unităţi locale
înregistrând o creştere spectaculoasă cu 139,73% în perioada 2001-2004. Numărul persoanelor ocupate în domeniu
a crescut de la 994 în 2001, la 2.261 în 2004.
Activitatea de informatizare la nivelul Consiliului Judeţean Suceava
În anul 2010 a fost implementat proiectul “Sistem integrat pentru performanţa actului administrativ, prin
implementarea soluţiilor e-guvernare, în cadrul Consiliului Judeţean Suceava”. Reţelele vechi, cu echipamente
depăşite moral şi fizic, cu vulnerabilităţi serioase de securitate şi sisteme de transfer mici, au fost dezafectate în
luna august 2010. Arhitectura generală optimă, care să permită atingerea performanţelor unui sistem informatic
integrat a fost realizată începând cu al doilea trimestru al anului 2010. Astfel, s-a creat infrastructura hardware de
comunicaţii (cablarea reţelei din sediul principal, cablarea cu fibră optică între cele două sedii, instalarea,
configurarea a 10 switch-uri performante). S-a achiziţionat, instalat şi configurat infrastructura hardware şi
software (4 servere lamelare de mare performanţă, două infochioscuri, UPS-uri, 6 rack-uri, 3 licenţe sistem operare
Windows, 1 licenţă sistem integrat pentru 150 de useri, servicii de implementare şi instruire.
Soluţiile de e-guvernare, menite să asigure interacţiunea dintre sectorul public şi cetăţean, să conducă la creşterea
competitivităţii economice a judeţului, prin interacţiunea dintre sectorul public şi privat au fost implementate în
cadrul proiectului prin modulele: Ghişeu unic (portal/extranet), Management de documente – arhivă electronică,
Managementul proceselor specifice, Activităţi financiar-contabile. Ca urmare a implementării sistemului, viteza de
transfer s-a îmbunătăţit considerabil, majoritatea staţiilor funcţionând cu 1Gbps, modulele sistemului, precum şi
aplicaţia Legis executându-se la parametrii optimi.
84
CAPITOLUL VI. SISTEMUL DE EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT. CULTURA
VI.1. Educaţia /învăţământul
Conform datelor furnizate de Ispectoratul Şcolar Judeţean Suceava, reţeaua şcolară a judeţului cuprinde 865 de
unităţi şcolare în învăţământul de stat, dintre care 228 au personalitate juridică, fiind reprezentate toate ciclurile de
şcolaritate şi aproape toate domeniile şi specializările existente la nivel naţional. În total, în reaţeaua şcolară a
judeţului sunt cuprinşi 124.677 elevi, care învaţă sub îndrumarea a 8129 cadre didactice.
Structura unităţilor de învăţământ, pe medii de rezidenţă
judeţul Suceava
cluburi sportive
învăţământ din
elevilor/palate
învăţământ
învăţământ
învăţământ
învăţământ
învăţământ
învăţământ
învăţământ
ale copiilor
cluburi ale
Număr de
Număr de
Număr de
Număr de
Număr de
Număr de
Număr de
Număr de
Număr de
Număr de
postliceal,
copiilor şi
gimnazial
unităţi de
unităţi cu
unităţi cu
unităţi cu
unităţi cu
unităţi cu
unităţi cu
unităţi cu
preşcolar
An
maistri
primar
şcolare
special
liceal
SAM
şcola
r
TOTAL, din
2008 care 465 451 263 37 58 5 6 7 6
-
- în mediul urban 116 89 74 32 25 5 6 7 6
2009
- în mediul rural 349 362 189 5 33 0 0 0 0
TOTAL, din
2009 care 448 435 257 38 44 5 6 7 6
-
- în mediul urban 111 84 69 31 21 5 6 7 6
2010
- în mediul rural 337 351 188 7 23 0 0 0 0
TOTAL, din
2010 care 448 435 257 38 44 5 6 7 6
-
- în mediul urban 111 84 69 31 21 5 6 7 6
2011
- în mediul rural 337 351 188 7 23 0 0 0 0
Sursa: Inspectoratul Școlar Județean Suceava
Numărul de clase şi numărul mediu de elevi pe o clasă, pe localităţi
Numărul de Numărul mediu de elevi pe o
An şcolar Mediul de rezidenţă
clase clasă
TOTAL, din care 5.857 19,39
2008 - 2009 - în mediul urban 2.746 22,88
- în mediul rural 3.111 18,82
2009 - 2010 - în mediul urban 2.131 22,06
2010 - 2011 - în mediul urban 2.066 22,38
Ţinând cont de gradul mai ridicat de dispersare al populaţiei şcolare în mediul rural faţă de cel urban, numărul
mediu de elevi pe clasă în mediul rural este mai mic decat în mediul urban, în vreme ce numărul claselor este mai
mare.
Numărul mijloacelor de transport pentru elevi
Numărul mijloacelor de transport

An Şcolar
pentru elevi
2008 - 2009 74
2009 - 2010 74
2010 - 2011 80
La nivelul judeţului Suceava, pentru asigurarea deplasării elevilor din zone cu grad de accesibilitate redusă la
unităţile de învăţământ, dar şi pentru deplasările acestora la competiţii în regiune sau în ţară există un număr de 80
de mijloace de transport.
85
Bibliotecile Şcolare şi fondul de carte
Numărul de biblioteci şcolare, numărul de volume deţinute şi numărul de cititori
Numărul de volume Numărul

An Şcolar Numărul de biblioteci
deţinute cititori
2008 - 2009 295 2.965.555 84.888
2009 - 2010 296 2.978.754 86.776
2010 - 2011 289 2.968.229 106.008
Bibliotecilor Şcolare li se adaugă Biblioteca Universităţii „Ştefan cel Mare”. Biblioteca universitară oferă
studenţilor, cadrelor didactice, dar şi comunităţii, un fond de carte de peste 275.000 de exemplare.
Biblioteca are ca utilizatori principali studenţii, masteranzii, doctoranzii, cadrele didactice, cercetătorii, precum şi
alte categorii de cititori din instituţie şi din afara acesteia. Scopul departamentului este de a sprijini procesul
instructiv-educativ prin furnizarea de servicii informaţionale solicitate de „clienţi” - utilizatori.
Pentru identificarea şi adunarea informaţiilor bibliografice necesare poate fi accesat catalogul on-line sau consultat
catalogul tradiţional, care conţin date referitoare la circa 300 mii de volume de carte, periodice şi alte tipuri de
documente. De asemenea, pe baza abonamentelor contractate, utilizatorii Bibliotecii Universitare pot beneficia de
acces gratuit la mai multe baze de date naţionale şi internaţionale.
Liceele judeţului Suceava
La nivelul judeţului funcţionează 37 de unităţi de învăţământ liceal, după cum urmează:
Nr.
Localitatea Liceul
Crt.
1 Broşteni Grupul Şcolar “Nicolai Nanu” Broşteni
2 Cajvana Grupul Şcolar Cajvana
3 Câmpulung Moldovenesc Colegiul Naţional “Dragoş Vodă” Câmpulung Moldovenesc
4 Câmpulung Moldovenesc Colegiul Silvic “Bucovina” Câmpulung Moldovenesc
5 Câmpulung Moldovenesc Grupul Şcolar Nr. 1 Câmpulung Moldovenesc
6 Dolhasca Grupul Şcolar “Oltea Doamna” Dolhasca
7 Dorna Candrenilor Grupul Şcolar Agricol Dorna Candrenilor
8 Dumbrăveni Grup Scolar Dumbrăveni
9 Fălticeni Colegiul Agricol Fălticeni
10 Fălticeni Colegiul Naţional “Nicu Gane” Fălticeni
11 Fălticeni Colegiul Tehnic “Mihai Băcescu” Fălticeni
12 Gura Humorului Colegiul “Alexandru Cel Bun” Gura Humorului
13 Iacobeni Grupul Şcolar Iacobeni
14 Liteni Grupul Şcolar “Iorgu Virnav Liteanu” Liteni
15 Moldoviţa Grupul Şcolar “Vasile Cocea” Moldoviţa
16 Pârteştii De Jos Grupul Şcolar “Nicanor Morosan” Pârteştii De Jos
17 Rădăuţi Colegiul “Andronic Motrescu” Rădăuţi
18 Rădăuţi Colegiul Naţional “Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuţi
19 Rădăuţi Colegiul Tehnic Rădăuţi
20 Siret Colegiul Tehnic “Latcu Vodă” Siret
21 Solca Grupul Şcolar “Tomşa Vodă” Solca
22 Suceava Colegiul de Artă “Ciprian Porumbescu” Suceava
23 Suceava Colegiul Economic “Dimitrie Cantemir” Suceava
24 Suceava Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” Suceava
25 Suceava Colegiul Naţional “Petru Rareş” Suceava
26 Suceava Colegiul Naţional “Ştefan Cel Mare” Suceava
27 Suceava Colegiul Naţional De Informatică “Spiru Haret” Suceava
28 Suceava Colegiul Tehnic “Al. I. Cuza” Suceava
29 Suceava Colegiul Tehnic “Petru Muşat” Suceava
30 Suceava Colegiul Tehnic “Samuil Isopescu” Suceava
31 Suceava Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava
86
Nr.
Localitatea Liceul
Crt.
32 Suceava Liceul cu Program Sportiv Suceava
33 Suceava Seminarul Teologic Liceal Ortodox “Mitropolitul Dosoftei” Suceava
34 Vatra Dornei Grupul Şcolar “Vasile Deac” Vatra Dornei
35 Vatra Dornei Liceul Teoretic “Ion Luca” Vatra Dornei
36 Vicovu De Sus Grupul Şcolar “Ion Nistor” Vicovu De Sus
37 Vicovu De Sus Grupul Şcolar Bivolărie
În Câmpulung Moldovenesc funcţionează şi Colegiul Militar Liceal "Ştefan cel Mare", care este o unitate de
învăţământ militar de stat, integrată în sistemul naţional al instituţiilor de învăţământ. Colegiul se înscrie în filiera
vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică.
Populaţia şcolară pe cicluri şi forme de învăţământ în ultimii 3 ani
Nr. Anul şcolar Anul şcolar Anul şcolar
Nivele de învăţământ
crt. 2008-2009 2009-2010 2010-2011
1. Preşcolar 24.527 24.999 24.830
2. Primar 33.743 33.354 32.392
3. Gimnazial 35.250 34.511 33.791
4. Liceal 25.440 28.011 30.267
5. Postliceal 554 848 1.294
6. Şcoala de Arte şi Meserii 6.770 3.924 1.610
Populaţia şcolară a înregistrat o creştere în ultimii 3 ani pentru ciclurile liceal, postliceal şi SAM. În cazul
populaţiei cuprinse în ciclurile de învăţământ preşcolar, primar şi gimazial, după creşterea înregistată în anul şcolar
2009 – 2010, numărul preşcolarilor şi şcolarilor a scăzut în anul 2010 – 2011.
Gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară în ultimii 3 ani
Numărul de copii de vârstă Numărul de copii cuprinşi
Anul şcolar Grad de cuprindere (%)
preşcolară în grădiniţe
2008-2009 26.843 24.527 91,37
2009-2010 26.539 24.999 94,19
2010-2011 26.460 24.830 93,83
Se constată o creştere a gradului de cuprindere în învăţământ în anul şcolar 2010 – 2011 faţă de anul şcolar 2008 –
2009, însă acesta scade cu 0,36 puncte procentuale faţă de valoarea din 2009 – 2010.
Personalul didactic după sexe şi mediul în care îşi desfăşoară activitatea, în ultimii 3 ani
An şcolar Mediul Numărul de cadre didactice (total) Femei Bărbaţi
TOTAL, din care 9.922 7.219 2.703
2008-2009 - în mediul urban 4.942 3.553 1.389
- în mediul rural 4.980 3.666 1.314
TOTAL, din care 9.346 6.680 2.431
2009-2010 - în mediul urban 4.668 3.407 1.261
- în mediul rural 4.678 3.273 1.170
TOTAL, din care 8.129 6.079 2.050
2010-2011 - în mediul urban 4.218 3.100 1.118
- în mediul rural 3.911 2.979 932
Numărul personalului didactic din judeţul Suceava înregistrează o scădere importantă şi susţinută în cei 3 ani
analizaţi, de la 9.922 persoane în anul şcolar 2008 – 2009 la 8.129 persoane în anul 2010 – 2011. În prezent,
scăderea cea mai importantă se observă în mediul rural, unde numărul personalului didactic a ajuns la 3.911, după
ce scăzuse la 4.678 în 2009 - 2010 de la valoarea din 2008 - 2009 de 4.980.
Scăderea numărului personalului didactic în ultimii trei ani a avut loc în condiţiile redimensionării reţelei şcolare şi
a organizării acesteia pe principii de eficienţă. Astfel, au dispărut posturi ca urmare a desfiinţării unor clase care
funcţionau sub efectiv.
87
Distribuţia pe sexe a personalului didactic este inegală, femeile reprezentând în anul şcolar 2009 – 2010 74,79%
din personalul didactic al judeţului, în vreme ce personalul didactic masculin reprezintă numai 25,21%.
Numărul cadrelor didactice titulare şi a suplinitorilor după mediul în care îşi desfăşoară activitatea, în
ultimii 3 ani
Numărul de cadre
An şcolar Mediu Titulare Suplinitoare
didactice
TOTAL, din care 9.922 7.198 2.724

2008-2009 - în mediul urban 4.942 3.712 1.230
- în mediul rural 4.980 3.486 1.494
TOTAL, din care 9.346 7.212 2.134
2009-2010 - în mediul urban 4.668 3.696 972
- în mediul rural 4.678 3.516 1.162
TOTAL, din care 8.129 6.496 1.633
2010-2011 - în mediul urban 4.218 3.456 762
- în mediul rural 3.911 3.040 871
O rată mai mare de scădere a personalului didactic se înregistrează în rândurile suplinitorilor din mediul rural: în
anul şcolar 2010 – 2011, numărul suplinitorilor din mediul rural a ajuns la 74,95% din valoarea indicatorului în
anul anterior, în vreme ce numărul titularilor, deşi şi acesta în scădere, a scăzut cu 13,54%.
Numărul cadrelor didactice navetiste şi distanţa medie de navetă, după mediul în care îşi desfăşoară
activitatea, în ultimii 3 ani
Numărul de cadre
An şcolar Mediu Distanţa medie (km)
didactice
2008 - 2009 - în mediul urban 586 23,81
2009 - 2010 - în mediul urban 622 24,88
2010 - 2011 - în mediul urban 621 26,50
Cadrele didactice navetiste îşi desfăşoară activitatea în special în mediul rural, în proporţie de 74.02% din totalul
cadrelor didactice navetiste. Acest lucru denotă lipsa condiţiilor de locuit în mediul rural şi neatractivitatea
perspectivei de stabilire a domiciliului la sate, cadrele didactice angajate în unităţile respective preferând să facă
naveta (23 de km zilnic pentru accesul la locul de muncă). Numărul personalului didactic navetist înregistrează per
total o creştere de la an la an în perioada analizată, atingând valoarea de 2.391 în anul 2010 - 2011 faţă de 2.271 din
anul şcolar 2008 – 2009. De asemenea, distanţa medie parcursă creşte de la an la an, atingând în anul 2010 - 2011
valoarea de 23,75 km.
Învăţământul special, număr de elevi şi cadre didactice/ ultimii 3 ani
Anul şcolar Numărul de cadre didactice Numărul de elevi
2008 - 2009 513 1.621
2009 - 2010 468 1.815
2010 - 2011 457 1.844
Numărul elevilor din învăţământul special a crescut cu 13,75% în anul şcolar 2010 – 2011 faţă de anul 2008 –
2009; în ceea ce priveşte numărul cadrelor didactice antrenate în învăţământul special, acesta a avut o evoluţie
inversă, scăzând de la 513 în 2008 - 2009, la 468 şi apoi la 457 în anul şcolar 2010 - 2011.
88
Numărul elevilor care au promovat testul naţional la clasa a VIII-a/ ultimii 3 ani
Numărul elevilor care au promovat
Ani şcolari Numărul elevilor de clasa a VIII-a
testul naţional
2007 - 2008 8.523 6.638
2008 - 2009 8.366 6.757
2009 - 2010 8.362 7.097
Rata de promovabilitate la testele naţionale a crescut constant în anii analizaţi, de la 77,88% în anul şcolar 2007 –
2008, la 80,76% în anul următor, pentru ca în anul şcolar 2009 – 2010 să ajungă la 84,87%, ceea ce situează judeţul
pe un loc fruntaş la nivel naţional.
Numărul elevilor care au promovat examenul de bacalaureat/ ultimii 3 ani
Numărul elevilor înscrişi la Numărul elevilor care au promovat
Ani şcolari examenul de bacalaureat (sesiunile examenul de bacalaureat (sesiunile 1
1 şi 2) şi 2)
2007 - 2008 7.154 6.854
2008 - 2009 7.360 6.751
2009 - 2010 7.896 6.178
Pe de altă parte, rata de promovabilitate la examenul de bacalaureat a scăzut constant în anii analizaţi, de la 95,84% în
anul şcolar 2007 – 2008, la 91,73% în anul următor, pentru ca în anul şcolar 2009 – 2010 să ajungă la 78,24%. Scăderea
ratei de promovabilitate a examenului de bacalaureat în anul 2009 - 2010, faţă de anii anteriori, nu indică neapărat o
scădere a performanţelor şcolare, această evoluție fiind influențată și de modificările introduse de M.E.C.T.S. în structura
probelor, evaluarea prin note realizându-se doar pentru probele scrise, probele orale (de competenţe), fiind notate cu
calificative, fără a mai contribui, ca în anii anteriori, la creşterea mediei generale de promovare
Numărul elevilor care au abandonat şcoala, pe cicluri de învăţământ/ ultimii 3 ani
Din care:
Numărul elevilor din
Numărul total al
Numărul elevilor Numărul elevilor învăţământul liceal şi
Anul şcolar elevilor care au
din învăţământul din învăţământul şcoala de arte şi
abandonat şcoala
primar gimnazial meserii (înv.
obligatoriu)
2007-2008 423 67 219 137
2008-2009 361 85 205 71
2009-2010 298 54 136 108
Numărul abandonurilor şcolare a scăzut per total în perioada analizată. În cazul elevilor din învăţământul liceal şi
şcoala de arte şi meserii, numărul abandonurilor şcolare a crescut în 2009 – 2010 la 108 cazuri după ce scăzuse în
2008- 2009 cu 66 de cazuri faţă de anul precedent. În 2009 – 2010 însă, creşterea este contrabalansată de reducerea
cazurilor de abandon în rândurile elevilor din învăţământul primar şi gimnazial.
Rezultate obţinute de elevii judeţului Suceava la concursuri şcolare şi extra-şcolare în anul 2010
Rezultate obținute de elevii județului Suceava la concursuri școlare şi extraşcolare Premii,
mențiuni
Rezultatele obţinute de elevi la concursurile scolare cuprinse în Calendarul concursurilor şcolare 232
ale M.E.C.T.S
Rezultatele obţinute de elevi la alte concursuri naţionale decât cele cuprinse în Calendarul 261
M.E.C.T.S.
Rezultatele obţinute de elevi la Concursurile interjudeţene 298
Rezultatele obţinute de elevi la faza naţională a olimpiadelor scolare 159
Rezultatele obţinute de elevi la olimpiadele internaţionale 6
Rezultatele obţinute de elevi la proiectele si concursurile extrascolare organizate la nivel naţional, 591
din C.A.E. al M.E.C.T.
Rezultatele obţinute de elevi la proiectele si concursurile extrascolare organizate la nivel 17
internaţional
TOTAL 1574
89
Învăţământul universitar din judeţ
Învăţământul superior este reprezentant la nivelul judeţului Suceava de Universitatea ”Ştefan cel Mare” din
Municipiul Suceava, care, prin cele trei funcţii fundamentale (cercetare, predare/învatare şi servicii pentru
comunitate desfăşurate în condiţii de autonomie instituţională şi de libertate academică), contribuie în mod activ şi
explicit la procesele de inovare şi dezvoltare socială. În acest context, Universitatea ”Ştefan cel Mare” din Suceava,
îşi asumă misiunea de învăţământ şi cercetare ştiinţifică având ca principale obiective:
- formarea specialiştilor cu pregătire superioară în domeniile de studiu prevăzute de documentele oficiale
naţionale şi europene;
- modelarea armonioasă a personalităţii studenţilor, punându-le în valoare creativitatea şi favorizând deplina
lor dezvoltare;
- dezvoltarea continuă a cercetării ştiinţifice, la nivelul standardelor internaţionale contemporane, urmarindu-
se afirmarea performanţelor ştiinţifice ale membrilor comunităţii academice, prin participarea acestora la
activităţile comunităţii internaţionale şi la cooperarea interuniversitară;
- ameliorarea permanentă a activităţilor didactice şi de cercetare ştiinţifică pentru integrarea cu succes, din
punct de vedere structural, calitativ şi economic, în sistemul european de învăţământ superior, încât să devină o
universitate de prestigiu pe plan naţional şi internaţional.
Evaluarea cererii de pe piaţa muncii şi identificarea de noi cerinţe a condus la extinderea ariei de formare a
Universităţii astfel încât, în anul 2010, au fost acreditate 10 programe de licenţă şi au fost propuse spre acreditare 5
programe de masterat. Universitatea ”Ştefan cel Mare” Suceava are un număr de 28 programe de studii de licenţă
autorizate provizoriu şi 37 acreditate Bologna, 20 programe de masterat autorizate provizoriu şi 38 autorizate
Bologna.
În cursul anului 2010, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava şi-a extins aria studiilor doctorale, fiind atestaţi
prin ordin al ministrului 10 noi conducători de doctorat, în domeniile geografie, filosofie şi inginerie industrială.
Au fost consolidate relaţiile internaţionale cu universităţi de prestigiu din spaţiul european, fiind derulate 18
proiecte internaţionale educaţionale: 8 proiecte ERASMUS IT, 4 proiecte ERASMUS NETWORK, 1 proiect
GRUNDTVIG, 1 proiect LEONARDO da VINCI, 1 proiect JEAN MONNET şi 1 proiect CEEPUS.
VI.2. Cultura
Teritoriul judeţului Suceava, numit şi ”Ţara de Sus” sau ”Ţara Fagilor”, constituie o zonă cu puternice rezonanţe
istorice, fiind cunoscută din anale, letopiseţe, cronici, în special pentru perioada de mare înflorire economică,
politică şi culturală din vremea lui Ştefan cel Mare.
Aşezat la răspântia unor vechi şi importante drumuri comerciale, pe valea râului Suceava, de la care şi-a luat şi
numele, oraşul Suceava este menţionat pentru prima oară într-un document din 11 februarie 1388, emis de Petru
Muşat, fiind capitală a Moldovei între anii 1388 şi 1565.
În domeniul culturii judeţul Suceava se remarcă prin tradiţii, obiceiuri, monumente de o certă originalitate bazate şi
pe evoluţia cultural-spirituală de o reală autenticitate din zonă. Mănăstirile: Voroneţ, Putna, Suceviţa, Dragomirna,
Humor precum şi Cetatea de Scaun a Sucevei, Hanul Domnesc impresionează prin elementele de arhitectură sau
prin pictura interioară şi exterioară, prin colorit.
În domeniul conservării şi valorificării cărţii, cele 339 de biblioteci din judeţ dispuneau la finele anului 2008 de un
fond documentar de 5,23 mil. volume.
Un rol important în viaţa culturală îl au şi celelalte instituţii de cultură, pe raza judeţului existând 29 muzee. De
remarcat este Complexul Muzeal Bucovina, Muzeul Satului Bucovinean, Muzeul de Ştiinţele Naturii din Suceava,
Muzeul Etnografic din Vatra Dornei, Muzeul „Arta Lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul Etnografic
„Tehnici populare bucovinene” din Rădăuţi, Centrul de ceramică neagră de la Marginea, precum şi muzeele
mănăstirilor Putna, Suceviţa, Moldoviţa, Dragomirna.
Trebuie mentionate mănăstirile ortodoxe pictate care au fost incluse de UNESCO printre capodoperele de artă ale
lumii: Moldoviţa, Suceviţa, Humor, Voroneţ, Arbore, Probota.
Alături de acestea sunt casele memoriale Nicolae Labiş, Ciprian Porumbescu, Ion Irimescu, ce constituie o bogată
zestre literară, etnografică şi muzicală precum şi principalele atracţii turistice ale judeţului care au fost vizitate în
anul 2008 de 499.522 vizitatori.
Lista monumentelor istorice din judeţul Suceava cuprinde 517 obiective de interes istoric de clasa A (de interes
naţional) şi B (de interes local), 182 dintre acestea fiind de importanţă naţională, acest aspect situând judeţul
Suceava pe primul loc în regiune.
Obiectivele culturale din judeţul Suceava aflate pe lista patrimoniului mondial sunt:
90
 Biserica Arbore
 Biserica Mănăstirii Humor
 Biserica Mănăstirii Moldoviţa
 Biserica Pătrăuţi
 Biserica Mănăstirii Probota
 Biserica Mănăstirii Voroneţ
 Biserica "Sf. Gheorghe" a Mănăstirii "Sf. Ioan cel Nou de la Suceava"
Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Natural Suceava, enumeră pe lista obiectivelor culturale din judeţul
Suceava peste 130 de locaţii de interes, dintre care 90 de biserici şi mănăstiri, 5 case memoriale şi case muzeu, 11
muzee şi peste 25 de situri şi clădiri de interes arhitectural.
La nivelul judeţului Suceava se organizează numeroase festivaluri, târguri şi hramuri. Dintre acestea le enumerăm
pe cele mai importante:
Festivaluri internaţionale:
-Festivalul internaţional de grafică satirică şi literatură umoristică „Umor la...Gura Humorului” Gura
Humorului – ediţia a XXI-a
-Salonul internaţional de umor Suceava – ediţia XXI
-Salonul Internaţional de Artă Fotografică „Bucovina Mileniului III” Suceava
-Tabăra Internaţională de Fotografie Gura Humorului
-Festivalul Internaţional de Film şi Diaporamă „Toamnă la Voroneţ” Gura Humorului – ediţia XXX
Festivaluri naţionale
-Tîrgul naţional al meşterilor olari „Ochiul de Păun” Rădăuţi- ediţia a XXVIII-a
-Festivalul naţional de folclor „Flori pe Dorna” Vatra Dornei
-Tabăra naţională de fotografie „Bogdana” Suceviţa
-Festivalul naţional al păstrăvului Ciocăneşti ediţia a IX-a
-Festivalul – concurs de poezie „Nicolae Labiş” Suceava şi Mălini ediţia a XLIII-a
-Festivalul naţional al ouălor încondeiate Ciocăneşti ediţia a VIII-a
-Festivalul naţional de muzică corală religioasă „Buna Vestire” Fundu Moldovei ediţia a XX-a
-Festivalul naţional de poezie şi proză scurtă „Magda Isanos – Eusebiu Camilar” Suceava şi Udeşti ediţia a
XVI-a
-Festivalul – concurs naţional de muzică folk „La Suceava în Cetate” Suceava, Vatra Dornei şi Siret ediţia a
IV-a
Festivaluri judeţene şi interjudeţene
-Festivalul – concurs judeţean de interpretare a folclorului muzical-coregrafic „Comori de suflet românesc”
ediţia a VIII-a
-Festivalul mărului Fălticeni ediţia a VIII-a
-Festivalul tradiţional „Ograda cu dor” Moara ediţia a III-a
-Festivalul interjudeţean de folclor” Flori de mai” Iaslovăţ – ediţia a IX-a
-Festivalul judeţean „La hram de Sf.Maria” Bilca ediţia a XIV-a
-Festivalul folcloric „Dor bucovinean” Botoşana ediţia a VIII-a
-Festivalul folcloric „Floare de salcâm” Arbore ediţia a IX-a
-Festivalul interjudeţean al instrumentelor populare tradiţionale „Silvestru Lungoci” Horodnic de Jos ediţia a
XVII-a
-Festivalul - concurs de poezie pentru tinerii creatori „Nichita în luna lui martie” Vatra Dornei ediţia a V-a
-Salonul judeţean de primăvară – vară al artiştilor plastici amatori Suceava
-Festivalul – concurs interjudeţean de interpretare a cântecului popular „Maria Surpat – Mina Pâslaru” Sadova
ediţia a VI-a
-Festivalul de muzică religioasă „Agape” Suceava ediţia a V-a
-Festivalul – concurs interjudeţean de interpretare vioară „Alexandru Bidirel” Suceava ediţia a IX-a
-Festivalul - concurs interjudeţean al fanfarelor ţărăneşti Calafindeşti ediţia a VI-a
-Salonul – concurs judeţean al artiştilor plastici amatori Suceava ediţia a XXI-a
-Festivalul judeţean al fructelor de pădure Coşna ediţia a VII-a
-Festivalul păstrăvului Ciocăneşti ediţia a IX-a
Conform datelor furnizate de Centrul Cultural Bucovina Suceava – Centrul pentru conservarea şi promovarea
culturii tradiţionale Suceava, în ianuarie 2011, la nivelul judeţului existau 188 de aşezăminte culturale, din care:
- în stare foarte bună – 34
- funcţionale (fără apă şi grupuri sanitare în incintă) – 63
- satisfăcătoare – 34
- necesită repraţii capitale – 38
91
- cu altă destinaţie – 9
- în construcţie – 10.
Prin specificul pe care îl au, unităţile de cultură aflate în finanţarea Consiliului Judeţean Suceava şi-au
desfăşurat activitatea bazându-se pe necesitatea oferirii de servicii culturale cât mai diverse, în vederea
satisfacerii nevoilor de cultură ale comunităţii.
Colecţiile Bibliotecii Bucovinei însumează un număr de cca. 360.000 unităţi bibliografice, din care secţiile de
împrumut la domiciliu dispun de un fond de carte de peste 150.000 volume, cu caracter enciclopedic. Toate aceste
secţii, precum şi sălile de lectură pentru cărţi, secţia de artă, secţia Fond Bucovina au oferit diverse servicii
specifice acestui sector de activitate unui număr de 9.096 de utilizatori. Astfel, în anul 2010 la Biblioteca Bucovina
au fost înregistrate aproximativ 100.500 de vizite în scopul împrumutului/consultării unor documente de bibliotecă
sau al utilizării serviciilor din cadrul sălii de internet, respectiv aproximativ 3.500 de vizite-participări la diverse
manifestări, audiţii muzicale, vizite pentru grupuri de elevi. Toţi aceşti utilizatori au împrumutat la domiciliu sau au
consultat în sălile de lectură aproximativ 145.500 de unităţi bibliografice, respectiv au utilizat sala de internet şi
sala de lectură, pe întreg parcursul anului fiind înregistrate 11.923 de sesiuni de internet.
În prezent, în judeţ există 4 biblioteci municipale şi 11 biblioteci orăşeneşti, acestea deservind o populaţie de
196.038 de locuitori, deţinând în colecţiile lor 541.915 de cărţi şi dispunând de 46 de calculatoare, dintre care 42 au
fost obţinute ca donaţie prin programul Biblionet. Aceste instituţii atrag la lectura aproximativ 30.000 de locuitori.
Referitor la cele 97 de biblioteci comunale existente, acestea deservesc o populaţie de 403.990 locuitori, având în
colecţiile lor aproape 900.000 de cărţi; acestea atrag la lectură peste 35.000 de utilizatori anual.
În ceea ce priveşte informatizarea bibliotecilor publice din judeţ, în anul 2010, au fost dotate cu calculatoare (cu
acces la internet), echipamente şi soft-uri aferente, prin intermediul programului Biblionet, 22 de biblioteci publice
din judeţ respectiv bibliotecile din oraşele Cajvana, Dolhasca, Liteni, Milişăuţi, Siret şi bibliotecile comunale din
Adâncata, Bogdăneşti, Boroaia, Broşteni, Buneşti, Ciocăneşti, Cornu Luncii, Dolheşti, Dumbrăveni, Frătăuţii
Vechi, Grăniceşti, Iaslovăţ, Izvoarele Sucevei, Rădăşeni, Şerbăuţi, Stulpicani şi Vereşti, precum şi Filiala Burdujeni
a Bibliotecii Bucovinei.
CAPITOLUL VII. SĂNĂTATEA ŞI ASISTENŢA SOCIALĂ

VII.1. Situaţia existentă în domeniul sanitar
În judeţul Suceava există 9 spitale aflate în administrarea autorităților publice locale şi 1 spital privat, după cum
urmează:
1. Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava
Spitalul Judeţean de Urgenţă “Sfântul Ioan cel Nou” Suceava este amplasat pe drumul European E85, la intersecţia
drumurilor care fac legatura între nordul Moldovei, judeţul Botoşani şi pasajul către zona Ardealului, cât şi la o
distanţă de 12 km faţă de Aeroportul Salcea, fapt ce permite reducerea timpilor intermediari de asigurare a
intervenţiilor medicale de urgenţă.
Spitalul Judeţean de Urgenţă “Sfântul Ioan cel Nou” Suceava este situat în partea de Sud a Municipiului Suceava,
pe o suprafaţă de 45.707 mp – Spitalul Nou şi o suprafaţă de 45.000 mp – Spitalul Vechi.
Spitalul Judeţean de Urgenţă “Sfântul Ioan cel Nou” Suceava este cea mai reprezentativă unitate sanitară din judeţ,
având o capacitate hotelieră de 1279 de paturi, ceea ce reprezintă 35% din totalul de paturi din judeţ, asigurând
asistenţă medicală de specialitate în 23 secţii cu profile medicale diferite pentru o populaţie arondată de 250.000
locuitori cât şi peste 30% din teritoriul judeţului.
În componenţa secţiilor sunt 33 de compartimente unde se asigură asistenţă în specialităţi medicale specifice, din
care 9 compartimente sunt specialităţi medicale unice în judeţ, respectiv: endocrinologie, hematologie,
neurochirurgie, chirurgie vasculară, chirurgie plastică, chirurgie toracică, neuropsihiatrie infantilă, HIV/SIDA,
chirurgie maxilo-facială.
Furnizarea serviciilor medicale se asigură în regim continuu, în acest sens fiind organizate 21 linii de gardă în 14
specialităţi medicale diferite.
Platoul tehnic al spitalului este asigurat de laboratoare (explorări funcţionale, anatomie patologică, radiologie cu
computer tomograf), cât şi punct central de transfuzii, secţie de sterilizare, bloc operator distinct, punct Dezinsectie,
Dezinfectie si Deratizare, farmacie cu circuit închis şi staţie de distribuţie a oxigenului.
92
Unitatea de primire a urgenţelor este structurată din punct de vedere funcţional şi dotată conform normativelor în
vigoare, având în dotarea sa și un compartiment de imagistică radiologică distinct.
Spitalul are în structura organizatorică secţie de A.T.I., de 40 de paturi, care are o dotare adecvată cerinţelor
actuale, prin programul Băncii Mondiale. În secţiile cu potenţial risc major sunt organizate compartimente de T.I.
în specialităţile diabet, cardiologie, obstetrică-ginecologie, neonatologie.
În cadrul Spitalul Judeţean de Urgenţă “Sfântul Ioan cel Nou” Suceava funcționează și Ambulatoriul Integrat, care
include 29 de specialități și subspecialități, activ zilnic, cu un program de 7 ore, începând de la ora 08.00 până la
ora 15.00. Ambulatoriul a fost modernizat și dezvoltat în anul 2011, prin intermediul unui proiect cu finanțare
externă, implementat la nivelul Consiliului Județean Suceava.
2. Spitalul Municipal "Sf. Doctori Cosma şi Damian" Rădăuţi
Spitalul Municipal Rădăuţi este o unitate sanitară publică, parte integrantă a domeniului public a municipiului
Rădăuţi, situat în str. Calea Bucovinei, nr. 34. Unitatea este amplasată în partea de est a oraşului Rădăuţi, pe drumul
naţional Rădăuţi – Suceava, cu ieşire în drumul European E 86.
Obiectul de activitate al Spitalului Municipal Rădăuţi este acordarea de servicii medicale prin internare la pat şi de
servicii în ambulatoriul de specialitate.
Spitalul este o unitate sanitară cu 520 paturi, cu personalitate juridică subordonată Direcţiei de Sănătate Publică.
Intră în relaţii contractuale pentru activitatea medicală cu Casa de Asigurări de Sănătate, iar în relaţii comerciale, cu
diverşi furnizori de medicamente, materiale sanitare, utilităţi.
Asistenţa medicală în spitalul municipal Rădăuţi se acordă în regim de: spitalizare continuă, spitalizare de zi,
ambulatoriu integrat al spitalului.
3. Spitalul Municipal Fălticeni
Servicii medicale oferite în cadrul Spitalului Municipal Fălticeni:
a) în cadrul spitalului
• Servicii medicale spitaliceşti specifice fiecărei secţii din structura spitalului (spitalizare de zi şi spitalizare
continuă)
• Servicii medicale de laborator(bacteriologie, biochimie, hematologie)
• Servicii de radiologie şi imagistică medicală
• Servicii de explorări funcţionale respiratorii
b) în cadrul Ambulatoriului Integrat
• Servicii medicale oferite în cabinete de specialitate
• Dispensarizare bolnavi TBC
• Afecţiuni cornice respiratorii netuberculoase (BPOC, astm bronşic)
• Servicii medicale paraclinice (investigaţii radiologice, explorări funcţionale.
4. Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc
Situat la cca. 75 km faţă de Spitalul Judeţean Suceava, în Municipiul Câmpulung Moldovenesc, spre vest - din
drumul european 17, strada Sirenei nr.25, Spitalul Municipal este o instituţie prin care se asigură asistenţă medicală
completă, curativă, preventivă şi de recuperare a populaţiei din zonă.
În cazuri de urgenţă, spitalul acordă asistenţă medico-chirurgicală tuturor persoanelor a căror stare necesită acest
lucru. Unitatea cuprinde în sistemul său organizatoric şi funcţional: spitalul, ambulatoriul spitalului şi dispensarele
şcolare.
Populaţia arondată în prezent instituţiei este de cca 57.170 locuitori, situaţi pe teritoriul următoarelor localităţi:
Câmpulung Moldovenesc, Sadova, Pojorâta, Fundu Moldovei, Breaza, Moldova Suliţa şi Izvoarele Sucevei (traseu
de 42 km), Vama, Frumosu, Moldoviţa şi Vatra Moldoviţei (traseu de 31 km).
Spitalul funcţionează în clădirea actuală din anul 1982.
5. Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc
Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc funcţionează ca spital de monospecialitate din ordinul Ministerului
Sănătăţii Publice, în contract cu Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate. Este localizat la 67 km de Suceava, la
200 km de Iaşi şi 235 de Cluj Napoca (DN17); 113 km până la Cernăuţi şi aproape 500 km pâna la Bucureşti,
ocupă o poziţie centrală în arealul Obcinelor Bucovinene şi pe axa de legătură între Moldova şi Transilvania.
Situat într-un mediu deosebit de benefic, Spitalul de Psihiatrie din Câmpulung Moldovenesc îşi oferă serviciile
persoanelor aflate în dificultate psihică şi care au depăşit vârsta de 18 ani.
93
Personalul spitalului oferă adulţilor care au nevoie de asistenţă psihiatrică îngrijire şi tratamente ce includ
management medicamentos, terapii individuale, de grup sau familie şi o gamă largă de activităţi terapeutice.
Tratamentul poate consta fie în aplicarea unui program intensiv de spitalizare, fie printr-o spitalizare parţială;
oricare din aceste căi pune accentul pe individualizarea tratamentului, astfel încât pacientul să poată reveni la o
viaţă normală cât mai rapid posibil.
6. Spitalul Municipal Vatra Dornei
Spitalul a luat fiinţă la 1 ianuarie 1952, sub denumirea de Spitalul Raional Vatra Dornei, desfăşurându-şi activitatea
în cele două clădiri. În clădirea din strada Mihai Eminescu nr. 1, funcţionau şi 3 cabinete de consultaţii medicale:
interne, obstetrică-ginecologie şi chirurgie. Treptat, în perioada 1953 - 1956, numărul de paturi ajungea la 140. În
anul 1956, spitalul se muta în actuala clădire (str. Mihai Eminescu nr. 12), cu secţiile actuale, numărul de paturi
crescând la 210. La 01.01.1970, denumirea unităţii se schimbă, din Spitalul Raional Vatra Dornei în Spitalul
Unificat Vatra Dornei. În 1973, se preiau circumscripţiile sanitare rurale şi Spitalul Broşteni cu 70 de paturi şi se
schimbă denumirea unităţii în Spitalul Orăşenesc Vatra Dornei.
Secţiile spitalului sunt: Secţia Chirurgie Generală (30 de paturi), Secţia Medicină Internă (80 de paturi),
Compartiment Pediatrie (20 de paturi), Secţia Obstetrică Ginecologie (30 de paturi), Secţia Boli Infecţioase (30 de
paturi), Bloc Sterilizare, Laboratoare, Farmacie.
7. Spitalul Orăşenesc Gura Humorului
Spitalul din Gura Humorului are 113 paturi, din care 35 de Medicină internă, 15 de Obstretică-Ginecologie, 6
Neonatologie, 20 Pediatrie, 10 Chirurgie, 6 Gastro-enterologie, 6 Neurologie, 15 de Medicina muncii - cu pavilion
separat la Frasin. În 2010, Spitalul Gura Humorului a internat 5.699 de pacienţi în regim de spitalizare continuă şi
circa 1.400 în regim de spitalizare de zi şi a acordat peste 8.000 de consultaţii la camera de gardă. Spitalul a avut un
indice bun de utilizare a paturilor, respectiv 290, cu zece procente peste indicele optim, în timp ce indicele de
complexitate a cazurilor a crescut de la an la an, ajungând în 2009 la 0,69.
8. Spitalul Orăşenesc Siret
Spitalul Orăşenesc Siret ia fiinţă în anul 1950, în clădirea fostului Tribunal Raional. De-a lungul anilor, Spitalul
Orăşenesc Siret a suferit numeroase reorganizări, ultima fiind în anul 2003, când din 341 de paturi au rămas doar
78, restul de paturi trecând la noul Spital de Psihiatrie Siret, structurate astfel:
• secţia Medicină Internă, cu un număr de 40 de paturi, din care 10 de cardiologie;
• compartiment Pediatrie, cu un număr de 15 de paturi;
• compartiment Obstetrică-ginecologie, cu un număr de 8 paturi din care 3 pentru nou-născuţi;
• compartimentul B.F.T. cu un număr de 15 paturi.
Spitalul Orăşenesc Siret are o cameră de primire urgenţe unde populaţia are asigurată asistenţă de urgenţă,
permanent putându-se efectua intervenţii de mică chirurgie, temporizarea cazurilor care necesită intervenţii minime
înainte de a fi internate în spital sau a fi redirijate spre alte spitale.
Spitalul Orăşenesc Siret asigură asistenţă medicală atât pentru populaţia oraşului cât şi pentru comunele arondate:
Bălcăuţi, Calafindeşti, Grameşti, Museniţa, Zamostea. De asemenea, intervenţiile medicale urgente din comuna
Mihăileni se adresează tot Spitalului Orăşenesc Siret, deşi aparţine de judeţul Botoşani, întrucât se află la doar 8 km
de Siret.
Forţa de muncă de la nivelul Spitalului Orăşenesc Siret este asigurată de un număr de 93 de salariaţi, marea
majoritate a acestora fiind tineri. Serviciile medicale sunt asigurate de următoarele categorii de personal: 6 medici;
34 cadre medii sanitare; 22 infirmiere şi îngrijitori curăţenie; 3 alt personal sanitar; 1 statistician; 8 TESA; 4
paznici; 15 muncitori.
9. Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret
Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret, a fost înfiinţat la data de 01.06.2003, prin Ordinul Ministerului Sanatăţii şi
Familiei nr. 348 din 12.04.2003 şi Deciziei nr. 91 din 24.04.2003 a Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, ca
unitate independentă cu personalitate juridică.
În prezent, spitalul are în structură 210 paturi, împarţite astfel:
 Secţia Psihiatrie cronici I: 50 paturi, din care 15 paturi acuţi;
 Secţia Psihiatrie cronici II: 160 paturi.
Peste 2 treimi din beneficiarii serviciilor acestui spital îl reprezintă foşti copii, actualii adultizaţi ai Spitalului de
Neuropsihiatrie Cronica Infantilă din Siret. Acesta a fost închis în urmă cu 2 ani, toţi benefiarii cu vârste sub 18 ani
94
fiind preluaţi de Consiliul Judeţean Suceava, adultizaţii rămânând în grija spitalului înfiinţat cu această ocazie. La
ora actuală spitalul acoperă cazuistica de specialitate pentru aproximativ 150.000 de locuitori.
PERSONAL EXISTENT PERSONAL NORMAT
Tip personal Număr Tip personal Număr
Medici 4 Medici 14
Asistente medicale 35 Personal superior sanitar 5
Personal auxiliar medical 55 Personal auxiliar medical 90
Alt personal auxiliar 29 Alt personal auxiliar 39
TOTAL 123 TOTAL 202
10. Spitalul de Chirurgie „Bethesda“

Spitalul Bethesda este un spital privat, structurat astfel: chirurgie generală 12 paturi, chirurgie plastică 5 paturi,
ORL 8 paturi, obstetrică-ginecologie 10 paturi, neonatologie 4 paturi, urologie 6 paturi, ATI 3 paturi.
Asistența medicală de urgență din județul Suceava este asigurată prin serviciile de urgență prespitalicească,
respectiv Serviciul de Ambulanță Județean Suceava, SMURD din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență
Bucovina și structurile de urgență spitalicească din cadul unităților sanitare cu paturi:
- Unitatea de primiri urgențe – SMURD din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă “Sfântul Ioan cel Nou”
Suceava
- Centrul de Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Municipal Rădăuți
- Centrul de Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Municipal Câmpulung Moldovenesc
- Camere de gardă din spitalele din Fălticeni, Gura Humorului, Siret, Solca.
În prezent, parcul auto activ al Serviciului de Ambulanță Județean Suceava are un număr total de 51 de autosanitare
active, din care:
- 2 ambulanțe tip C1 (terapoe intensivă);
- 22 ambulanțe tip B (asistență de urgență);
- 8 ambulanțe tip A2 (pentru transportul mai multor pacienți;
- 15 ambulanțe tip A1 (transport pacienți – o persoană);
- 4 ambulanțe tip ACD (consultații la domiciliu).
Sediul central al Serviciului de Ambulanță Județean este localizat în municipiul Suceava, existând 7 substații în:
Rădăuți, Siret, Fălticeni, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Broșteni și un punct de
ambulanță în cartierul Burdujeni din municipiul Suceava.
Serviciul SMURD, din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Bucovina, are în dotare 3 ambulanțe tip B
(asistență de urgență) în 3 centre: Suceava, Vatra Dornei și Siret.
Prin intermediul a două proiecte cu finanțare externă, implementate la nivelul Asociației de Dezvoltare
Intercomunitară EURONEST Iași, înființată prin voința comună a celor 6 județe componente ale Regiunii Nord-
Est, și cu implicarea financiară a Consiliului Județean Suceava, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Bucovina
Suceava va fi dotat cu 20 de mașini de intervenție pentru situații de urgență, de acordare a asistenței medicale de
urgență și a primului ajutor calificat, dintre care 6 ambulanțe de prim ajutor și o ambulanță de reanimare.
Principalele unităţi sanitare din judeţul Suceava, cu proprietate majoritară de stat
- număr unităţi
Dispensare medicale
Centre de
An Spitale Policlinici Total Teritoriale Creşe Farmacii
sănătate
2007 10 - 6 - 1 2 10
2008 10 - 6 - 1 2 10
2009 10 - 6 - 1 2 10
În ceea ce priveşte sistemul sanitar privat, situaţia unităţilor este prezentată în tabelul următor:
95
Principalele unităţi sanitare din judeţul Suceava, cu proprietate privată
- număr unităţi
Judeţul Suceava Anul 2008 Anul 2009
Spitale 1 1
Policlinici - -
Cabinete medicale de familie 13 30
Cabinete medicale de medicină generală 26 23
Cabinete medicale de specialitate 173 192
Cabinete stomatolgice 176 185
Laboratoare medicale 19 19
Laboratoare de tehnică dentară 17 23
Farmacii 181 198
Depozite farmaceutice 5 5
Numărul unităţilor sanitare totale din judeţul Suceava pe medii de rezidenţă şi tipuri de unităţi, în anul 2009
2009
Unitatea sanitară
total urban rural
Spitale 11 11 0
Centre de sănătate cu paturi de spital 1 0 1
Unităţi medico-sociale 5 2 3
Dispensare medicale 6 6 0
Cabinete medicale Şcolare 21 21 0
Cabinete medicale studenţeşti 1 1 0
Cabinete de medicină generală 23 20 3
Cabinete medicale de familie 303 148 155
Paturile în spitale şi personalul medico-sanitar1, la 31 decembrie
- număr
Paturi în Personal
Judeţul Suceava Medici3) Stomatologi Farmacişti
spitale2) sanitar mediu
2007 3.276 808 145 13 2.642
2008 3.272 829 144 12 2.686
2009 3.295 817 158 13 2.549
1)
În unităţi cu proprietate majoritară de stat
2)
Inclusiv paturile din centrele de sănătate.
3)
Exclusiv stomatologi.
VII.2. Asistenţa socială
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava desfăşoară acţiuni care răspund nevoilor
sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea depăşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate, prin
prevenirea marginalizării şi excluziunii sociale şi în scopul cresterii calităţii vieţii.
Prin activitatea şi acţiunile sale, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava urmăreşte
obiectivele strategiei guvernamentale în domeniu, prin identificarea şi soluţionarea problemelor sociale ale
comunităţii din domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu
handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie, prin intervenţia specializată şi dezvoltarea serviciilor
adecvate, precum şi prin forme şi mijloace prevăzute de lege, în acest sens.
Servicii de tip rezidenţial şi de zi din structura Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului
Suceava (Protecţia Copilului)
96
Nr. de Nr.
Capacitat copii personal
Nr.crt Serviciul de tip rezidenţial şi de zi Tip serviciu Tip beneficiari Servicii oferite
ea protejaţi angajat
Complex protecţie de tip rezidenţial Suceava

- Centrul de plasament “Speranţa” Suceava Clasic Fără dizabilităţi 50 72 32 rezidenţă, activităţi educative, socializare, formarea
1.
- Centrul de plasament de tip familial Familial Fără dizabilităţi 15 18 8 deprinderilor şi a pregătirii pentru viaţă independentă
« Colţ Alb » Suceava
Serviciul alternative de tip familial Gura Humorului
- Căsuţa de tip familial „Licurici” Gura Humorului
Familial Fără dizabilităţi 11 11 6
- Căsuţa de tip familial „Sidorovici” Gura Humorului
- Apartament 1 Gura Humorului
Apt Fără dizabilităţi 5 6 4
Apt Fără dizabilităţi 6 6 5 rezidenţă, activităţi educative, socializare, formarea
2. Apt Cu dizabilităţi 6 4 6 deprinderilor şi a pregătirii pentru viaţă independentă
Apt Fără dizabilităţi 5 0 0
Apt Cu dizabilităţi 5 6 5
Apt Cu dizabilităţi 6 8 6,5
- Casa de tip familial Mănăstirea Humorului
Familial Cu dizabilităţi 12 9 6
- Casa de tip familial 6 Gura Humorului
- Casa de tip familial nr.7 Gura Humorului
Centrul de plasament “Mihail şi Gavril” Solca modulat Fără dizabilităţi 45 41 24,5 rezidenţă, activităţi educative, socializare, formarea
3. deprinderilor şi a pregătirii pentru viaţă independentă
Centrul de plasament “Sf. Gheorghe” Dolhasca Familial Fără dizabilităţi 18 19 10 rezidenţă, activităţi educative, socializare, formarea
Centrul de Plasament « Laurenţia Ulici » Gura Humorului Clasic Cu dizabilităţi 115 88 62 rezidenţă, activităţi educative, socializare, formarea
Complexul terapeutic „Blijdorp România –

O Nouă Viaţă” Suceava
- centrul rezidenţial de tip familial “O Nouă Viaţă” Familial Cu dizabilităţi 17 18 18
servicii adaptate potenţialului şi deficienţei fiecărui
- centrul de zi pentru copilul cu dizabilităţi Centru de zi 30 35 26
copil, servicii de psiho-diagnoză, logopedie,
6. - centrul de zi pentru copii/tineri cu handicap Centru de zi 20 30 8
kinetoterapie, masaj, stimulare polisenzorială,
- centrul de recuperareneuro-psiho-motorie Centru - 89 2
meloterapie, socializare.
- centrul de respiro recuperare 2 2 1
Centru
respiro
Complexul servicii de protecţie de tip rezidenţial Rădăuţi – rezidenţă, activităţi educative, socializare, formarea
7. Vicovu de Jos deprinderilor şi a pregătirii pentru viaţă independentă
- Centrul de Plasament « Universul Copiilor » Rădăuţi Familial Fără dizabilităţi 19 19 13
97
- Casa de tip familial « Pluto » Vicovu de Jos Familial 9 7 5
Complexul « Ama Deus » - « Alma Mater » Siret -rezidenţă, îngrijire şi protecţie socio-afectivă,
-Centrul de plasament de tip familial « Alma Mater » Siret Familial Fără dizabilităţi 10 11 6 stimulare psihomotrică, servicii educaţionale şi
8. -Complexul terapeutic pentru copilul cu nevoi speciale « Ama socializare ; servicii de kinetoterapie, hidroterapie,
Deus » Siret Modulat Cu dizabilităţi 30 33 42 logopedie, consiliere.
Apartament social 1 Suceava Apt Fără dizabilităţi 4 4 1 Rezidenţă pentru tinerii proveniţi din centre de
plasament în vederea pregătirii reinserţiei socio-
9.
profesionale socializare, formarea deprinderilor şi
formarea autonomiei personale
10. Apartament social 2 Fălticeni Apt Fără dizabilităţi 5 5 4 Idem
11. Apartament social 3 Fălticeni Apt Fără dizabilităţi 5 6 4 Idem
12. Apartament social 4 Gura Humorului Apt Cu dizabilităţi 5 5 1 idem
Case de tip familial pentru copii cu dizabilităţi – rezidenţă, activităţi educative, socializare, formarea
15. -Casa « Domino » Fălticeni Familial Cu dizabilităţi 10 13 11 deprinderilor şi a pregătirii pentru viaţă independentă
- Casa « Dalia » Fălticeni Familial Cu dizabilităţi 9 8 8
Complex servicii de recuperare pentru copii cu dizabilităţi
Suceava -rezidenţă, recuperare îngrijire şi protecţie socio-
- Casa de tip familial Mihoveni Familial Cu dizabilităţi 12 13 14 afectivă, stimulare psihomotrică, servicii educaţionale
16.
- Casa de tip familial Adâncata Familial Cu dizabilităţi 12 14 13 şi socializare, servicii de kinetoterapie, logopedie,
- Casa de tip familial Şcheia Familial Cu dizabilităţi 12 9 11 consiliere
- Centrul de recuperare pentru copii cu dizabilităţi Cu dizabilităţi - 48 5
Servicii alternative de tip familial Fălticeni : rezidenţă, activităţi educative, socializare, formarea
- Casa de tip familial « Nada Florilor » Familial Cu dizabilităţi 9 7 7 deprinderilor şi a pregătirii pentru viaţă independentă
- Apartament 5 Fălticeni Apt Fără dizabilităţi 5 5 4
- Apartament 6 Fălticeni Apt Cu dizabilităţi 6 6 5
17.
Centrul de tip rezidenţial « Visătorii » Familial Fără dizabilităţi 28 28 15 rezidenţă, activităţi educative, socializare, formarea
18.
Fundu Moldovei deprinderilor şi a pregătirii pentru viaţă independentă
Complexul de servicii de tip rezidenţial Suceava activităţi privind pregătirea copilului în vederea
- Centrul de primire a copilului în regim de urgenţă pentru Familial Fără dizabilităţi 15 3 15 reintegrării în familie sau în vederea stabilirii unei
19.
copilul abuzat, neglijat, exploatat măsuri de protecţie
- Modul de tip familial « Micul Prinţ » Familial Fără dizabilităţi 12 12 7
20. Centrul Maternal Suceava Familial Fără dizabilităţi 8 4 10 găzduire pentru cuplul mamă-copil cu vârtsa cuprinsă
98
între 0-3 ani, consiliere
Centrul Maternal Gura Humorului Familial Fără dizabilităţi 5 7 6 găzduire pentru cuplul mamă-copil cu vârtsa cuprinsă
21.
între 0-3 ani, consiliere
Casa de tip familial « Ana » Solca Familial Fără dizabilităţi 12 5 7 rezidenţă, activităţi educative, socializare, formarea
22.
deprinderilor şi a pregătirii pentru viaţă independentă
Centrul rezidenţial destinat copilului care prezintă Familial Fără dizabilităţi 10 10 6 Rezidenţă, consiliere psihologică, activităţi privind
23. comportament delincvent Ostra pregătirea copilului în vederea reintegrării în familie
Adăpostul de zi şi de noapte “Lizuca” Fălticeni Familial Fără dizabilităţi 12 1 7 Adăpost pentru copiii străzi, consiliere psihologică
24.
Sursa : Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, date la nivelul anului 2010
În structura Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava există un număr de 47 instituţii de tip rezidenţial în care sunt asistaţi un număr de 615
copii şi tineri (2 centre de plasament clasice, 2 centre modulate, 25 case de tip familial şi 18 apartamente). Pe raza judeţului Suceava mai funcţionează şi 2 centre de
plasament private în care sunt asistaţi 36 copii/tineri (fără dizabilităţi).
Servicii de tip rezidenţial şi de zi din structura Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava (Protecţia Persoanelor Adulte)
Nr. Serviciul de tip rezidenţial Adresă Tip Tip Capac Nr. Servicii oferite
Crt. serviciu beneficiari itatea beneficia
ri
1. Centrul de recuperare şi reabilitare Comuna Todireşti Clasic cu 420 412 - servicii de bază: găzduire, preparare şi servire a
neuropsihiatrica Sasca - Mică dizabilităţi hranei, de igienizare şi îngrijire;
- servicii de asistenţă medicală (supravegherea şi
menţinerea sănătăţii);
- servicii de evaluare – recuperare socializare
(fizioterapie, kinetoterapie şi masaj, organizarea
conduitelor şi structurarea perceptiv-motorie,
psihoterapie suportivă, psihoterapie de relaxare,
terapie cognitiv – comportamentală, terapie
ocupaţională terapie prin muncă şi formare de
abilităţi de muncă (ergoterapie); organizarea şi
formarea autonomiei personale: educaţie perceptivă,
igienă personală, formare de deprinderi
(autoservire, autogospodărire, etc.), socioterapie –
activităţi de socializare/resocializare, activităţi
recreativ-culturale, servicii de consiliere şi
reintegrare familială şi comunitară
99
2. Complex de recuperare şi reabilitare idem
neuropsihiatrică Costina-Mitocu
Dragomirnei
-Centrul de recuperare şi reabilitare Comuna Costâna clasic cu 193 192
neuropsihiatrică Costina dizabilităţi
-Centrul de recuperare şi reabilitare Comuna Mitocu familial 37 38
neuropsihiatrică Mitocu Dragomirnei Dragomirnei
- Locuinţa Maxim Protejată Mitocu Comuna Mitocu familial 10 10
Dragomirnei Dragomirnei
3. Centrul de recuperare şi reabilitare Comuna Pojorâta Clasic cu 72 80 idem
Neuropsihiatrică Pojorâta dizabilităţi
4. Centrul de Recuperare şi reabilitare Comuna Zvoriştea Clasic cu 60 62 idem
neuropsihiatrică Zvoriştea dizabilităţi
5. Complexul de recuperare, reabilitare şi Oraşul Siret, str. Sucevei 16 familial cu 50 36 idem
locuniţe protejate pentru persoane dizabilităţi
adulte cu handicap fizic şi psihic "O
Nouă Viaţă" Siret
Sursa : Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, date la nivelul anului 2010
Se remarcă faptul că, per total, numărul beneficiarilor (830) era în 2010 mai mic decât capacitatea totală a structurilor de tip rezidenţial pentru protecţia persoanelor adulte
(842 de locuri). Structura beneficiarilor şi a măsurilor de protecţie a copilului în anul 2010
100
Măsura specială de protecţie Cazuri intrate în anul 2010
plasament în instituţii de tip rezidenţial 204, din care 140 din comunitate şi 64 din sistemul de protecţie (transfer
din alte forme de protecţie în instituţii de tip rezidenţial)
plasament la asistent maternal profesionist 93, din care 72 din comunitate şi 21 din sistemul de protecţie (transfer
din alte forme de protecţie în asistenţă maternală)
plasament în familia lărgită 37, din care 34 din comunitate şi 3 din sistemul de protecţie (transfer din
alte forme de protecţie în familia lărgită)
plasament la familii/persoane fără grad de 34, din care 10 din comunitate şi 24 din sistemul de protecţie (transfer
rudenie din alte forme de protecţie la pers./familii fără grad de rudenie)
supraveghere specializată în familie 32 din comunitate
Sursa : Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava
Măsura specială de protecţie Nr. total Sex Grupe de vârstă

31.12.2010 copii, din masculin feminin 0-3 3-7 7-10 10-14 14-18 Peste
care: ani ani ani ani ani 18 ani
Plasament în instituţii de tip 615 244 371 10 38 66 109 191 201
rezidenţial
Plasament la asistenţi maternali 670 316 354 112 143 172 158 67 18
profesionişti
Plasament în familia lărgită 334 152 182 10 38 55 78 111 42
Plasament la familii/persoane 110 59 51 1 20 16 30 26 17
fără grad de rudenie
Servicii şi structuri pentru prevenirea separării copilului de familie

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava oferă servicii de prevenire a separării
copilului de familia sa prin:
 2 centre maternale
 2 centre de zi pentru copilul cu dizabilităţi
 2 centre de recuperare pentru copilul cu dizabilităţi
 3 echipe mobile care oferă servicii de specialitate copiilor cu dizabilităţi din comunitate şi familiilor
acestora, precum şi copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate
 Biroul prevenire abandon, violenţă domestică şi relaţii cu alte instituţii
 Serviciul de evaluare a copilului aflat în situaţie de risc şi intervenţie în regim de urgenţă
Numărul asistenţilor maternali, în ultimii 3 ani

Judeţul Suceava 2008 2009 2010
Număr asistenţi maternali 523 516 474
Concomitent cu scăderea numărului de copii aflaţi în plasament la asistenţi maternali (720 în 2008, 695 în 2009 şi
670 în 2010), a scăzut şi numărul asistenţilor maternali în perioada analizată. Raportul reprezentând numărul de
copii per asistent maternal avea în anul 2010 valoarea de 1,41.
Servicii pentru susţinerea persoanelor, victime ale violenţei în familie

În cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava funcţionează Biroul prevenire
abandon, violenţă domestică şi relaţii cu alte instituţii.
S-a obţinut avizul interministerial prin care s-au aprobat indicatorii tehnico-economici din cadrul proiectul Centrul
mulţifuncţional destinat victimelor violenţei în familie în localitatea Gura Humorului.
Servicii pentru reinserţia socială a persoanelor fără adăpost

A fost semnat contractul de finanţare şi s-a lansat procedura de achiziţii pentru lucrări de reabilitare şi reamenajare
din cadrul proiectului privind înfiinţarea Centrului social cu destinaţie multifuncţională Gura Humorului –
programul de incluziune socială, componenta „Tineri aflaţi în situaţii de risc’’, destinat tinerilor care părăsesc
sistemul de protecţie.
Numărul asistenţilor sociali, pe ultimii 3 ani

Judeţul Suceava 2008 2009 2010
Număr asistenţi sociali 51 56 62
101
Numărul asistenţilor sociali ai Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi protecţia Copilului Suceava a crescut de la
an la an în perioada analizată. Eforturile acestora sunt sprijinite de asistenţii sociali care îşi desfăşoară activitatea în
subordinea autorităţilor administraţiei publice locale din judeţ, precum şi de voluntarii şi organizaţiile non-
guvernamentale active în domeniul social.
Structura serviciilor de asistenţă socială pentru grupurile dezavantajate sau cu risc de marginalizare pe ultimii 3 ani
Numărul persoanelor înregistrate cu dizabilităţi din ultimii 3 ani
2008 2009 2010
copii adulţi copii adulţi copii adulţi
TOTAL 2.470 16.233 2.377 17.474 2.127 17.717
Numărul copiilor cu dizabilităţi este în scădere în perioada analizată, în vreme ce numărul adulţilor cu dizabilităţi a
crescut în perioada 2008 -2010.
Servicii de găzduire în regim rezidenţial a persoanelor adulte cu handicap

Nr.crt Serviciul de tip rezidenţial Adresă Tip Numărul
beneficiari beneficiari
31.12.2010
1. Centrul de recuperare şi reabilitare Comuna Todireşti cu 412
neuropsihiatrică Sasca - Mică dizabilităţi
2. Complex de recuperare şi reabilitare
neuropsihiatrică Costina-Mitocu
Dragomirnei
-Centrul de recuperare şi reabilitare Comuna Costâna 192
neuropsihiatrică Costina
-Centrul de recuperare şi reabilitare Comuna Mitocu cu 38
neuropsihiatrică Mitocu Dragomirnei Dragomirnei dizabilităţi
-Locuinţa Maxim Protejată Mitocu Comuna Mitocu 10
Dragomirnei Dragomirnei
3. Centrul de recuperare şi reabilitare Comuna Pojorâta cu 80
Neuropsihiatrică Pojorâta dizabilităţi
4. Centrul de Recuperare şi reabilitare Comuna Zvoriştea cu 62
neuropsihiatrică Zvoriştea dizabilităţi
5. Complexul de recuperare, reabilitare Oraşul Siret, str. Sucevei 16 cu 36
şi dizabilităţi
locuinţe protejate pentru persoane
adulte cu handicap fizic şi psihic "O
Nouă Viaţă" Siret
Conform datelor furnizate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, la data de
31.12.2010, beneficiau de servicii de găzduire în sistem rezidenţial un număr de 830 de persoane adulte cu
handicap.
Sursele de acoperire a cheltuielilor pentru asistenţă socială în ultimii 3 ani

Autoritatea
Bugetul Bugetul de stat
Naţională pentru
Anul Consiliului (sume defalcate din Sponsorizare Total
Persoanele cu
Judeţean Suceava TVA)
Handicap
2008 60.814.000 20.014.459 35.639.000 67.127 116.534.586
2009 72.200.000 20.290.044 37.485.000 116.764 130.091.808
2010 75.147.000 13.694.280 36.634.000 15.519 125.490.799
Voluntarii implicaţi în acţiuni sociale coordonate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
Suceava sunt în număr de 17 (înregistraţi în anul 2010, așa cum rezultă din datele furnizate de DGASPC Suceava).
Furnizorii de servicii sociale acreditați din județul Suceava, conform datelor din Registrul electronic unic al
serviciilor sociale, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale sunt următorii:
102
1. Asociația Blijdorp România – Municipiul Suceava
2. Asociația Casa Gabriel – Comuna Todirești
3. Asociația Casa Ramona – Comuna Vama
4. Asociația Cu Scop Nepatrimonial Bethesda – Municipiul Suceava
5. Asociația de Ajutorare A Copiilor și Tinerilor Aba-Del-Tin – Municipiul Suceava
6. Asociația de Caritate Help Med – Municipiul Câmpulung Moldovenesc
7. Asociația de Sprijinire A Persoanelor Cu Autism Aspa – Municipiul Suceava
8. Asociația Dorna Mens Sana Vatra Dornei – Municipiul Vatra Dornei
9. Asociația Euroactiv – Municipiul Suceava
10. Asociația International Christian Aid Ministries - Municipiul Suceava
11. Asociația Isea-Interventie, Suport, Educație, Ajutor - Municipiul Rădăuți
12. Asociația Lumina Lina - Municipiul Suceava
13. Asociația Nevăzătorilor din România – Municipiul Suceava
14. Asociația Orfelinatul Creștin Natanael – Municipiul Suceava
15. Asociația Salvați Copiii - Filiala Suceava – Municipiul Suceava
16. Asociația Sf.Ioan Cel Nou de La Suceava – Municipiul Suceava
17. Biserica Penticostală Filadelfia - Municipiul Suceava
18. Consiliul Local Broșteni-Unitatea de Asistență Medico-Socială
19. Consiliul Local Todirești- Camin Pentru Persoane Vârstnice
20. Consiliul Local Vicovu de Sus-Unitatea Medico-Socială
21. Direcţia de Asistență Socială-Primăria Rădăuți
22. Direcţia de Asistență Socială-Primăria Suceava
23. Direcţia Generala de Asistență Socială și Protectia Copilului
24. Fundația 'Sfinții Ierarhi Leontie și Teodosie' – Municipiul Rădăuți
25. Fundația Caritabilă Orizonturi - Municipiul Câmpulung Moldovenesc
26. Fundaţia Ciocăneşti Bucovina – Comuna Ciocăneşti
27. Fundația de Caritate și Întrajutorare Ana – Municipiul Suceava
28. Fundația F.A.R.A – Municipiul Suceava
29. Fundația Umanitară "Şcoală Pentru Viaţă-România" – Orașul Siret
30. Fundația Umanitară Eagle House - Orașul Siret
31. Fundația Umanitară Effes – Orașul Siret
32. Fundația Umanitară Esperanta – Comuna Scheia
33. Fundația Umanitară Geana – Comuna Vama
34. Fundația Umanitară O Nouă Viață – Orașul Siret
35. Fundaţia Umanitară Peter – Comuna Cornu Luncii
36. Fundația Umanitară Viorica & Ria – Comuna Fundu Moldovei
37. Primăria Comunei Ostra - Compartimentul de Asistență Socialã
38. Primăria Burla-Compartiment Asistență Socială
39. Primăria Câmpulung Moldovenesc
40. Primăria Cajvana-Compartiment Asistență Socială
41. Primăria Comunei Bilca - Compartimentul de Asistență Socială
42. Primăria Cosna - Compartiment Asistență Socială
43. Primăria Mun. Fălticeni - Serviciul de Asistență Socială
44. Primăria Orașului Broșteni-Compartimentul de Asistență Socială
45. Primăria Orașului Siret
46. Primăria Vatra Dornei
47. Societatea de Caritate Mila Creștină – Orașul Dolhasca
48. Societatea Doamnelor Bucovinene – Municipiul Suceava
49. Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret
50. Unitate de Asistență Medico-Socială Dumbrăveni
51. Unitatea de Asistență Medico-Socială Zvoriștea
CAPITOLUL VIII. PROTECŢIA MEDIULUI

VIII.1. Calitatea factorilor de mediu şi sursele de poluare
VIII.1.1. Calitatea aerului
Monitorizarea calităţii aerului în judeţul Suceava se realizează de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava,
atât prin intermediul unor puncte fixe de monitorizare continuă, cât şi cu ajutorul autolaboratorului din dotare, sub
formă de măsurători indicative, neperiodice, în unele puncte din judeţ.
Punctele actuale de monitorizare sunt în număr de 3 şi sunt amplasate în Municipiul Suceava, localitatea reşedinţă
103
de judeţ, care cumulează cca. 35% din populaţia urbană a judeţului şi sursele de emisie cele mai importante de
poluanţi atmosferici.
Sunt monitorizaţi poluanţii: dioxid de sulf, oxizi de azot, pulberi PM10, plumb din PM10, amoniac, hidrogen
sulfurat, mercaptani.
În judeţul Suceava, staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului achiziţionate în cadrul acestui program sunt
amplasate astfel:
- 1 staţie de fond urban în municipiul Suceava, la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”
- 1 staţie de tip industrial în municipiul Suceava, la Grădiniţa cu program normal nr. 12, din cartierul
Cuza Vodă
- 1 staţie de fond EMEP, în localitatea Poiana Stampei, lângă staţia meteo a Agenţiei Naţionale de
Meteorologie
- 1 staţie de monitorizare a calităţii aerului, de tip trafic, în oraşul Siret.
Tot în oraşul Siret, la graniţa dintre România şi Ucraina, în cadrul proiectului „România-Ucraina managementul
comun pentru protecţia calităţii aerului” finanţat prin Phare CBC 2004 a fost amplasată o altă staţie de monitorizare
a calităţii aerului. Beneficiarul proiectului este Universitatea Ştefan cel Mare Suceava.
Aceste staţii automate de monitorizare, conforme cu cerinţele directivelor UE în domeniu, vor lua locul vechilor
staţii de monitorizare care au funcţionat până în prezent, pentru monitorizarea acelor poluanţi generali care fac
obiectul directivelor UE privind calitatea aerului: SO2, NOx, O3, CO, COV, PM10/PM2,5, Pb. Fiecare staţie de
monitorizare va avea şi staţie meteo proprie.
În scopul diseminării în timp real a informaţiei privind calitatea aerului, sistemul va fi dotat şi cu un panou
electronic de afişaj exterior, care se va amplasa în zona centrală a municipiului Suceava, şi un display care se va
amplasa în interiorul Primăriei municipiului Suceava.
Calitatea aerului este reglementată în România prin Ordinul 592/2002 care transpune directivele UE în domeniu, iar
pentru anumiţi poluanţi şi/sau pentru anumite perioade de mediere, prin STAS 12574/1987 privind calitatea aerului
din zonele protejate.
Determinările sistematice efectuate de laboratorul Agenției pentru Protecția Mediului Suceava la indicatorii dioxid
de sulf (SO2) și dioxid de azot (NO2) au indicat o calitate corespunzătoare a aerului în municipiul Suceava în
raport cu acești indicatori.
Indicatorul Amoniac (NH3) a fost monitorizat în mai multe staţii de monitorizare din municipiul Suceava, dar pe
diferite perioade de timp (Sediul Agenției pentru Protecția Mediului, Iţcani, Cuza Vodă).
În nici una dintre aceste staţii nu au fost depăşiri ale CMA la amoniac, cu excepţia unor depăşiri sporadice (4,25%
din determinări) în 2000 - staţia Sediul Agenției pentru Protecția Mediului – cartier Obcini, şi 2001 - staţia Suceava
centru, unde a fost o singură depăşire a CMA. Sursele de emisie ale acestui poluant erau vechile uzine frigorifice
ale unităţilor de industrie alimentară din zona industrială Şcheia, zonă situată la cca. 1 km de staţia Sediul Agenției
pentru Protecția Mediului.
Analiza rezultatelor obţinute din monitorizarea indicatorului ozon troposferic (O3) în perioada aprilie 2002 –
decembrie 2006, indică următoarele:
- Nici o concentraţie medie orară nu a atins pragurile de informare sau de alertă, conform Ordinului 592/2002.
- O singură concentraţie maximă zilnică a mediilor de 8 ore a depăşit obiectivul pe terme lung pentru protecţia
sănătăţii umane (120 μg/m3) în intervalul 2003-2006, şi anume în data de 4 mai 2006, ora 18 (139,5 μg/m3), dar
maximele anuale ale acestui parametru sunt foarte apropiate de acesta.
Indicatorul Pulberi în suspensie (PM10) a fost monitorizat continuu în staţia Sediul Agenției pentru Protecția
Mediului – cartier Obcini, amplasată la intrarea dinspre Fălticeni în municipiul Suceava, în vecinătatea E85, la
peste 30 m distanţă, şi a unui drum municipal secundar (cca. 10 m).
În intervalul analizat, valoarea limită anuală a fost depăşită doar pentru anul 2006, în timp de valorile limită
zilnice au fost depăşite atât pentru anul 2005, cât şi pentru anul 2006 la acest indicator.
Indicatorul Pb din PM10 a fost monitorizat începând din mai 2003, în staţia Sediul Agenției pentru Protecția
Mediului. Concentraţiile de Pb s-au menţinut la un nivel scăzut, relativ acelaşi în perioada 2003-2006, nivel situat
de peste zece ori sub valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane.
Sursa principală de emisie a hidrogenului sulfurat (H2S) este fabricarea celulozei din lemn de către SC AMBRO
SA Suceava, prin procedeul sulfat. Nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei maxime admise zilnice (0,008
104
mg/m3) conform STAS 12574/1987 în tot acest interval în nici una din staţiile în care a fost monitorizat acest
poluant.
Poluantul metil-mercaptan, a cărui sursă principală de emisie este fabricarea celulozei din lemn de către SC
AMBRO SA Suceava, a fost monitorizat permanent în intervalul analizat, cu excepţia perioadei iulie 2005 -
septembrie 2006, în care sursa de emisie a avut activitatea oprită.
La acest indicator se înregistrează relativ frecvent depăşiri ale concentraţiei maxime admise conform STAS
12574/1987.
Amplasarea sursei în zona depresionară Valea Sucevei, unde condiţiile de microclimat nu sunt favorabile dispersiei
poluanţilor, fiind frecvente situaţiile de inversiune termică şi calm atmosferic (manifestări meteo destul de
frecvente în perioada toamnă-iarnă 2006, ca şi ceaţa, care este un factor important ce contribuie la creşterea
nivelului de poluare în atmosfera joasă), contribuie şi ea la înregistrarea frecventă de concentraţii de mercaptani
peste limita admisă în municipiul Suceava.
VIII.1.2.Calitatea apelor de suprafaţă şi subterane
Printre obiectivele principale ce stau la baza activităţii S.G.A. Suceava, se pot enumera cunoaşterea, protecţia şi
raţionalizarea resurselor de apă pentru atingerea stării bune a apelor.
Calitatea apelor de suprafaţă este apreciată în raport cu valorile limită stabilite conform Ordinului nr.161/ 2006,
caracterizarea globală a calităţii apelor realizându-se prin încadrarea în 5 clase de calitate, raportat la indicatorii de
calitate sistematizaţi în 6 grupe principale: regim termic şi acidifiere, regimul oxigenului, nutrienţi, salinitate,
poluanţi toxici specifici de origine naturală, alţi indicatori chimici relevanţi.
Conform datelor înregistrate la nivelul lunii februarie 2011, publicate de Agenția pentru Protecția Mediului
Suceava în cadrul Raportului lunar privind starea mediului în județul Suceava, laboratorul de calitatea apei din
cadrul S.G.A. Suceava a prelevat şi analizat probe de apă din apele de suprafaţă a judeţului Suceava, rezultând
următoarele clase de calitate, conform tabelului de mai jos.
Nr. Corp apă Secţiunea de monitorizare Clasa de calitate
crt.
CURSURI DE APĂ
1 Siret Graniţă II
Siret I
Huţani I
2 Suceava Brodina Nu s-au recoltat probe
Mihoveni II
Tişăuţi II
3 Pozen Satu Mare III
4 Şomuzu Mare Vorniceni II
Dolheşti II
5 Moldova Fundu Moldovei I
am. Câmpulung Moldovenesc I
av. Gura Humorului I
Baia II
6 Suha Stulpicani I
7 Băişescu Ostra Nu s-au recoltat probe
8 Ciumârni Găineşti I
9 Bistriţa Cârlibaba Nu s-au recoltat probe
Argestru II
Barnar II
10 Dorna Dorna Candreni II
11 Neaga Șarului Gura Negrii IV
12 Bârnărel Crucea Nu s-au recoltat probe
13 Sadău Sadău Nu s-au recoltat probe
14 Putnişoara Strujinoasa Nu s-au recoltat probe
LACURI
15 Rogojeşti Nu se fac recoltări, cf. MO 2011
16 Bucecea II
17 Solca II
18 Dragomirna Nu se fac recoltări, cf. MO 2011
Sursa : Agenția pentru Protecția Mediului Suceava
105
În funcţie de obiectivele urmărite, forajele monitorizate pentru supravegherea calităţii apelor subterane în
semestrul II al anului 2010 se pot grupa în:
- Foraje de supraveghere
- Foraje de alimentare cu apă
- Foraje de studii hidrogeologice.
S-au monitorizat următoarele grupe de indicatori: regim de oxigen şi nutrienţi, substanţe
periculoase/prioritar periculoase (anorganice şi organice), alţi poluanţi chimici toxici.
Foraje de supraveghere
- CET Suceava – 13 foraje. S-au înregistrat depăşiri la clor, sodiu, fier total și amoniu.
- SC AMBRO SA Suceava – 10 foraje. Depăşiri s-au înregistrat la: cloruri, mangan și plumb, fier total,
conductivitate și amoniu.
Foraje de alimentare cu apă
- Siret – SC ACET SA Suceava – Agenţia Siret – nu s-au înregistrat depăşiri;
- Măneuţi – SC Servicii Comunale SA Rădăuţi – nu s-au înregistrat depăşiri;
- Berchişeşti – SC ACET SA Suceava – nu s-au înregistrat depăşiri;
- Baia I, II – SC ACET SA Suceava – Agenţia Fălticeni – nu s-au înregistrat depăşiri;
- Sadova - SC ACET SA Suceava – Agenţia Câmpulung – nu s-au înregistrat depăşiri;
- Aeroport - SC ACET SA Suceava – Agenţia Câmpulung - nu s-au înregistrat depăşiri;
- Voroneţ – SC ACET SA Suceava – Agenţia Gura Humorului – nu s-au înregistrat depăşiri;
Foraje de studiu hidrogeologic
S-au înregistrat depăşiri la fier total la forajele din Neagra Șarului și Poiana Stampei.
În ceea ce privește apa brută de suprafață, laboratorul de Radioactivitate a Mediului al A.P.M. Suceava
a efectuat măsurători zilnice ale radioactivității beta globale la apa brută prelevată din râul Suceava în
secțiunea Mihoveni, aval de municipiul Suceava. Toate măsurătorile s-au încadrat sub valoarea limitei de
atenționare, de 2000 Bq/m3. De asemenea, staţia a efectuat măsurători lunare la probe de apă brută
prelevate din râurile Moldova, Bistriţa şi Siret. Nici pe aceste cursuri de apă nu s-au înregistrat depăşiri
ale limitei de atenţionare în semestrul al II-lea 2010.
În ceea ce privește apa potabilă, zilnic, Staţia de Radioactivitate a Mediului Suceava a măsurat
radioactivitatea beta globala pe probe de apă potabilă prelevate din reţeaua de alimentare a municipiului
Suceava – punct sediu A.P.M. Toate valorile s-au situat sub limita de detecţie a aparaturii.
VIII.1.3. Calitatea solurilor

Din punct de vedere pedologic, terenurile variază de la cele mai bune şi uşor utilizabile terenuri în agricultură, până
la cele fără valoare agricolă, dar care pot fi folosite în alte scopuri.
Diversitatea condiţiilor naturale şi antropice determină o variabilitate ridicată a pretabilităţii solurilor pentru
agricultură.
Terenurile agricole se grupează în cinci clase de calitate, diferenţiate după nota medie de bonitare. Cele cinci clase
de calitate indică pretabilitatea terenurilor pentru folosinţele agricole. Numărul punctelor de bonitare exprimă
favorabilitatea terenului faţă de cerinţele de viaţă ale unor plante de cultură date, în condiţii climatice normale şi în
cadrul folosirii raţionale.
Folosinţa Suprafaţa Clasa de calitate Clasa de
Reală Cartată I II III IV V calit.medie
cls NB cls NB cls NB cls NB cls NB cls NB
Arabil 177.801 177.801 2.785 83 41.325 70 71.556 54 42.432 35 18.983 15 III 49
Păşune 93.440 93.440 3.045 82 13.766 67 30.682 54 27.813 34 18.134 16 III 43
Fâneaţă 74.791 74.791 1.518 85 3.336 67 16.968 50 32.995 33 19.974 14 IV 34
Livadă 3.470 3.470 1 81 20 65 3.035 55 199 29 215 15 III 51
Agricol 349.502 349.502 7.349 83 58.447 69 122.241 53 103.439 34 57.306 15 III 44
Neproductiv 1.080 - - - - - - - - - - - - -
Total 350.582
Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri de folosinţe în judeţul Suceava, (Sursa: D.A.D.R. Suceava)
106
Principalele restricţii ale calităţii solurilor
Deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solurilor, respectiv a capacităţii lor bioproductive, reprezintă restricţii
ale utilizării acestora determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de
acţiuni antropice, (agricole şi industriale). În multe cazuri, aceşti factori pot acţiona sinergic, având ca efect
scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora.
Pierderea stratului de sol fertil este o criză tăcută, un proces lent, care nu este perceput ca atare pe scară largă,
putând trece mult timp neobservat. Deşi eroziunea solului este un proces fizic, ea are numeroase consecinţe
economice, afectând productivitatea, creşterea economică, bunăstarea. Acolo unde eroziunea începe să depăşească
ritmul de formare a solului, stratul de sol fertil se subţiază şi, treptat, dispare cu desăvârşire.
Din datele furnizate de D.A.D.R. Suceava rezultă următoarele:
a) Exces de umiditate în sol : 181.986 ha.
În această categorie intră excesul de umiditate permanent (gleizarea) şi temporar (pseudogleizarea). Dintre arealele
cu exces de umiditate permanent remarcăm partea coborâtă a depresiunii Rădăuţi (Volovat, Rădăuţi, Horodnic,
Frătăuţii Vechi, parţial Vicovu de Sus, Grăniceşti), iar din cele cu exces de umiditate temporar bordura piemontană
a Obcinei Mari, cu luvosoluri tipice şi albice: Horodnic, Solca, Cacica, Baia, Boroaia, Marginea, Botoşana, Arbore,
Caşvana ; apoi în Podişul Dragomirnei : Siret, Muşeniţa, Calafindeşti, Bălcăuţi, Grămeşti, etc., dar şi în Podişul
Fălticenilor.
b) Eroziunea datorată acţiunii apei:
b’) eroziunea de suprafaţă – totalizează 58.945 ha. Include mai ales zone din podişul Fălticenilor : Dolhasca,
Vultureşti, Forăşti, Preuteşti, Dolheşti, dar şi în podişul Dragomirnei: Adâncata, Suceava, Bosanci, Salcea. În
aceste suprafeţe sunt incluse şi areale încadrate la eroziune slabă până la foarte puternică.
b’’) eroziunea de adâncime – se întinde pe 1.656 ha, în zona de podiş a judeţului Suceava, mai ales la Todireşti,
Udeşti, Vultureşti, Preuteşti, Liteni, Gălăneşti, Cornu Luncii. Se remarcă o predominare a terenurilor afectate de
eroziune în adâncime (ca şi cazul eroziunii în suprafaţă) în podişul Fălticenilor.
c) Alunecările de teren :
Ocupă 22.335 ha, în cadrul lor predominând alunecările stabilizate (18.949 ha), mai ales la Cacica, Botoşana,
Cajvana, Todireşti, şi în partea vestica a podişului Dragomirnei spre Valea Sucevei la Dărmaneşti şi în podişul
Fălticeni la Udeşti şi Fălticeni. Alunecările active (3.386 ha) sunt predominante în Podişul Fălticenilor (Preuteşti,
Radăşeni, Fălticeni, Forăşti) şi în Podişul Dragomirnei (Adâncata).
d) Compactarea solurilor :
Ocupă 29.658 ha, fenomenul fiind prezent în toate teritoriile comunale situate în zona de podiş colectivizată.
Fenomenul de tasare contribuie la reducerea producţiei prin micşorarea volumului util al porilor prezenţi în masa
solului, implicit reducându-se volumul de apa util plantelor şi accesibilitatea ei pentru consum. Fenomenul se
intâlneşte mai ales în Rădăuţi, Siret, Dorneşti, Drăguşeni, Grămeşti, Volovăţ, Vereşti, Grăniceşti, dar şi în alte zone
ale judeţului, în proporţii variabile.
e) Aciditate puternică şi moderată :
Se întâlneşte răspăndită pe aproximativ 247.456 ha, în toate zonele judeţului. Se remarcă zona montană, cu teritorii
ce au peste 80-90 % din suprafaţa afectată de acidifiere (Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului,
Breaza, Brodina, Broşteni, Cârlibaba, Dorna Arini, Frumosu, Izvoarele Sucevei, Iacobeni, Moldoviţa, Ostra,
Panăci, Pojorâta, etc), dar şi în zonele piemontane (Solca, Baia, Horodnic, Vicovu de Jos, Vadu Moldovei) ca şi în
cele de podiş (Ciprian Porumbescu, Preuteşti, Rădăşeni, etc.). Cea mai eficientă metodă de combatere este aplicarea
de amendamente precedate de efectuarea unor studii agrochimice care să fundamenteze aplicarea lor.
f) Inundabilitatea afectează o suprafaţă de 51.756 ha. Se pot deosebi 2 situaţii, şi anume inundabilitatea cauzată de
râurile mari ale judeţului (Suceava, Moldova, Siret) în luncile proprii, inundabilitate ce afectează de obicei soluri cu
un grad redus de fertilitate (litosoluri eutrice-prundice; aluviosoluri eutrice şi litice). Aceasta se poate reduce parţial
prin creşterea numărului de baraje pe râurile mari, cu scopul de a regulariza debitul cursurilor de apă precum şi
acolo unde se impune execuţia de diguri de protecţie pentru apărarea construcţiilor. În cea dea doua situaţie se află
râurile mici din zona piemontană de contact dintre podişul Dragomirnei şi Obcina Mare, râuri tributare mai ales
Sucevei, responsabile pentru calamităţile petrecute în ultimii 2 ani pe raza comunelor Arbore, Gura Humorului
(Voroneţ) şi Solca. Aici condiţiile de relief sunt cele care permit pe de o parte precipitaţii abundente într-un timp
foarte scurt, dar şi o scurgere foarte rapidă a apei din cauza pantei mari a terenului. Viiturile sunt mai bruşte şi mai
violente, impunându-se redimensionarea podeţelor precum şi evitarea locuirii în zonele afectate.
107
g) Volum edafic redus
Sunt solurile cu mult schelet din zona montană şi din luncile râurilor, care ocupă 16.058 ha. Nu se poate acţiona
asupra lor, singura măsură fiind folosirea lor ca păşuni şi fâneţe.
h) Deficit de elemente nutritive
Este una din marile probleme cu care se confruntă agricultura suceveană atât în zona de munte, dar şi în cea de
deal. Dacă problemele legate de aprovizionarea cu potasiu nu sunt semnificative (659 ha), legat de faptul că rocile
mamă ale solului sunt bogate în potasiu, în schimb pentru azot (145.784 ha) şi mai ales fosfor (287.357 ha), situaţia
este mult mai gravă, din cauza lipsei de fertilizanţi naturali şi artificiali, şi de amendamente. Se impune utilizarea
de îngrăşăminte chimice complexe.
Monitorizarea calităţii solului
În decursul anului 2003, Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava a procedat la recoltarea de probe
pedologice şi de plante, din 22 de situri de nivel I situate pe folosinţă agricolă pe teritoriul judeţului Suceava, într-o
reţea fixă de 16 x 16 km. Periodicitatea determinărilor este de 4 ani, prin acest monitoring urmărindu-se
supravegherea, evaluarea, prognoza, avertizarea şi intervenţia operativă cu privire la starea actuală a calităţii
solurilor.
Siturile de ordin I monitorizate de Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava sunt următoarele :
1014 Brodina, 1018 Vicovu de Jos, 1021 Rădăuţi, 1025 Grăniceşti, 1030 Zvorâştea, 1033 Moldoviţa, 1037 Vatra
Moldoviţei, 1042 Solca, 10048 Todireşti, 1051 Moldova Suliţa, 1053 Su0ceava, 1056 Sadova, 1058 Vereşti, 1061
Frumosu, 1078 Horodniceni, 1081 Pojorâta, 1083 Preuteşti, 1092 Stulpicani, 1107 Vatra Dornei, 1109 Boroaia,
1090 Dolhasca.
Zone critice sub aspectul degradării solurilor
Din datele furnizate de Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava rezultă că alunecările de teren din
judeţul Suceava ocupă 22.335 ha. În cadrul lor predomină alunecările stabilizate (18.949 ha), mai ales la Cacica,
Botoşana, Cajvana, Todireşti, şi în partea vestică a podişului Dragomirnei spre Valea Sucevei la Dărmaneşti şi în
podişul Fălticeni la Udeşti şi Fălticeni. Alunecările active (3.386 ha), sunt predominante în Podişul Fălticenilor
(Preuteşti, Radăşeni, Fălticeni, Forăşti) şi în Podişul Dragomirnei (Adâncata).
VIII.2. Sinteza situaţiilor de risc maxim produse la nivelul judeţului în perioada 2008-2010
Riscurile care au generat evenimente deosebite în perioada 2008-2010 şi care au fost gestionate - direct sau prin
funcţiile de sprijin repartizate - de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Bucovina” al Judeţului Suceava au fost
determinate de manifestarea riscurilor naturale (inundaţii, alunecări şi prăbuşiri de teren, fenomene meteorologice
periculoase, incendii de pădure), riscuri tehnologice (accidente chimice, incendii, accidente grave pe căi de
transport, eşecul utilităţilor publice) şi riscuri biologice (epidemii, pandemii, epizootii, zoonoze).
Elementele expuse riscurilor specifice şi care au vulnerabilizat unităţile administrativ-teritoriale din judeţ sunt:
populaţia, animalele, aşezările, proprietatea, activităţile social-economice şi resursele care asigură calitatea vieţii
(apă, aer, sol, hrană etc).
A. Inundaţiile
Cel mai semnificativ hazard natural manifestat pe teritoriul judeţului, caracterizat prin frecvenţă şi intensitate
crescute, prin aria de manifestare şi valoarea mare a pagubelor rezultate este reprezentat de inundaţii. Acestea sunt
generate de fenomenele meteorologice periculoase caracteristice acestui teritoriu: căderea de precipitaţii bogate
într-un interval scurt de timp şi scurgeri pe versanţi – primăvara şi vara şi topirea bruscă a zăpezii sau formarea
zăpoarelor pe unele cursuri de apă – iarna şi primăvara. În mod concret, elementul definitoriu al ultimilor ani este
creşterea gradului de torenţialitate al precipitaţiilor, îndeosebi în zona de podiş şi în zona piemontană, precum şi în
unităţile montane din partea de est, cu efecte directe asupra producerii viiturilor şi a inundaţiilor.
Fenomenele cel mai grave s-au manifestat în anii 2008 şi 2010, când viiturile din bazinul hidrografic Suceava au
avut un caracter catastrofal, iar propagarea acestora spre aval a determinat producerea unor debite istorice pe râurile
Moldova, Suceava şi Siret.
Inundaţiile catastrofale din anul 2008 au provocat - direct sau indirect - distrugeri importante, atât în domeniile
socio-economice cât şi la nivelul populaţiei şi mediului. Au fost afectate toate unităţile administrative din judeţ,
valoarea totală a pagubelor materiale ridicându-se 760.798.713 lei
În timpul viiturilor din anul 2008, trei persoane şi-au pierdut viaţa, prin înec, iar altele au fost rănite.
108
În lunile iunie - iulie 2009, ca urmare a precipitaţiilor abundente care au avut în general caracter de aversă, s-au
produs scurgeri de pe versanţi şi creşteri ale cursurilor de apă cu caracter torenţial. Precipitaţiile au fost însoţite de
descărcări electrice şi intensificări de vânt, însoţite de grindină cu dimensiuni mari, valoarea pagubelor ridicându-se
la suma de 1.699.926 lei.
Precipitaţiile căzute în intervalul 21 - 29 iunie 2010 au depășit semnificativ cantităţile medii lunare multianuale,
fiind comparabile cu cele măsurate în intervalul cu ploi abundente din iulie 2008. De data aceasta intensitatea
ploilor a fost mai mare în intervalele 21 - 24 şi 26 - 29 iunie 2010, ceea ce a determinat pe râul Siret şi pe afluenţii
săi de dreapta două serii de viituri. Valoarea pagubelor materiale a fost de 405.607.336 lei.
Inundaţiile generate de zăpoare şi de poduri de gheaţă.
În bazinul hidrografic al râului Bistriţa un factor important de risc pe timp de iarnă îl reprezintă inundaţiile
provocate de formarea unor structuri de gheaţă (năboi, zăpoare, poduri de gheaţă).
Riscurile specifice zăpoarelor sunt inundaţiile, care se produc în amonte (în spate) de barajele de gheaţă şi
distrugerile provocate în aval, prin forţa de izbire, după ce aceste baraje se rup. Zăpoarele se formează uneori şi pe
râurile din subbazinele hidrografice ale râurilor Neagră Şarului şi Neagră Broşteni datorită traversării versanţilor
sudici ale masivului Călimani de către masele de aer vestice. La cele menţionate mai trebuie adăugate şi influenţele
antropice în porţiuni de albie îngustate sau blocate artificial.
Ramele muntoase mai înalte care delimitează Depresiunea Dornelor favorizează numeroase inversiuni termice cu
diferenţe mari munte-vale, fapt ce conduce (iarna) la fenomene de îngheţ deosebit de intense. Pe râurile Dorna,
Teşna, Dornişoara şi chiar pe Bistriţa Aurie grosimea gheţii depăşeşte 50 - 60 cm şi chiar 1 m. Unele influenţe
vestice, mai calde şi mai umede pătrund iarna şi pe culoarele Bistriţei Aurii şi a Negrii Şarului formând şi pe aceste
râuri zăpoare (mai frecvente şi de amploare mai mare pe Bistriţa Aurie).
În intervalul 2008 - 2010 specialiştii Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Bucovina” au executat 11 misiuni
de distrugere pirotehnică a zăpoarelor.
Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava este unitatea de gospodărire a apelor la nivel județean subordonată
Direcției Apelor Siret, din cadrul Administrației Naționale Apele Române, care administrează următoarele lucrări
hidrotehnice:
- regularizări cursuri de apă – 137,925 km
- apărări de maluri – 20,225 km
- îndiguiri – 39,615 km
- acumulări – 5: Șomuz II Moara, Solca, Șerbăuți, Dragomirna și Baraj Mobil Mihoveni.
- obiective cadastrale pe cursuri de apă: 5.866.
Suprafața bazinului hidrografic administrat este de 8.553 kmp, iar lungimea rețelei hidrografice este de 3.092 km.
B. Alunecările de teren
În anul 2010 erau inventariate în judeţul Suceava 61 localităţi, zone şi puncte cu alunecări de teren care constituie
elemente de risc pentru populaţie şi infrastructura critică. Principalii factori ai declanşării şi evoluţiei alunecărilor
de teren de pe teritoriul judeţului Suceava sunt de ordin geologic (un substrat litologic argilos în alternanţă cu roci
friabile), morfologic (versanţi cu pante mai mari de 3-5%), climatic (precipitaţii medii anuale peste 500 mm) şi
antropic (utilizarea iraţională a terenurilor în general şi a versanţilor în special). Alunecările de teren, în diferite
stadii de evoluţie, active şi relativ stabilizate, afectează peste 30-40 % din suprafeţele de versant ale văilor ce
drenează Unitatea deluvială de podiş a judeţului şi, de asemenea, suprafeţe apreciabile din Unitatea montană,
carpatică şi subcarpatică.
Cele mai importante alunecări de teren, clasificate după nivelul de vulnerabilizare al localităţilor sunt:
I. Versantul drept al râului Suceava dispus între pâraiele Şcheia şi Cetăţii (cunoscut sub numele de
„Coasta Şeptilici"), reprezintă, din punct de vedere al intensităţii proceselor geomorfologice actuale, unul dintre
cele mai active areale cu alunecări de teren de pe teritoriul municipiului Suceava. Zona este afectată de alunecări
(în diferite stadii de evoluţie) pe o lungime de peste 2 km. Cu toate lucrările de stabilizare din ultima jumătate de
secol, pericolul declanşării unor noi deplasări de teren este încă mare, iar implicaţiile socio-economice sunt
importante. În acest perimetru sunt situate cartiere rezidenţiale cu infrastructura stradală aferentă, cu reţele de
telecomunicaţii, reţele de apă şi canalizare, reţele de distribuţie a energiei electrice, conducte de transport agent
termic, DN2 (str. Cernăuţi) şi DN29 (str. Unirii). Aceste căi de comunicaţii asigură legătura cartierelor centrale cu
zonele industrial-rezidenţiale Burdujeni şi Iţcani.
II. Alunecarea Teodoreni - Dealul Mănăstirii. Din anul 2006 s-a reactivat şi extins pe teritoriul
municipiului Suceava o alunecare de pe versantul stâng al râului Suceava, între Mănăstirea Teodoreni şi Staţia de
Transformare 110 KV, din cartierul Burdujeni.
109
Din punct de vedere geomorfologic arealul este situat în Podişul Dragomirnei (subunitate a Podişului Sucevei), în
nord-estul municipiului Suceava şi este încadrat în interfluviul Suceava-Siret, pe un nivel de terasă medie a râului
Suceava, relief de tip acumulativ şi de vârstă Pleistocen-Holocen. Dealul Mănăstirii se prezintă ca un platou,
asimilabil unei terase superioare a râului Suceava, cu căderi sudice uşoare şi medii. Acesta prezintă un profil
asimetric, cu pante line pe partea sa dreaptă şi pante foarte accentuate pe versantul stâng (zona alunecărilor).
Pentru înlăturarea riscurilor, în iulie 2008 au fost executate primele ridicări topografice în vederea demarării
lucrărilor de stabilizare. Alunecarea a evoluat rapid iar în luna octombrie, o echipă mixtă de specialişti, solicitată de
către autorităţile administraţiei publice locale a evaluat situaţia şi a propus luarea măsurilor de urgenţă pentru
executarea unor lucrări de remodelare, matarea fisurilor, terasarea fundului grabenului cu asigurarea de pante de
scurgere şi a unui strat protector impermeabil, construirea de drenuri, canale şi alte lucrări de preluare a apei
drenate prin foraje şi evacuarea la emisar.
III. Alunecarea de teren din comuna Brodina (28.07.2008).
Respectivul hazard geomorfologic s-a produs în versantul stâng al râului Suceava, la circa 200 m în amonte de
podul ce traversează râul şi la 350 m de centrul localităţii Brodina. Declanşarea alunecării a avut loc în data de
28.07.2008, ca urmare a precipitaţiilor abundente căzute în perioada 24-26.07.2008, precipitaţii care au înregistrat
un maxim de 120 l/m2. Ameninţarea suplimentară a curgerii noroioase şi a porţiunii de versant cu alunecare în blocuri
medii-mici o reprezintă blocarea râului Suceava, cu formarea temporară a unui lac de acumulare. Se estimează ca
alunecarea este încă activă (dar cu o viteză extrem de mică), în condiţii favorizate (precipitaţii abundente) crescând
pericolul măririi vitezei de alunecare.
IV. Alunecările de teren din comuna Straja (iulie 2008).
În comuna Straja s-au produs o suită de alunecări, dintre care cele mai grave sunt din zona numită „Poieni”
și din zona Deal Arșița.
V. Alunecările de teren din oraşul Frasin cartierul Bucşoaia (iunie 2010)
În urma precipitaţiilor de la finele lunii iunie 2010 s-a activat alunecarea de teren din cartierul Bucşoaia, din
perimetrul oraşului Frasin, fenomen care ameninţa 8 gospodării.
Măsurile urgente luate pentru oprirea alunecării s-au concretizat în săparea unor canale de evacuare a apei din masa
noroioasă care aluneca şi evacuarea parţială a apei din pârâu şi din circul de alunecare prin montarea unor tuburi
flexibile.
VI. Alunecările de teren din satul Voievodeasa, comuna Suceviţa (iunie 2010)
Dintre procesele geomorfologice care afectează zona menţionăm: procesele de alunecare (versanţii sunt acoperiţi
cu o scoarţă de alterare care formează deluviul de pantă); pluviodenudarea, care au ca rezultat eroziunea de
suprafaţă, efectele fiind diminuate de prezenţa vegetaţiei; eroziunea torenţială, manifestată intens pe versanţi în
perioada topirii zăpezilor şi a ploilor intense, apărând forme specifice (ogaşe, ravene, văi torenţiale etc);
solifluxiuni, care afectează o pătură superficială, cu caracter sezonier (îngheţ-dezgheţ); surpări şi rostogoliri;
eroziune fluvială în albia minoră. Alunecarea de la Voievodeasa (Dealul Rău) s-a produs la contactul dintre
cuaternar şi fundament. Corpul alunecării (argila tilloidă cuaternară) şi-a păstrat structura, apărând o fragmentare în
lambouri mari, care prin deplasare tind să se fărâmiţeze. Suprafaţa afectată de alunecări este destul de mare, la fel şi
extinderea pe pantă.
C. Incendiile
În anul 2008 la nivelul judeţului au avut loc 16 cazuri de incendii, însumând pagube de 3.420.000 lei şi rănirea a 8
persoane.
În anul 2009, cazurile de incendii raportate la nivelul judeţului au fost în număr de 24, însumând pagube de
4.016.000 lei. În cadrul incendiilor din 2009 au ars 4,3 ha de litieră pădure şi vegetaţie uscată.
În anul 2010, au fost înregistrate 8 cazuri de incendii, însumând pagube materiale de 990.000 lei, pierderea unei
vieţi umane şi rănirea unei persoane.
D. Riscurile tehnologice
Hazardele tehnologice care se pot manifesta pe teritoriul judeţului sunt: accidente chimice, incendii în masă,
accidente grave pe căile de transport şi eşecul utilităţilor publice. Ele sunt determinate atât de erori umane (prin
nerespectarea fluxului tehnologic, exploatarea defectuoasă a instalaţiilor, transportul, manipularea şi depozitarea
greşită materialelor şi substanţelor periculoase, nerespectarea normelor de prevenire, securitate şi protecţie) cât şi
de improvizaţii şi de uzura instalaţiilor, utilajelor, echipamentelor etc.
110
E. Accidentele chimice
1. Accidentul chimic de la Instalaţia de frig a Patinoarului artificial din municipiul Suceava
(24/25.04.2008).
2. Riscurile şi incidentele la iazurile şi haldele de decantare a sterilului rezultat în urma mineritului şi
activităţii de preparare a minereurilor.
Iazurile de decantare, precum şi depozitele de steril constituie o vulnerabilitate socială definitorie în ultimii ani. S-
a impus astfel proiectarea, finanţarea şi executarea unor lucrări ample de stabilizare şi ecologizare a perimetrelor
respective. Procesul de închidere şi ecologizare a perimetrului de la iazul Valea Tărnicioara se află în stadiu avansat
al lucrărilor.
Monitorizarea atentă, alături de analizarea şi evaluarea riscurilor la celelalte halde de steril din judeţ (Dealu Negru,
Valea Străjii, Poarta Veche, Pârâul Cailor, Tonegăreşti, Valea Putnei, etc) constituie activităţi permanente ale ISU
şi altor instituţii abilitate.
II. Accidente pe căi de transport
Pe căile de transport rutiere, au avut loc accidente de circulaţie grave (minim 4 răniţi sau minim 2 decedaţi):
o în anul 2008 – 4 accidente, care s-au soldat cu 2 persoane decedate și 14 persoane rănite;
o în anul 2009 – 5 accidente, cu 26 de victime;
o în anul 2010 – 6 accidente, cu 10 persoane decedate și 16 persoane rănite.
III. Riscul de explozie a muniţiei rămase neexplodată.
În perioada 2008-2010 au fost executate 170 de misiuni de asanare pirotehnică a muniţiei, 9 de distrugeri muniţie şi
8 de transport materiale explozive. Cantitatea de muniţie asanată şi distrusă este de 2286 bucăţi din care: 115
proiectile de artilerie de diferite calibre, 34 bombe de aruncător, 32 bombe de aviaţie, 244 grenade mână ofensive şi
defensive, 15 lovituri antitanc, 1.496 cartuşe de infanterie, 329 focoase de artilerie, 5 mine antitanc şi 16 corpuri
explozive.
F. Riscurile biologice
Riscurile biologice care s-au produs în perioada 2008-20010 pe teritoriul judeţului sunt epidemiile/pandemiile şi
epizootiile/zoonozele.
I. Epidemiile/pandemiile
Această categorie de riscuri a fost reprezentată prin manifestarea gripei cu tulpină de virus AH1N1. Fenomenul a
debutat la 02.11.2009 în urma confirmării a 3 cazuri la Câmpulung Moldovenesc. Evoluţia negativă a pandemiei la
nivelul judeţului, creşterea numărului de îmbolnăviri şi a deceselor au impus măsuri deosebite: instituirea carantinei la
unităţile spitaliceşti, distribuirea, prin grija fiecărei instituţii, a măştilor medicale de protecţie către personalul propriu
care asigură serviciile cu publicul, monitorizarea grupurilor de risc (elevi, studenţi, bolnavi cronici, turişti etc),
continuarea acţiunii de informare preventivă a populaţiei şi, în ultimă instanţă vaccinarea, cu prioritate a personalului
medical, elevilor şi angajaţilor MAI. Până la stingerea pandemiei, în luna martie 2010, în judeţul Suceava au fost
suspectate 489 de persoane, au fost confirmate 215 cazuri, au decedat 11 persoane şi au fost vindecate 204.
II. Epizootiile/zoonozele
În perioada analizată s-au primit de la DSVSA rapoarte de notificare a bolilor pentru 19 cazuri de rabie, 3 cazuri de
leucoză enzootică bovină, 4 cazuri de trichineloză şi 4 de anemie infecţioasă ecvină.
F. Situaţia centralizatoare a intervenţiilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al
judeţului Suceava în perioada 2008-2010
Tipul intervenţiei 2008 2009 2010 total
Total intervenţii, 2.493 1.987 2.715 7.195
din care:
Incendii 584 748 572 1.904
Inundaţii 406 39 487 932
SMURD 1.262 423 704 2.389
Alte situaţii de urgenţă-alte intervenţii 241 777 952 1.970
Transporturi periculoase
Monitorizarea transporturilor cu substanţe periculoase: 3.649 1.582 3.363 8.594
Sursa: Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Bucovina” al Judeţului Suceava
111
2008 2009 2010 total
Persoane salvate pe timpul situaţiilor de urgenţă 773 227 406 1.406
Persoane asistate medical 1.279 392 679 2.350
Animale salvate 1.196 377 562 2.135
Bunuri salvate pe timpul situaţiilor de urgenţă 164.000.000 323.000.000 122.000.000 609.000.000
Bunuri distruse pe timpul situaţiilor de urgenţă - mai puţin 25.000.000 12.215.000 7.500.000 44.625.000
pagubele pe timpul inundaţiilor
Sursa: Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Bucovina” al Judeţului Suceava
112
SECŢIUNEA B. ELABORAREA ANALIZEI SWOT A JUDEŢULUI SUCEAVA
CAPITOLUL I. JUDEŢUL SUCEAVA ÎN CONTEXT REGIONAL, NAŢIONAL ŞI

INTERNAŢIONAL
I.1. CONTEXTUL EUROPEAN, NAŢIONAL ŞI REGIONAL
I.1.1. CONTEXTUL EUROPEAN

A. POLITICA DE COEZIUNE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ
În urma evaluărilor politicilor implementate la nivel european în perioada 2000 – 2006, şi având în vedere
obiectivele Strategiei de la Lisabona, pentru perioada de programare 2007 – 2013 au fost stabilite 3 obiective :
 Obiectivul “Convergenţă” - acoperă regiunile care au PIB/locuitor sub 75% din
media UE. (Întreg teritoriul României se încadrează în acest obiectiv).
 Obiectivul “Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă”- vizează
regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul „Convergenţă”;
 Obiectivul “Cooperare teritorială europeană” – pentru regiuni, judeţe şi zone
transnaţionale.
Aceste trei obiective se vor realiza prin implementarea Politicii de Coeziune Economică şi Socială (PCES), care
reprezintă politica fundamentală a UE, fiindu-i alocată 1/3 din bugetul său şi urmăreşte:
 Reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială între statele membre/regiunile UE;
 Îmbunătăţirea funcţionării pieţei unice;
 Promovarea dezvoltării stabile şi durabile a UE.
Pentru perioada de programare 2007 – 2013, România este eligibilă doar pentru Obiectivul „Convergenţă” şi
“Cooperare teritorială europeană”.
B. POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ

Pentru atingerea obiectivelor comunitare specifice pentru zonele rurale, există politici complementare de
dezvoltare, cum sunt Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene (PAC) şi Politica Comună de Pescuit (PCP).
Regiunile rurale întâmpină şi în prezent dificultăţi specifice în ceea ce priveşte creşterea, ocuparea şi dezvoltarea
durabilă. Actuala perioadă de programare oferă în acest sens o oportunitate de a orienta sprijinul din partea noului
fond de dezvoltare rurală către aceste obiective, în concordanţă cu liniile directoare pentru dezvoltare durabilă şi
Agenda Lisabona relansată.
Pentru a face faţă acestor provocări, sunt necesare măsuri de asistenţă structurală şi teritorială.
Astfel a fost creat cadrul legal unic pentru finanţarea cheltuielilor aferente politicii agricole comune. Acest
regulament instituie două fonduri:
o Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);
o Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR).
Începând cu 1 ianuarie 2007, FEGA şi FEADR înlocuiesc Fondul European pentru Orientare şi Garantare Agricolă
(FEOGA), secţiunea Garantare şi respectiv Orientare. FEGA şi FEADR constituie împreună instrumentul financiar
unic al Politicii agricole comune (PAC).
FEGA intervine pentru susţinerea pieţelor agricole, iar FEADR finanţează programele de dezvoltare rurală.
FEADR finanţează, exclusiv în sistem de co-gestiune, programele de dezvoltare rurală. Corespunzător, există două
domenii (aşa-numiţii „piloni”) ai PAC:
 Pilonul 1- Politica de piaţă, urmăreşte realizarea obiectivelor PAC definite în Tratatul de la Roma, ca un
sistem complex de reguli şi mecanisme care reglementează producţia, comerţul şi prelucrarea produselor
agricole, grupate sintetic sub denumirea de organizaţii comune de piaţă. Pentru implementarea măsurilor
comune de reglementare a pieţelor, Comunitatea are la dispoziţie următoarele instrumente: preţurile,
intervenţia pe piaţă, ajutoarele financiare, cotele de producţie, protecţia vamală comună.
 Pilonul 2, al dezvoltării rurale, cuprinde măsuri structurale, care ţintesc dezvoltarea armonioasă a zonelor
rurale, sub câteva aspecte: social, al diversităţii activităţilor, al calităţii produselor, al protejării mediului
şi are drept obiectiv creşterea dinamismului economic al zonelor rurale, prin menţinerea dinamismului
113
social, agriculturii durabile şi asigurarea conservării şi îmbunătăţirii resurselor naturale, privind în mod
exclusiv zonele rurale şi periurbane.
Noua generaţie de strategii şi programe de dezvoltare rurală vor fi construite în jurul a patru axe prioritare, după
cum urmează:
• axa 1, privind îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier;
• axa 2, privind îmbunătăţirea mediului în zonele rurale;
• axa 3, privind calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale;
• axa 4, privind Leader.
Resursele destinate priorităţilor comunitare de dezvoltare rurală vor depinde de situaţia specifică, de punctele tari,
punctele slabe şi oportunităţile specifice fiecărei zone de programare.
C. POLITICI ORIZONTALE
Politicile orizontale ale Uniunii Europene sunt politicile referitoare la mediu / dezvoltare durabilă, societate
informaţională / inovaţie şi oportunităţi egale. În ultima perioadă, aceste politici sunt completate de alte aspecte
orizontale care privesc creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă, mai buna legiferare, multilingvismul şi
schimbările climatice.
Uniunea Europeană s-a implicat în protecţia mediului înconjurător abia în anii ’70, când problema a devenit de
interes mondial, primele măsuri fiind legate de ameliorarea calităţii vieţii, limitarea poluării, introducerea
principiului prevenirii poluării şi cel al raţionalizării resurselor naturale. La început aceste măsuri erau orizontale,
integrate în alte politici comunitare, abia în 1982 mediul devenind o politica de sine stătătoare.
Dezvoltarea Durabilă, adică o calitate mai bună a vieţii acum şi pentru generaţiile viitoare, integrează obiective
imediate şi pe termen lung, acţiuni locale şi globale, probleme economice şi de mediu, toate fiind inseparabile.
Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene îşi propune obiective şi acţiuni clare, legate de şapte priorităţi,
majoritatea de mediu: schimbarea climatică şi energia curată, transportul durabil, consumul şi producţia durabile,
conservarea şi managementul resurselor naturale, sănătatea publică, incluziunea socială, demografia şi migraţia,
sărăcia.
Problema schimbărilor climatice a căpătat amploare în ultimii ani din cauza efectelor generate de acestea:
creşterea temperaturii globale, seceta, inundaţiile, incendiile, nivelul ridicat al emisiilor de dioxid de carbon şi
necesitatea reducerii acestora etc. Consiliul European din martie 2007 a stabilit reducerea cu 20% a emisiilor de
gaze cu efect de seră până în 2020, faţă de nivelul acestora din 1990, reducerea consumului de enregie cu 20% şi un
prag minim de 20% pentru utilizarea energiilor regenerabile până în 2020 (20, 20, 20).
În cadrul societăţii informaţionale, tehnologiile informaţionale şi de comunicaţie (TIC) reprezintă un sector
major al activităţii economice, generând aproape 6% din PIB-ul Uniunii Europene. Deoarece acest sector este de o
importanţă vitală pentru creşterea eficienţei şi competitivităţii tuturor sectoarelor productive şi de prestări de
servicii, Uniunea Europeană urmăreşte să asigure accesul cetăţenilor şi întreprinderilor la o infrastructură de
comunicaţii şi la o gamă largă de servicii la standarde internaţionale şi puţin costisitoare. Fiecare cetăţean trebuie să
114
aibă cunoştinţele necesare pentru a trăi şi a munci în această nouă societate informaţională, Uniunea Europeană
punând un accent sporit pe educaţia pe tot parcursul vieţii, ca o componentă de bază a modelului social european.
Cercetarea, educaţia şi inovarea formează o structură indispensabilă pentru o economie dinamică, bazată pe
cunoaştere - triunghiul cunoaşterii. Institutul Tehnologic European va interconecta cele trei componente, rezultatele
obţinute din cercetare urmând să fie transpuse în activităţile comerciale.
Prevederile comunitare referitoare la oportunităţi egale / şanse egale / creştere economică şi ocupare a forţei de
muncă se regăsesc în Politica socială şi de ocupare a forţei de muncă, având două componente de bază: Strategia
Europeană pentru Ocupare şi Agenda Socială. În cadrul Strategiei Europene pentru Ocupare, statele membre adoptă
în comun linii directoare pentru ocupare, care vin în sprijinul politicilor naţionale de atingere a obiectivelor de
ocupare totală a forţei de muncă, de îmbunătăţire a calității şi productivității muncii şi de întărire a coeziunii sociale
şi teritoriale. Agenda Socială acoperă măsurile menite să creeze noi locuri de muncă, să lupte împotriva sărăciei şi
să promoveze egalitatea de şanse pentru toţi. Implementarea politicii sociale este susţinută de două agenţii
europene: Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă şi Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea
Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă.
Obiectivele politicii Uniunii Europene pentru o mai bună legiferare cuprind simplificarea şi îmbunătăţirea
reglementării existente, pentru a elabora mai bine legislaţia şi pentru a consolida respectarea şi eficacitatea
normelor, în baza principiului proporţionalităţii. În contextul Strategiei Lisabona revizuite, Comisia Europeană a
lansat o vastă strategie privind o mai bună legiferare pentru a asigura contribuţia cadrului comunitar de
reglementare la realizarea obiectivului de creştere economică şi ocupare a forţei de muncă, având în vedere şi
obiectivele sociale şi de mediu şi avantajele pentru cetăţeni şi pentru administraţiile naţionale. Strategia pentru o
mai bună legiferare are în vedere trei aspecte esenţiale:
o promovarea elaborării şi aplicării la nivelul Uniunii Europene a instrumentelor
necesare pentru o mai bună legiferare, în special simplificarea, reducerea sarcinilor
administrative şi evaluarea impactului;
o strânsă colaborare cu statele membre pentru a garanta că principiile care stau la
baza unei mai bune legiferări sunt aplicate în mod uniform de către toţi legislatorii
din Uniunea Europeană;
o un dialog constructiv consolidat între părţile interesate şi toţi legislatorii, atât la
nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivel naţional.
În ianuarie 2008, Comisia Europeană a prezentat cea de-a doua analiză strategică a programului O mai bună
legiferare în Uniunea Europeană, în care se arată că s-au înregistrat deja progrese reale şi considerabile şi sunt
prezentate planuri pentru a continua în această direcţie.
Alegerea Uniunii Europene de a adopta multilingvismul în mod oficial drept instrument de guvernare este unică în
lume. Pentru Uniunea Europeană, utilizarea limbilor cetăţenilor ei este unul dintre factorii care contribuie la
transparenţă, legitimitate şi eficienţă. Conform Tratatului de la Lisabona, semnat în decembrie 2007 de şefii de stat
sau de guvern ai statelor membre, Uniunea Europeană respectă bogăţia diversităţii sale culturale şi lingvistice şi
veghează la protejarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural european.
În cazul României, în pofida importanţei incontestabile a dimensiunii teritoriale, pentru succesul complet al
tranziţiei şi restructurării economice, în primii ani după 1989 nu s-a acordat atenţia corespunzătoare dimensiunii
regionale.
Abia în 1995, cu ocazia elaborării strategiei de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană, a trebuit să se
admită că luarea în considerare în mod explicit a problemelor regiunilor, a problemelor colectivităţilor locale,
reprezintă un element cheie pentru realismul şi coerenţa strategiei de dezvoltare la nivel naţional, numai astfel fiind
posibil să se depăşească decalajul dintre teorie şi practică în dezbaterile despre descentralizare, autonomie
administrativă locală pe de o parte şi cele despre integrarea europeană, cooperarea transfrontalieră, reţelele
teritoriale, pe de altă parte.
În România, conceptul care stă la baza politicii de dezvoltare regională a fost dezvoltat pe baza unor studii şi
analize elaborate la cererea Guvernului, prin programul PHARE, formulat în “Carta Verde a Dezvoltării Regionale
în România“.
Această nouă situaţie, a venit în întâmpinarea unor necesităţi reale ale colectivităţilor locale şi regionale din ţara
noastră şi poate fi caracterizată ca reprezentând un nou mod de abordare a dezvoltării, o abordare de jos în sus,
bazată pe iniţiativele, planurile şi programele de dezvoltare ale colectivităţlor locale şi regionale.
115
D. POLITICA EUROPEANĂ CU ORIZONT 2020
Strategia de Dezvoltare a Judeţului Suceava vizează orizontul 2020. În acest context, considerăm relevantă
cunoaşterea direcţiilor proritare de dezvoltare prevăzute la nivelul Uniunii Europene pentru perioada următoare de
programare, respectiv 2014 – 2020.
Europa trece printr-o perioadă de transformare. Criza a anulat ani de progrese economice şi sociale şi a pus în
evidenţă deficienţele structurale ale economiei Europei. Între timp, lumea evoluează rapid, iar provocările pe
termen lung (globalizarea, presiunea exercitată asupra resurselor, îmbătrânirea) se intensifică. UE trebuie să se
ocupe acum de propriul viitor. Europa poate reuşi dacă acţionează în mod colectiv, ca Uniune. Avem nevoie de o
strategie care să ne permită să ieşim din criză mai puternici şi care să transforme UE într-o economie inteligentă,
durabilă şi favorabilă incluziunii, caracterizată prin niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi
coeziune socială. Europa 2020 oferă o imagine de ansamblu a economiei sociale de piaţă a Europei pentru secolul
al XXI-lea.
Europa 2020 propune trei priorităţi care se susţin reciproc:
– creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;
– creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor,
mai ecologice şi mai competitive;
– creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă,
care să asigure coeziunea socială şi teritorială.
UE trebuie să definească direcţia în care vrea să evolueze până în anul 2020. În acest scop, Comisia propune
următoarele obiective principale pentru UE:
– 75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă;
– 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D);
– obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor
majorată la 30%, dacă există condiţii favorabile în acest sens);
– rata abandonului şcolar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% şi cel puţin 40% din generaţia tânără
ar trebui să aibă studii superioare;
– numărul persoanelor ameninţate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.
Aceste obiective sunt interconectate şi sunt cruciale pentru reuşita noastră generală. Pentru a garanta că fiecare stat
membru adaptează strategia Europa 2020 la situaţia sa specifică, Comisia propune ca aceste obiective ale UE să fie
transpuse în obiective şi traiectorii naţionale.
Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei priorităţi - o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii -
dar nu sunt exhaustive. Pentru a sprijini realizarea acestora, va fi necesară întreprinderea unei game largi de acţiuni
la nivelul naţional, al UE şi internaţional.
Comisia prezintă şapte iniţiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare:
1. „O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru şi accesul la finanţările pentru cercetare şi
inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse şi servicii care
creează creştere şi locuri de muncă;
2. „Tineretul în mişcare” pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi pentru a facilita intrarea
tinerilor pe piaţa muncii;
3. „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteză şi
pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digitală unică gospodăriilor şi întreprinderilor;
4. „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite decuplarea creşterii
economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon,
pentru a creşte utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor şi a
promova eficienţa energetică;
5. „O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, în special pentru
IMM-uri, şi a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide şi durabile în măsură să facă faţă concurenţei la
nivel mondial;
6. „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” pentru a moderniza pieţele muncii şi a oferi mai
multă autonomie cetăţenilor, prin dezvoltarea competenţelor acestora pe tot parcursul vieţii în vederea
creşterii ratei de participare pe piaţa muncii şi a unei mai bune corelări a cererii şi a ofertei în materie de forţă
de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională;
116
7. „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială şi teritorială, astfel încât
beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia
şi excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate.
Aceste şapte iniţiative emblematice vor angaja atât UE, cât şi statele membre. Instrumentele UE, în special piaţa
unică, ajutoarele financiare şi instrumentele de politică externă, vor fi mobilizate pentru eliminarea blocajelor şi
îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020. Ca prioritate imediată, Comisia identifică măsurile care trebuie
luate pentru a defini o strategie credibilă de ieşire din criză, pentru a continua reforma sistemului financiar, pentru a
asigura consolidarea bugetară pentru o creştere pe termen lung şi pentru a întări coordonarea în cadrul Uniunii
economice şi monetare.
Pentru a se obţine rezultate va fi nevoie de o guvernanţă economică mai puternică. Strategia Europa 2020 se va
sprijini pe doi piloni: abordarea tematică prezentată anterior, care combină priorităţile şi principalele obiective, şi
întocmirea unor rapoarte de ţară, permiţând statelor membre să îşi dezvolte propriile strategii de reîntoarcere la o
creştere economică durabilă şi la sustenabilitatea finanţelor publice. La nivelul UE se vor adopta orientări integrate
care să cuprindă domeniul de aplicare al priorităţilor şi obiectivelor UE. Fiecărui stat membru i se vor adresa
recomandări specifice.
E. FONDURILE EUROPENE DISPONIBILE
Fiecărei politici europene îi corespund anumite fonduri structurale şi/sau complementare. Această separare pe
politici specifice a Fondurilor cu acţiune structurală pentru perioada 2007 – 2013 a rezultat ca urmare a reformei
Politicii de Coeziune, necesară în condiţiile extinderii fără precedent a Uniunii Europene. În plus, pentru
simplificare şi pentru a susţine reforma Politicii Agricole Comune şi a Politicii Comune de Pescuit efectuată în
2002/2003, fondurile pentru agricultură şi pescuit au fost transferate către politicile aferente, nemaifiind încadrate
în Fondurile Structurale, dar funcţionând pe aceeaşi tipologie.
Obiectivele prioritare ale Fondurilor Structurale pentru perioada 2007 - 2013 sunt reglementate prin Regulamentul
Consiliului (EC) Nr. 1083/2006 din 11 Iulie 2006.
Obiectivul Convergenţă: promovează dezvoltarea şi ajustările structurale ale regiunilor care înregistreaza întârzieri
în dezvoltare.
Este finanţat prin FEDR, FSE, Fondul de Coeziune;
Acoperă zone NUTS nivel II (nivel-regiune), al caror PIB pe locuitor este sub 75% din media UE.
Obiectivul Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă: sprijină regiunile care nu sunt eligibile pentru
obiectivul Convergenţă.
Este finanţat de FEDR şi FSE;
Acoperă zonele NUTS nivel III (nivel-judeţ) sau mai mici, inclusiv zone cu schimbări socio-
economice în sectoarele industrial şi de servicii, zone rurale în declin, zone urbane în dificultate şi zone
dependente de pescuit.
Obiectivul Cooperare teritorială europeană: sprijină regiuni, judeţe şi zone transnaţionale.
Este finanţat de FEDR6
Acoperă zonele NUTS nivel III (nivel-judeţ) ce sunt graniţe interne ale UE, precum şi anumite
graniţe externe.
6
Pentru atingerea obiectivului de Cooperare Teritorială Europeană: transfer FEDR către Instrumentul European de Vecinatate
şi Parteneriat (ENPI sau IEVP) şi Instrumentul de Asistenţă pentru Pre-aderare (IPA);
117
Pentru o mai bună înţelegere a domeniilor de acţiune a acestor fonduri, ne propunem să prezentăm obiectivele
specifice care se doresc a fi atinse prin alocarea lor.
Regulile generale privind Fondurile Structurale şi de Coeziune sunt stabilite prin Regulamentul Consiliului Uniunii
Europene nr. 1083/2006 din iulie 2006, care defineşte regulile generale privind Fondul European pentru Dezvoltare
Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune.
Fondul European pentru Dezvoltare Regională este fond structural destinat promovării coeziunii economico-sociale
şi care are ca obiectiv înlăturarea dezechilibrelor prin dezvoltarea/conversia regiunilor. FEDR finanţează investiţiile
productive, investiţiile în infrastructura de transport, educaţie, sănătate, telecomunicaţii, energie, protecţia mediului,
întărirea parteneriatului public-privat. Este reglementat prin Regulamentul nr. 1080/2006 al Consiliului Uniunii
Europene şi al Parlamentului European.
Fondul Social European este fond structural, destinat prevenirii şi combaterii şomajului şi promovării integrării
sociale, sprijinind implementarea Strategiei Europene pentru Ocupare. FSE finanţează îmbunătăţirea
învăţământului profesional, a educaţiei, consilierii, politicilor active pe piaţa muncii pentru combaterea şomajului,
promovarea oportunităţilor egale, promovarea unei forţe de muncă flexibile. Este reglementat prin Regulamentul
nr. 1081/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului European.
Fondul de Coeziune este fond nestructural care oferă asistenţă în domeniul proiectelor majore de mediu şi reţelelor
transeuropene de transport. Activităţile eligibile pentru FC sunt cele care implică proiecte majore cu buget de peste
25 de milioane euro (în domeniul mediului) sau peste 50 de milioane euro (în domeniul transporturilor). Este
reglementat prin Regulamentul nr. 1084/2006 al Consiliului Uniunii Europene.
Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală este fond complementar, ce oferă asistenţă în domeniul dezvoltării
comunităţilor din mediul rural şi periurban. FEADR finanţează activităţi ce au ca scop creşterea competitivităţii
agricole şi forestiere, de management agricol şi de mediu, de îmbunătăţire a calităţii vieţii şi diversificarea
activităţilor economice în perimetrele ce variază de la zone rurale cu populaţie redusă până la zonele rurale
periurbane aflate în declin sub presiunea centrelor urbane.
Fondul European pentru Pescuit este fond complementar ce finanţează măsurile de asigurare a continuităţii
activităţilor de pescuit şi exploatare raţională, precum şi de protejare a resurselor de pescuit, dezvoltare de
întreprinderi viabile în sectorul piscicol, dezvoltare şi îmbunătăţire a calităţii vieţii din zonele dependente de
pescuit.
Între aceste fonduri există însă, în mod evident, sinergii şi complementarităţi, abordarea fiind prin excelenţă una
integrată. Astfel, în cazul dezvoltarii zonelor rurale, FSE, FEDR şi FC vor juca un rol important alături de fondul
principal destinat acestui sector – FEADR.
Principiile care stau la baza operaţionalizării Fondurilor Structurale ce au drept scop creşterea eficienţei comunitare
sunt:complementaritatea, parteneriatul, subsidiaritatea, adiţionalitatea, compatibilitatea, programarea, concentrarea.
Direcţiile strategice trasate de politicile europene mai sus menţionate constituie un cadru de lucru pe care toate
Statele Membre şi regiunile sunt sfătuite să-l folosească în elaborarea şi dezvoltarea programelor lor naţionale şi
regionale. Astfel, în procesul de elaborarea a documentelor strategice de dezvoltare la nivel naţional, regional,
judeţean şi local, orientările strategice relevante ale Uniunii Europene trebuie luate în calcul ca linii directoare
cărora trebuie să li se subscrie şi să li se alinieze orice măsură întreprinsă.
I.1.2. DOCUMENTE PROGRAMATICE PENTRU ALOCAREA FONDURILOR EUROPENE

A. DOCUMENTE STRATEGICE NAŢIONALE
Documentele strategice naţionale sunt documentele în baza cărora se vor distribui fondurile europene în intervalul
programatic 2007 – 2013. În vreme ce la nivel european Regulamentele Comunitare privind alocarea fondurilor
structurale şi de coeziune trasează baza legală de alocare a acestora, Statele Membre trebuie să îşi definitiveze
Programele Naţionale de Dezvoltare, Planurile Operaţionale Sectoriale şi Planurile Naţionale Strategice de
Dezvoltare Rurală în vederea stabilirii obiectivelor strategice, a axelor prioritare de acţiune şi a operaţiunilor
indicative pentru obţinerea fondurilor.
Fiecare Stat Membru stabileşte propriile obiective strategice de dezvoltare pentru a căror realizare se elaborează un
Plan Naţional de Dezvoltare (PND), în colaborare cu actorii economici şi sociali relevanţi.
Statul Membru şi Comisia Europeană discută asupra conţinutului Planului Naţional de Dezvoltare şi, pe baza
acestuia, definesc cea mai adecvată repartizare a fondurilor naţionale şi comunitare necesare implementării lui.
Documentul rezultat, în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor de coeziune, este Cadrul Naţional Strategic de
118
Referinţă (CNSR). Documentele similare pentru Agricultură şi Pescuit sunt Planul Naţional Strategic de Dezvoltare
Rurală, respectiv Planul Naţional Strategic pentru Pescuit şi Acvacultură.
Ca urmare a negocierilor, Comisia adoptă CNSR şi programele sale operaţionale regionale sau sectoriale (POS-uri),
în funcţie de concordanţa celor din urmă cu scopurile şi priorităţile PND şi ale Directivelor Strategice Comunitare
referitoare la coeziune.
Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013
PND 2007 - 2013 încearcă să reflecte cât mai fidel priorităţile stringente de dezvoltare ale României la nivel
naţional, regional şi local şi propune susţinerea acestora prin investiţii publice concentrate, alocate pe bază de
programe şi proiecte. Implementarea strategiei de dezvoltare prin utilizarea eficientă a fondurilor prevăzute, atât
interne, cât şi externe, va conduce, la orizontul anului 2013, la o Românie competitivă, dinamică şi prosperă,
integrată cu succes în Uniunea Europeană şi aflată pe un trend de dezvoltare rapidă şi durabilă.
OBIECTIVUL GLOBAL vizează: Reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică
între România şi Statele Membre ale Uniunii Europene.
Obiectivul global al PND, ce vizează reducerea disparităţilor de dezvoltare socio-economică faţă de Uniunea
Europeană, se sprijină pe trei obiective specifice:
• Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti
• Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază
• Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton.
În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice pentru perioada 2007 - 2013, măsurile şi acţiunile
avute în vedere sunt grupate în cadrul a şase priorităţi naţionale de dezvoltare:
1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere
2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport
3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului
4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea capacităţii
administrative
5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol
6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării
Eforturile comune ale statului român şi ale Uniunii Europene în domeniul politicii de coeziune sunt
concretizate în ceea ce se numeşte Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR). Fondurile structurale vor fi
alocate în baza priorităţilor din CNSR.
Cadrul Strategic Naţional de Referinţă
Scopul principal al Cadrului Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) este de a întări concentrarea strategică a
politicilor economice, de coeziune socială şi regionale ale României, precum şi de a stabili legăturile potrivite şi
corecte cu politicile Comisiei Europene, în principal cu Strategia de la Lisabona, care elaborează politici de
dezvoltare economică şi de creare de noi locuri de muncă.
Obiectivul CSNR : Reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele membre
UE, Reducerea disparităţilor faţă de UE prin generarea unei creşteri suplimentare de 10% a Produsului Intern
Brut până în 2015.
Programele Operaţionale pe care le va derula România în perioada 2007 – 2013 sunt structurate după cum urmează:
• Pentru obiectivul Convergenţă:

Programul Operaţional Regional (finanţat de FEDR)
Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (finanţat de FEDR)
Programul Operaţional Sectorial Mediu (finanţat de FEDR şi FC)
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (finanţat de FSE)
Programul Operaţional Sectorial Transport (finanţat de FEDR şi FC)
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Capacităţii Administrative (finanţat de FSE)
Programul Operaţional Sectorial Asistenţă Tehnică (finanţat de FEDR)
119
• Pentru obiectivul Cooperare Teritorială Europeană:
- cu alte State Membre:
Programul Operaţional România – Bulgaria (finanţat de FEDR)
Programul Operaţional România – Ungaria (finanţat de FEDR)
Programul Operaţional Transnaţional (SEE) (finanţat de FEDR)
Programul Operaţional Interregional (finanţat de FEDR), respectiv programele:
• INTERREG IV C
• URBACT II
• ESPON 2013
• INTERACT II
- cu State Nemembre: Programul de Cooperare Transfrontalieră cu Republica Moldova şi Ucraina (finanţat de
Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat - IEVP)
Programul de Cooperare Transnaţională în Zona Mării Negre (finanţat de Instrumentul European de Vecinătate
şi Parteneriat - IEVP)
Programul de Cooperare Transfrontalieră cu Serbia (finanţat de Instrumentul de Pre-Aderare - IPA)
B. PROGRAME OPERAŢIONALE
1. Programul Operaţional Regional (POR)
Obiectivul general constă în sprijinirea dezvoltării economice, sociale, echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor
din România, ţinând seama de nevoile şi resursele specifice ale acestora şi punând accentul pe polii urbani de
creştere, pe îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a infrastructurii de bază. Regiunile României, în special cele mai
puţin dezvoltate, ar putea deveni zone mai atractive în ceea ce priveşte locuirea, interesul turistic, investiţiile şi
piaţa forţei de muncă.
Obiectivul strategic al programului cuprinde:
• Crearea a 15 000 de noi locuri de muncă până la sfârşitul anului 2015.
• Reducerea disparităţilor dintre regiuni cu privire la PIB pe cap de locuitor în perioada 2007 - 2015.
Se preconizează că punerea în aplicare a acestui program va crea condiţii mai bune pentru dezvoltarea economică şi
socială echilibrată teritorial a tuturor regiunilor din România şi a polilor urbani de creştere care sprijină dezvoltarea.
2. Programul Operaţional Sectorial „Creşterea competitivităţii economice”
Obiectivul general îl constituie creşterea productivităţii societăţilor româneşti în conformitate cu principiile

dezvoltării durabile şi reducerea disparităţilor comparativ cu productivitatea medie a Uniunii Europene. Ţinta o
reprezintă o creştere anuală medie a PIB per salariat de aproximativ 5,5%. Aceasta va permite României să atingă
aproximativ 55% din productivitatea medie a UE până în 2015.
3. Programul Operaţional Sectorial de Mediu
Obiectivul global al programului îl reprezintă îmbunătăţirea nivelului de trai şi a mediului, insistând în special pe
respectarea legislaţiei europene în domeniul mediului.
4. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)
Obiectivul general al programului este dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității, prin corelarea
educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii și asigurarea de oportunități sporite pentru participarea
viitoare pe o piață a muncii modernă, flexibilă și inclusivă a 1.650.000 de persoane.
5. Programul Operaţional - Transport
Obiectivul principal în sectorul transporturilor este acela de a oferi o infrastructură dezvoltată în mod adecvat,
modernă şi durabilă, întreţinută în mod corespunzător, care să faciliteze o circulaţie sigură şi eficientă a persoanelor
şi a bunurilor la nivel naţional şi european şi care să contribuie în mod pozitiv şi semnificativ la dezvoltarea
economică a României.
6. Programul Operaţional pentru Asistenţă Tehnică
Obiectivul Programului Operaţional pentru Asistenţă Tehnică (PO AT) la nivel naţional constă în asigurarea
sprijinului pentru coordonarea şi implementarea fondurilor regionale în România, garantarea unui sistem fiabil de
120
management şi de monitorizare şi asigurarea unei transmiteri coordonate de mesaje generale referitoare la
instrumentele structurale. Toate aceste obiective se reflectă în absorbţia globală şi folosirea eficientă a intervenţiilor
instrumentelor structurale.
7. Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative
Obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la crearea unei administraţii publice mai eficiente şi mai
eficace în beneficiul socio-economic al societăţii româneşti.
8. Planul Naţional de Dezvoltare Rurală are ca obiectiv dezvoltarea competitivităţii economice a zonelor rurale,
conservând mediul şi accentuând prezenţa populaţiei.
Pornind de la această strategie sunt definite priorităţile de acţiune pentru politici şi programe naţionale destinate
dezvoltării rurale şi pentru sprijinul comunitar. Programele naţionale şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
finanţat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală intervin în mod complementar.
C. DOCUMENTELE CADRU DE IMPLEMENTARE

Documentele Cadru de Implementare sunt documente programatice naţionale elaborate pe baza Programelor
Operaţionale. Rolul Documentului Cadru de Implementare este de a detalia, pe domenii de intervenţie, cine sunt
beneficiarii proiectelor, care sunt activităţile eligibile, criteriile de eligibilitate şi selecţie a proiectelor, mărimea
alocărilor financiare, sistemul de implementare, monitorizare şi evaluare a programului.
Documentul Cadru de Implementare conţine informaţii necesare atât celor care implementează Programele
Operaţionale, precum şi beneficiarilor Programelor, adică cei care elaborează proiecte şi solicită finanţare pentru
aceste proiecte.
Documentul Cadru de Implementare este un document care poate fi folosit independent de Programul Operaţional
de care aparţine. Tocmai de aceea, el cuprinde un rezumat al strategiei şi obiectivelor Programului, pentru a
evidenţia legătura dintre cele două documente. Documentul cadru de Implemntare respectă întocmai strategia şi
obiectivele Programului, precum şi ale Cadrului Naţional Strategic de Referinţă 2007 - 2013.
D. INSTITUŢIILE CARE GESTIONEAZĂ IMPLEMENTAREA FONDURILOR STRUCTURALE ŞI DE
COEZIUNE
Pentru a putea înţelege ciclul de viaţă al unui proiect este necesar să facem câteva clarificări în ceea ce priveşte
organismele implicate în procesul de evaluare, selecţie şi implementare a proiectelor. Pentru fiecare program
operaţional, procedura este aproximativ aceeaşi, deoarece aceasta este concordantă cu prevederile Regulamentului
1083/2006 de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social
European şi Fondul de Coeziune, prevederi ce au fost prezentate în capitolul precedent.
Cu rol de exemplu, vom prezenta ciclul de viaţă al unui proiect, de la idee la implementare, precum şi organismele
implicate, pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice.
Structurile sistemului de implementare
Autoritatea de Management (AM) are responsabilitatea managementului, administrării şi implementării.
Comitetul de monitorizare
Comitetul de monitorizare este o structură la nivel naţional, bazată pe principiul parteneriatului şi fără statut legal.
Comitetul de monitorizare are un rol strategic şi decizional în vederea asigurării eficienţei şi calităţii în
implementarea POS CCE.
Organisme intermediare
Responsabilităţile Organismelor Intermediare sunt stabilite în acordurile de delegare dintre Autoritatea de
Management şi Organismul Intermediar în cauză.
Pentru unele operaţiuni, pot fi nominalizate şi alte structuri pentru implementare, de către Autoritatea de
Management, în consultare cu statul membru şi Organismele Intermediare.
Autoritatea de Certificare este înfiinţată în cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi are ca principală funcţie
certificarea cheltuielilor şi a cererilor de rambursare primite de la toate programele operaţionale, înainte ca acestea
să fie transmise la Comisia Europeană, conform art. 61 din Regulamentul 1083/2006.
Autoritatea de audit pentru toate programele operaţionale a fost desemnată ca structură asociată Curţii de Conturi.
Din punct de vedere operaţional, Autoritatea de audit este independentă atât faţă de toate Autorităţile de
Management, cât şi de Autoritatea de certificare.
121
I.1.3. CONTEXTUL REGIONAL
Regiunile de dezvoltare din România, în număr de opt, sunt “zone ce corespund unor grupări de judeţe, constituite
prin asocierea voluntară a acestora pe bază de convenţie semnată de reprezentanţii consiliilor judeţene şi, respectiv,
ai Consiliului General al Municipiului Bucureşti”. Ele constituie “cadrul de concepere, implementare şi evaluare a
politicilor de dezvoltare regională, precum şi de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu
reglementările europene emise de Eurostat pentru nivelul al doilea de clasificare teritorială, NUTS 2, existent în
Uniunea Europeană” (Legea 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările şi completările
ulterioare).
La nivel regional, s-au realizat strategii pentru fiecare din cele 8 regiuni ale României în vederea atingerii unui grad
comparabil de dezvoltare la nivelul acestora. Se urmăreşte, aşadar, prin strategiile regionale, echilibrarea situaţiilor
economice, sociale şi culturale în toate regiunile ţării.
Priorităţile, obiectivele şi liniile de intervenţie prioritare ale acestor strategii de dezvoltare regională sunt
concordante cu liniile directoare de nivel naţional şi european şi trebuie să integreze, de asemenea, şi priorităţile
strategice ale unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul regiunii. Acesta este principalul motiv pentru care
cunoaşterea strategiei regionale este relevantă în procesul de fundamentare a strategiei judeţene.
Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii Nord-Est 2007 - 2013
Aşadar, pentru judeţul Suceava, este relevant Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii Nord-Est, din care face
parte.
Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est (PDR Nord-Est) reprezintă cererea de finanţare a regiunii, fiind
instrumentul prin care regiunea îşi promovează priorităţile şi interesele în domeniul economic şi social,
reprezentând în acelaşi timp contribuţia regiunii la elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare şi a Programelor
Operaţionale.
În perioada martie 2004 - februarie 2005 a fost elaborat, în cadrul unui larg parteneriat regional, PDR Nord-Est
2007 - 2013, stabilit conform Hotărârii de Guvern 115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Naţional de
Dezvoltare.
Obiectivul general al Strategiei Regionale Nord-Est 2007 - 2013 este reducerea decalajului existent faţă de
regiunile dezvoltate ale României prin creşterea gradului de competitivitate şi atractivitate regională.
Direcţii strategice de dezvoltare
Strategia Regională Nord-Est 2007 - 2013 conţine priorităţi şi măsuri ce vor putea fi susţinute din instrumente
europene de finanţare prin Programul Operaţional Regional, Programe Operaţionale (Transport, Mediu, Creşterea
Competitivităţii Economice, Dezvoltarea Resurselor Umane, Dezvoltarea Capacităţii Administrative), Programul
Naţional pentru Dezvoltare Rurală, precum şi din alte surse de finanţare, având următoarele axe prioritare:
• Prioritatea 1 - Infrastructura şi mediul
• Prioritatea 2 - Sprijinirea afacerilor
• Prioritatea 3 - Turism
• Prioritatea 4 - Dezvoltare rurală
• Prioritatea 5 – Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale
Planul Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (PRAI) Nord-Est 2007
– 2013
Un alt document strategic regional esenţial este Planul Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea
Învăţământului Profesional şi Tehnic 2007 - 2013. PRAI Nord-Est reprezintă un document de anticipare timpurie
a cererii de forţă de muncă şi planificare a ofertei de educaţie şi formare profesională prin învăţământ profesional şi
tehnic în perspectiva anului 2013.
Obiectivul general al PRAI Nord-Est este dezvoltarea structurii ÎPT în concordanţă cu dinamica unei societăţi
bazate pe cunoaştere, cu tendinţele dezvoltării socio-economice din regiunea Nord-Est.
Obiectivele specifice sunt:
 Obiectiv 1: Adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei de formare profesională iniţială la cerinţele pieţei muncii
şi a opţiunilor elevilor.
 Obiectiv 2: Creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de calificare prin programe de formare
profesională continuă.
122
 Obiectiv 3: Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială
 Obiectiv 4: Dezvoltarea resurselor umane din sistemul ÎPT în vederea asigurării calităţii în formare
 Obiectiv 5: Dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare IPT, în vederea asigurării calităţii în formare
 Obiectiv 6: Modernizarea programelor de studiu ale universităţilor în acord cu cerinţele dezvoltării socio-
economice din regiunea Nord-Est
Planul Regional de Acţiune pentru Turism (PRAT) Nord-Est 2008 - 2013

Un alt document crucial pentru dezvoltarea Regiunii Nord-Est şi în special pentru dezvoltarea judeţului Suceava,
care este cel mai bogat din regiune în ceea ce priveşte potenţialul turistic, este Planul Regional de Acţiune pentru
Turism (PRAT) Nord-Est 2008 - 2013. Elaborarea PRAT Nord-Est reprezintă o etapă importantă în demersurile
prin care turismul poate deveni un domeniu de activitate economică dintre cele mai importante pentru Regiunea
Nord-Est, prin dezvoltarea căruia să se creeze noi locuri de muncă, să fie prezervate cele existente, să contribuie la
îmbunătăţirea performanţelor economice ale zonei şi la crearea unei imagini distinctive ca regiune turistică.
Obiectivul general al PRAT Nord-Est este dezvoltarea turistică durabilă, creşterea competitivităţii si atractivităţii
turistice a Regiunii Nord-Est prin valorificarea patrimoniului natural şi antropic şi creşterea calităţii produselor şi
serviciilor turistice.
Documentul stabileşte şi care sunt ţintele vizate în sectorul turistic la nivel regional, respectiv:
• Creşterea anuală a numărului de turişti străini şi români – minim 20% în 2013 faţă de 2006 (valoare de
referinţă în anul 2006 – 678.000 turişti);
• Creşterea duratei medii a sejurului în regiune – minim 10% în 2013 faţă de 2006 (valoare de referinţă în
anul 2006 – 2,36 nopţi/turist);
• Creşterea contribuţiei turismului la formarea PIB regional – minim 10% anual (valoare de referinţă în anul
2006 – hoteluri şi restaurante reprezintă 8,35% din PIB regional).
Direcţiile strategice de dezvoltare a turismului stabilite de PRAT Nord-Est sunt:

1. Creşterea atractivităţii turistice regionale prin modernizarea infrastructurii de turism
2. Dezvoltarea produselor turistice, îmbunătăţirea marketingului destinaţiei şi a sistemului de promovare
3. Creşterea competitivităţii structurilor turistice şi a serviciilor furnizate
4. Dezvoltarea resurselor umane în sectorul turistic
***
Aceste obiective, priorităţi şi/sau direcţii de dezvoltare strategice stabilite în cadrul documentelor strategice regionale
sus-menţionate conferă cadrul general de dezvoltare a judeţelor din regiune, acestea din urmă vizând în plus,
valorificarea potenţialului local şi judeţean şi asigurarea complementarităţii economico-sociale a zonei. Consiliul
Judeţean Suceava are în vedere priorităţile regionale şi propune o strategie de dezvoltare a judeţului conforma cu
acestea şi cu priorităţile stabilite la nivel naţional.
123
CAPITOLUL II. ANALIZA SWOT PE DOMENII
II.1. CADRUL NATURAL
Puncte tari Puncte slabe
 Existenţa pe teritoriul judeţului a 27 de arii naturale protejate.  Nevalorificarea la un nivel corespunzător a potenţialului natural.
 Potenţial turistic semnificativ.  Pădurile de molid din zona de munte sunt vulnerabile la doborâturile de vânt.
 Pe teritoriul judeţului Suceava se găsesc situri de importanţă comunitară, declarate prin La exploatarea pădurilor încă se folosesc tehnologii care degradează mediul.
Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964 din 13.12.2007, ca parte În zona de deal, datorită păşunatului excesiv, există terenuri degradate, în afara
integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000. fondului forestier, care trebuie împădurite.
 Valoarea mare a pădurilor din punct de vedere economic (specii valoaroase) şi ecologic.  Infrastructura insuficient dezvoltată pentru gestionarea ariilor naturale
 Existența unei rețele hidrografice bogate, având o densitate mai mare decât media pe țară, protejate.
ce poate fi valorificată prin dezvoltarea unor activităţi legate de pomicultură şi Regimul pluviometric favorizează inundaţii frecvente în zonă.
piscicultură
 Doar 35,8% din resursele totale de apă din judeţ sunt utilizabile.
 Existența pajiştilor şi fâneţelor favorizeză dezvoltarea sectorului zootehnic, mai ales în
zona de munte.
 Existenţa resurselor hidroenergetice.
 Existenţa unor importante resurse de subsol (sare, hidrocarburi).
 Existenţa izvoarelor minerale importante, atât din punct de vedere cantitativ cât şi
calitativ, şi a facilităţilor oferite de staţiunile balneo-climaterice.
Oportunităţi Ameninţări
 Adoptarea unor măsuri de extindere a fondului forestier prin împăduriri, ce conduc la Creşterea economică poate avea ca rezultat creşterea presiunii asupra
diminuarea efectelor deşertificării, degradării terenurilor agricole, eroziunii eoliene şi biodiversităţii.
pluviale.  Dispariţia unor specii de plante sau animale.
 O valorificare mai eficientă a resurselor locale: păduri de foioase şi răşinoase, izvoare de Dependenţa unei mari părţi a economiei judeţului de piaţa lemnului.
apă minerală şi termală, pământ fertil, pajişti şi fâneţe bogate, minereuri neferoase, argilă,
 Întârzierea adoptării documentelor vizând dezvoltarea teritoriului.
calcar, iazuri, lacuri, monumente naturale şi culturale, livezi etc.
 Grad scăzut de valorificare a oportunităților de cooperare transfrontalieră,
 Conservarea biodiversităţii reprezintă o temă de interes la nivel național și european.
comparabil cu potenţialul de colaborare.
 Accesul la finanțări europene alocate în baza programelor operaţionale regionale sau
sectoriale, dar și la cele alocate în baza programelor vizând cooperarea transfrontalieră
sau interregională.
124
II.2. ACTIVITĂŢILE ECONOMICE ȘI TURISMUL
 La nivelul judeţului Suceava, sectoarele de activitate cele mai semnificative din punct de vedere al cifrei de afaceri  Scăderea drastică a numărului de SRL-uri nou
realizate în cursul anului 2009 de către persoane juridice au fost comerţul cu amănuntul, cu o pondere de circa 16% înregistrate în mediul urban în anul 2010.
din totalul veniturilor obţinute de societăţile comerciale şi exploatarea şi prelucrarea lemnului, cu o pondere de  Deşi în anul 2007, creşterea reală a PIB la nivel
12%. judeţean era dublă (10,7%) faţă de creşterea
 Numărul de înmatriculări înregistrate la ORC Suceava, înregistrează o creştere de 18,17% în 2010 faţă de 2009. procentuală a aceluiaşi indicator la nivel regional
 Activitatea economică ce contribuia cel mai mult la valoarea adăugată brută a județului era atât în 2007, cât și în (5,4%), în anul 2008, pe fondul crizei economice,
2008, industria prelucrătoare (18,8% și respectiv 19,1%), urmată de agricultură, vânătoare, silvicultură, care în 2007 PIB-ul judeţului a scăzut drastic, înregistrând o
aducea un aport de 16,9% la valoarea adăgată brută a județului, fiind devansată în 2008 de tranzacțiile imobiliare, creştere negativă (-3,9%), mult sub media
închirieri și activități de servicii prestate în principal întreprinderilor (activitate care înregistra un aport de 15,1%). regiunii (3,6%). În anul 2009, decalajul se
adânceşte şi mai tare, PIB la nivel de judeţ
 Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor în judeţul Suceava a fost în 2009 de 3.292 euro (în creştere faţă de
atingând o scădere procentuală de -5%, în vreme
anul anterior), judeţul Suceava ocupând locul 3 în cadrul Regiunii Nord–Est, după judeţele Iaşi şi Bacău.
ce acelaşi indicator, dar la nivel regional,
 Suprafaţa agricolă mare - 349.494 ha (40,8% din suprafaţa totală a judeţului), din care 337.200 ha în proprietate înregistrează o creştere de 9,1%.
privată (96,4 %).
 Scăderea numărului întreprinderilor mari din
 Populaţia ocupată civilă în agricultură şi silvicultură reprezintă 45,42% din populaţia ocupată civilă a judeţului. judeţ în perioada 2007 – 2009 de la 23 la 8.
 Fondul forestier ocupă 53% din suprafaţa judeţului, reprezentând 6,7% din întregul potenţial silvic al României,  Suprafaţa totală cultivată în agricultura ecologică
județul Suceava ocupând din acest punct de vedere locul I pe ţară. în scădere în 2009 faţă de 2008.
 În luna decembrie 2010, în judeţul Suceava, indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune a
fost de 20,1% pe total structuri de primire turistică, faţă de 15,9% în luna decembrie 2009.
 Păstrarea meşteşugurilor şi a meseriilor tradiţionale.
 Creşterea gradului de dotare în agricultură: mărirea parcului de maşini, tractoare şi utilaje agricole în perioada 2008
– 2010 la nivelul judeţului.
 Evoluţia pozitivă a sectorului zootehnic în ultimii 3 ani la nivelul judeţului.
 Faţă de anul 2008, când în județ funcționau 233 structuri de primire turistică ce puneau la dispoziția turiștilor 7.029
de locuri, numărul şi capacitatea structurilor de cazare a crescut în 2010 la 245 de structuri de cazare cu o capacitate
existentă de 8.033 locuri.
 Prognoza realizată de Comisa Naţională de Prognoză pentru perioada 2011 - 2015 relevă o tendinţă favorabilă  Proceduri dificile de obţinere a avizelor (de ex.
pentru judeţul Suceava, creşterea reală a PIB/locuitor în euro estimându-se a fi mai mare decât media regiunii, iar mediu) de către societăţile comerciale.
rata şomajului mai mică decât media pe regiune.  Fenomenul globalizării / integrării poate
 Conform prognozelor CNP, în anul 2011 produsul intern brut pe locuitor va creşte cu aproximativ 5.9% faţă de anul marginaliza anumite sectoare ale economiei şi
2010. chiar să ducă la dispariţia acestora (ex. industria
 Prezenţa pe teritoriul judeţului Suceava a resurselor naturale, ce pot contribui la creşterea potenţialului economic textilă, industria uşoară, prelucrarea produselor
zonal. alimentare etc.).
 Accentuarea procesului de dezindustrializare.
125
 Cooperarea între agenţi economici şi formarea clusterelor industriale.  Capacitate redusă a gospodăriilor ţărăneşti şi a
 Existenţa programelor naţionale şi europene pentru susţinerea dezvoltării / inovării, cercetării şi transferului de fermelor de a concura cu produsele comunitare.
tehnologie.  Riscul delocalizarii unor sectoare industriale
 Creşterea gradului de utilizare a resurselor de energie regenerabilă duce la creştere economică şi introducerea de noi către locaţii externe (de ex. Republica Moldova şi
tehnologii. Ucraina), din cauza costurilor mai reduse;
 Cererea de produse agricole ecologice.  Concurenţa zonelor turistice cu oferte turistice
similare în alte regiuni sau ţări învecinate.
 Promovarea produselor alimentare locale, tradiţionale.
 Disfuncţionalităţi ale pieţei funciare şi de
 Creşterea numărului de investiţii străine care pot determina o creştere a competitivităţii prin transfer tehnologic şi
arendare.
inovare.
 Preluarea unor modele greşite de dezvoltare a
 Interesul crescut la nivel internaţional pentru promovarea turismului durabil.
locaţiilor cu destinaţii de vacanţă.
 Posibilitatea dezvoltării turismului de afaceri prin valorificarea centrelor de afaceri/expoziţionale existente.
 Nerealizarea unor proiecte de turism din cauza
 Interesul internaţional crescut pentru turismul cultural, balnear (inclusiv tratamentul de prevenţie – de tip dificultăţilor legate de proprietatea terenurilor din
wellness/spa), ecoturism, agroturism şi turism rural, de aventură. zonele cu potenţial turistic.
 Foarte bune perspective pentru a exploata zonele montane pe tot cursul anului prin drumeţie, echitaţie, alpinism,
sporturi extreme, schi.
 Existența Facultății de Turism în cadrul Universității „Ștefan cel Mare”.
II.3. POPULAŢIA ŞI REŢEAUA DE LOCALITĂŢI

 Distribuţia echilibrată a populaţiei, în funcţie de gen, în anul 2009  Evoluţie descendentă a grupei de vârstă tinere (0-14 ani) a populaţiei judeţului.
înregistrându-se 349.280 de bărbaţi şi 357.440 de femei.  După ce a crescut de la 1,2 (valoarea înregistrată în 2007) la 1,7 în 2008, sporul
 Trendul ascendent al populaţiei cu vârste cuprinse între 15 şi 59 de ani. natural a scăzut în anul 2009 la 1.
 Durata medie de viaţă la nivelul judeţului Suceava este în creştere, atingând  Spor natural negativ înregistrat în 2009 în mediul rural.
valoare de 74,26 ani în perioada 2007 – 2009.  Sold migratoriu intern negativ la nivelul judeţului în perioada de referinţă 2007 -
 Populaţia ocupată a judeţului Suceava deţine poziţia a 2-a cu 19,29 % din 2009.
totalul ocupării regiunii, după judeţul Iaşi.  Cel mai mare număr de şomeri se înregistrează în cadrul grupelor de vârstă tinere:
 Creşterea numărului de localităţi urbane (oraşe şi municipii), de la 8 la 16 şi 40-49 de ani (3.062, din care 1.297 – femei), sub 25 de ani (2.067, din care 997 –
scăderea numărului de sate, de la 396 la 379. femei) şi 30 – 39 de ani (2.056, din care 916 – femei).
 Dimensiunea medie a unei comune în judeţ este de 4.122 locuitori, mai mare  Din punct de vedere al numărului mediu de salariaţi, la nivelul anului 2009 judeţul
decât media pe ţară de 3.426 locuitori/comună. Suceava deţinea poziţia a 3-a din cele 6 judeţe ale regiunii Nord–Est cu o pondere de
 Judeţul Suceava se află pe locul doi pe ţară, deţinând 6,4% din numărul total al 17,14% din totalul ocupării regiunii, în scădere faţă de anii anteriori.
autorizaţiilor pentru clădiri rezidenţiale eliberate în luna decembrie 2010.  În ceea ce priveşte rata şomajului, judeţul Suceava se clasa pe locul 5 între judeţele
 Numărul locuinţelor este în creştere, ajungând în 2009 la 254.750, sporul fiind regiunii, înregistrând o rată de 8% în 2009, sub media regiunii de 8,6%, dar peste
de aproximativ 7.174 de locuinţe faţă de numărul înregistrat în anul 2007. media naţională de 7,8%.
126
 De asemenea, câştigul mediu net pe salariat în 2009 era de 1.117 lei/salariat, clasând
judeţul pe penultimul loc în regiune, media regională ridicându-se la 1.206
lei/salariat, în vreme ce media naţională era de 1.361 lei/salariat.
 Numărul autorizațiilor de construcții emise la nivelul județului Suceava a avut o
evoluție descendentă în perioada analizată, cu o ușoară scădere înregistrată la nivelul
anului 2008 (când au fost emise 4.886 autorizații de construire) față de anul 2007
(când numărul autorizațiilor a fost de 5.178), urmată de o scădere importantă de
aproximativ 33%, ajungând la 3.270 autorizații emise în 2009.
 Conform prognozelor CNP, după o scădere a populaţiei ocupate civile în anul  Condiţiile economice, lipsa serviciilor medicale, în special în zonele rurale, conduc
2010 la 232,2 mii persoane, începând cu 2011 judeţul va înregistra creşteri la scăderea ratei natalităţii.
uşoare, în anul 2014 judeţul se va regăsi pe acelaşi loc 2 în cadrul regiunii.  Creşterea indicelui de îmbătrânire demografică.
 Prognozele CNP arată că numărul mediu de salariaţi în perioada 2011 – 2014 va  Scăderea numărului de specialişti din diverse domenii cauzat de migrarea forţei de
fi de asemenea în creştere, de 0,3 – 0,4% anual (asemănătoare celei la nivel de muncă cu nivel de educatie ridicat în afara ţării sau către alte regiuni.
regiune).
 Motivaţie scăzută în rândul tinerilor de a participa la programe de formare
 Reducerea şomajului prin adaptarea învăţământului şi instruirii profesionale la profesională.
necesităţile pieţei muncii.
 Repartiţia echilibrată a centrelor urbane pe teritoriul judeţului.
 Existenţa Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, cu
axele sale prioritare privind alocarea fondurilor europene pentru activităţi din
domeniul resurselor umane.
II.4. AMENAJAREA TERITORIULUI

 Existenţa a două drumuri europene: E 85 Bucureşti - Suceava - Cernăuţi şi E  Din totalul de 1.136,424 km care reprezintă lungimea drumurilor judeţene, 32,20%
58 Halmeu - Suceava – Sculeni. reprezintă drumuri pietruite şi de pământ.
 Reţeaua rutieră acoperă în mod echilibrat teritoriul judeţului.  Din totalul de 906,787 km care reprezintă lungimea drumurilor comunale, 83,40%
 Localizarea judeţului Suceava la frontiera estică a UE şi posibilitatea reprezintă drumuri pietruite şi de pământ.
interconectării sistemelor de transport europene cu celelalte state vecine.  Densitatea reţelei de drumuri publice de 29,5 km la 100 kmp teritoriu plasează judeţul
 Existenţa unei reţele de căi ferate ce asigură legătura cu restul ţării. Suceava sub nivelul densităţii înregistrat pe ţară, de 34,3 km la 100 kmp.
 Existenţa Aeroportului Internaţional „Ştefan cel Mare” Suceava, care în anul  Numai 40,3% din localitățile județului (respectiv 46, din care 14 erau municipii şi
2010 comparativ cu anul 2009, a înregistrat o creştere de 6,19%, la pasageri oraşe) beneficiau în anul 2009 de sistem centralizat de distribuţie a apei potabile.
procesaţi, ceea ce a condus la o creştere a veniturilor proprii cu 21,86%, în  Numai 29,8% din localitățile județului (respectiv 34 de localităţi) dispuneau în anul
anul 2010 faţă de anul 2009. 2009 de reţele de canalizare.
 Gradul de racordare la energia electrică este de 98,70%.  În ceea ce priveşte reţeaua de alimentare cu apă (aducţiune şi distribuţie), la nivelul
127
judeţului există 1.100,18 km, se află în execuţie alţi 816,22 km şi mai sunt necesari
încă 2.430,11 km pentru a acoperi întregul judeţ.
 Nicio comună din judeţul Suceava nu dispune de reţele de distribuţie pentru energie
termică.
 În ceea ce priveşte reţeaua de canalizare a judeţului, în prezent există 550,93 km, sunt
în execuţie alţi 488,36 km şi mai sunt necesari încă 2.502,40 km.
 Necesarul de staţii de epurare este de 96 la nivelul judeţului, din care numai 16 sunt în
funcţiune.
 În judeţ funcționează numai 27 de staţii de tratare a apei potabile, în condițiile în care
sunt necesare 97.
 Reţele de alimentare cu gaz există numai în 6 localităţi urbane şi în 10 localităţi
rurale.
 Lipsa unor depozite de deşeuri zonale corespunzătoare şi a unor staţii de transfer.
 În anul 2009, numai 76,43% din populaţia judeţului a beneficiat de servicii de
salubrizare, cu preponderenţă în zonele urbane. Acoperirea serviciilor de salubrizare a
fost de 83,33% în mediul urban şi de 71,27% în mediul rural.
 Existenţa fondurilor europene pentru modernizarea infrastructurii  Deplasarea traficului de pe sectorul transportului feroviar spre cel rutier.
transportului aerian prin Programul Operaţional Sectorial de Transport 2007 –  Alocarea de resurse reduse sistemelor de transport rutier şi feroviar.
2013.
 Diminuarea volumului transportului de călători şi marfă.
 Existența programelor de dezvoltare a reţelei naţionale de căi ferate, conform
 Uzura şi degradarea reţelelor de drumuri naţionale şi judeţene din localităţi.
Strategiei de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare din România – perioada
2001 – 2010, elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate S.A.  Reducerea investiţiilor publice în infrastructură ca urmare a crizei economico-
financiare.
 Crearea de staţii intermodale de transport (aerian – rutier – feroviar).
 Risc permanent de degradare a factorilor de mediu, ca urmare a numărului mic de
 Existenţa programelor guvernamentale de susţinere a unor investiţii în
localităţi cu instalaţii centralizate de alimentare cu apă şi canalizare şi cu sisteme de
domeniul reabilitării şi extinderii reţelelor de apă, canalizare şi epurare a
management integrat al deşeurilor.
apelor uzate.
 Localităţile care au alimentare cu apă în sistem centralizat, dar nu au sistem de
 Extinderea şi modernizarea serviciilor publice de alimentare cu apă, canalizare
canalizare şi epurare al apelor uzate sunt un factor major de presiune asupra mediului.
şi epurare a apelor uzate răspunde cerinţelor cuprinse în directivele europene.
 Lipsa unor intervenţii prompte în vederea echipării cu sisteme centralizate de apă şi
 Implementarea Proiectului “Sistem de management integrat al deşeurilor în
canalizare poate duce la depopularea spaţiului rural.
judeţul Suceava”.
 Slaba gestionare a deşeurilor poate genera efecte negative asupra stării de sănătate a
Posibilitatea dezvoltării unor tehnologii performante în domeniul de
populaţiei.
gestionare a deşeurilor şi de reciclare a acestora.
128
II.5. INFRASTRUCTURA DE SUSŢINERE A ACTIVITĂŢILOR ECONOMICO - SOCIALE
 Existența stațiunilor de cercetare pomicolă, agricolă și silvică, precum și a Băncii de  Gradul încă redus de utilizare a sistemului de comunicare on-line şi a
Gene pentru Agricultură din Suceava – unică în Europa. internetului în cadrul autorităţilor publice locale din judeţ.
 Potențial de dezvoltare a industriei de procesare a fructelor de pădure, a ciupercilor și  Dotarea slabă a unor autorităţi ale administraţiei publice locale, în special în
a plantelor medicinale. mediul rural.
 Existenţa instituţiilor şi a infrastructurii necesare furnizării serviciilor publice în
judeţul Suceava
 Existenţa a 7 Grupuri de Acţiune Locală constituite la nivelul judeţului Suceava.
 Existenţa în judeţ a Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, recunoscută de către
CNSIS ca centru de cercetare.
 Interesul autorităţilor administraţiei publice locale din judeţ pentru asigurarea
transparenţei proceselor de luare a deciziei.
 Interesul crescut al autorităţilor administraţiei publice locale din judeţ pentru
tehnologiile informaţiilor şi comunicării şi societatea informaţională.
 Implicarea activă a factorilor de decizie în aplicarea politicilor şi a planurilor de
acţiune economico-socială şi sectoriale.
 Judeţul Suceava se află pe locul 2 după judeţul Iaşi în ceea ce priveşte contribuţia la
cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare ale Regiunii Nord-Est.
 O mai bună colaborare între instituţiile locale din domeniul asistenţei sociale,  Insuficienţa resurselor financiare pentru realizarea unor proiecte la nivel
serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ONG-urile de profil. judeţean şi cofinanţarea unor proiecte din fonduri UE.
 Încurajarea parteneriatelor de tip public-privat în vederea înfiinţării de servicii  Slaba identificare a unor surse suplimentare de finanţare, în condiţii de
alternative. sustenabilitate, pentru realizarea unor proiecte şi programe de anvergură, în
 Existenţa fondurilor europene pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi serviciilor special în domeniile infrastructurii, energiei, protecţiei mediului, siguranţei
publice. alimentare, educaţiei, sănătăţii şi serviciilor sociale.
 Dezvoltarea unor parteneriate de tip public-privat în vederea promovării obiectivelor  În ceea ce priveşte repartiţia cheltuielilor de cercetare-dezvoltare pe regiuni,
turistice din judeţ. se remarcă trendul descendent al ponderii cheltuielilor efectuate în Regiunea
Nord-Est în totalul naţional de la 7,51% în anul 2007 la 6,70% în anul 2009.
 Situarea judeţului în Regiunea Nord-Est, regiune care se situează pe locul 2 în ţară ca
De asemenea, Regiunea Nord-Est se situează constant în ultimii 3 ani pe
număr de cercetători, după Bucureşti-Ilfov.
locul 4 în clasamentul regiunilor de dezvoltare, în ceea ce priveşte valoarea
 Cadrul legal adecvat pentru managementul proiectelor. cheltuielilor totale din activitatea de cercetare-dezvoltare, contribuind la
cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare la nivel naţional cu o
pondere de 6,70% în anul 2009.
129
II.6. SISTEMUL DE EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT. CULTURA
 Populaţia şcolară a înregistrat o creştere în ultimii 3 ani pentru ciclurile liceal,  Infrastructura şcolară insuficient asigurată pentru toate unităţile şcolare (lipsa
postliceal şi pentru școlile de arte și meserii. totală de dotare cu săli de sport, laboratoare, ternuri de sport amenajate,
 Se constată o creştere a gradului de cuprindere în învăţământ în anul şcolar 2009 – racordare corespunzătoare la utilităţi, în unele unităţi aflate cu precădere în
2010 (când gradul de cuprindere era de 94,19%) faţă de anul şcolar 2008 – 2009 (când mediul rural)
gradul de cuprindere era de 91,37%).  Numărul elevilor din învăţământul special a crescut cu 11,96% în anul şcolar
 Rata de promovabilitate la testele naţionale a crescut constant în anii analizaţi, de la 2009 – 2010 faţă de anul 2008 – 2009; în ceea ce priveşte numărul cadrelor
77,88% în anul şcolar 2007 – 2008, la 80,76% în anul următor, pentru ca în anul didactice antrenate în învăţământul special, acesta a avut o evoluţie inversă,
şcolar 2009 – 2010 să ajungă la 84,87%, ceea ce situează judeţul pe un loc fruntaş la scăzând de la 513 în 2008 -2009, la 468 în anul şcolar 2009 - 2010.
nivel naţional.  Rata de promovabilitate la examenul de bacalaureat a scăzut constant în anii
 În cazul învățământului preșcolar, școlar, gimnazial, liceal și postliceal, populația analizaţi, de la 95,84% în anul şcolar 2007 – 2008, la 91,73% în anul următor,
școlară înregistrează o creștere în anul 2009 - 2010 față de anul 2008 – 2009. pentru ca în anul şcolar 2009 – 2010 să ajungă la 78,24%.
 Numărul mare al programelor educative şi extraşcolare derulate de Inspectoratul  Din cele 188 de aşezăminte culturale ale judeţului, numai 51,59% sunt în stare
Școlar Județean Suceava şi unităţile şcolare din județ, având ca efecte o raportare bună sau funcţionale.
pozitivă a elevilor la mediul social.
 Numărul abandonurilor şcolare a scăzut per total în perioada analizată (2007 – 2010).
 Rezultate foarte bune obţinute de elevii judeţului Suceava la concursuri şcolare şi
extra-şcolare, naţionale şi internaţionale.
 Existența Universității ”Ştefan cel Mare” Suceava care a obţinut în urma evaluării
ARACIS calificativul „grad de încredere ridicat” și care, prin intermediul celor 9
facultăți, asigură pregătirea superioară a forței de muncă.
 Judeţul beneficiază de existenţa a numeroase monumente istorice de importanţă
locală, naţională şi internaţională (atestate UNESCO).
 Preocuparea permanentă din partea managerilor instituţiilor culturale din judeţ pentru
asigurarea unei agende cu evenimente culturale.
 Fondul de carte bogat la nivelul judeţului.
 Oferta culturală diversificată: festivaluri, spectacole de teatru, concerte, expoziţii,
concursuri sportive, obiceiuri şi tradiţii.
 Existenţa unui tezaur etnografic şi folcloric de mare originalitate cu un calendar bogat
de târguri tradiţionale şi manifestări folclorice pe tot parcursul anului.
 Alinierea ofertei de învăţământ cu cerinţele de pe piaţa muncii.  Resurse bugetare insuficiente pentru asigurarea funcţionării unităţilor şcolare.
 Existenţa programelor de finanţare naţionale şi internaţionale, altele decât cele din  Sistemul inconsistent de repartizare a fondurilor în funcţie de costul standard
Fondurile Structurale, disponibile pentru dezvoltarea sectorului cultural. per elev.
 Valorificarea relațiilor internaționale ale Universității ”Ştefan cel Mare” Suceava cu  Abandonul şcolar şi frecvenţa redusă a elevilor din motive financiare şi din
130
universităţi de prestigiu din spaţiul european, în sensul dezvoltării unor programe de lipsa perspectivelor pe piaţa muncii.
schimb de know-how în vederea alinierii cerințelor de pe piața muncii cu oferta  Migraţia cadrelor didactice spre medii de viaţă mai avantajoase (urban, alte
educațională. ţări).
 Poziţionarea favorabilă pentru includerea în circuite turistice.  Abandonarea unor monumente sau obiective de patrimoniu cultural de către
 Încurajarea turismului cultural şi religios. autorităţile locale, proprietarii şi administratorii acestora (persoane fizice şi
 Restaurarea/renovarea/reabilitarea obiectivelor turistice aferente patrimoniului juridice, clerul).
cultural-istoric şi valorificarea turistică a acestora.  Degradarea patrimoniului arhitectural rural prin depopularea localităților și a
 Existența programelor naţionale de reabilitare, modernizare şi dotare a aşezămintelor comunităților rurale.
culturale, din mediul rural şi mic urban  Lipsa de control asupra noilor construcţii ce alterează mediul tradiţional şi
lipsa documentaţiilor de urbanism cu reglementări de intervenţie în zonele
istorice protejate, aflate în sarcina autorităţilor publice locale.
 Scăderea alocaţiilor bugetare şi, implicit, a posibilităţilor de finanţare.
 Interesul scăzut al mass-mediei pentru evenimentele culturale.
 Scăderea interesului privind colaborarea cu ministere ale culturii din ţările cu
tradiţie în protejarea patrimoniului sau alte organizaţii internaţionale pentru
facilitarea schimburilor între specialişti - cursuri, masterate, doctorate etc.
 Tendinţa ca falsul istoric şi kitsch-ul să ia locul valorilor autentice.
II.7. SĂNĂTATEA ŞI ASISTENŢA SOCIALĂ

 Creşterea numărului medicilor şi al stomatologilor în perioada 2007 - 2009 de la 808 de  Scăderea numărului personalului sanitar mediu în perioada 2007 – 2009 de
medici şi 145 de farmacişti la 817 de medici şi 158 de farmacişti. la 2.642 la 2.549.
 În perioada 2007 – 2009, numărul paturilor în spitale a crescut de la 3.276 la 3.295.  Dotare necorespunzătoare a unităţilor sanitare din mediul rural şi mic urban.
 Scăderea numărului copiilor cu dizabilităţi în judeţul Suceava în perioada 2008 – 2010  Scăderea numărului asistenţilor maternali în judeţul Suceava în perioada
de la 2.470 la 2.127. 2008 – 2010 de la 523 la 474.
 Creşterea numărului asistenţilor sociali din subordinea DGASPC Suceava de la 51 în  Creşterea numărului persoanelor adulte înregistrate cu dizabilităţi la nivelul
2008 la 62 în 2010. judeţului Suceava de la 16.233 în 2008 la 17.717 în 2010.
 Existenţa ONG-urilor implicate în activităţi sociale la nivelul judeţului Suceava.
 Programe de finanţare pentru asistenţa socială (POR, programe naţionale).  Subfinanţarea, ca urmare a descentralizării administrative.
 Programe de finanţare pentru sănătate (POR, programe naţionale).  Suspendarea / întreruperea / diminuarea unor programe naţionale de
 Reglementările Ministerului Sănătăţii care creează posibilitatea dotării cu aparatură finanţare ca urmare a crizei economice mondiale.
performantă a unităţilor ambulatorii de specialitate.  Degradarea şi închiderea unor unităţi medicale din cauza lipsei fondurilor şi
 Legislaţia privind cabinetele medicale şi posibilitatea modernizării acestora. a managementului defectuos.
131
 Reabilitarea dispensarelor medicale comunale constituie o premisă în vederea  Migraţia cadrelor medicale cu pregătire superioară şi medie în afara
îmbunătățirii accesului la servicii sanitare de calitate in mediul rural. judeţului/a ţării.
 Insuficienta motivare financiară a personalului medical.
II.8. PROTECŢIA MEDIULUI

 Existenţa resurselor necesare de apă potabilă în majoritatea localităţilor, atât din  Inexistenţa sistemelor centralizate de alimentare cu apă în majoritatea comunităţilor
punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. rurale şi în unele zone urbane periferice.
 Existenţa structurilor instituţionale de bază pentru protecţia mediului.  Procentul scăzut al apelor de suprafaţă de calitate superioară.
 Implementarea programelor de dezvoltare, privind managementul integrat al  Neasigurarea fondurilor necesare pentru lucrările de conservare, închidere şi
resurselor de apă şi managementul integrat al deşeurilor. ecologizare a siturilor miniere, în special a iazurilor de decantare steril uzinal ce au
 Restrângerea activităţii marilor poluatori industriali şi începerea înlocuirii deservit uzinele de preparare substanţe minerale utile Târniţa, Călimani, Fundu
treptate a acestora cu IMM-uri (flexibilitate şi adaptabilitate mai mare la Moldovei şi Iacobeni conduc la producerea sau iminenţa producerii de poluări
cerinţele de mediu). accidentale.
 Utilizarea la scară redusă a pesticidelor şi îngrăşămintelor, cu efecte favorabile  Slabă receptivitate a populaţiei din mediul rural privind colectarea corespunzătoare a
asupra dezvoltării unei agriculturi ecologice. deşeurilor şi achitarea tarifelor pentru serviciul de salubritate prestat.
 Monitorizarea şi evaluarea permanentă a factorilor de mediu.  Nivelul redus al colectării selective a deşeurilor, al reciclării şi valorificării acestora.
 Varietatea şi bogăţia biodiversităţii.  Slaba conştientizare a populaţiei şi a agenţilor economici privind importanţa ariilor
protejate.
 Implicarea activă a factorilor de decizie în aplicarea politicilor şi a planurilor de
acţiune pentru protecţia mediului.  Resurse financiare şi umane insuficiente pentru managementul ariilor protejate, a
speciilor şi habitatelor de interes comunitar.
 Dotarea laboratorului APM Suceava cu tehnică performantă de monitorizare a
calităţii aerului.  Poluarea sonoră cauzată de aglomerarea traficului.
 Prezenţa pe areale extinse a unor soluri cu potenţial productiv ridicat.  Judeţul Suceava reprezintă o zonă de risc în ceea ce priveşte inundaţiile (pe o
suprafață de 51.756 ha, în zonele traversate de râurile mari ale judeţului (Suceava,
 Puține fenomene negative de degradare a solului, comparativ cu alte zone din
Moldova, Siret), precum și în zona piemontană de contact dintre podişul
ţară, datorită gradului mare de împădurire al judeţului.
Dragomirnei şi Obcina Mare, traversată de râurile mici ale județului şi tributare mai
 Calitatea aerului în mediul urban este în general corespunzătoare, exceptând ales Sucevei).
pulberile PM10 şi mercaptanii (ultimii în mun. Suceava).
 Existenţa zonelor cu deficit de vegetaţie forestieră (869,49 ha).
 Întărirea structurilor administrative drept element de bază pentru construirea unui  Efectele poluării aerului şi poluării sonore asupra stării de sănătate a populaţiei.
sistem robust de management al mediului şi contribuţia la dezvoltarea durabilă.  Pierderile de energie în locuinţe cauzate de infrastructura de încălzire proastă şi de
 Instruirea permanentă şi specifică pentru dezvoltarea capacităţii profesionale a lipsa izolaţiei termice.
personalului care implementează şi aplică efectiv politicile în domeniul  Slaba activitate a autorităţilor/instituţiilor publice, de conştientizare a populaţiei şi
132
protecţiei mediului. agenţilor economici privind problematica protecţiei mediului.
 Întărirea parteneriatelor naţionale şi internaţionale cu instituţii care au ca  Modificări frecvente în legislaţie şi întârzierea apariţiilor normelor de
domeniu de activitate evaluarea biodiversităţii şi protecţia mediului. aplicare/contradicţii legislative.
 Întărirea parteneriatului cu ONG-urile în procesul de elaborare şi implementare  Riscuri de accidente datorate unor activităţi economice locale cu consecinţe asupra
a politicilor de mediu. calităţii aerului.
 Existenţa de obligaţii legale privind realizarea hărţilor de zgomot şi a Planurilor  Producerea de poluări accidentale în afara judeţului care pot afecta şi judeţul
de acţiune pentru gestionarea zgomotului şi a efectelor acestuia. Suceava, inclusiv transfrontaliere.
 Existenţa Programului Naţional de Eficientizare Energetică.  Creşterea necontrolată a traficului autovehiculelor cu consecinţe adverse asupra
 Evaluarea stării reale şi monitoring-ul factorilor de mediu în vederea emisiilor în aer.
fundamentării unor scenarii şi strategii de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi  Fenomene meteo extreme care pot favoriza poluarea aerului prin împiedicarea
lung în domeniul mediului, al sănătăţii populaţiei şi în domeniul resurselor dispersiei sau transportul poluanţilor.
regenerabile şi neregenerabile.  Costuri mari de conformare a agenţilor economici la standardele de mediu.
 Folosirea celor mai bune tehnologii disponibile, din punct de vedere economic  Insuficienta colaborare cu Institute de cercetare-dezvoltare din ţară şi/sau străinătate
şi ecologic, în deciziile investiţionale din fonduri publice pe plan regional şi şi realizarea de consorţii în vederea monitoring-ului integrat al mediului şi luarea
local şi stimularea unor asemenea decizii din partea capitalului privat; unor decizii pe termen mediu şi lung.
introducerea fermă a criteriilor de eco-eficienţă în toate activităţile de producţie
sau servicii.
 Anticiparea efectelor schimbărilor climatice şi elaborarea atât a unor soluţii de
adaptare pe termen lung, cât şi a unor planuri de măsuri de contingenţă inter-
sectoriale, cuprinzând portofolii de soluţii alternative pentru situaţii de criză
generate de fenomene naturale sau antropice.
133
SECȚIUNEA C. OBIECTIVE, PRIORITĂŢI, MĂSURI ŞI ACŢIUNI
CAPITOLUL I. OBIECTIVE STRATEGICE
Concluzii ale evaluării situației existente la nivel socio-economic în județul Suceava:

Prezentăm, în cele ce urmează, concluziile esențiale ale analizei cadrului de referință al județului Suceava, pe
domenii sectoriale, aceleași pentru care a fost întocmită situația existentă la nivelul județului (în cadrul secțiunii A.
a prezentei Strategii) si Analiza SWOT (în cadrul secțiunii B.).
Cadrul natural
 Cantitatea ridicată de masă lemnoasă existentă (fondul forestier ocupă 53% din suprafaţa judeţului,
reprezentând 6,7% din întregul potenţial silvic al României, județul Suceava ocupând din acest punct de
vedere locul I pe ţară), justifică dezvoltarea industriilor de exploatare și prelucrare a lemnului, în corelaţie
directă cu suprafaţa fondului forestier.
 Solurile fertile (suprafaţa agricolă reprezintă 40,8% din suprafaţa totală a judeţului) și rețeaua hidrografică
bogată justifică necesitatea dezvoltării agriculturii și pisciculturii. Dezvoltarea acestor domenii trebuie să fie
coordonată cu creșterea și modernizarea parcului de maşini, tractoare şi utilaje agricole, dezvoltarea sistemelor
de irigații și asigurarea existenței resursei umane calificate în domeniu.
 Existența resurselor de subsol atrage după sine necesitatea stimulării activității miniere, care în prezent se
desfăşoară preponderent în domeniul exploatării materialelor de construcţii (agregate de râu, roci utile din
cariere). Se impun investiții în vederea dezvoltării activităților de exploatare a minereurilor precum:
zăcământul de mangan de la Ulma, exploatarea în carieră a manganului în comuna Dorna Arini, zăcământul de
minereu cuprifer din perimetrul Mănăila (comuna Breaza), minereul fiind prelucrat în Uzina de Preparare
Iacobeni, exploatarea în subteran a zăcământului uranifer de la Crucea şi sarea gemă la Cacica.
 Existența factorilor naturali terapeutici în judeţul Suceava, în localități precum: Vatra Dornei (staţiune
balneoclimaterică de interes naţional, inclusă în circuitul internaţional), Tinovul Mare - Poiana Stampei,
Iacobeni, Solca, justifică propunerea de acțiuni de promovare a turismului de tip balnear.
 Existenţa celor două drumuri europene: E 85 Bucureşti - Suceava - Cernăuţi şi E 58 Halmeu - Suceava –
Sculeni asigură conectivitatea județului cu vecinii săi. Cu toate acestea, este necesară dezvoltarea continuă a
rețelei rutiere, ca pilon de susținere a dezvoltării economice a județului. Pe direcția Nord-Sud, gradul de
accesibilitate rutieră trebuie îmbunătățit, pentru o valorificare eficientă a poziției strategice a județului la
granița de nord-est a României și a Uniunii Europene.
 Potențialul surselor regenerabile de energie existente la nivelul județului Suceava (hidrografice, eoliene,
solare, din biomasă etc.) trebuie valorificat prin inițiative publice și private. Valorificarea diversificată a
resurselor regenerabile de energie este necesară, luând în considerare faptul că există diferite tipuri de resurse
regenerabile disponibile pentru utilizare și faptul că producția de energie din aceste resurse variază în diversele
perioade ale anului, în funcție de condițiile meteorologice.
Activităţile economice și turismul
 Canalizarea eforturilor de dezvoltare economică a județului trebuie direcționate către sectoarele ce reprezintă
potențial specific al județului Suceava. La nivelul judeţului Suceava, sectoarele de activitate cele mai
semnificative din punct de vedere al cifrei de afaceri realizate în cursul anului 2009 de către persoane juridice
au fost comerţul cu amănuntul, cu o pondere de circa 16% din totalul veniturilor obţinute de societăţile
comerciale şi exploatarea şi prelucrarea lemnului, cu o pondere de 12%. Județul Suceava deține un potențial
mult prea mare pentru agricultură și turism, spre exemplu, pentru ca principala contribuție la cifra de afaceri a
județului să vină din partea sectorului comercial. Se impune, așadar, impulsionarea dezvoltării și a celorlalte
sectoare, în special a sectorului agricol și turismului.
 Sectorul serviciilor și comerțului este principalul generator de valoare adăgată brută în economia județului,
această evoluție înscriindu-se în trendul general înregistrat la nivel național. În structura valorii adăgate brute
pe activități economice din județul Suceava, agricultura participa în procent de 14,40%, sectorul industrial își
aducea aportul în procent de 21,00%, construcțiile creau valoare adăgată brută în procent de 7,90% din total, iar
serviciile și comerțul contribuiau cu 56,70%. În evoluția viitoare a sectorului terțiar, accentul trebuie să cadă pe
dezvoltarea serviciilor moderne, bazate pe cunoaștere - fiind domenii cu aport sporit de valoare adaugată brută.
 În cadrul anchetei sociologice desfășurate în contextul prezentei strategii la nivelul unităților administrativ-
teritoriale ale județului, majoritatea respondenților au declarat că agricultura, precum și industria alimentară
reprezintă domenii cu un potențial de dezvoltare foarte mare, considerând că cele mai potrivite investiții private
în localitățile pe care le reprezintă ar fi în aceste domenii. În acest context, considerăm că eforturile actorilor
relevanți în plan economic (autoritățile publice locale, agenții economici, etc) trebuie să vizeze valorificarea
134
evoluției pozitive a sectorului zootehnic în județ prin dezvoltarea industriei alimentare (prelucrarea cărnii,
prelucrarea laptelui).
 Potențialul agricol extrem de ridicat, care poate fi valorificat fără adjuvanți (îngrăşăminte şi pesticide, plante
modificate genetic), precum și grija pentru impactul agriculturii asupra mediului, recomandă județul Suceava
pentru dezvoltarea agriculturii ecologice. Legat de combaterea bolilor şi distrugerea dăunătorilor în judeţul
Suceava, conform datelor furnizate de Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava, s-au
comercializat şi se comercializează doar produse corespunzătoare, ambalate, etichetate, licenţiate şi
recunoscute. Legat de organismele modificate genetic, în anul 2009, Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare
Rurală Suceava a monitorizat suprafețele cultivate cu soia convențională, deoarece soia modificată genetic este
interzis a fi cultivată. Porumb modificat genetic nu s-a cultivat în județ. În acest context, promovarea
agriculturii ecologice este o direcție firească, pe care județul Suceava trebuie să o urmeze. Potențialul turistic al
județului, care va fi descris pe larg în concluziile ce urmează, merită menționat și aici, în lumina faptului că
agricultura ecologică se poate dezvolta în strânsă legătură cu agroturismul.
 Județul Suceava este unul dintre puținele județe ale României care prezintă potențial pentru dezvoltarea
majorității tipurilor de turism. În principiu, exceptând turismul maritim, în județ se pot practica toate tipurile de
turism: cultural, religios, turism rural și agroturism, ecoturism, turismul montan, balnear, de afaceri. În ceea ce
privește turismul cultural și mai ales cel religios, județul Suceava este fruntaș la nivel național din punct de
vedere al obiectivelor de interes. A se vedea Anexa C2.
Din punctul de vedere al turismului montan însă, mai are câțiva competitori, cel mai acerb fiind reprezentat de
Valea Prahovei. Turismul montan în județul Suceava prezintă niște particularități care îl recomandă unui grup
țintă aparte de cel care preferă turismul în Valea Prahovei. În vreme ce pe Valea Prahovei dezvoltarea
imobiliară necontrolată a știrbit din frumusețea peisajelor și a moștenirii arhitecturale, județul Suceava
păstrează încă particularitățile arhaice ale priveliștilor și ale clădirilor, fără a face însă rabat la standardele de
confort.
Turismul în județul Suceava trebuie să fie dezvoltat și prin revitalizarea zonelor cu potențial. În acest sens,
inițiativele precum proiectul de amenjare turistică a salinei Cacica trebuie susținute, fără a ramâne însă
singulare.
De asemenea, eforturile autorităților locale și județene de a promova brandul turistic al județului se fac auzite,
Suceva fiind optat în detrimentul altor destinații din țară, în special în perioada sărbătorilor (Crăciun în
Bucovina, Paște în Bucovina, Pelerin în Bucovina, Hora Bucovinei). Sunt încă necesare măsuri în acest sens,
începând de la asigurarea infrastructurii suport pentru turism și până la acțiunile de promovare (spre exemplu, o
mai bună conectare a zonei Moldovița - Putna la traseul turistic binecunoscut al mănăstirilor).
 Dincolo de importanța ocrotirii moștenirii meșteșugurilor precum olăritul, ceramica neagră, construcţia
instrumentelor populare şi prelucrarea artistică a lemnului, confecționarea straielor populare, etc, păstrarea
meșteșugurilor tradiționale poate reprezenta un generator economic, mai ales în combinație cu agroturismul și
agricultura ecologică. Județul Suceava trebuie să fie în continuare promovat drept o zonă turistică ce pune
accent și pe moștenirea tradițională. În acest context, considerăm oportună realizarea unui proiect de
valorificare a moștenirii culturale prin amenajarea în județul Suceava a unui sat autentic tradițional – Satul
Bucovinean.
 Încurajarea inițiativelor de formare a asociațiilor și organizațiilor profesionale va contribui la dezvoltarea și
diversificarea economiei județului. Exemplul asociației “Produs în Bucovina” poate fi multiplicat și pentru alte
sectoare economice ale județului. Constituirea acestei asociații a avut la bază dorinţa de a-i încuraja pe cei care
activează în domeniul agriculturii ecologice, prin participarea la numeroase acţiuni, menite să promoveze
judeţul Suceava şi zona Bucovina, atât în ţară, cât şi în străinătate. Astfel, Târgul “Produs în Bucovina”,
organizat în acest an la a III-a ediție, prilejuiește prezentarea atât a produsele alimentare bio, cât şi a
meşteşugurilor şi tradiţiilor din județul Suceava, la toate acestea adăugându-se spectacolele oferite de artişti din
judeţul Suceava, precum şi pachete turistice promovate de asociaţiile de specialitate.
 Aeroportul „Stefan cel Mare” Suceava joacă un rol vital și unic în conectarea județelor din Nord-Estul
României, fără a lua în calcul deschiderea către Ucraina și Republica Moldova, încurajând coeziunea
economică și socială. Proiectul de modernizarea a aeroportului, susținut de autoritățile județene va contribui la
asigurarea unei infrastructuri nationale de transport extinse, moderne si durabile, conducând la dezvoltarea
durabilă a economiei și la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.
 Legăturile economice ale județului Suceava cu județele vecine trebuie promovate și susținute, putând fi
valorificate complementaritățile economice. În acest sens, considerăm că promovarea realizării unui Parc
Industrial Suceava-Botoșani poate atrage după sine dezvoltarea concertată a celor două județe, ceea ce se va
concretiza prin crearea de noi locuri de muncă si creșterea nivelului de trai al populației.
135
Populaţia şi reţeaua de localităţi
 Cea mai mare parte a populaţiei ocupate civile din județ îşi desfăşoară activitatea în agricultură, vânătoare şi
silvicultură (109,9 mii), o parte însemnată este angajată în industria prelucrătoare (35,9 mii), iar 27,1 mii de
persoane sunt ocupate în comerţ, turismul fiind slab reprezentat la acest capitol (3,6 mii de persoane). Cu toate
acestea însă, per total, populaţia ocupată a judeţului Suceava deţine poziţia a 2-a, cu 19,29 % din totalul ocupării
regiunii, după judeţul Iaşi. Considerăm că este necesară analiza posibilității înființării școlilor de meserii, care să
pregătească persoane calificate în domenii precum turismul sau industria alimentară și forestieră, asigurându-se
astfel alinierea calificării forței de muncă la cerinţele de pe piaţa muncii locală şi/sau regională.
 În anul 2009, ponderea șomerilor cu studii universitare în totalul șomerilor din județul Suceava era de 6,3%.
Ponderea șomerilor cu studii liceale și post-liceale era de 22,5%, diferența de 71,2% fiind șomerii cu studii
primare, gimnaziale și profesionale. Numărul personelor șomere care au studii universitare este, așadar, de
aproximativ 1.260, având în vedere că în 2009 numărul total al șomerilor din județ era de 20.101 persoane.
Aceste persoane calificate sunt o pierdere pentru piața muncii din județ, putând opta pentru emigrarea în
străinătate sau în alte regiuni ale României. Grupul cu adevărat predispus pentru a emigra în străinătate este cel
reprezentat de cei aproximativ 4.520 de șomeri cu studii liceale și post-liceale sau cele aproximativ 14.300 de
persone cu studii primare, gimnaziale și profesionale, fără un loc de muncă. O soluție pentru combaterea
migrației externe a forței de muncă poate fi reprezentată de implementarea unor programe de reconversie
profesională, în vederea incluziunii pe piața muncii.
 Sporul natural a scăzut în anul 2009 la 1, de la 1,7 în 2008. Scăderea se datorează îndeosebi ratei mici
înregistrate în mediul rural, dar şi scăderii de 0,7 puncte la mie din 2008 în 2009, în mediul urban. În
consecință, considerăm necesară implementarea unor măsuri de protecție socială, în paralel cu desfășurarea
unor campanii de informare și creștere a gradului de conștientizare cu privire la sprijinul disponibil din partea
instituțiilor guvernamentale în procesul de creștere a copiilor (indemnizația de creștere a copilului, accesul
gratuit la educație, etc.), mai ales în mediul rural.
 Diversitatea etnică și religioasă a populației județului Suceava ocupă un rol important în realizarea
obiectivelor sociale şi economice de dezvoltare. Recunoaşterea acestei diversităţi şi valorificarea acesteia în
viitor motivează necesitatea elaborării, adoptării şi promovării unor politici specifice contextului local, care să
o pună în valoare. Cu toate că diversitatea este o valoare în sine, valorificarea acesteia are şi dimensiuni de
natură economică şi socială, prin care contribuie la dezvoltarea locală durabilă.
 Centrele urbane ale județului, în special municipiile, sunt cele care dau tonul dezvoltării economice a zonelor
județului Suceava. De aceea, considerăm necesar ca centrele urbane din județul Suceava să decidă asupra
direcțiilor de dezvoltare economică vizate, ca destinația economică principală a acestora să fie stabilită și
dezvoltată coerent: ca centre comerciale, centre industriale, centre turistice, ce promoveaza potențialul cultural-
istoric, etc. Aceste decizii trebuie atent analizate, în balanță cu efectele negative pe care le pot avea acest tip de
acțiuni antropice asupra mediului (dezvoltarea sectorului industrial, spre exemplu, se poate traduce în scăderea
calității aerului sau solului; dezvoltarea sectorului comercial și deci a traficului spre centrul de interes, se poate
traduce în scăderea calității vieții locuitorilor centrului urban (creșterea nivelului de zgomot, deteriorarea mai
rapidă a infrastructurii rutiere, etc)).
Amenajarea teritoriului
 Existența rețelei feroviare este un punct forte al județului, asigurând conectivitatea cu restul țării. Este, așadar,
oportună realizarea Centrului Intermodal Suceava, care să asigure legătura cu județele vecine și restul țǎrii. A se
vedea Anexa C3.
 Infrastructura și utilitățile reprezintă condiții sine qua non pentru dezvoltarea economică a oricărei unități
teritorial-administrative. În acest context, necesitatea asigurării accesului la rețele de utilități publice și
micșorarea disparităților dintre mediul urban și rural în domeniul infrastructurii și utilităților, trebuie să
reprezinte o preocupare principală a autorităților administrației publice locale din județ. A se vedea Anexa C4.
 Pentru a coordona şi armoniza dezvoltarea unităţilor administrative componente la nivelul întregului judeţ, pentru
a asigura un cadru global şi unitar privind posibilităţile de dezvoltare în context regional, naţional şi european,
pentru dezvoltarea controlată a industriei imobiliare este necesară actualizarea Planurilor Urbanistice Generale
ale localităților din județ și alinierea lor la Planul de Amenajare a Teritoriului Județean. Numai în acest fel se va
asigura un management responsabil al teritoriului, în acord cu principiul dezvoltării durabile.
Infrastructura de susţinere a activităţilor economico – sociale
 La nivelul județului Suceava, în special în sectorul administrativ, este necesară stimularea utilizării
tehnologiilor informaționale și comunicațiilor. Dezvoltarea infrastructurii TIC și creșterea gradului de utilizare
a acesteia în cadrul administației publice locale, în special a celei din mediul rural, va contribui la promovarea
transparenţei în exercitarea actului administrativ, la reducerea costurilor pentru administraţia publică locală şi
la reducerea timpului necesar unor procese administrative complexe, cu beneficii atât pentru funcţionarii
publici, cât şi pentru cetăţeni şi mediul de afaceri local.
136
 În contextul crizei economice, ce generează efecte negative asupra disponibilității fondurilor la nivelul
autorităților administrației publice, partneriatul public-privat reprezintă un instrument modern și eficient de
dezvoltare a comunităților locale. Parteneriatul public-privat contribuie implicit la întărirea sistemului de
guvernare şi la dezvoltarea locală. În acelaşi timp, acesta poate constitui în momente economice critice una
dintre principalele surse de dezvoltare economică sau de menţinere a unui grad de dezvoltare constant, de
creare de locuri de muncă sau de menţinere a unei rate scăzute a şomajului, de creare de resurse bugetare
constante şi sigure la bugetele locale. Parteneriatul, în sens larg, dintre autoritățile locale și sectorul privat
institutit prin constituirea celor 7 Grupuri de Acțiune Locală în județul Suceava trebuie susținut.
 Roadele eforturilor administrației județene și a administrațiilor locale s-au concretizat într-un număr ridicat de
proiecte cu finanțare europeană si guvernamentală promovate și implementate la nivelul județului, care se află
printre județele fruntașe ale României, din acest punct de vedere. Capacitatea administrativă și instituțională a
autorităților publice locale din județ, reprezintă un atu important, aceste demersuri trebuind să continue, pentru
a contribui în mod eficient la dezvoltarea socio-economică a județului Suceava.
Sistemul de educaţie şi învăţământ. Cultura
 Promovarea societății informaționale la nivelul sistemului educațional din județ, realizabilă prin creșterea
utilizării TIC în şcoală, va contribui la creşterea atractivităţii procesului de învăţare, diversificarea metodelor şi
practicilor didactice şi la deplasarea accentului de la caracterul informativ la cel formativ. Prin construirea de
competenţe specifice, elevii vor avea posibilitatea să contribuie în mod activ la valoarea adăugată a procesului
educaţional şi să dezvolate criterii personale de selectare şi utilizare a informaţiei. Pe termen lung, ei vor fi
capabili să utilizeze resursele electronice în orientarea profesională şi în carieră, în dezvoltarea de noi
competenţe pe care le pot pune în valoare pe piaţa muncii.
 Județul Suceava dispune de importante unități de învățământ, primar, gimnazial, liceal, profesional și
universitar. Mai mult decât atât, rata brută de cuprindere școlară este de peste 94% (94,1% în cazul
învățământului liceal-profesional), ajungând la 97,7% în cazul învățământului primar și gimnazial7. Eficiența
sistemului educațional este dovedită și de rezultatele foarte bune obţinute de elevii judeţului Suceava la
concursuri şcolare şi extra-şcolare, naţionale şi internaţionale. În acest context, se impune o atenție deosebită
pentru măsurile menite să valorifice sistemul educațional județean performant.
Asistenţa socială
 Sectorul ONG în județul Suceava reprezintă un actor activ al dezvoltării sociale, la nivelul județului
desfășurându-și activitatea peste 70 de organizații non-guvernamentale, în domenii vizând educația și
dezvoltarea comunitară, incluziunea socială, sănătate, protecția mediului, etc. Valorificarea sectorului ONG
activ în județul Suceava este necesară, mai ales având în vedere că resursele umane disponibile în acest sector
reprezintă o rezervă de expertiză capabilă să ofere alternative viabile la planurile autorităților locale.
 Dezvoltarea conceptului de “economie socială” la nivelul județului Suceava, prin promovarea investițiilor
având drept obiective stimularea participării grupurilor vulnerabile pe piaţa forţei de muncă şi promovarea
incluziunii sociale, ar putea conduce la diminuarea numărului de asistați social și implicit la creșterea nivelului
de trai al locuitorilor județului.
Protecţia mediului
 Biodiversitatea (existența a 27 de arii naturale protejate în județul Suceava, a siturilor de importanță
comunitară, precum și proximitatea Parcului Național Munții Rodnei, a Parcului Natural Vânători-Neamț și a
Parcului Național Călimani, din suprafața căruia 10.775,5 ha se află pe teritoriul județului Suceava) favorizează
dezvoltarea ecoturismului și a turismului montan în zonă. A se vedea anexa C1.
 Incidența zonei la inundații și alunecări de teren trebuie prevenită prin lucrări de stabilizări și regularizări de
mal, împăduriri ale terenurilor degradate, întocmirea hărților cu zone de risc și dotarea și eficientizarea
serviciilor pentru situații de urgență. De asemenea, considerăm oportună organizarea unor campanii de
promovare a comportamentului adecvat al populației în caz de calamitate naturală.
 Managementul integrat al deșeurilor reprezintă o provocare, cu atât mai mult cu cât devine, din ce în ce mai
acut, o preocupare nu numai a autorităților publice locale, cât și a agenților economici și a cetățenilor, în
general. O parte importantă a problemelor în acest sector va fi rezolvată prin implementarea, în perioada 2011 –
2014, a proiectului “Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava”. Cu toate acestea însă, o
varianta de implicare activă a agenților economici în gestionarea coerentă a deșeurilor poate consta în
încurajarea conceptului de „simbioză industrială”, constând în inițiative ale reprezentanților mediului de afaceri
de a transfera între ei resurse, servicii și capacități de care nu mai au nevoie, dar care pot fi folositoare și cu
care se poate crea valoare adaugată de catre alți parteneri. Se salvează în felul acesta resurse primare, se reduce
considerabil cantitatea de deșeuri ajunsă la depozite, se reduce agresiunea asupra mediului, se generează și se
păstrează locuri de muncă, se adaugă valoare economică unor resurse care, altfel, s-ar irosi.
7
Sursa datelor este Anuarul Statistic al Județului Suceava, 2010
137
Viziunea de dezvoltare și obiectivele strategice
În anul 2020, judeţul Suceava va fi un judeţ care s-a dezvoltat durabil, valorificând
potențialul economic existent, în scopul:
- asigurării echilibrului între sistemele socio-economice şi potenţialul natural;
- existenţei unei forţe de muncă calificate, pentru care există un număr suficient de locuri
de muncă bine plătite;
- creşterii competitivităţii judeţului, prin dezvoltarea sectoarelor economice existente, în
vederea eliminării disparităților economice intra- și interregionale;
- diversificării economiei judeţului, prin valorificarea eficientă, ecologică şi durabilă
patrimoniului natural, cultural-istoric și uman și poziționării geografice în zonă de
frontieră;
- îmbunătăţirii continue a nivelului de trai al cetățenilor județului, asigurându-le acces
egal la utilităţi şi servicii publice calitativ superioare;
- implicării active a instituţiilor pentru dezvoltarea economică şi socială echilibrată a
judeţului, consultând democratic comunitatea, partenerii sociali şi mediul de afaceri în
procesul decizional.
Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare economică și socială a județului Suceava în

perioada 2011 – 2020 constă în dezvoltarea durabilă a județului Suceava prin
valorificarea potențialului existent, diversificarea și extinderea activităților economico-
sociale, în vederea creșterii nivelului de trai al locuitorilor.
Obiectivele strategice ale Strategiei de Dezvoltare economică și socială a județului

Suceava în perioada 2011 – 2020 sunt:
1. Valorificarea poziției strategice a județului Suceava la frontiera Uniunii Europene, prin
eliminarea disparităţilor economice şi sociale intra- şi interregionale (naţionale si europene),
precum și a disparităților dintre mediul urban și cel rural în cadrul județului.
2. Valorificarea eficientă, ecologică şi durabilă a patrimoniului natural şi antropic al
judeţului Suceava.
3. Creşterea competitivităţii economice a județului Suceava prin diversificarea economiei și
promovarea turismului, în vederea creării de noi de loc de muncă, cu reflectare directă în
creșterea nivelului de trai al populației.
4. Dezvoltarea și utilizarea eficientă a capitalului uman, adaptarea calificărilor profesionale
la cerințele pieței și creșterea incluziunii sociale.
138
CAPITOLUL II. OBIECTIVE SPECIFICE, DIRECȚII DE DEZVOLTARE,
MĂSURI, PROIECTE
Obiectivele strategice formulate vor fi operaționalizate prin obiective specifice pentru atingerea cărora se vor
implementa direcții și sub-direcții de dezvoltare.
Pentru fiecare obiectiv specific, a fost formulată o direcție de dezvoltare, căreia îi sunt subsumate sub-direcții de
dezvoltare. Având în vedere că vorbim de o strategie judeţeană, aşadar unele tipuri de proiecte se multiplică pentru
două sau mai multe localităţi din judeţ, aceste sub-direcții de dezvoltare au rolul unor operaţiuni indicative
(măsuri), acestea din urmă fiind caracterizate ca descriind un proces ce are scop comun pentru toate proiectele
subsumate.
În cele din urmă, proiectul este o investiţie de resurse pe o perioadă determinată, având ca scop realizarea unui
obiectiv sau unui set de obiective precise.
Un proiect mai poate fi caracterizat prin:
Scop. Proiectul este o activitate cu un set bine precizat de obiective, este destul de complex pentru putea fi divizat
în sarcini care necesită coordonare şi control ai termenelor, succesiunii îndeplinirii sarcinilor, costurilor şi
performanţelor.
Ciclu de viaţă. Proiectele trec printr-o etapă lentă de iniţiere, cresc apoi rapid, ating apogeul, încep declinul şi în
final se încheie.
Interdependenţe. Proiectul interacţionează cu operaţiunile curente ale organizaţiei şi, adesea, cu alte proiecte.
Unicitate. Fiecare proiect conţine elemente care îl fac unic.
Conflict. Realizarea unui proiect presupune utilizarea unor resurse umane şi materiale utilizate deja în cadrul
departamentelor funcţionale ale organizaţiei; foarte adesea, proiectul concurează proiecte sau acţiuni similare
propuse sau derulate de alte organizaţii.
Obiectivele specifice ale Strategiei de Dezvoltare economică și socială a județului Suceava în perioada 2011 –
2020 identificate sunt:
1. Dezvoltarea echilibrată a infrastructurii, coordonată cu implementarea sistemelor adecvate de management al
capitalului natural şi de prevenire şi gestionare a riscurilor naturale.
2. Gestionarea eco-eficientă a consumului de resurse şi valorificarea maximală a acestora prin promovarea unor
practici de consum şi producţie care să permită o creştere economică sustenabilă pe termen lung şi crearea de
noi locuri de muncă.
3. Dezvoltarea sectorului educațional, promovarea educației formale și non-formale și a unui stil de viață sănătos.
4. Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă, în care oferta de muncă este adaptată permanent cerinţelor
angajatorilor și promovarea accesului egal la servicii sociale și de sănătate de calitate.
5. Creșterea contribuției economiei rurale la dezvoltarea județului prin stimularea spiritului antreprenorial si
valorificarea resurselor specifice spațiului rural.
6. Promovarea și valorificarea resurselor turistice ale județului Suceava.
7. Dezvoltarea capacității administrative la nivelul județului Suceava.
8. Creșterea gradului de acces și utilizare a tehnologiilor informației și comunicării la nivelul județului Suceava.
9. Dezvoltarea infrastructurii culturale și valorificarea moștenirii culturale și istorice existente la nivelul județului
Suceava.
10. Îmbunătățirea continuă a relațiilor internaționale si dezvoltarea parteneriatelor intra- și inter-regionale.
139
Obiective specifice Direcția de Dezvoltare Sub-Direcția de Dezvoltare
Dezvoltarea echilibrată a infrastructurii, 1.Infrastructura, amenajarea 1.1. Realizarea / reabilitarea / extinderea / modernizarea reţelelor de alimentare cu apă
coordonată cu implementarea sistemelor teritoriului, protecţia mediului şi 1.2. Construcţia / reabilitarea / extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare
adecvate de management al capitalului silvicultura 1.3. Construcţia / reabilitarea / extinderea sistemelor canalizare şi staţiilor de epurare
natural şi de prevenire şi gestionare a 1.4. Managementul deşeurilor în concordanţă cu planul judeţean de gestionare a
riscurilor naturale deşeurilor
1.5. Înfiinţarea, reabilitarea / modernizarea sistemelor existente de încălzire
1.6.Utilizarea energiilor alternative
1.7. Reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate
1.8. Înfiinţarea / reabilitarea parcurilor existente şi creşterea suprafeţelor de spaţii verzi
1.9. Apărări de mal și îndiguiri
1.10. Modernizarea / realizarea centurilor ocolitoare pentru centre urbane
1.11. Modernizarea aleilor pietonale şi trotuarelor, înfiinţarea pistelor pentru biciclete;
1.12. Construcţie/ reabilitare poduri şi podeţe;
1.13. Reabilitarea şi modernizarea reţelei de transport rutier și aerian
1.14. Extinderea şi modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie / furnizare a
gazelor naturale;
1.15. Extinderea şi modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie / furnizare a
energiei electrice;
1.16. Amenajare centre civice şi spaţii publice
1.17. Proiecte integrate
1.18. Locuințe
Gestionarea eco-eficientă a consumului de 2. Mediul de afaceri 2.1. Creşterea competitivităţii economice și stimularea antreprenoriatului
resurse şi valorificarea maximală a 2.2. Dezvoltarea agriculturii și a pescuitului,
acestora prin promovarea unor practici de 2.3. Prelucrarea și exploatarea lemnului
consum şi producţie care să permită o
creştere economică sustenabilă pe termen
lung şi crearea de noi locuri de muncă.
Dezvoltarea sectorului educațional, 3. Educaţie, tineret şi sport 3.1. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale
promovarea educației formale și non- preuniversitare;
formale și a unui stil de viață sănătos 3.2. Programe de consiliere şi orientare şcolară, creşterea siguranţei sistemului de
învăţământ;
3.3. Dezvoltarea infrastructurii pentru activitățile sportive
Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii 4. Ocuparea, protecţia sociala şi 4.1. Elaborarea strategiilor şi politicilor de formare iniţială şi continuă
flexibilă, în care oferta de muncă este sănătatea 4.2. Măsuri active pe piaţa muncii, instruirea şomerilor şi dezvoltarea forţei de muncă;
adaptată permanent cerinţelor 4.3. Promovarea incluziunii sociale
angajatorilor și promovarea accesului egal 4.4. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor
la servicii sociale și de sănătate de calitate sociale;
140
4.5. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor de
sănătate;
4.6. Asigurarea asistenţei medicale primare în zona rurală;
Creșterea contribuției economiei rurale la 5. Dezvoltarea rurală 5.1. Creşterea atractivităţii spaţiului rural şi încurajarea micilor întreprinzători
dezvoltarea județului prin stimularea 5.2. Stimularea investițiilor private
spiritului antreprenorial si valorificarea
resurselor specifice spațiului rural
Promovarea și valorificarea resurselor 6. Turismul 6.1. Diversificarea ofertei turistice
turistice ale județului Suceava 6.2.Promovarea internă şi internaţională a potenţialului turistic al judeţului
Dezvoltarea capacității administrative la 7. Reforma administraţiei publice 7.1.Dotarea serviciilor pentru situații de urgență
nivelul județului Suceava 7.2.Elaborarea documentelor strategice pentru planificarea echilibrată şi integrată a
dezvoltării economico-sociale a judeţului;
7.3.Formarea continuă a angajaţilor din instituţiile publice;
7.4.Îmbunătăţirea mediului de desfaşurare a activităţilor administrative
Creșterea gradului de acces și utilizare a 8. Societatea informaţionala 8.1. Societatea informațională
tehnologiilor informației și comunicării la
nivelul județului Suceava
Dezvoltarea infrastructurii culturale și 9. Cultură şi culte 9.1. Construirea / reabilitarea / modernizarea infrastructurii culturale şi pentru
valorificarea moștenirii culturale și istorice petrecerea timpului liber;
existente la nivelul județului Suceava 9.2. Punerea în valoare a patrimoniului cultural, istoric și natural
Îmbunătățirea continuă a relațiilor 10. Relaţii internaţionale 10.1 Relații internaționale și dezvoltarea parteneriatelor
internaționale si dezvoltarea
parteneriatelor intra- și inter-regionale
141
CAPITOLUL III. PORTOFOLIUL DE PROIECTE AL JUDEȚULUI SUCEAVA
III.1. Identificarea oportunităţilor de investiţii din judeţul Suceava
În perioada aprilie-mai 2011, s-a desfășurat în județul Suceava în contextul procesului de elaborare a prezentei
strategii, o anchetă prin chestionar, având drept grup țintă autoritățile administrației publice locale din județul
Suceava în vederea identificării oportunităților de investiții existente în localitate.
Menționăm ca baza de date cuprinzând informațiile referitoare la oportunitățile de investiții, piața imobiliară,
gradul de accesibilitate si conectivitate și accesul la utilități pentru fiecare localitate a județului Suceava în parte
este disponibilă spre consultare la Direcția generală de dezvoltare, strategii şi programe din cadrul Consiliului
Județean Suceava.
Prezentăm în cele ce urmează rezultatele centralizate ale acestei anchete, menţionând că procesarea, centralizarea şi
interpretarea chestionarelor a fost făcută pe zone ale judeţului Suceava. Cele 7 zone în care a fost împărţit judeţul
Suceava în vederea înlesnirii modalităţii de colectare a datelor si de dialog cu reprezentanţii autorităţilor publice
locale sunt următoarele:
Principiul după care sunt arondate localităţile judeţului unei zone sau alteia, este acela al proximităţii faţă de un
centru urban, municipiu sau oraş.
142
1. Oportunităţi de investiţii din Zona Suceava
Date generale:
Zona Suceava este formată din 32 de localităţi, din care 1 municipiu - Suceava, 3 oraşe: Cajvana, Solca şi Salcea şi
28 de comune: Adâncata, Arbore, Bălăceana, Berchişeşti, Bosanci, Botoşana, Cacica, Ciprian Porumbescu,
Comăneşti, Dărmăneşti, Drăgoieşti, Dumbrăveni, Fântânele, Hânţeşti, Ilişeşti, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei,
Moara, Pătrăuţi, Pârteştii de Jos, Poieni Solca, Şcheia, Siminicea, Stroieşti, Todireşti, Udeşti, Vereşti, Zvoristea.
Zona Suceava are o suprafaţă de 135.604 de ha şi o populaţie de 258.758 de locuitori.
Piaţa imobiliară din zonă

Preţuri teren
În Zona Suceava, un procent de 90% din localităţi declară că deţin teren disponibil pentru vânzare, închiriere sau
concesiune.
Preţul mediu de închiriere pentru terenurile din zonă este de 0,54 euro/mp, în vreme ce preţul minim de închiriere
este de 0,005 euro/mp, iar preţul maxim de închiriere este de 2 euro/mp.
În ceea ce priveşte preţul mediu de vânzare al terenurilor din zonă, acesta este de 4,10 euro/mp, cu un preţ minim
raportat de 0,015 euro/mp şi un preţ maxim de 70 euro/mp (în cazul terenului intravilan din municipiul Suceava).
Preţul mediu de concesiune pentru terenuri în zonă este de 3,44 euro/mp, cu un preţ minim înregistrat de 0,003
euro/mp şi un preţ maxim de 70 euro/mp.
Preţuri clădiri
În Zona Suceava, un procent de 46,675% din localităţi declară că deţin clădiri disponibile pentru vânzare, închiriere
sau concesiune.
Preţul mediu de închiriere pentru clădirile din zonă este de 2,39 euro/mp, în vreme ce preţul minim de închiriere
este de 0,25 euro/mp, iar preţul maxim de închiriere este de 14,5 euro/mp.
În ceea ce priveşte preţul mediu de vânzare al clădirilor din zonă, acesta este de 88,70 euro/mp, cu un preţ minim
raportat de 1,5 euro/mp şi un preţ maxim de 300 euro/mp.
Preţul mediu de concesiune pentru clădiri în zonă este de 16,39 euro/mp, cu un preţ minim înregistrat de 1 euro/mp
şi un preţ maxim de 150 euro/mp.
Disponibilitate terenuri
Terenuri agricole
51,67% din localităţi declară că au terenuri agricole disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune.
În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă, situaţia terenurilor agricole din zona Suceava se prezintă după cum
urmează:
Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru
închiriere (mp) vânzare (mp) concesiune (mp)
31.840.003,68 4.390.008,00 3.324.003,68
143
Terenuri pentru construcţii
40% din localităţi declară că au terenuri pentru construcţii disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune.
În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă, situaţia terenurilor pentru construcţii din zona Suceava se prezintă după
cum urmează:

110.004,00 486.010,00 397.417,00
Disponibilitate clădiri
În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă a clădirilor pentru vânzare, închiriere sau concesiune în zona, situaţia
9.870,00 19.950,00 1.500,00
Gradul de accesibilitate şi de conectivitate la reţelele de utilităţi:

În ceea ce priveşte accesul auto al localităţilor din zonă, toate localităţile declară că au acces facil la drumuri
judeţene şi/sau naţionale, distanţa medie până la acestea fiind de 5 km.
În ceea ce priveşte accesul la staţii feroviare, 60% din localităţi au acces facil la acestea, distanţa medie până la cea
mai apropiată staţie feroviară fiind de 5,30 km, în vreme ce 40% din localităţi nu au acces la staţii feroviare.
Accesul la aeroportul Suceava este facil pentru 60% din localităţile zonei, distanţa medie până la acesta fiind de
26,86 km, în vreme ce 40% dintre localităţi au un grad de accesibilitate redus.
Toate localităţile zonei au acces la reţele de telefonie fixă şi mobilă. Accesul la reţele de fibră optică este mai redus,
numai 80% din localităţi beneficiind de acesta.
Oportunităţi de afaceri în localităţile arondate zonei

Activită i de s pe ctacole ,
culturale i r e cr e ative
20.00%
Sănătate i as is te n ă
s ocială în s is te m pr ivat 13.33%
Inte r m e die r i financiare i

as igurăr i 3.33%
Infor m a ii i com unica ii 3.33%
Turis m 33.33%
Tr ans por t i de pozitar e 16.67%
Com e r cu r idicata i cu
am ănuntul
50.00%
Cons tr uc ii 33.33%
Produc ia i furnizare a
de e ne r gie
16.67%
Alte activită i indus tr iale 30.00%
Pr e lucr ar e a le m nului 43.33%
Exploatar e a le m nului 23.33%
Alte le
10.00%
Panificaţie ş i
patis e r ie
33.33%
Pr e lucr ar e lapte 46.67%
Pr e lucr ar e car ne 50.00%
Indus tr ia e xtr activă 10.00%
Agricultură, s ilvicultur ă i
pe s cuit 86.67%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Menționăm că graficul de mai sus a rezultat din interpretarea răspunsurilor oferite de reprezentanții autorităților
administrației publice locale unei întrebări cu multiple variante de răspuns. Respondenților li s-a solicitat să
aleagă unul sau mai multe domenii în care investiţiile private ar avea o rată mare de succes.
144
86,67% din reprezentanţii autorităţilor publice locale din zonă, consideră că în localităţile pe care le reprezintă,
agricultura, silvicultura şi pescuitul sunt domenii în care investiţiile private ar avea o rată mare de succes. 50%
consideră că investiţiile private oportune în zonă sunt în domeniul prelucrării cărnii. În ceea ce priveşte prelucrarea
lemnului, 43,33% consideră că investitorii ar trebui să investească în potenţialul zonei prin dezvoltarea acestui
domeniu. Comerţul este un domeniu considerat de interes pentru investitorii privaţi de 50% din respondenţi, urmat
de prelucrarea laptelui (46,67%), turism şi construcţii, care se bucură de votul a 33,33% din reprezentanţii
autorităţilor publice locale din zonă, care le clasează ca domenii de interes pentru investiţii private.
Utilităţi
Din procesarea informaţiilor oferite de autorităţile publice locale din zona Suceava, situaţia accesului la utilităţi şi
preţurile pentru acestea se prezintă după cum urmează:
acces la alimentare cu apă

acces la apă caldă menajeră acces la sistem de canalizare
potabilă
% din % din % din % din % din % din
preţ preţ preţ
localităţile localităţile localităţile localităţile localităţile localităţile
mediu mediu mediu
zonei, cu zonei, fără zonei, cu zonei, fără zonei, cu zonei, fără
(lei/mc) (lei/mc) (lei/mc)
acces acces acces acces acces acces
36,67% 63,33% 2,83 3,33% 96,67% 185,48 23,33% 76,67% 2,09
acces la reţea de alimentare cu

sistem de gestionarea deşeurilor acces la energie electrică
gaz
% din % din preţ % din % din % din % din
preţ preţ
localităţile localităţile mediu localităţile localităţile localităţile localităţile
mediu mediu
zonei, cu zonei, fără (lei/lună/ zonei, cu zonei, fără zonei, cu zonei, fără
(lei/kWh) (lei/kWh)
acces acces locuinţa) acces acces acces acces
93,33% 6,67% 12,66 80,00% 20,00% 0,44 10,00% 90,00% 0,10
2. Oportunităţi de investiţii din Zona Fălticeni
Date generale:
Zona Fălticeni este formată din 21 de localităţi, din care 1 municipiu - Fălticeni, 2 oraşe: Liteni şi Dolhasca şi 18
comune: Baia, Bogdănești, Boroaia, Buneşti, Cornu Luncii, Dolheşti, Drăguşeni, Fântâna Mare, Forăşti, Hârtop,
Horodniceni, Mălini, Preuteşti, Rădăşeni, Rîşca, Slatina, Vadu Moldovei, Vultureşti.
Zona Fălticeni are o suprafaţă de 139.170 de ha şi o populaţie de 134.642 de locuitori.
145
Preţuri teren
În Zona Fălticeni, un procent de 83,33% din localităţi declară că deţin teren disponibil pentru vânzare, închiriere
sau concesiune.
Preţuri clădiri
În Zona Fălticeni, un procent de 47,62% din localităţi declară că deţin clădiri disponibile pentru vânzare, închiriere
sau concesiune.
raportat de 1 euro/mp şi un preţ maxim de 500 euro/mp.
Preţul mediu de concesiune pentru clădiri în zonă este de 20,01 euro/mp, cu un preţ minim înregistrat de 0,09
Terenuri agricole
În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă, situaţia terenurilor agricole din zona Fălticeni se prezintă după cum
urmează:
38.313.500,65 16.673.001,55 16.176.877,20

52,38% din localităţi declară că au terenuri pentru construcţii disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune.
În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă, situaţia terenurilor pentru construcţii din zona Fălticeni se prezintă după
cum urmează:

631.144,00 1.187.356,20 431.101,60
13.100,00 40.000,00 800,00

În ceea ce priveşte accesul auto al localităţilor din zonă, 95% din localităţi declară că au acces facil la drumuri
judeţene şi/sau naţionale, distanţa medie până la acestea fiind de 7,43 km.
În ceea ce priveşte accesul la staţii feroviare, 52,38% din localităţi au acces facil la acestea, distanţa medie până la
cea mai apropiată staţie feroviară fiind de 6,68 km, în vreme ce 47,62% din localităţi nu au acces la staţii feroviare.
Accesul la aeroportul Suceava este facil pentru 33,33% din localităţile zonei, distanţa medie până la acesta fiind de
43,14 km, în vreme ce 66,67% dintre localităţi au un grad de accesibilitate redus.
numai 76,19% din localităţile zonei beneficiind de acesta.
146
Activită i de spectacole, culturale i recreative 14.29%
Sănătate i asisten ă socială în sistem privat 14.29%
Activită i profesionale, tiin ifice i tehnice 4.76%
Informa ii i comunica ii 4.76%
Turism 33.33%
Transport i depozitare 14.29%
Comer cu ridicata i cu amănuntul 33.33%
Construc ii 28.57%
Produc ia i furnizarea de energie 23.81%
Alte activită i industriale 19.05%
Prelucrarea lemnului 42.86%
Exploatarea lemnului 23.81%
re ea de telefonie fixă nu 19.05%
Panificaţie şi patiserie 33.33%
Prelucrare lapte 52.38%
Prelucrare carne 33.33%
Industria extractivă 19.05%
Agricultură, silvicultură i pescuit 76.19%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%
76,19% din reprezentanţii autorităţilor publice locale din zonă, consideră că în localităţile pe care le reprezintă
agricultura, silvicultura şi pescuitul sunt domenii în care investiţiile private ar avea o rată mare de succes. 52,38%
consideră că investiţiile private oportune în zonă sunt în domeniul prelucrării laptelui. În ceea ce priveşte
prelucrarea lemnului, 42,86% consideră că investitorii ar trebui sa investească în potenţialul zonei prin dezvoltarea
acestui domeniu. Comerţul este un domeniu considerat de interes pentru investitorii privaţi de 33,33% din
respondenţi, la fel ca şi în cazul panificaţiei şi patiseriei, prelucrării cărnii şi turismului.
Utilităţi
Din procesarea informaţiilor oferite de autorităţile publice locale din zona Fălticeni, situaţia accesului la utilităţi şi

potabilă
preţ preţ preţ
mediu mediu mediu
47,62% 52,38% 2,84 0,00% 100,00% n/a 38,10% 61,90% 2,97

gaz
preţ
% din % din mediu % din % din preţ % din % din preţ
localităţil localităţil (lei/lună localităţil localităţil mediu localităţil localităţil mediu
e zonei, e zonei, / e zonei, e zonei, (lei/kWh e zonei, e zonei, (lei/kWh
cu acces fără acces locuinţa cu acces fără acces ) cu acces fără acces )
)
71,43% 28,57% 2,04 66,67% 33,33% 0,44 9,52% 90,48% 0,12
147
3. Oportunităţi de investiţii din Zona Rădăuţi
Date generale:
Zona Rădăuţi este formată din 22 de localităţi, din care 1 municipiu – Rădăuţi, 2 oraşe: Milişăuţi şi Vicovu de Sus
şi 19 comune: Putna, Bilca, Brodina, Burla, Dorneşti, Frătăuţii Noi, Frătăuţii Vechi, Gălăneşti, Horodnic de Sus,
Horodnic de Jos, Iaslovăţ, Marginea, Satu Mare, Straja, Suceviţa, Ulma, Vicovu de Jos, Voitinel, Volovăţ.
Zona Rădăuţi are o suprafaţă de 90.143 de ha şi o populaţie de 132.339 de locuitori.

Preţuri teren
În Zona Rădăuţi, un procent de 85,71% din localităţi declară că deţin teren disponibil pentru vânzare, închiriere sau
concesiune.
Preţuri clădiri
În Zona Rădăuţi, un procent de 38,10% din localităţi declară că deţin clădiri disponibile pentru vânzare, închiriere
sau concesiune.
este de 1 euro/mp, iar preţul maxim de închiriere este de 30 euro/mp.
Terenuri agricole
În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă, situaţia terenurilor agricole din zona Rădăuţi se prezintă după cum
urmează:

280.273,10 1.395.439,10 360.197,86
148
45,24% din localităţi declară că au terenuri pentru construcţii disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune.
În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă, situaţia terenurilor pentru construcţii din zona Rădăuţi se prezintă după
cum urmează:

20.065,00 381.165,15 279.109,95
2.253,00 4.501,00 500,00

54,53 km, în vreme ce 85,71% dintre respondenţi consideră că localităţile lor au un grad de accesibilitate redus.

Turism 23.81%
Construc ii 38.10%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%
149
agricultura, silvicultura şi pescuitul sunt domenii în care investiţiile private ar avea o rată mare de succes. 61,90%
consideră că investiţiile private oportune în zonă sunt în domeniul prelucrării lemnului. Comerţul este un domeniu
considerat de interes pentru investitorii privaţi de 38,10% din respondenţi, la fel ca şi în domeniile construcţiilor,
exploatării lemnului, panificaţiei şi patiseriei.
Utilităţi
Din procesarea informaţiilor oferite de autorităţile publice locale din zona Rădăuţi, situaţia accesului la utilităţi şi

potabilă
preţ preţ preţ
mediu mediu mediu
23,81% 76,19% 2,95 4,76% 95,24% 11,56 14,29% 85,71% 2,00

gaz
preţ
% din % din mediu % din % din preţ % din % din preţ
localităţil localităţil (lei/lună localităţil localităţil mediu localităţil localităţil mediu
e zonei, e zonei, / e zonei, e zonei, (lei/kWh e zonei, e zonei, (lei/kWh
cu acces fără acces locuinţa cu acces fără acces ) cu acces fără acces )
)
85,71% 14,29% 3,04 90,48% 9,52% 0,89 4,76% 95,24% 0,94
4. Oportunităţi de investiţii din Zona Siret
Date generale:
Zona Siret este formată din 8 localităţi, din care 1 oraş – Siret şi 7 comune: Bălcăuți, Calafindeşti, Grămeşti,
Grăniceşti, Muşeniţa, Şerbăuţi, Zamostea.
Zona Siret are o suprafaţă de 31.006 de ha şi o populaţie de 31.989 de locuitori.

Preţuri teren
În Zona Siret, un procent de 87,50% din localităţi declară că deţin teren disponibil pentru vânzare, închiriere sau
concesiune.
150
Preţuri clădiri
În Zona Siret, un procent de 75% din localităţi declară că deţin clădiri disponibile pentru vânzare, închiriere sau
concesiune.
În ceea ce priveşte preţul mediu de vânzare al clădirilor din zonă, acesta este de 215 euro/mp, cu un preţ minim
Preţul mediu de concesiune pentru clădiri în zonă este de 3,33 euro/mp, cu un preţ minim înregistrat de 1 euro/mp
Terenuri agricole
În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă, situaţia terenurilor agricole din zona Siret se prezintă după cum urmează:
1.051.410,00 130.710,00 1.792.778,00

75% din localităţi declară că au terenuri de construcţii disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune.
În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă, situaţia terenurilor de construcţii din zona Siret se prezintă după cum
urmează:

230.014,00 262.682,00 277.957,00
În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă a clădirilor pentru vânzare, închiriere sau concesiune în zonă, situaţia
6.402,40 7.801,50 6.300,00
Accesul la aeroportul Suceava este facil pentru 25% din localităţile zonei, distanţa medie până la acesta fiind de
44,5 km, în vreme ce 75% dintre respondenţi consideră că localităţile lor au un grad de accesibilitate redus.
151
Turism 25.00%
Construc ii 25.00%
0% 20% 40% 60% 80% 100% 120%
Toţi reprezentanţii autorităţilor publice locale din zonă, consideră că în localităţile pe care le reprezintă agricultura,
silvicultura şi pescuitul sunt domenii în care investiţiile private ar avea o rată mare de succes. 75% consideră că
investiţiile private oportune în zonă sunt în domeniul prelucrării cărnii. Prelucrarea laptelui este un domeniu
considerat de interes pentru investitorii privaţi de 37,5% din respondenţi, la fel ca şi domeniile comerţului,
panificaţiei şi patiseriei şi prelucrării lemnului.
Utilităţi
Din procesarea informaţiilor oferite de autorităţile publice locale din zona Siret, situaţia accesului la utilităţi şi
acces la alimentare cu apă potabilă acces la apă caldă menajeră acces la sistem de canalizare
preţ preţ preţ
mediu mediu mediu
25,00% 75,00% 2,50 0,00% 100,00% n/a 12,50% 87,50% 3,00
sistem de gestionarea deşeurilor acces la energie electrică acces la reţea de alimentare cu gaz
preţ preţ
mediu mediu
(lei/kWh) (lei/kWh)
87,50% 12,50% 9,06 87,50% 12,50% 0,96 25,00% 75,00% 1,00
152
5. Oportunităţi de investiţii din Zona Gura Humorului
Date generale:
Zona Gura Humorului este formată din 8 de localităţi, din care 2 oraşe: Gura Humorului şi Frasin şi 6 comune:
Capu Câmpului, Mănăstirea Humorului, Ostra, Păltinoasa, Stulpicani, Valea Moldovei.
Zona Gura Humorului are o suprafaţă de 66.333 de ha şi o populaţie de 47.431 de locuitori.

Preţuri teren
În Zona Gura Humorului, un procent de 87,50% din localităţi declară că deţin teren disponibil pentru vânzare,
închiriere sau concesiune.
Preţuri clădiri
În Zona Gura Humorului, toate localităţile deţin clădiri disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune.
Preţul mediu de concesiune pentru clădiri în zonă este de 237euro/mp, cu un preţ minim înregistrat de 10 euro/mp
Terenuri agricole
În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă, situaţia terenurilor agricole din zona Gura Humorului se prezintă după
cum urmează:
1.383.096,00 567.000,00 4.419.000,00

153
În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă, situaţia terenurilor de construcţii din zona Gura Humorului se prezintă
după cum urmează:

48.629,00 12.950,00 853.538,00
4.867,50 4.867,50 0,00

În ceea ce priveşte accesul auto al localităţilor din zonă, 85,71% din reprezentanţii localităţilor zonei declară că au
acces facil la drumuri judeţene şi/sau naţionale, distanţa medie până la acestea fiind de 0,7 km.

Educa ie i învă ământ în sistem privat 14.29%
Activită i profesionale, tiin ifice i tehnice 14.29%
Tranzac ii imobiliare 14.29%
Intermedieri financiare i asigurări 14.29%
Turism 42.86%
Construc ii 28.57%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%
prelucrarea lemnului este un domeniu în care investiţiile private ar avea o rată mare de succes. 71,43% consideră că
154
investiţiile private oportune în zonă sunt în domeniul prelucrării laptelui. Agricultura, silvicultura şi pescuitul sunt
domenii considerate de interes pentru investitorii privaţi de 57,14% din respondenţi, la fel ca şi domeniile
exploatării lemnului şi comerţului. Turismul este un domeniu considerat de interes pentru investitorii privaţi de
42,86% din respondenţi.
Utilităţi
Din procesarea informaţiilor oferite de autorităţile publice locale din zona Gura Humorului, situaţia accesului la
utilităţi şi preţurile pentru acestea se prezintă după cum urmează:
preţ preţ preţ
mediu mediu mediu
85,71% 14,29% 2,23 14,29% 85,71% 4,89 57,14% 42,86% 3,48
preţ preţ
mediu mediu
(lei/kWh) (lei/kWh)
85,71% 14,29% 15,07 71,43% 28,57% 0,42 28,57% 71,43% 0,12
6. Oportunităţi de investiţii din Zona Câmpulung Moldovenesc
Date generale:
Zona Câmpulung Moldovenesc este formată din 11 de localităţi, din care 1 municipiu - Câmpulung Moldovenesc şi
10 comune: Breaza, Frumosu, Fundu Moldovei, Izvoarele Sucevei, Moldova Suliţa, Moldoviţa, Pojorâta, Sadova,
Vama, Vatra Moldoviţei.
Zona Câmpulung Moldovenesc are o suprafaţă de 150.072 de ha şi o populaţie de 54.886 de locuitori.

Preţuri teren
În Zona Câmpulung Moldovenesc, un procent de 80% din localităţi declară că deţin teren disponibil pentru
vânzare, închiriere sau concesiune.
155
Preţuri clădiri
În Zona Câmpulung Moldovenesc, 66,67% din localităţi deţin clădiri disponibile pentru vânzare, închiriere sau
concesiune.
Terenuri agricole
40% din localităţi declară că au terenuri agricole disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune.
În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă, situaţia terenurilor agricole din zona Câmpulung Moldovenesc se prezintă
după cum urmează:
8.580.000,00 1.370.000,00 76.000,00

În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă, situaţia terenurilor de construcţii din zona Câmpulung Moldovenesc se
prezintă după cum urmează:

1.521.666,00 418.333,00 17.900,00
3.300,00 17.425,00 0,00
În ceea ce priveşte accesul auto al localităţilor din zonă, toţi reprezentanţii localităţilor zonei declară că au acces
facil la drumuri judeţene şi/sau naţionale, distanţa medie până la acestea fiind de 9,75 km.
În ceea ce priveşte accesul la staţii feroviare, 70% din localităţi au acces facil la acestea, distanţa medie până la cea
mai apropiată staţie feroviară fiind de 15,63 km, în vreme ce 30% din localităţi nu au acces la staţii feroviare.
Accesul la aeroportul Suceava este facil pentru 20% din localităţile zonei, distanţa medie până la acesta fiind de 90
km, în vreme ce 80% dintre respondenţi consideră că localităţile lor au un grad de accesibilitate redus.
numai 70% din localităţile zonei beneficiind de acesta.
156
Educa ie i învă ământ în sistem privat 10.00%
Turism 100.00%
0% 20% 40% 60% 80% 100% 120%
Toţi reprezentanţii autorităţilor publice locale din zonă, consideră că în localităţile pe care le reprezintă turismul
este un domeniu în care investiţiile private ar avea o rată mare de succes. 90% dintre respondenţi consideră că
investiţiile private oportune în zonă sunt în domeniul prelucrării şi exploatării lemnului. Agricultura, silvicultura şi
pescuitul sunt domenii considerate de interes pentru investitorii privaţi de 60% din respondenţi, în vreme ce
prelucrarea cărnii se bucură de încrederea a 50% dintre respondenţi, ca domeniu ce ar putea reprezenta interes pt
investitorii privaţi.
Utilităţi
Din procesarea informaţiilor oferite de autorităţile publice locale din zona Câmpulung Moldovenesc, situaţia
accesului la utilităţi şi preţurile pentru acestea se prezintă după cum urmează:
preţ preţ preţ
mediu mediu mediu
20,00% 80,00% 3,01 0,00% 100,00% n/a 10,00% 90,00% 1,91
preţ preţ
mediu mediu
(lei/kWh) (lei/kWh)
100,00% 0,00% 78,21 100,00% 0,00% 1,06 0,00% 100,00% 0,32
157
7. Oportunităţi de investiţii din Zona Vatra Dornei
Date generale:
Zona Vatra Dornei este formată din 12 de localităţi, din care 1 municipiu – Vatra Dornei, 1 oraş - Broşteni şi 10
comune: Cîrlibaba, Ciocănești, Cosna, Crucea, Dorna Arini, Dorna Cândrenilor, Iacobeni, Panaci, Poiana Stampei,
Şaru Dornei.
Zona Vatra Dornei are o suprafaţă de 221.517 ha şi o populaţie de 46.675 de locuitori.

Preţuri teren
În Zona Vatra Dornei, în toate localităţile există teren disponibil pentru vânzare, închiriere sau concesiune.
raportat de 0,22 euro/mp şi un preţ maxim de 39,16 euro/mp.
euro/mp şi un preţ maxim de 39,16 euro/mp.
Preţuri clădiri
În Zona Vatra Dornei, 62,5% din localităţi deţin clădiri disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune.
Terenuri agricole
În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă, situaţia terenurilor agricole din zona Vatra Dornei se prezintă după cum
urmează:
5.598.503,01 5.483.311,23 7.751.405,00

158
În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă, situaţia terenurilor de construcţii din zona Vatra Dornei se prezintă după
cum urmează:

342.553,00 771.023,00 136.219,12
90.500,00 36.594,00 5.000,00

În ceea ce priveşte accesul auto al localităţilor din zonă, toţi reprezentanţii localităţilor zonei declară că au acces
facil la drumuri judeţene şi/sau naţionale, distanţa medie până la acestea fiind de 24,72 km.
Turism 91.67%
Construc ii 8.33%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100
%
91,67% reprezentanţii autorităţilor publice locale din zonă, consideră că în localităţile pe care le reprezintă turismul
este un domeniu în care investiţiile private ar avea o rată mare de succes. 83,33% dintre respondenţi consideră că
investiţiile private oportune în zonă sunt în domeniul exploatării lemnului. Agricultura, silvicultura şi pescuitul sunt
159
domenii considerate de interes pentru investitorii privaţi de 75% din respondenţi, acelaşi procent de respondenţi
nominalizează prelucrarea lemnului drept domeniu de interes, în vreme ce prelucrarea cărnii se bucură de
încrederea a 66,67% dintre respondenţi, ca domeniu ce ar putea reprezenta interes pt investitorii privaţi.
Utilităţi
Din procesarea informaţiilor oferite de autorităţile publice locale din zona Vatra Dornei, situaţia accesului la
utilităţi şi preţurile pentru acestea se prezintă după cum urmează:
preţ preţ preţ
mediu mediu mediu
58,33% 41,67% 1,18 16,67% 83,33% 7,00 33,33% 66,67% 6,44
preţ preţ
mediu mediu
(lei/kWh) (lei/kWh)
91,67% 8,33% 11,09 66,67% 33,33% 0,51 16,67% 83,33% 1,78
Considerente generale
În ceea ce priveşte facilităţile pentru întreprinzători oferite, majoritatea respondenţilor au descris următoarele tipuri
de facilităţi in judeţul Suceava:
Descriere tip de facilitate Se aplică pentru:
Reducere impozit cu 10 % pentru plata integrală
până pe data de 31 martie 2011 Clădiri, teren, mijloace de transport
Reducere impozit teren 2 ani Teren ocupat de curţi – clădiri
Reducere impozit clădiri 2 ani Clădiri de producţie – desfacere
Reducere 50% taxa autorizaţie construire Construcţii hale de producţie
Nu există instituită taxă hotelieră Toţi operatorii de turism din municipiu
Scutire pe clădiri, teren etc. cu aprobarea
Consiliului local
Scutire la impozitul pe teren şi clădiri cu 50% pe
o perioadă de maxim 6 luni Clădirile şi terenul aferent, în care se desfăşoară activităţi de turism
Oferirea spre închiriere a diferitelor spaţii şi
terenuri, pentru dezvoltarea unei activităţi
economice la preţuri mici Persoane fizice şi juridice
Taxele şi impozitele locale la valoarea minimă
conform codului fiscal Toate persoanele juridice
Scutire privind taxa de racordare la utilităţi (apă,
gaz, canalizare) Sedii sau spaţii de producţie ale Societăţilor Comerciale nou înfiinţate.
Pentru un numar mai mare de 20 de autovehicule
se aplică o reducere de 10% din impozit. Societăţi Comerciale nou înfiinţate
Scutire de la plata impozitului pe clădiri şi a Persoanele juridice care efectuează investiţii de peste 500.000 euro pe
impozitului pe teren o perioadă de 3 ani
Scutirea de impozit cu condiţia dezvoltării unei
afaceri de minim 500.000 Euro Infrastructură, Activităţi agricole, Activităţi industriale
Impozitul pe clădiri şi pe teren se reduce cu 50%
pe o perioadă de maximum 6 luni pe durata unui Persoane juridice, care utilizează clădiri şi terenuri exclusiv pentru
an calendaristic prestarea de servicii turistice
5 % din impozitul (taxa) clădirii Persoane juridice care achită integral până pe data de 31.03 a anului
5 % din impozitul (taxa) teren Persoane juridice care achită integral până pe data de 31.03 a anului
Oferirea de spaţii şi terenuri Investiţii cu crearea de noi locuri de muncă
Scutire impozit pe clădiri Clădiri utilizate ca sere, solarii, răsadniţe, ciupercării, silozuri pentru
furaje, silozuri şi/sau pătule pentru depozitarea şi conservarea
160
Descriere tip de facilitate Se aplică pentru:
cerealelor, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi
economice
Clădiri utilizate pentru activităţi social-umanitare, de către asociaţii,
fundaţii şi culte
Clădirile organizaţiilor care au ca unică activitate acordarea gratuită de
servicii sociale în unităţi specializate care asigură găzduire, îngrijire
socială şi medicală, asistenţă, ocrotire, activităţi de recuperare,
reabilitare şi reinserţie socială, pentru copil, familie, persoane cu
handicap, persoane vârstnice, precum şi pentru alte persoane aflate în
dificultate, în condiţiiloe legii
Terenul organizaţiilor umanitare care au ca unică activitate întreţinerea
şi funcţionarea căminelor de bătrâni şi a caselor pentru ocrotirea
Scutire impozit pe teren copiilor orfani şi a copiilor străzii
Menţionăm că propunerile enunţate de respondenţi la secţiunea Propuneri de afaceri profitabile în localitate pentru
potenţialii investitori interesaţi, au fost incluse în cadrul Planului de Acţiune şi al Portofoliului de proiecte, în
cadrul Direcţiei de Dezvoltare 5 – Dezvoltarea Rurală, în cadrul Direcției de Dezvoltare 6 – Turism și în cadrul
Direcției de Dezvoltare 2 – Mediul de afaceri.
III.2. Identificarea portofoliului de proiecte şi a surselor de finanţare
Portofoliul de proiecte al județului Suceava este prezentat în cadrul Capitolului IV. Planul de acțiune, din cadrul
prezentului document. Lista proiectelor nu este reluată în cadrul acestui sub-capitol din motive de evitare a
redundanței.
Portofoliul de proiecte include:

a) Proiecte de infrastructură, de reabilitare urbană şi de mediu
b) Proiecte vizând creşterea competitivităţii economice
c) Proiecte în domeniul sănătăţii, al învăţământului şi proiecte sociale
d) Proiecte in domeniul turismului
e) Proiecte de dezvoltare rurală
f) Proiecte de dezvoltare a resurselor umane
g) Proiecte de dezvoltare a capacităţii administrative
h) Proiecte de cooperare transfrontalieră, transnaţională şi interregională,
grupate pe sub-direcții de dezvoltare, care la rândul lor se subsumează unor direcții de dezvoltare aferente celor
zece obiective specifice enunțate pentru județul Suceava. Implementarea acestor direcții de dezvoltare va contribui
la atingerea obiectivelor strategice identificate pentru județul Suceava.
Portofoliul de proiecte a rezultat în urma analizei realizate asupra informațiilor cuprinse în secțiunea A a Strategiei,
respectiv Cadrul de referință, în urma procesării informațiilor rezultate în urma anchetei prin chestionar întreprinsă
în perioada ianuarie – februarie 2011 în rândurile autorităților administrației publice locale din județul Suceava și în
baza analizei direcțiilor și măsurilor de dezvoltare locale cuprinse în cadrul strategiilor locale de dezvoltare ale
comunităților din județul Suceava.
Portofoliul de proiecte cuprinde:
- proiecte aflate în curs de derulare (care au fost luate în calcul având în vedere că efectele create de
implementarea acestora sunt relevante pentru perioada analizată 2011 – 2020) – marcate în albastru
- proiecte propuse/vizate pentru care s-au întocmit deja studii tehnice – marcate cu asterix (*)
- proiecte vizate aflate în stadiul de idee.
161
CAPITOLUL IV. PLANUL DE ACȚIUNE
DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 1. INFRASTRUCTURA, AMENAJAREA TERITORIULUI, PROTECŢIA MEDIULUI ŞI SILVICULTURA
Sub-direcția de Nr. Proiect Inițiator/Parteneri Surse de finanțare

dezvoltare Crt.
1.1. Realizarea / 1. Sistem de alimentare cu apă potabilă în orașul Cajvana Consiliul Local Cajvana Fonduri de tip FC și/sau FEDR, Buget local
reabilitarea / 2. Extindere rețea de alimentare cu apă în comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Buget local, Fonduri Guvernamentale H.G. 577/1997
extinderea / 3. Alimentare cu apă în sistem centralizat în comuna Dolhești Consiliul Local Dolhești Buget local, Fonduri Guvernamentale – OG 7/2006
modernizarea 4. Alimentare cu apă a comunei Dornești (4,8 km) Consiliul Local Dornești Buget local, Fonduri Guvernamentale – OG 7/2006
reţelelor de 5. Alimentare cu apă în orașul Frasin Consiliul Local Frasin Buget local, Fonduri Guvernamentale - H.G. 577/1997
alimentare cu apă 6. Sistem de alimentare cu apă în comuna Gălănești Consiliul Local Gălănești Buget local, Fonduri Guvernamentale - H.G. 577/1997
7. Înființare rețea de alimentare cu apă în satul Hănțești, comuna Consiliul Local Hănțești Buget local, Fonduri Guvernamentale - H.G. 577/1997
Hănțești
8. Lucrări de captare apă și rețea pentru alimentare cu apă a zonelor Consiliul Local Iacobeni Buget local, Fonduri Guvernamentale - H.G. 577/1997
Ciotina și Dandoaia, comuna Iacobeni
9. Sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă in comuna Iaslovăț Consiliul Local Iaslovăț Buget local, Fonduri Guvernamentale - H.G. 577/1997
10. Înființare sistem de alimentare cu apă în comuna Ilișești Consiliul Local Ilișești Buget local, Fonduri Guvernamentale - H.G. 577/1997
11. Alimentare cu apă în satele Rotunda şi Siliştea şi extindere Consiliul Local Liteni Buget local, Fonduri Guvernamentale - H.G. 577/1997
alimentare cu apă în satele Corni şi Roşcani, orașul Liteni
12. Înființare sistem de alimentare cu apă potabilă în orașul Milișăuți Consiliul Local Milișăuți Buget local, Fonduri Guvernamentale - H.G. 577/1997
13. Reabilitarea și extinderea sursei de alimentare cu apă, a rețelei de Consiliul Local Ostra Buget local, Fonduri Guvernamentale - H.G. 577/1997
alimentare cu apă în comuna Ostra
14. Alimentare cu apă în satele Panaci și Coverca, comuna Panaci Consiliul Local Panaci Buget local, Fonduri Guvernamentale - OG 7/2006
15. Înființare sistem de alimentare cu apă în comuna Pătrăuți Consiliul Local Pătrăuți Buget local, Fonduri Guvernamentale - H.G. 577/1997
16. Alimentare cu apă în satul Adâncata, comuna Adâncata Consiliul Local Adâncata Buget local, Fonduri guvernamentale – HG 577/1997
17. Alimentare cu apă în satul Mihoveni, comuna Șcheia Consiliul Local Șcheia Buget local, Fonduri guvernamentale – HG 577/1997
18. Alimentare cu apă în satul Botoșana, comuna Botoșana Consiliul Local Botoșana Buget local, Fonduri guvernamentale – HG 577/1997
19. Alimentare cu apă în satele Holda, Holdița, Dârmoxa și orașul Consiliul Local Broșteni Buget local, Fonduri guvernamentale – HG 577/1997
Broșteni
20. Alimentare cu apă în satul Fundu Moldovei, comuna Fundu Consiliul Local Fundu Buget local, Fonduri guvernamentale – HG 577/1997
Moldovei Moldovei
21. Alimentare cu apă în zona Bunești, municipiul Câmpulung Consiliul Local Câmpulung Buget local, Fonduri guvernamentale – HG 577/1997
Moldovenesc Moldovenesc
22. Alimentare cu apă în satele Comănești și Humoreni, comuna Consiliul Local Comănești Buget local, Fonduri guvernamentale – HG 577/1997
Humoreni
23. Alimentare cu apă în comuna Crucea Consiliul Local Crucea Buget local, Fonduri guvernamentale – HG 577/1997
24. Înființare sistem de alimentare cu apă în comuna Drăgoiești Consiliul Local Drăgoiești Buget local, Fonduri guvernamentale – PNDI
25. Alimentare cu apă în satul Todirești, comuna Todirești Consiliul Local Todirești Buget local, Fonduri guvernamentale – HG 577/1997
26. Alimentare cu apă în satul Sucevița, comuna Sucevița Consiliul Local Sucevița Buget local, Fonduri guvernamentale – HG 577/1997
27. Alimentare cu apă în comuna Pojorâta Consiliul Local Pojorâta Buget local, Fonduri guvernamentale – O.G.7/2006
28. Alimentare cu apă în comuna Vadu Moldovei Consiliul Local Vadu Buget local, Fonduri guvernamentale – O.G.7/2006
162
Moldovei
29. Înființare sistem de alimentare cu apă în comuna Bălcăuți * Consiliul Local Bălcăuți Fonduri de tip FC și/sau FEADR, Buget local, Buget
Județean, Fonduri Guvernamentale
30. Înființare sistem de alimentare cu apă în comuna Burești* Consiliul Local Burești Idem
31. Alimentare cu apă sat Ciocăneşti, comuna Ciocănești* Consiliul Local Ciocănești Idem
32. Înființare sistem de alimentare cu apa în comuna Fântânele* Consiliul Local Fântânele Idem
33. Înfiinţare sistem de alimentare cu apă în comuna Grămești* Consiliul Local Grămești Idem
34. Înfiinţare sistem de alimentare cu apă sat Bereşti, comuna Hănţeşti* Consiliul Local Hănțești Idem
35. Înființare rețea de alimentare cu apă (5 km) în comuna Hârtop* Consiliul Local Hârtop Idem
36. Înființare sistem de alimentare cu apă în comuna Horodnic de Sus* Consiliul Local Horodnic de Idem
Sus
37. Extindere rețea de alimentare cu apă potabilă în comuna Ipotești* Consiliul Local Ipotești Idem
38. Alimentare cu apă potabilă în Mălini și Pîraie, comuna Mălini* Consiliul Local Mălini Idem
39. Înființare sistem de alimentare cu apă, localitatea Mănăstirea Consiliul Local Mănăstirea Idem
Humorului* Humorului
40. Extindere rețea de alimentare cu apă în comuna Pîrteștii de Jos* Consiliul Local Pîrteștii De Idem
Jos
41. Înființarea sistemului de alimentare cu apă în comuna Poieni Solca* Consiliul Local Poieni Solca Idem
42. Extindere reţea de distribuţie apă potabilă în comuna Șaru Dornei* Consiliul Local Șaru Dornei Idem
43. Extindere alimentare cu apă în comuna Stulpicani* Consiliul Local Stulpicani Idem
44. Alimentare cu apă în satele Nisipitu și Ulma din comuna Ulma* Consiliul Local Ulma Idem
45. Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă în municipiul Vatra Consiliul Local Vatra Dornei Idem
Dornei*
46. Înființare sistem de alimentare cu apă în comuna Volovăț* Consiliul Local Volovăț Idem
47. Înființare rețea de alimentare cu apă în comuna Arbore Consiliul Local Arbore Idem
48. Extindere rețea de alimentare cu apă în comuna Boroaia Consiliul Local Boroaia Idem
49. Realizare rețea de alimentare cu apă în comuna Calafindești Consiliul Local Calafindești Idem
50. Extindere sistem de alimentare cu apă potabilă în comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem
51. Extindere alimentare cu apă pentru satul Corlata, comuna Consiliul Local Berchișești Idem
Berchișești
52. Aducțiune apă potabilă în comuna Dărmănești Consiliul Local Dărmănești Idem
53. Extindere rețea de alimentare cu apă în comuna Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Idem
54. Extindere rețea apă potabilă în comuna Dorna Cândrenilor Consiliul Local Dorna Idem
Cândrenilor
55. Extindere rețea de alimentare cu apă în comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Idem
56. Realizarea rețelei de alimentare cu apă pe întreg teritoriul comunei Consiliul Local Horodniceni Idem
Horodniceni
57. Alimentare cu apă în satele Rotunda şi Siliştea şi extindere în satele Consiliul Local Liteni Idem
Corni şi Roşcani, oraşul Liteni
58. Realizare/construcție rețea de alimentare cu apă în comuna Consiliul Local Marginea Idem
Marginea
59. Înființare rețea de alimentare cu apă în comuna Mitocu Dragomirnei Consiliul Local Mitocu Idem
163
Dragomirnei
60. Extindere rețea apă în Liteni, Vornicenii Mici și Vornicenii Mari, Consiliul Local Moara Idem
comuna Moara
61. Realizarea retelei de alimentare cu apă în comuna Mușenița Consiliul Local Mușenița Idem
62. Extindere sistem de alimentare cu apă, comuna Poiana Stampei Consiliul Local Poiana Idem
Stampei
63. Extindere rețea de alimentare cu apă în satul Prelipca (6 km), orașul Consiliul Local Prelipca Idem
Salcea
64. Extinderea reţelei de apă potabilă în oraşul Siret Consiliul Local Siret Idem
65. Înființare sistem centralizat de alimentare cu apă în comuna Vatra Consiliul Local Vatra Idem
Moldoviţei Moldoviței
66. Extindere sistem centralizat de alimentare cu apă în satele Vereşti şi Consiliul Local Verești Idem
Hancea, comuna Verești
1.2. Construcţia / 67. Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FC, Buget Județean
reabilitarea / Suceava
extinderea 68. Înființare rețea de alimentare cu apă în sistem centralizat și extindere Consiliul Local Baia Fonduri de tip FEADR, Buget local
sistemelor de rețea de canalizare în comuna Baia
alimentare cu apă 69. Înființare rețea publică de apă potabilă și rețea publica de apă uzată Consiliul Local Bosanci Idem
şi canalizare în comuna Bosanci
70. Rețele de alimentare cu apă potabilă și de canalizare în municipiul Consiliul Local Câmpulung Buget local, Fonduri Guvernamentale
Câmpulung Moldovenesc Moldovenesc
71. Realizare rețea de alimentare cu apă și de canalizare în comuna Consiliul Local Ciprian Fonduri de tip FEADR, Buget local
Ciprian Porumbescu Porumbescu
72. Reţele de alimentare cu apă şi canalizare, Cartier rezidenţial Gura Consiliul Local Gura Fonduri guvernamentale - Programul de dezvoltare a
Humorului Humorului infrastructurii şi a unor baze sportive în spaţiul rural,
Ordonanţa 7/2006.
73. Înfiinţare sisteme de canalizare cu staţie de epurare și de distribuţie Consiliul Local Verești Fonduri de tip FEADR, Buget local, Buget de stat
apă potabilă pentru localităţile Vereşti şi Hancea, comuna Verești
74. Extindere rețele de alimentare cu apă și canalizare în comuna Consiliul Local Vicovu de Fonduri europene nerambursabile, bugetul de stat şi
Vicovu de Jos Jos bugetul local
75. Alimentare cu apă potabilă, rețele de canalizare și rețele de Consiliul Local Hârtop Fonduri guvernamentale – PNDI
epurare în comuna Hârtop
76. Extindere rețea de alimentare cu apă, sistem de canalizare, stații de Consiliul Local Frasin Fonduri guvernamentale – PNDI
epurare în orașul Frasin
77. Canalizare și stații de epurare în comuna Berchișești Consiliul Local Berchișești Fonduri guvernamentale – O.G.7/2006
78. Execuție stație de epurare și rețele de canalizare în comuna Consiliul Local Horodnic de Fonduri guvernamentale – O.G.7/2006
Horodnic de Sus Sus
79. Înființare sistem de canalizare în satul Pătrăuți, județul Suceava Consiliul Local Pătrăuți Fonduri guvernamentale – PNDI
80. Reabilitare și modernizare a sistemului de alimentare cu apă, Consiliul Local Crucea Fonduri de tip FC și/sau FEADR, Buget local, Buget
canalizare și stație de epurare în centrul comunei Crucea* Județean, Fonduri Guvernamentale - Administrația
Fondului pentru mediu
81. Canalizare şi staţie de epurare în satul Costisa și alimentare cu apă în Consiliul Local Frătăuții Noi Idem
toată comuna Frătăuţii Noi*
164
82. Înființare rețea de alimentare cu apă și rețea de canalizare în comuna Consiliul Local Șerbăuți Idem
Șerbăuți*
83. Înființare sistem de canalizare şi staţie de epurare a apelor uzate în Consiliul Local Vicovu de Idem
localitatea Bivolărie și înființare rețea de alimentare cu apă în Sus
localitatea Bivolărie, orașul Vicovu de Sus*
84. Înființare sistem centralizat de alimentare cu apă și de canalizare în Consiliul Local Breaza Idem
comuna Breaza
85. Reabilitare colector de canalizare, conductă refulare rezervor Consiliul Local Câmpulung Idem
alimentare cu apă și rețele de canalizare în municipiul Câmpulung Moldovenesc
Moldovenesc
86. Reabilitarea și modernizarea rețelelor de canalizare și alimentare cu Consiliul Local Dolhasca Idem
apă din orasul Dolhasca
87. Extinderea rețelei de apă și de canalizare la nivelul întregii comune Consiliul Local Dornești Idem
Dornești
88. Dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în comuna Consiliul Local Drăgoiești Idem
comuna Drăgoiești
89. Sistem de alimentare cu apă şi canalizare în comuna Frumosu Consiliul Local Frumosu Idem
90. Sistem integrat de alimentare cu apă, canalizare și stație de epurare Consiliul Local Straja Idem
în comuna Straja
1.3. Construcţia / 91. Înființare canalizare și stație de epurare în comuna Arbore Consiliul Local Arbore Buget local, Fonduri Guvernamentale – OG7/2006
reabilitarea / 92. Sistem de canalizare și stație de epurare în comuna Bilca Consiliul Local Bilca Fonduri de tip FEADR, Buget local
extinderea 93. Înființare sistem de canalizare menajeră și stație de epurare în Consiliul Local Burești Fonduri de tip FEADR, Buget local
sistemelor comuna Burești
canalizare şi 94. Înființare reţea de canalizare şi staţie de epurare în comuna Capu Consiliul Local Capu Fonduri de tip FEADR, Buget local
staţiilor de Câmpului Câmpului
epurare 95. Canalizare și stație epurare în sistem centralizat în comuna Consiliul Local Dărmănești Buget local, Fonduri Guvernamentale – OG7/2006
Dărmănești
96. Sistem de canalizare și stație de epurare în comuna Dorna Consiliul Local Dorna Fonduri de tip FEADR, Buget local
Cândrenilor Cândrenilor
97. Canalizare şi staţie de epurare în comuna Forăști Consiliul Local Forăști Buget local, Fonduri Guvernamentale – OG7/2006
98. Înființare sistem de canalizare şi staţie de epurare în comuna Consiliul Local Frătăuții Noi Buget local, Fonduri Guvernamentale – OG7/2006
Frătăuţii Noi
99. Canalizare şi staţie de epurare în sistem centralizat în comuna Consiliul Local Gălănești Buget local, Fonduri Guvernamentale – OG7/2006
Gălănești
100. Rețea de canalizare și stație de epurare în comuna Mălini Consiliul Local Mălini Fonduri de tip FEADR, Buget local
101. Înființare sistem de canalizare şi staţie de epurare în comuna Consiliul Local Sucevița Buget local, Fonduri Guvernamentale – OG7/2006
Sucevița
102. Înființare sistem de canalizare cu apă în comuna Volovăț Consiliul Local Volovăț Fonduri de tip FEADR, Buget local
103. Extindere rețea de canalizare și stație de epurare în comuna Consiliul Local Zvoriștea Buget local, Fonduri Guvernamentale – OG7/2006
Zvoriștea
104. Înființare rețea de canalizare și stație de epurare în comuna Consiliul Local Călugăreni Fonduri de tip FC și/sau FEADR, Buget local, Buget
Călugăreni * Județean, Fonduri Guvernamentale
105. Înființare sistem de canalizare cu staţie de epurare în comuna Consiliul Local Bălăceana Idem
165
Bălăceana*
106. Înființare sistem de canalizare și stație de epurare în comuna Consiliul Local Bălcăuți Idem
Bălcăuți *
107. Canalizare și stație de epurare în comuna Boroaia* Consiliul Local Boroaia Idem
108. Înființare canalizare și stație de epurare în orasul Dolhasca* Consiliul Local Dolhasca Idem
109. Înființare sistem de canalizare și stație de epurare în comuna Consiliul Local Fântânele Idem
Fântânele*
110. Înfiinţare sistem de canalizare și epurare în comuna Grămești* Consiliul Local Grămești Idem
111. Canalizare şi staţie de epurare, sat Bereşti, comuna Hănţeşti* Consiliul Local Hănțești Idem
112. Extindere rețea de canalizare și stație de epurare în comuna Consiliul Local Iacobeni Idem
Iacobeni*
113. Înființare rețea de canalizare în comuna Iaslovăț* Consiliul Local Iaslovăț Idem
114. Extindere rețea de canalizare în comuna Ipotești* Consiliul Local Ipotești Idem
115. Extindere reţele de canalizare şi staţie de epurare în oraşul Liteni* Consiliul Local Liteni Idem
116. Extindere canalizare și execuție racorduri pentru populație, comuna Consiliul Local Mănăstirea Idem
Mănăstirea Humorului* Humorului
117. Sistem integrat de canalizare și stație de epurare în orșul Milișăuți* Consiliul Local Milișăuți Idem
118. Extindere rețea de canalizare și stație de epurare Moara Nică, Moara Consiliul Local Moara Idem
Carp, comuna Moara*
119. Înființare rețea de canalizare și stație de epurare în satele Panaci și Consiliul Local Panaci Idem
Coverca, comuna Panaci*
120. Înființare rețea de canalizare în comuna Pîrteștii de Jos* Consiliul Local Pîrteștii de Idem
Jos
121. Înființare sistem de canalizare cu staţie de epurare în comuna Poiana Consiliul Local Poiana Idem
Stampei* Stampei
122. Înființare sistem de canalizare și stație de epurare în comuna Poieni Consiliul Local Poieni Solca Idem
Solca, judetul Suceava*
123. Extindere rețea de canalizare în orașul Salcea* Consiliul Local Salcea Idem
124. Înființare rețea de canalizare în satele Sf. Ilie și Șcheia, comuna Consiliul Local Șcheia Idem
Șcheia*
125. Extinderea reţelei de canalizare în oraşul Siret, retehnologizarea şi Consiliul Local Siret Idem
modernizarea staţiei de epurare a apei din oraşul Siret*
126. Reabilitarea reţelelor de canalizare şi staţie epurare în orașul Solca* Consiliul Local Solca Idem
127. Extindere rețea de de canalizare şi înființare staţie de epurare în Consiliul Local Stulpicani Idem
comuna Stulpicani*
128. Înființare sistem de canalizare în comuna Volovăț* Consiliul Local Volovăț Idem
129. Înființare sistem de canalizare și stație de epurare în comuna Consiliul Local Botoșana Idem
Botoșana
130. Realizare rețea de canalizare și stație de epurare în comuna Consiliul Local Calafindești Idem
Calafindești
131. Reţea de canalizare ape menajere şi staţie de epurare în comuna Consiliul Local Ciocănești Idem
Ciocănești
132. Înființare sistem de canalizare în comuna Comănești Consiliul Local Comănești Idem
166
133. Rețea de canalizare ape menajere și stație de epurare în sistem Consiliul Local Dolhești Idem
centralizat în satul Dolheștii Mari, comuna Dolhești
134. Înființare sistem de canalizare și stație de epurare în comuna Dorna Consiliul Local Dorna Arini Idem
Arini
135. Extindere rețea de canalizare în comuna Drăgușeni Consiliul Local Drăgușeni Idem
136. Extindere rețea de canalizare în comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Idem
137. Înființare sistem de canalizare în comuna Ilișești Consiliul Local Ilișești Idem
138. Realizare/construcție rețea de canalizare în comuna Marginea Consiliul Local Marginea Idem
139. Realizare/construcție stație de epurare în comuna Marginea Consiliul Local Marginea Idem
140. Înființare rețea de canalizare în comuna Mitocu Dragomirnei Consiliul Local Mitocu Idem
Dragomirnei
141. Rețea de canalizare și stație de epurare Liteni, Vorniceni Mici, Consiliul Local Moara Idem
Vorniceni Mari (cca 8 km), comuna Moara
142. Realizare rețea de canalizare și stație de epurare și tratare a apelor Consiliul Local Mușenița Idem
reziduale în comuna Mușenița
143. Extindere rețea de canalizare în comuna Ostra Consiliul Local Ostra Idem
144. Extindere sistem de canalizare în comuna Poiana Stampei Consiliul Local Poiana Idem
Stampei
145. Înfiinţare reţele canalizare și staţie de epurare în satele Nigoteşti, Consiliul Local Vadu Idem
Ioneasa, Mesteceni şi Movileni – lungime 14 km, comuna Vadu Moldovei
Moldovei
146. Înființare sistem de canalizare în comuna Vatra Moldoviţei Consiliul Local Vatra Idem
Moldoviței
147. Extindere reţea de canalizare în satele Vereşti şi Hancea, comuna Consiliul Local Verești Idem
Verești
1.4. 148. Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FC, Buget Județean
Managementul 149. Colectare, sortare şi transport deşeuri în comuna Siminicea* Consiliul Local Siminicea Fonduri de tip FC, Buget local
deşeurilor în 150. Achiziționarea de euro pubele pentru realizarea selectarii colective a Consiliul Local Burla Fonduri de tip FC, Buget local
concordanţă cu deseurilor menajere în comuna Burla
planul judeţean de 151. Realizarea unui sistem integrat de colectare şi depozitare deşeuri în Consiliul Local Calafindești Fonduri de tip FC, Buget local
gestionare a comuna Calafindești
deşeurilor 152. Managementul integrat al deșeurilor în Câmpulung Moldovenesc Consiliul Local Câmpulung Fonduri de tip FC, Buget local
Moldovenesc
153. Sistem de management integrat al deșeurilor în comuna Dărmănești Consiliul Local Dărmănești Fonduri de tip FC, Buget local
154. Secție de procesare a deșeurilor menajere pentru producerea de Consiliul Local Dorna Arini Fonduri de tip FC, Buget local
energie în comuna Dorna Arini
155. Organizarea sistemului de colectare selectivă, amenajarea spaţiului Consiliul Local Șerbăuți Fonduri de tip FC, Buget local
de depozitare temporară şi transportul deşeurilor, comuna Șerbăuți
156. Dotarea cu echipamente pentru serviciul de gospodărire comunală şi Consiliul Local Șerbăuți Fonduri de tip FEADR, Buget local
salubritate din comuna Șerbăuți
157. Organizarea de întâlniri, activităţi educaţionale, mediatizare sub Consiliul Județean Suceava, Fonduri de tip FSE, Buget local
orice formă privind mediatizarea importanței gestionării coerente a Consiliile Locale Din Județ
deșeurilor
167
1.5. Înfiinţarea, 158. Suplimentarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care Consiliul Local Câmpulung Fonduri Guvernamentale- Administraţia Fondului pentru
reabilitarea / utilizeaza energia solară, Colegiul Silvic Bucovina, municipiul Moldovenesc Mediu, Buget Local
modernizarea Câmpulung Moldovenesc
sistemelor 159. Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe în municipiul Consiliul Local Câmpulung Fonduri guvernamentale - Programul de reabilitare
existente de Câmpulung Moldovenesc Moldovenesc termică a blocurilor de locuințe, Buget local
încălzire 160. Înlocuire sistem de încălzire clasic și a sistemului de producere a Consiliul Local Vicovu de Fonduri Guvernamentale- Administraţia Fondului pentru
apei calde menajere cu sisteme ce utilizează energia produsa din Sus Mediu, Buget Local
surse regenerabile în oraşul Vicovu de Sus
161. Reabilitarea sistemelor de termoficare (surse şi reţele) din localitatea Consiliul Local Rădăuți Fonduri guvernamentale - Programul „Termoficare 2006-
Rădăuţi 2015 - caldura si confort"
162. Instalare centrală termică la sediul primăriei din comuna Capu Consiliul Local Capu Fonduri de tip FEDR, Buget Local
Câmpului* Câmpului
163. Completarea sistemului clasic de încălzire cu combustibil solid, cu Consiliul Local Ciocănești Fonduri de tip FEDR, Fonduri Guvernamentale-
sistem de încălzire care utilizează energia solară în comuna Administraţia Fondului pentru Mediu, Buget Local,
Ciocănești* Instrumentul de asistență tehnică pentru eficiența
energetică - ELENA (European Local ENergy
Assistance)
164. Completarea sistemului de încalzire clasic și a sistemului de Consiliul Local Dolhasca Idem
producere a apei calde menajere cu sisteme ce utilizează energia
produsă din surse regenerabile în cadrul Grupului Școlar Oltea
Doamna din orașul Dolhasca*
165. Încălzire cu energie regenerabilă pentru instituțiile publice din Consiliul Local Dorna Arini Idem
comuna Dorna Arini*
166. Sistem de energie neconvențională la căminul cultural Doroteia din Consiliul Local Frasin Idem
orașul Frasin*
167. Instalarea sistemului de încălzire utilizând energia regenerabilă Consiliul Local Iacobeni Idem
pentru Clubul Fermierilor din comuna Iacobeni*
168. Utilizarea energie regenerabile pentru alimentare sală de sport și Consiliul Local Ipotești Idem
primărie din comuna Ipotești*
169. Instalarea sistemului de încălzire utilizând energie regenerabilă Consiliul Local Pojorâta Idem
pentru căminul căminul cultural Pojorâta și pentru școala cu clasele
I-VIII din comuna Pojorâta*
170. Completarea sistemului clasic de încălzire cu sisteme ce utilizează Consiliul Local Solca Idem
energie din resurse regenerabile în orașul Solca*
171. Instalare sisteme de încălzire utilizând energie regenerabilă la sediul Consiliul Local Vadu Idem
primăriei din comuna Vadu Moldovei* Moldovei
172. Instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă Consiliul Local Vatra Idem
la obiectivele de interes local din comuna Vatra Moldoviței* Moldoviței
173. Suplimentarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care Consiliul Local Câmpulung Idem
utilizează energia solară, Blocuri de locuinţe ANL, municipiul Moldovenesc
Câmpulung Moldovenesc
174. Distribuție energie termică și apă caldă menajeră pe casa scării, Consiliul Local Câmpulung Idem
contorizare și branșamente la blocurile din municipiul Câmpulung Moldovenesc
168
Moldovenesc
175. Modernizare sistem de încălzire instituţii publice din comuna Consiliul Local Frumosu Idem
Frumosu
176. Instalare sisteme de încălzire utilizând energie regenerabilă la şcolile Consiliul Local Vadu Idem
din comuna Vadu Moldovei Moldovei
1.6. Utilizarea 177. Înființare parc eolian 80 MW pe o suprafață de 360 ha în comuna Consiliul Local Horodniceni Parteneriat /Asociațiune în participațiune cu Societatea
energiilor Horodniceni SC Wind Energy Expertise SRL
alternative 178. Proiect privind transformarea energiei solare în energie electrică Consiliul Local Frătăuții Fonduri de tip FEDR, Fonduri Guvernamentale-
(parc panouri voltaice) în comuna Frătăuții Vechi* Vechi Administraţia Fondului pentru Mediu, Buget Local,
Instrumentul de asistență tehnică pentru eficiența
Assistance)
179. Alimentarea cu energie electrică a obiectivelor aflate sub Consiliul Local Marginea Idem
administrarea Comunei Marginea, prin conversia energiei solare în
energie electrică.*
180. Realizarea unui sistem de transformare a energiei solare în energie Consiliul Local Putna Idem
electrică necesară pentru consumul propriu al comunei Putna*
181. Realizarea unui sistem de transformare a energiei solare în energie Consiliul Local Rădăuți Idem
electrică necesară pentru consumul propriu al municipiului Rădăuți*
182. Sistem de producere a energiei electrice cu energie neconvenţională Consiliul Local Cacica Idem
în comuna Cacica
183. Realizare parc eolian în comuna Calafindești Consiliul Local Calafindești Idem
184. Parc eolian în comuna Capu Câmpului Consiliul Local Capu Idem
Câmpului
185. Parc eolian pe Giumalău, comuna Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Idem
186. Parc eolian în comuna Dornești Consiliul Local Dornești Idem
187. Parc eolian în comuna Forăști Consiliul Local Forăști Idem
188. Înfiinţare parc eolian în satele Grăniceşti şi Româneşti, comuna Consiliul Local Grănicești Idem
Grănicești
189. Realizare parc fotovoltaic în orașul Gura Humorului Consiliul Local Gura Idem
Humorului
190. Realizarea unui parc eolian pentru producerea de energie electrică, Consiliul Local Mușenița Idem
în comuna Mușenița
1.7. Reconstrucţia 191. Împadurire terenuri degradate din comuna Bălăceana Consiliul Local Bălăceana Buget Local, Fonduri guvernamentale
ecologică a 192. Împăduriri terenuri degradate în comuna Cacica Consiliul Local Cacica Buget Local, Fonduri guvernamentale - Administrația
terenurilor Fondului pentru Mediu
degradate 193. Împădurire terenuri degradate (42 ha) în comuna Ciprian Consiliul Local Ciprian Idem
Porumbescu Porumbescu
194. Împădurirea terenurilor agricole degradate din comuna Arbore Consiliul Local Arbore Idem
195. Împădurirea terenurilor agricole degradate din comuna Drăgoiești Consiliul Local Drăgoiești Idem
196. Consolidare versant Dealul Mănăstirii, Municipiul Suceava* Consiliul Local Suceava Fonduri de tip FEADR, Buget Local, Fonduri
guvernamentale - Fondul de ameliorare a fondului
funciar, constituit potrivit Legii nr. 18/1991, republicata,
169
cu modificarile si completarile ulterioare, Administrația
Fondului pentru Mediu, Fondul de conservare si
regenerare a padurilor, constituit potrivit prevederilor art.
33 din Legea nr. 46/2008, cu modificarile si completarile
ulterioare
197. Împădurire teren pe o suprafață de 216 ha în comuna Baia Consiliul Local Baia Idem
198. Împădurire 40 ha teren degradat din comuna Bălăceana Consiliul Local Bălăceana Idem
199. Iventarierea și stabilizarea zonelor afectate și a celor predispuse la Consiliul Local Broșteni Idem
alunecări de teren prin împădurire sau lucrări de consolidare
specifice în orașul Broșteni
200. Împădurire terenuri non agricole în comuna Dărmănești Consiliul Local Dărmănești Idem
201. Ecologizarea albiilor pâraielor și râurilor de pe teritoriul comunei Consiliul Local Dorna Arini Fonduri de tip FEDR, Buget Local, Fonduri
Dorna Arini Guvernamentale - Administrația Fondului pentru Mediu
202. Lucrări de împăduriri terenuri accidentate în comuna Iaslovăț Consiliul Local Iaslovăț Fonduri de tip FEADR, Buget Local, Fonduri
guvernamentale - Fondul de ameliorare a fondului
ulterioare
203. Împăduriri în zonele afectate de alunecări de teren din comuna Consiliul Local Ilișești Idem
Ilișești
204. Ecologizare carieră de exploatare a turbei, comuna Poiana Stampei Consiliul Local Poiana Fonduri de tip FEDR, Buget Local, Buget județean,
Stampei Fonduri guvernamentale - Administrația Fondului pentru
Mediu
205. Împădurirea a 20 ha terenuri agricole degradate, comuna Vicovu de Consiliul Local Vicovu de Fonduri de tip FEADR, Buget Local, Fonduri
Jos Jos guvernamentale - Fondul de ameliorare a fondului
ulterioare
1.8. Înfiinţarea / 206. Înfiinţare Parc Monumentul Eroilor, Parc Cămin Cultural Boroaia, Consiliul Local Boroaia Fonduri guvernamentale – HG 110/2011 privind
reabilitarea Comuna Boroaia aprobarea proiectelor selectate în sesiunea 21.09.2009 –
parcurilor 12.10.2009 şi a finanţării acestora, în cadrul Programului
existente şi naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin
creşterea realizarea de spaţii verzi în localităţi, Buget Local
suprafeţelor de 207. Amenajare 2 parcuri de joacă pentru copii în orașul Broșteni Consiliul Local Broșteni Fonduri Guvernamentale- Administraţia Fondului pentru
spaţii verzi Mediu, Buget local
208. Înființare parc în comuna Mălini Consiliul Local Mălini Fonduri guvernamentale - Hotărârea 1588/2009, privind
aprobarea proiectelor selectate și a finanțării acestora în
170
cadrul Programului național de îmbunătățire a calității
mediului prin realizarea de spații verzi în localități, Buget
Local
209. Amenajarea a două parcuri în localitatea Bădeuți, orașul Milișăuți Consiliul Local Milișăuți Idem
210. Înființare parc în comuna Rădășeni Consiliul Local Rădășeni Fonduri Guvernamentale- Administraţia Fondului pentru
Mediu, Buget local
211. Amenjare parcuri în satele Neagra Șarului și Șaru Dornei, comuna Consiliul Local Șaru Dornei Fonduri de tip FEDR, Buget Local
Șaru Dornei
212. Înființare parc nou „Alexandru cel Bun” în comuna Baia Consiliul Local Baia Fonduri guvernamentale - Hotărârea 1588/2009, privind
aprobarea proiectelor selectate și a finanțării acestora în
Local
213. Reabilitare parc central în municipiul Suceava Consiliul Local Suceava Idem
214. Reamenajare parc în comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Idem
215. Reabilitare parc de agrement – centru și înființarea unui parc de Consiliul Local Vicovu de Idem
agrement în zona pod Dăbâca în comuna Vicovu de Jos Jos
216. Reabilitare parc de agrement în municipiul Rădăuți Consiliul Local Rădăuți Idem
217. Programul de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de Consiliul Local Cajvana Idem
spații verzi în orașul Cajvana
218. Înființare parc în Suseni și Joseni, comuna Baia Consiliul Local Baia Fonduri guvernamentale – HG 110/2011 privind
aprobarea proiectelor selectate în sesiunea 21.09.2009 –
12.10.2009 şi a finanţării acestora, în cadrul Programului
naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin
realizarea de spaţii verzi în localităţi, Buget Local
219. Programul de îmbunătățire a calității mediului în zona Obcini Areni Consiliul Local Suceava Idem
– municipiul Suceava
220. Înființare spațiu verde în orașul Liteni Consiliul Local Liteni Idem
221. Înființare parc agrement în comuna Mitocu Dragomirnei Consiliul Local Mitocu Fonduri guvernamentale - Hotărârea 1588/2009, privind
Dragomirnei aprobarea proiectelor selectate și a finanțării acestora în
Local
222. Reabilitarea parcului „Alexandru Sahia” din municipiul Rădăuți Consiliul Local Rădăuți Idem
223. Înființare parc de agrement la intersecția Bd. 1 Decembrie cu Calea Consiliul Local Suceava Idem
Obcinilor, în municipiul Suceava
224. Amenajare parc în comuna Adâncata* Consiliul Local Adâncata Fonduri Guvernamentale- Administraţia Fondului pentru
Mediu, Buget local, Fonduri de tip FEADR
225. Înființare parc în comuna Bilca* Consiliul Local Bilca Idem
226. Înființare parcuri și scuar în comuna Bosanci* Consiliul Local Bosanci Idem
227. Amenajare spații verzi în comuna Botoșana* Consiliul Local Botoșana Idem
228. Amenajare Parc Public în Botoşaniţa Mare, comuna Calafindeşti* Consiliul Local Calafindești Idem
229. Amenajare parcuri și spații verzi în comuna Cîrlibaba* Consiliul Local Cîrlibaba Idem
171
230. Înfiinţare parcuri în comuna Grăniceşti* Consiliul Local Grănicești Idem
231. Înfiinţare spaţiu verde în oraşul Liteni* Consiliul Local Liteni Idem
232. Realizarea de spații verzi în comuna Pojorâta* Consiliul Local Pojorâta Idem
233. Amenajare spaţii verzi şi parcuri în comuna Rîșca* Consiliul Local Rîșca Idem
234. Înființare spații verzi în comuna Vama* Consiliul Local Vama Idem
235. Înființare parc în comuna Vatra Moldoviței* Consiliul Local Vatra Idem
Moldoviței
236. Reabilitare și modernizare parcuri în comuna Arbore Consiliul Local Arbore Idem
237. Construcție parc și amenajare monument al eroilor în comuna Burla Consiliul Local Burla Idem
238. Reabilitare și extindere spații verzi în municipiul Câmpulung Consiliul Local Câmpulung Idem
Moldovenesc Moldovenesc
239. Amenajare spații verzi în localitățile comunei Mușenița Consiliul Local Mușenița Idem
240. Înfiinţare de spaţii verzi în comuna Pîrteștii de Jos Consiliul Local Pîrteștii de Idem
Jos
241. Amenajarea şi dotarea unui parc de joacă şi de recreare pentru copiii Consiliul Local Vadu Idem
comunei în satul Vadu Moldovei, comuna Vadu Moldovei, în Moldovei
suprafaţa de 1000 mp.
1.9. Apărări de 242. Refacerea amenajării râu Suceava în zona sursei de alimentare cu SGA Suceava Buget Local, Fonduri guvernamentale
mal și îndiguiri apă a oraşului Rădăuţi, județul Suceava
243. Regularizare şi apărare maluri pârâu Sasca Mare, comuna Cornu Consiliul Local Cornu Luncii Idem
Luncii
244. Lucrări de regularizare a pârâului Suceviţa şi a afluenţilor, pe SGA Suceava Idem
tronson Suceviţa-Volovăţ, județul Suceava
245. Regularizare râu Putna şi afluenţi pe sector Putna-Gura Putnei, SGA Suceava Idem
județul Suceava
246. Regularizare râu Moldova pentru apărarea frontului de captare a SGA Suceava Idem
mun.Suceava la Berchişeşti, județul Suceava
247. Amenajare râu Suceava şi afluenţi pe zona Ulma-Brodina-Straja, SGA Suceava Idem
judeţul Suceava
248. Lucrări de regularizare a pârâului Solca şi a afluenţilor pe tronsonul SGA Suceava Idem
Solca-Arbore şi decolmatare la acumularea Solca, județul Suceava
249. Amenajare râu Dorna pe sectorul Poiana Stampei-Vatra Dornei, SGA Suceava Idem
județul Suceava
250. Punere în siguranţă baraj priză Mihoveni, judeţul Suceava SGA Suceava Idem
251. Regularizare în regim barat pârâu Horodnic şi Topliţa, localitatea SGA Suceava Idem
Horodnic de Sus, județul Suceava
252. Regularizare râu Suceava, tronson Vicovu de Sus - Frătăuţii Vechi, SGA Suceava Idem
localităţile Vicovu de Sus şi Frătăuţii Noi, judeţul Suceava
253. Dig apărare oraş Siret pe pârâu Negostina, judeţul Suceava SGA Suceava Idem
254. Amenajare albie pârâu Voitinel şi afluenţi, comuna Voitinel, județul SGA Suceava Idem
Suceava
255. Amenajare râu Moldova pe tronsonul Brăieşti – Băişeşti, comuna SGA Suceava Idem
Cornu Luncii, județul Suceava
172
256. Amenajare râu Moldova şi afluenţi pe sectorul Fundu Moldovei – SGA Suceava Idem
Gura Humorului, județul Suceava
257. Amenajare râu Moldova pentru apărarea frontului de captare a SGA Suceava Idem
oraşului Fălticeni la Baia, etapa a II-a, județul Suceava
258. Amenajare râu Bistriţa şi afluenţi pe sectorul Iacobeni-Sabasa, SGA Suceava Idem
județul Suceava şi Neamţ
259. Amenajare complexă Vârful Câmpului, județul Suceava şi Botoşani SGA Suceava Idem
260. Regularizare parau Ruda la Dornesti, judetul Suceava SGA Suceava Idem
261. Regularizare si îndiguire raul Suceava la Suceava, județul Suceava SGA Suceava Idem
262. Regularizare si aparari de mal paraul Remezeu, comuna Vicovu de SGA Suceava Idem
Jos, județul Suceava
263. Îndiguire mal stang raul Moldova in zona podului Berchisesti - Capu SGA Suceava Idem
Campului, comuna Capu Campului, județul Suceava
264. Amenajare paraul Moldovita si afluenti in zona comunelor SGA Suceava Idem
Moldovita, Vatra Moldoviței, Frumosu si Vama, județul Suceava
265. Refacerea amenajarii raului Suceava in zona sursei de alimentare cu SGA Suceava Idem
apa a municipiului Rădăuți, judetul Suceava
266. Amenajare raul Moldova pe tronsonul Brăiești – Băișești, comuna SGA Suceava Idem
Cornu Luncii, județul Suceava
267. Regularizare paraul Rasca la Bogdănești, județul Suceava SGA Suceava Idem
268. Amenajări pârâul Sucevița in zona Satu Nou si in zona podurilor de SGA Suceava Idem
pe DN 17 A in comuna Marginea, județul Suceava
269. Regularizare si îndiguire paraul Seaca la Boroaia, județul Suceava SGA Suceava Idem
270. Apărare maluri parau Ciotina, comuna Iacobeni, județul Suceava SGA Suceava Idem
271. Amenajare paraul Izvoru Alb in zona municipiului Câmpulung SGA Suceava Idem
Moldovenesc, județul Suceava
272. Regularizare paraul Patrauteanca, in zona acumularii Baraj Mobil SGA Suceava Idem
Mihoveni, judetul Suceava.
273. Amenajarea braţului stâng şi pragului de fund pe pârâul Suceviţa în SGA Suceava Idem
zona localităţii Marginea, judeţul Suceava
274. Amenajarea malului stâng al râului Siret în aval de podul de pe DJ SGA Suceava Idem
208 D, în zona localităţii Hânţeşti-Bucecea, judeţul Botoşani.
275. Execuţie apărări de maluri în comuna Moldovița* Consiliul Local Moldovița Idem
276. Consolidare mal drept râu Siret, zona Săndeni, oraş Dolhasca* SGA Suceava Idem
277. Regularizare şi apărare mal drept râu Siret, comuna Zamostea, SGA Suceava Idem
judeţul Suceava*
278. Regularizare şi apărare de mal pârâu Rusca, comuna Suceviţa, SGA Suceava Idem
judeţul Suceava*
279. Amenajare pârâu Râşca la Bogdăneşti, judeţul Suceava* SGA Suceava Idem
280. Regularizare şi apărare maluri, râu Moldova în zona comunelor SGA Suceava Idem
Vadu Moldovei – Boroaia, judeţul Suceava*
281. Amenajare râu Moldova pe tronsonul Cornu Luncii – Baia, judeţul SGA Suceava Idem
Suceava*
173
282. Consolidare mal stâng, râu Moldova, in zona Verminca-Runc, sat SGA Suceava Idem
Breaza de Sus, comuna Breaza, judeţul Suceava*
283. Regularizare şi apărare mal stâng, râu Moldova, pe tronsonul Roşiori SGA Suceava Idem
- Oniceni, comuna Forăşti, judeţul Suceava*
284. Regularizare şi îndiguire râu Suceava, în zona comuna Bilca, judeţul SGA Suceava Idem
Suceava*
285. Îndiguire şi consolidare mal drept râu Suceava în zona comuna SGA Suceava Idem
Gălăneşti, judeţul Suceava*
286. Amenajare râu Bistriţa şi pârâu Ţibău, comuna Cârlibaba, judeţul SGA Suceava Idem
Suceava*
287. Apărare mal stâng râu Suceava în zona satului Prelipca, oraş Salcea, SGA Suceava Idem
judeţul Suceava*
288. Apărare mal drept râu Suceava în zona satelor Luncşoara şi SGA Suceava Idem
Chilişeni, comuna Udeşti, judeţul Suceava*
289. Apărare mal drept râu Suceava în zona Lanu Gării oraş Liteni, SGA Suceava Idem
judeţul Suceava*
290. Îndiguire mal stâng râul Suceava în zona localitatea Frătăuţii Noi, SGA Suceava Idem
comuna Frătăuţii Noi, judeţul Suceava*
291. Apărare mal stâng râu Suceviţa în zona satului Bădeuţi, oraş SGA Suceava Idem
Milişăuţi, judeţul Suceava*
292. Regularizări şi apărare de maluri pârâu Soloneţ şi afluenţi, comuna SGA Suceava Idem
Cacica,judeţul Suceava*
293. Apărare mal stâng pârâu Negrileasa în zona staţiei de pompare a SGA Suceava Idem
apei potabile a pieţii agroalimentare comuna Stulpicani, judeţul
Suceava*
294. Regularizare şi apărări de maluri pârâul Racova comuna Botoşana, SGA Suceava Idem
judeţul Suceava*
295. Regularizare şi apărări de maluri pârâu Iaslovăţ şi afluenţi, comuna SGA Suceava Idem
Iaslovăţ, judeţul Suceava*
296. Regularizare şi apărări de maluri râu Moldova la Drăguşeni, comuna SGA Suceava Idem
Drăguşeni, judeţul Suceava*
297. Apărare maluri pe râul Siret zonele Budeni – Procovanu şi ocolul SGA Suceava Idem
silvic Dolhasca, oraş Dolhasca, judeţul Suceava*
298. Apărare maluri şi recalibrare albie pârâul Remezeu, județul SGA Suceava Idem
Suceava*
299. Amenajare albie pârâul Bucovăţ şi afluenţi la Păltinoasa, comuna SGA Suceava Idem
Păltinoasa, judeţul Suceava*
300. Amenajare pârâu Suha Mică la Găineşti, comuna Slatina, judeţul SGA Suceava Idem
Suceava*
301. Apărare mal râu Moldova la Bogdăneşti, judeţul Suceava* SGA Suceava Idem
302. Apărare mal stâng râu Moldova la Fântâna Mare şi Cotu Băii, SGA Suceava Idem
judeţul Suceava*
303. Regularizare şi apărare de maluri pârâu Soloneţ şi afluenţi, comuna SGA Suceava Idem
174
Pârteştii de Jos, judeţul Suceava*
304. Aparare maluri pârâu Cotârgaşi, sat Cotârgasi, oraş Broşteni, judeţul SGA Suceava Idem
Suceava*
305. Aparare mal stâng râu Siret, sat Joldesti, comuna Vorona, judeţul SGA Suceava Idem
Botoşani*
Todireşti, judeţul Suceava*
Comăneşti, judeţul Suceava*
308. Apărări de maluri pe râurile Suha, Brăteasa şi Botuşan pe raza SGA Suceava Idem
comunei Ostra, judeţul Suceava*
309. Apărare de maluri râu Siret şi râu Suceava, oraş Liteni, judeţul SGA Suceava Idem
Suceava*
310. Apărări de maluri pe pârâu Corlata, sat Corlata, comunaBerchişeşti, SGA Suceava Idem
judeţul Suceava*
311. Apărare mal drept râu Şomuzu Mare în comuna Dolheşti, județul SGA Suceava Idem
Suceava*
312. Apărare mal drept râul Siret pentru apărarea frontului de captare al SGA Suceava Idem
comunei Dumbrăveni, județul Suceava*
313. Apărări maluri râul Suceava, comunaIzvoarele Sucevei, județul SGA Suceava Idem
Suceava*
314. Apărări maluri pârâul Brodina şi pârâul Calela în satul Brodina de SGA Suceava Idem
Sus, comunaIzvoarele Sucevei*
315. Regularizări şi apărări de maluri pe pârâul Slătioara şi alluenţi pe SGA Suceava Idem
raza localităţii Slătioara comuna Stulpicani*
316. Protecţie mal drept râu Siret, comuna Zvoriştea* SGA Suceava Idem
317. Apărare mal drept pârâul Suceviţa, oraş Milişăuţi* SGA Suceava Idem
318. Apărare mal stâng pârâulVoitinel, comuna Voitinel* SGA Suceava Idem
319. Regularizare râu Suceava, tronson Vicovu de Sus – Frătăuţii Vechi, SGA Suceava Idem
localităţile Vicovu de Sus şi Frătăuţii Noi, județul Suceava*
320. Apărare mal drept râu Siret, sat Bălineşti, comuna Grămeşti, judeţul SGA Suceava Idem
Suceava*
321. Îndiguire mal drept pârâu Solca, sat Gura Solcii, comuna Grăniceşti, SGA Suceava Idem
judeţul Suceava*
322. Lucrări de regularizare a albiei pârâurilor de pe raza comunei Crucea Consiliul Local Crucea Idem
323. Îndiguiri şi apărări de maluri în comuna Frumosu Consiliul Local Frumosu Idem
324. Apărări de maluri pe râul Suceava, în comuna Gălănești Consiliul Local Gălănești Idem
325. Regularizarea și îndiguirea zonelor cu risc de inundații din comuna Consiliul Local Iacobeni Idem
Iacobeni
326. Lucrări apărări maluri pe cursul pârâului Iaslovăț Consiliul Local Iaslovăț Idem
327. Regularizare albie pârâuri Șoarec și Sucevița în amonte și aval de Consiliul Local Marginea Idem
punctul de confluență
328. Lucrări de regularizare a albiei pârâului și apărări de maluri pentru Consiliul Local Mușenița Idem
175
prevenirea și reducerea consecințelor distructive ale inundațiilor în
comuna Mușenița
329. Regularizări cursuri de apă- măsuri de prevenire a inundaţiilor, în Consiliul Local Șerbăuți Idem
comuna Șerbăuți
330. Regularizarea pârâului Suceviţa şi a afluenţilor principali, Consiliul Local Sucevița Idem
construirea de apărări de maluri
331. Construcţie dig şi apărări de maluri pe râul Moldova în dreptul Consiliul Local Vadu Idem
satului Vadu Moldovei II (zona URCAP) în lungime de 800 m, Moldovei
comuna Vadu Moldovei
332. Regularizare şi apărări de mal Pârâu Crăcăcea (Slătioara), Pârâul Consiliul Local Vicovu de Idem
Slatina şi Pârâu Aluna (Caliuha) pe o lungime de 2,5 km, comuna Jos
Vicovu de Jos
1.10. 333. Realizarea soselei de centură a municipiului Rădăuți* Consiliul Local Rădăuți Fonduri de tip FEDR, Buget Local, Buget Județean,
Modernizarea / Fonduri guvernamentale
realizarea 334. Construcţie drum ocolitor al municipiului Vatra Dornei Consiliul Local Vatra Dornei Idem
centurilor
ocolitoare pentru
centre urbane
1.11. 335. Amenajare 2,5 km trotuare în localităţile Vereşti şi Hancea, comuna Consiliul Local Verești Buget local
Modernizarea Verești
aleilor pietonale şi 336. Punte pietonala la Ciursa, peste Pârâul Pulpa în satul Probota, orasul Consiliul Local Dolhasca Buget Județean
trotuarelor, Dolhasca
înfiinţarea 337. Modernizare 10,5 km rigole și 1,5km trotuare în comuna Horodnic Consiliul Local Horodnic de Fonduri de tip FEDR, FEADR, Buget local, Buget
pistelor pentru de Sus* Sus județean, Fonduri guvernamentale (Subprogramul
biciclete; Pietruirea, reabilitare, modernizarea şi/sau asfaltarea
drumurilor de interes local clasate conform HG nr.
577/1997, cu modificările şi completările ulterioare)
338. Construire punte pietonală “La Muşuleac”, în comuna Pîrteștii de Consiliul Local Pîrteștii de Idem
Jos* Jos
339. Construire spaţiu de joacă pentru copii şi piste de biciclete în Consiliul Local Sucevița Idem
comuna Sucevița*
340. Amenajare trotuare în centrul civic al comunei Arbore Consiliul Local Arbore Idem
341. Modernizarea trotuarelor prin pavare pe o lungime de 5 km în Consiliul Local Burla Idem
comuna Burla
342. Amenajare trotuare (18,50km) în comuna comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem
343. Realizare de alei pietonale în comuna Crucea Consiliul Local Crucea Idem
344. Înființare trotuar pietonal în comuna Drăgușeni Consiliul Local Drăgușeni Idem
345. Execuţie trotuare în comuna Gălănești Consiliul Local Gălănești Idem
346. Reabilitare trotuare în centrul civic al comunei Iacobeni Consiliul Local Iacobeni Idem
347. Construire trotuare pietonale în lungime de 4,5 km în comuna Consiliul Local Vicovu de Idem
Vicovu de Jos Jos
1.12. Construcţie/ 348. Pod rutier din beton armat peste râul Moldova, comuna Drăgușeni Consiliul Local Drăgușeni Buget local, Buget județean, Fonduri guvernamentale -
reabilitare poduri Programul de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural,
176
şi podeţe; instituit prin OG 7/2006
349. Reconstrucție “Pod Gal 18”, comuna Crucea Consiliul Local Crucea Buget local, Buget județean, Fonduri guvernamentale
350. Poduri și podețe din beton armat în comuna Horodniceni Consiliul Local Horodniceni Buget local, Buget județean, Fonduri guvernamentale -
Programul de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural,
instituit prin OG 7/2006
351. Construire și reabilitare poduri și podete, localitatea Mănăstirea Consiliul Local Mănăstirea Idem
Humorului Humorului
352. Construcţie pod peste pârâul Suceviţa, în zona Moară Băcală, din Consiliul Local Marginea Idem
comuna Marginea
353. Construire poduri în comuna Moldoviţa Consiliul Local Moldovița Idem
354. Pod din beton armat peste râul Moldova, în comuna Pojorâta Consiliul Local Pojorâta Buget local
355. Poduri şi punţi pietonale în comuna Rîșca Consiliul Local Rîșca Buget local, Buget județean, Fonduri guvernamentale -
Programul de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural,
356. Reparații podețe, trotuare, șanturi în comuna Șcheia Consiliul Local Șcheia Buget Local
357. Reconstrucție Pod Vlaicu peste pârâul Saca, comuna Arbore* Consiliul Local Arbore Fonduri de tip FEDR, FEADR, Buget local, Buget
județean, Fonduri guvernamentale - Subprogramul
Pietruirea, reabilitare, modernizarea şi/sau asfaltarea
577/1997, cu modificările şi completările ulterioare,
Programul de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural,
358. Refacere pod din beton armat peste pârâul Podișor în comuna Consiliul Local Dolhești Idem
Dolhești
359. Refacere pod peste pârâul Ruda din comuna Dornești* Consiliul Local Dornești Idem
360. Reabilitare poduri şi podeţe în satul Slătioara, comuna Stulpicani* Consiliul Local Stulpicani Idem
361. Asfaltare și construire pod în comuna Vama* Consiliul Local Vama Idem
362. Construcţie pod peste râul Moldova, care va face legătura dintre Consiliul Local Gura Fonduri de tip FEDR, Buget local, Buget județean,
piscină, bazine şi pârtie, orașul Gura Humorului Humorului Fonduri guvernamentale
363. Reabilitarea/refacerea podețelor deteriorate, subdimensionate sau Consiliul Local Marginea Fonduri de tip FEDR, FEADR, Buget local, Buget
afectate de inundațiile din 2010 în comuna Marginea județean, Fonduri guvernamentale - Subprogramul
1.13. Reabilitarea 364. Modernizare DJ 177, Poiana Micului – Suceviţa, km 10+000 – Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FEDR, Buget local și Fonduri
şi modernizarea 20+875 guvernamentale
reţelei de 365. Modernizare DJ 175B (reclasat din DC 90A, în baza H.G. Consiliul Județean Suceava Idem
transport rutier și 540/2000), km. 0+000 - 15+800, Pojorâta – Rarău
aerian 366. Modernizare DJ 178 Ilișești – Ciprian Porumbescu km 36+150 – Consiliul Județean Suceava Idem
44+000, județul Suceava
367. Modernizare drumuri comunale în comuna Baia Consiliul Local Baia Fonduri de tip FEADR, Buget local
177
368. Pietruire DC 77 Broșteni Cotârgași km. 3+800-7+000, din orașul Consiliul Local Broșteni Buget local, Fonduri guvernamentale - Subprogramul
Broșteni Pietruirea, reabilitare, modernizarea şi/sau asfaltarea
577/1997, cu modificările şi completările ulterioare
369. Modernizare 610 m drumuri comunale în comuna Bunești Consiliul Local Bunești Fonduri de tip FEADR, Buget local
370. Modernizare drumuri agricole din comuna Capu Câmpului Consiliul Local Capu Fonduri de tip FEADR, Buget local
Câmpului
371. Reabilitare drum comunal Sasca Nouă- Sasca Mică, comuna Cornu Consiliul Local Cornu Luncii Buget local
Luncii
372. Modernizare DC 78 A în comuna Crucea Consiliul Local Crucea Buget local
373. Modernizare DC Biserica Ortodoxă Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Buget local, Fonduri guvernamentale
374. Modernizare DC 25 km 3+000 - 6+387, comuna Drăgoiești Consiliul Local Drăgoiești Buget local, Fonduri guvernamentale
375. Modernizare DC8 A Drăgușeni-Gara Leu, comuna comuna Consiliul Local Drăgușeni Buget local, Buget județean
Drăgușeni
376. Asfaltare DC 65 de la km 0+000 la km 2+000, comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Buget local, Fonduri guvernamentale
377. Pietruire DC 30 în orașul Frasin Consiliul Local Frasin Buget local, Fonduri guvernamentale - Subprogramul
378. Reabilitarea Infrastructurii Rutiere Oraş Gura Humorului Consiliul Local Gura Fonduri de tip FEDR, Buget local, Buget de stat
Humorului
379. Pietruire drum comunal Hârtop-Giurgesti, comuna Hârtop Consiliul Local Hârtop Buget local, Fonduri guvernamentale
380. Modernizare drumuri de acces la exploatațiile agricole din comuna Consiliul Local Iaslovăț Fonduri de tip FEADR, Buget local
Iaslovăț
381. Asfaltare drumuri comunale (7,6 km) în comuna Ipotești Consiliul Local Ipotești Buget local
382. Reabilitare prin asfaltare DC 41 Tibeni-Milișăuți Consiliul Local Milișăuți Buget local, Fonduri guvernamentale - Subprogramul
383. Construire și modernizare drumuri de exploataţie agricolă în comuna Consiliul Local Mitocu Fonduri de tip FEADR, Buget local
Mitocu Dragomirnei Dragomirnei
384. Pietruire DC 71 de la 6,6-9,0 km Moara Carp, comuna Moara Consiliul Local Moara Buget local
385. Modernizarea infrastructurii rutiere de bază în comuna Moldoviţa Consiliul Local Moldovița Fonduri de tip FEADR, Buget local
386. Asfaltare drum comunal (1 km) în comuna Pîrteștii de Jos Consiliul Local Pîrteștii de Buget Local
Jos
387. Construire punte carosabila “La Prichindici”, comuna Pîrteștii de Jos Consiliul Local Pîrteștii de Buget Local
Jos
388. Modernnizare drumuri comunale în lungime de 5,3 km în comuna Consiliul Local Poiana Fonduri de tip FEADR, Buget local
Poiana Stampei Stampei
389. Pietruire drumuri comunale din comuna Preutești Consiliul Local Preutești Fonduri guvernamentale
390. Modernizare drumuri comunale din comuna Preutești Consiliul Local Preutești Buget local
391. Refacere drum comunal Gura – Putnei în comuna Putna Consiliul Local Putna Buget Local
392. Modernizare drumuri comunale în comuna Putna Consiliul Local Putna Buget local, Fonduri guvernamentale
178
393. Modernizare drumuri comunale în comuna Rădășeni Consiliul Local Rădășeni Fonduri de tip FEADR, Buget local
394. Modernizare drumuri agricole din comuna Rădășeni Consiliul Local Rădășeni Fonduri de tipFEADR, Buget local
395. Modernizare drum comunal Sf. Ilie, din comuna Șcheia Consiliul Local Șcheia Buget local
396. Drum pietruit DC 72 Sf. Ilie - Trei Movile, comuna Șcheia Consiliul Local Șcheia Buget local, Fonduri guvernamentale - Subprogramul
397. Pietruire DC 31 în comuna Stulpicani Consiliul Local Stulpicani Buget local, Fonduri guvernamentale
398. Modernizare DC Nisipitu - Lupcina, comuna Ulma Consiliul Local Ulma Fonduri de tip FEADR, Buget local
399. Modernizare drumuri agricole de exploataţie în comuna Vatra Consiliul Local Vatra Fonduri de tip FEADR, Buget local
Moldoviţei Moldoviței
400. Asfaltare sau betonare drumuri comunale pe o distanţă de 7,5 km, în Consiliul Local Verești Buget local, Fonduri guvernamentale
comuna Verești
401. Amenajare drumuri de exploataţie agricolă în comuna Verești Consiliul Local Verești Buget local
402. Modernizare drumuri comunale în lungime de 3,7 km, în comuna Consiliul Local Vicovu de Buget local
Vicovu de Jos Jos
403. Modernizare drum comunal Remezău Km 0+000 – 1+000, comuna Consiliul Local Vicovu de Fonduri de tip FEADR, Buget local, Buget de stat
Vicovu de Jos Jos
404. Modernizare drumuri comunale, comuna Volovăț Consiliul Local Volovăț Fonduri de tip FEADR, Buget local
405. Modernizare drumuri vicinale în comuna Adâncata* Consiliul Local Adâncata Fonduri de tip FEDR, FEADR, Buget local, Buget
406. Modernizare drumuri agricole în comuna Adâncata* Consiliul Local Adâncata Fonduri de tip FEDR, FEADR, Buget local, Buget
județean, Fonduri guvernamentale (Subprogramul
577/1997, cu modificările şi completările ulterioare)
407. Modernizare drumuri de exploatație agricolă în comuna Baia* Consiliul Local Baia Fonduri de tip FEDR, FEADR, Buget local, Buget
408. Modernizare DC-Tronson 1,2,3,4 din comuna Bălăceana* Consiliul Local Bălăceana Idem
409. Modernizare drumuri comunale din comuna Bălcăuți* Consiliul Local Bălcăuți Idem
410. Modernizare drumuri comunale în comuna Berchișești* Consiliul Local Berchișești Idem
411. Modernizare drumuri comunale (8km) din comuna Bogdănești* Consiliul Local Bogdănești Idem
412. Modernizare drumuri agricole în comuna Boroaia* Consiliul Local Boroaia Idem
179
413. Amenajarea drumurilor locale din comuna Botoșana* Consiliul Local Botoșana Idem
414. Reabilitare străzi și parcări în orașul Broșteni* Consiliul Local Broșteni Idem
415. Reabilitare și modernizare drum Neagra-Broșteni km.52+000- Consiliul Local Broșteni Idem
56+660, orașul Broșteni*
416. Modernizare drumuri în orasul Cajvana* Consiliul Local Cajvana Idem
417. Modernizare DC 43A în orașul Cajvana* Consiliul Local Cajvana Idem
418. Modernizare drumuri forestiere din comuna Ciocănești* Consiliul Local Ciocănești Idem
419. Asfaltare căi de acces intravilan (16 km) în comuna Ciprian Consiliul Local Ciprian Idem
Porumbescu Porumbescu
420. Asfaltare drumuri locale în comuna Cîrlibaba* Consiliul Local Cîrlibaba Idem
421. Modernizare DC 78 A în comuna Crucea* Consiliul Local Crucea Idem
422. Modernizare 9,0 km drum comunal în comuna Dărmănești* Consiliul Local Dărmănești Idem
423. Modernizare drum acces exploatații agricole în comuna Dărmănești* Consiliul Local Dărmănești Idem
424. Modernizare drumuri forestiere în comuna Dorna Arini* Consiliul Local Dorna Arini Idem
425. Modernizare drumuri agricole în comuna Dornești, județul Suceava* Consiliul Local Dornești Idem
426. Modernizare drumuri comunale din comuna Drăgoiești* Consiliul Local Drăgoiești Idem
427. Modernizare DC8 Drăgușeni – Broșteni și extindere, drum comunal Consiliul Local Drăgușeni Idem
de legătură cu podul peste râul Moldova*
428. Modernizare drumuri agricole în comuna Drăgușeni* Consiliul Local Drăgușeni Idem
429. Modernizare drumuri comunale (14 km) în comuna Dumbrăveni* Consiliul Local Dumbrăveni Idem
430. Modernizare drumuri comunale DC 65A, 89A din comuna Consiliul Local Fântânele Idem
Fântânele*
431. Modernizare drumuri comunale în comuna Forăști* Consiliul Local Forăști Idem
432. Modernizare drumuri locale în orașul Frasin* Consiliul Local Frasin Idem
433. Modernizare 9,5 km drumuri comunale în comuna Frătăuții Noi* Consiliul Local Frătăuții Noi Idem
434. Modernizare drumuri comunale în comuna Frumosu* Consiliul Local Frumosu Idem
435. Modernizare drumuri comunale din comuna Grămești* Consiliul Local Grămești Idem
436. Modernizare drumuri agricole în comuna Grănicești* Consiliul Local Grănicești Idem
437. Modernizare drumuri comunale din comuna Grănicești* Consiliul Local Grănicești Idem
438. Modernizare drumuri comunale în satele Hănţeşti şi Bereşti, comuna Consiliul Local Hănțești Idem
Hănțești*
439. Modernizare drumuri comunale din comuna Horodnic de Sus* Consiliul Local Horodnic de Idem
Sus
440. Modernizare drumuri de exploatație agricolă în comuna Consiliul Local Horodniceni Idem
Horodniceni*
441. Modernizare străzi principale în comuna Iaslovăț* Consiliul Local Iaslovăț Idem
442. Modernizare drumuri comunale în comuna Ipotești* Consiliul Local Ipotești Idem
443. Modernizare drumuri de interes local Chilia și Larga, localitatea Consiliul Local Mănăstirea Idem
Mănăstirea Humorului* Humorului
444. Asfaltare 5 km de străzi în orașul Milișăuți* Consiliul Local Milișăuți Idem
445. Modernizare drumuri comunale în comuna Panaci* Consiliul Local Panaci Idem
446. Modernizare drum comunal Chirileni, comuna Panaci* Consiliul Local Panaci Idem
180
447. Modernizare drum comunal, înfiinţare centru social,achiziţionare Consiliul Local Pîrteștii de Idem
utilaje, comuna Pîrteștii de Jos* Jos
448. Modernizare drumuri agricole din comuna Pîrteștii de Jos* Consiliul Local Pîrteștii de Idem
Jos
449. Modernizare drumuri agricole pe o lungime de 5,2 km, în comuna Consiliul Local Poieni Solca Idem
Poieni Solca*
450. Modernizare drumuri din exploataţiile agricole, comuna Rîșca* Consiliul Local Rîșca Idem
451. Asfaltare străzi orășenești (20 km) în orașul Salcea* Consiliul Local Salcea Idem
452. Modernizare drumuri comunale în comuna Satu Mare* Consiliul Local Satu Mare Idem
453. Modernizare drumuri agricole în comuna Șerbăuți* Consiliul Local Șerbăuți Idem
454. Modernizare 5 km drum comunal în comuna Siminicea* Consiliul Local Siminicea Idem
455. Reabilitarea străzii 1 Mai din oraşul Siret* Consiliul Local Siret Idem
456. Reabilitare drumuri de interes local din oraşul Siret* Consiliul Local Siret Idem
457. Modernizare drumuri comunale în comuna Straja* Consiliul Local Straja Idem
458. Reabilitare drum comunal, în satul Slătioara, comuna Stulpicani* Consiliul Local Stulpicani Idem
459. Modernizare drumuri comunale în comuna Suceviţa* Consiliul Local Sucevița Idem
460. Modernizare drumuri în comuna Todirești* Consiliul Local Todirești Idem
461. Modernizare DC 10 B Dumbrăviţa – Vadu Moldovei* Consiliul Local Vadu Idem
Moldovei
462. Modernizare drumuri comunale în comuna Vadu Moldovei, judeţul Consiliul Local Vadu Idem
Suceava* Moldovei
463. Modernizare drumuri de exploataţie agricolă în comuna Verești* Consiliul Local Verești Idem
464. Modernizare drumuri de exploatatie agricolă din comuna Vicovu de Consiliul Local Vicovu de Idem
Jos* Jos
465. Modernizare drumuri comunale în lungime de 7,5 km în comuna Consiliul Local Vicovu de Idem
Vicovu de Jos* Jos
466. Modernizare drumuri comunale din comuna Zamostea* Consiliul Local Zamostea Idem
467. Modernizarea Aeroportului Ştefan cel Mare Suceava* Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FC, Buget județean, Buget de stat
468. Modernizare DJ 177A Frasin – Ostra Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FEDR, Buget județean, Fonduri
guvernamentale - Programul National de Dezvoltare a
Infrastructurii, instituit prin OUG. nr. 105/2010 cu
modificările și completările ulterioare
469. Modernizare DJ 174 Panaci-Glodu, km 22+000-26+000 Consiliul Județean Suceava Idem
470. Modernizare DJ 174C Panaci-Bilbor, km 0+000-4+000 Consiliul Județean Suceava Idem
471. Modernizare DJ 177 Poiana Micului, km 20+875-30+198 Consiliul Județean Suceava Idem
472. Modernizare DJ 172 D Grădiniţa-Coşna, km 43+000-56+430 Consiliul Județean Suceava Idem
473. Modernizare DJ 208 A Suceava-Dolhasca, km 1+564-40+540 Consiliul Județean Suceava Idem
474. Modernizare DJ 177 B Câmpulung Moldovenesc – Stulpicani, km Consiliul Județean Suceava Idem
0+000-16+320
475. Modernizare DJ 175 A Câmpulung Moldovenesc – Rarău, km Consiliul Județean Suceava Idem
0+000-12+600
476. Modernizare DJ 208 D Mitocu Dragomirnei, km 2+280-6+029 Consiliul Județean Suceava Idem
181
477. Modernizare DJ 208 Preuteşti – Fălticeni, km 69+107-78+800 Consiliul Județean Suceava Idem
478. Modernizare DJ 208 E Dolheşti – Forăşti, km 0+000-12+653 Consiliul Județean Suceava Idem
479. Modernizare DJ 208 C Pleşeşti – Vultureşti, km 28+973-46+965 Consiliul Județean Suceava Idem
480. Modernizare DJ 175 A Rarău – Chiril, km 12+600-23+895 Consiliul Județean Suceava Idem
481. Modernizare DJ 208 U Mitocu Dragomirnei-Mănăstirea Consiliul Județean Suceava Idem
Dragomirna, km 0+000-6+180
482. Modernizare DJ 178 Comăneşti-Bălăceana, km 27+130-30+600 Consiliul Județean Suceava Idem
483. Modernizare DJ 176 Argel-Brodina, km 47+000-52+740 Consiliul Județean Suceava Idem
484. Modernizare DJ 176 Argel-Brodina, km 42+000-47+000 Consiliul Județean Suceava Idem
485. Modernizare DJ 209G Brodina- granița cu Ucraina, km 22+400- Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip ENPI, Buget județean
25+750, Județul Suceava
486. Reabilitare 1,2 km drum comunal în comuna Mitocu Dragomirnei Consiliul Local Mitocu Fonduri de tip FEDR, FEADR, Buget local, Buget
Dragomirnei județean, Fonduri guvernamentale - Subprogramul
487. Reabilitarea infrastructurii rutiere în municipiul Rădăuți Consiliul Local Rădăuți Idem
488. Modernizarea a 15 km de drum comunal în comuna Arbore Consiliul Local Arbore Idem
489. Modernizarea drumurilor comunale clasate din comuna Baia Consiliul Local Baia Idem
490. Modernizare drumuri comunale din comuna Bilca Consiliul Local Bilca Idem
491. Reabilitare drumuri comunale în comuna Boroaia Consiliul Local Boroaia Idem
492. Modernizare drum comuna Fântâna cu Cruce - Biserica Deal din Consiliul Local Bosanci Idem
comuna Bosanci
493. Modernizarea drumurilor comunale în comuna Breaza Consiliul Local Breaza Idem
494. Pietruirea ulițelor comunale, a drumurilor agricole și forestiere în Consiliul Local Burla Idem
comuna Burla
495. Modernizare a 5 km drumuri comunale în comuna Burla Consiliul Local Burla Idem
496. Reabilitare și modernizare drumuri comunale în comuna Comănești Consiliul Local Comăneşti Idem
497. Asfaltarea drumurilor comunale în satele Cornu Luncii, Sasca Mică, Consiliul Local Cornu Luncii Idem
Păiseni
498. Modernizare drumuri comunale de pe raza comuna Crucea Consiliul Local Crucea Idem
499. Asfaltare 7 km drum comunal în comuna Dărmănești Consiliul Local Dărmănești Idem
500. Reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere din Orasul Consiliul Local Dolhasca Idem
Dolhasca
501. Modernizare drumuri comunale în comuna Dolhești Consiliul Local Dolhești Idem
502. Modernizare drumuri comunale din comuna Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Idem
503. Modernizare drumuri comunale în satul Poiana Negrii (4 km), Consiliul Local Dorna Idem
comuna Dorna Cândrenilor Cândrenilor
504. Asfaltare drumului DC 51 B în lungime de 5 km care face legatura Consiliul Local Dornești Idem
între satul Iaz și Comuna Dornești de care aparține
505. Asfaltarea drumurilor comunale din interiorul localitaților Dornești Consiliul Local Dornești Idem
182
și Iaz
506. Modernizare drumuri vicinale în comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Idem
507. Execuția rețelei de drumuri în lungime 7 km, comuna Frătăuții Consiliul Local Frătăuții Idem
Vechi Vechi
508. Modernizarea prin betonare sau asfaltare drumuri comunale 8 km, în Consiliul Local Frătăuții Idem
comuna Frătăuții Vechi Vechi
509. Modernizare uliţe vicinale, comuna Frumosu Consiliul Local Frumosu Idem
510. Modernizare drumuri agricole în comuna Frumosu Consiliul Local Frumosu Idem
511. Modernizare drumuri comunale prin asfaltare (15km) în comuna Consiliul Local Hănțești Idem
Hănțești
512. Modernizare drumuri comunale din comuna Horodnic de Jos Consiliul Local Horodnic de Idem
Jos
513. Modernizare drum spre mănăstirea Brădăţel 2 km asfalt, Consiliul Local Horodniceni Idem
Modernizare drum Prodana (Mihăieşti)-asfaltare-1 km, Modernizare
drum de legătură Brădăţel deal Brădăţel vale(balastare) în comuna
Horodniceni
514. Modernizare drumuri comunale în comuna Iacobeni Consiliul Local Iacobeni Idem
515. Modernizare, asfaltare și/sau betonare drumuri comunale din Consiliul Local Iaslovăț Idem
comuna Iaslovăț
516. Modernizare drumuri de exploatație agricolă din comuna Ilișești Consiliul Local Ilișești Idem
517. Reabilitare şi modernizare străzi urbane în oraşul Liteni Consiliul Local Liteni Idem
518. Modernizare DJ 209 B, în comuna Mălini Consiliul Local Mălini Idem
519. Modernizarea drumurilor comunale din comuna Mălini Consiliul Local Mălini Idem
520. Modernizarea drumurilor comunale, cu prioritate a celor afectate de Consiliul Local Marginea Idem
inundașiile din 2010, în comuna Marginea
521. Realizarea centurilor ocolitoare ale localității Marginea, pentru Consiliul Local Marginea Idem
devierea traficului hipo și ale utilajelor agricole de pe DN 17I, DN
2E și DJ 209K
522. Reabilitare strazi urbane în orasul Milișăuți Consiliul Local Milișăuți Idem
523. Modernizare drumuri comunale Moara Nică, Moara Carp, Liteni Consiliul Local Moara Idem
(cca 12 km), comuna Moara
524. Modernizare drumuri de exploatație agricolă în comuna Moara Consiliul Local Moara Idem
525. Modernizare drumuri comunale Bulai, Moara Carp și Vornicenii Consiliul Local Moara Idem
Mari, comuna Moara
526. Reabilitare și modernizare drumuri de inters local din comuna Consiliul Local Moldova Idem
Moldova Sulița Sulița
527. Modernizarea drumului comunal DC52 în lungime de 7,1 km Consiliul Local Mușenița Idem
Mușenița – Văşcăuţi
528. Modernizare sistem rutier în comuna Mușenița Consiliul Local Mușenița Idem
529. Modernizarea drumului DC 51 din comuna Mușenița Consiliul Local Mușenița Idem
530. Modernizare drumuri locale în comuna Ostra Consiliul Local Ostra Idem
531. Amenajare drum auto forestier de la Poiana Stampei la Dornişoara Consiliul Local Poiana Idem
pe o lungime de 14 km, comuna Poiana Stampei Stampei
183
532. Asfaltare drumuri comunale în lungime de 5 km, comuna Poiana Consiliul Local Poiana Idem
Stampei Stampei
533. Modernizare 5 km drumuri forestiere în comuna Putna Consiliul Local Putna Idem
534. Asfaltare drumuri comunale în comuna Rădășeni Consiliul Local Rădășeni Idem
535. Modernizarea DJ 155 -km 10 –km 18 Rîşca-Slătioara în comuna Consiliul Local Râşca Idem
Rîşca
536. Modernizare drumuri comunale în comuna Rîșca Consiliul Local Râşca Idem
537. Construire drum Mănăstirea Rîşca - Mănăstirea Neamţ, comuna Consiliul Local Rîșca Idem
Rîșca
538. Modernizare drumuri comunale în comuna Șerbăuți Consiliul Local Șerbăuți Idem
539. Modernizare drumuri comunale din comuna Slatina Consiliul Local Slatina Idem
540. Reabilitare și modernizare reţea stradală în orașul Solca Consiliul Local Solca Idem
541. Asfaltare drum comunal (8 km) în comuna Stroiești Consiliul Local Stroiești Idem
542. Asfaltare drumuri comunale din comuna Udești Consiliul Local Udești Idem
543. Pietruirea DC Lupcina - Magura, comuna Ulma Consiliul Local Ulma Idem
544. Modernizarea drumurilor locale din comuna Vatra Moldoviţei Consiliul Local Vatra Idem
Moldoviței
545. Modernizare 7,5 km (asfaltare sau betonare) DC 65 şi 66-Hancea- Consiliul Local Verești Idem
Corocăieşti-Bursuceni, comuna Verești
546. Modernizare drumuri comunale în lungime de 25 km în comuna Consiliul Local Vicovu de Idem
Vicovu de Jos Jos
547. Modernizarea a 27 km străzi în oraşul Vicovu de Sus Consiliul Local Vicovu de Idem
Sus
548. Reabilitare drumuri de acces la exploataţii agricole, orașul Vicovu Consiliul Local Vicovu de Idem
de Sus Sus
549. Modernizare drumuri comunale din comuna Volovăț Consiliul Local Volovăț Idem
550. Modernizare drumuri comunale în comuna Vulturești Consiliul Local Vulturești Idem
551. Modernizare drumuri comunale în comuna Zvoriștea Consiliul Local Zvoriștea Idem
1.14. Extinderea şi 552. Extindere și reabilitarea sistemului de termoficare în municipiul Consiliul Local Vatra Dornei Buget local
modernizarea Vatra Dornei - aducţiune gaz metan
reţelelor de 553. Înființare rețea de alimentare cu gaz în comuna Frătăuții Noi* Consiliul Local Frătăuții Noi Fonduri de tip FEADR, Buget Local
transport şi 554. Înființare rețea de alimentare cu gaz metan în comuna Ostra Consiliul Local Ostra Idem
distribuţie / 555. Înființare a rețelei de distribuție a gazului metan în comuna Consiliul Local Calafindești Idem
furnizare a Calafindești
gazelor naturale; 556. Înființare rețea de alimentarea cu gaz metan în comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Idem
557. Înființare rețea de distribuţie gaze naturale (33km) în comuna Consiliul Local Hănțești Idem
Hănțești
558. Înființare rețea de alimentare cu gaze în comuna Hârtop Consiliul Local Hârtop Idem
559. Iniţierea proiectului de alimentare cu gaze naturale în comuna Consiliul Local Horodniceni Idem
Horodniceni
560. Realizarea rețelei de alimentare cu gaz în comuna Mușenița Consiliul Local Mușenița Idem
561. Alimentare cu gaze naturale în comuna Udeşti Consiliul Local Udeşti Idem
184
562. Înființare reţea de distribuţie gaz metan în comună în satele Vadu Consiliul Local Vadu Idem
Moldovei, Ciumuleşti, Cămârzani, Mesteceni şi Movileni în lungime Moldovei
de 20 km, comuna Vadu Moldovei
563. Înființare rețea de distribuție gaze naturale în comuna Vulturești Consiliul Local Vulturești Idem
1.15. Extinderea şi 564. Extindere rețea de energie electrică în comuna Moldova Sulița Consiliul Local Moldova Fonduri guvernamentale, Buget local
modernizarea Sulița
reţelelor de 565. Extindere rețea de iluminat public în comuna Crucea Consiliul Local Crucea Idem
transport şi 566. Extindere reţele electrice în comuna Moldoviţa Consiliul Local Moldoviţa Idem
distribuţie / 567. Extinderea rețelelor de energie electrică și iluminat public în comuna Consiliul Local Bosanci Idem
furnizare a Bosanci*
energiei electrice; 568. Extindere rețea medie și joasă de tensiune în comuna Horodnic de Consiliul Local Horodnic de Idem
Sus* Sus
569. Extindere reţele electrice de distribuţie publică, de joasă tensiune în Consiliul Local Marginea Idem
comuna Marginea*
570. Extinderea rețelei de energie electrică în catunul Poiana Iepei, Consiliul Local Ostra Idem
comuna Ostra*
571. Extinderea rețelei de energie electrică din comuna Pîrteștii de Jos* Consiliul Local Pîrteștii de Idem
Jos
572. Construire reţele de distribuţie a energiei electrice în comuna Poiana Consiliul Local Poiana Idem
Stampei* Stampei
573. Extindere rețelei de energie electrică (2,7 km) în comuna Poieni Consiliul Local Poieni Solca Idem
Solca*
574. Extindere reţea de energie electrice în localităţile comunei Verești* Consiliul Local Verești Idem
575. Modernizare sistem de iluminat public în comuna Bilca Consiliul Local Bilca Idem
576. Extinderea rețelei de energie electrică și iluminat public în comuna Consiliul Local Burla Idem
Burla
577. Extindere rețea electrică 7,5 km în comuna Frătăuții Vechi Consiliul Local Frătăuții Idem
Vechi
578. Extindere rețea de energie electrică (2 km) în comuna Hârtop Consiliul Local Hârtop Idem
579. Extindere rețea de energie electrică în Bulai și Moara Nică, comuna Consiliul Local Moara Idem
Moara
580. Post de transformare nou în satul Vadu Moldovei şi înlocuire stâlpi Consiliul Local Vadu Idem
curent electric pe o distanţă de 3 000 metri în vederea îmbunătăţirii Moldovei
parametrilor curentului electric, în comuna Vadu Moldovei
581. Extindere reţea de alimentare cu energie electrică în lungime de 7,5 Consiliul Local Vicovu de Idem
km, în comuna Vicovu de Jos Jos
582. Extindere reţea de iluminat public în lungime de 10,5 km, în comuna Consiliul Local Vicovu de Idem
Vicovu de Jos Jos
583. Extindere rețea de energie electrică în comuna Volovăț Consiliul Local Volovăț Idem
584. Modernizare rețea de iliminat public în comuna Volovăț Consiliul Local Volovăț Idem
1.16. Amenajare 585. Accese şi parcări în Zona Catedralei Ortodoxe şi pe Strada Marly, Consiliul Local Gura Fonduri de tip FEDR, Buget Local
centre civice şi oraşul Gura Humorului Humorului
spaţii publice 586. Modernizarea spaţiilor publice urbane din cartierele Stadion, Centru Consiliul Local Câmpulung Idem
185
şi Bodea din Municipiul Câmpulung Moldovenesc (infrastructura Moldovenesc
rutieră, pietonală şi spaţii verzi)
587. Execuţie parcări în comuna Moldoviţa * Consiliul Local Moldoviţa Fonduri de tip FEADR, Buget local
588. Modernizare centru civic Neagra Șarului* Consiliul Local Șarul Dornei Idem
589. Parcare şi drumuri Zona Tătăraşi, Municipiul Suceava* Consiliul Local Suceava Idem
590. Amenajarea centrului comunei Botoșana Consiliul Local Botoșana Idem
591. Refacerea aleilor pietonale din comuna Marginea Consiliul Local Marginea Idem
592. Renovare faţade şi îmbunătăţiri legate de estetică urbană, comuna Consiliul Local Păltinoasa Idem
Păltinoasa
593. Amenajare centru civic al comunei Satu Mare Consiliul Local Satu Mare Idem
594. Amenajare centru civic în localitatea Corocăieşti, comuna Verești Consiliul Local Vereşti Idem
1.17. Proiecte 595. Proiect integrat: Canalizare şi staţie de epurare în comuna Consiliul Local Calafindeşti Fonduri de tip FEADR, Buget Local
integrate Calafindeşti, județul Suceava; Alimentare cu apă în Calafindeşti,
comuna Calafindeşti; Modernizare 3,7 km drumuri comunale în
comuna Calafindeşti; Modernizare Ateneu Popular, comuna
Calafindeşti;
596. Proiect integrat: modernizare drumuri comunale, alimentare cu apă, Consiliul Local Burla Idem
canalizare cu stație de epurare, modernizare cămin cultural, prima
înființare și dotare centru de asistență după programul scolar tip after
school în comuna Burla
597. Proiect integrat : “Sistem integrat de colectare şi epurare ape uzate în Consiliul Local Dorneşti Idem
comuna Dorneşti, judeţul Suceava”, “Modernizare drumuri vicinale
în comuna Dorneşti, judeţul Suceava”
598. Proiect integrat de canalizare și alimentare cu apă pe o lungime de Consiliul Local Frătăuții Idem
11 km, stație de epurare, drumuri betonate (3,7 km) în comuna Vechi
Frătăuții Vechi
599. Proiect integrat: Rețele de canalizare și stație de epurare în satele Consiliul Local Păltinoasa Idem
Păltinoasa și Capu Codrului; extindere de rețea cu apă potabila în
satul Capu Codrului; achiziții de utilaje și echipamente pentru
serviciul public de gospodărire comunală Păltinoasa;
600. Proiect integrat vizând modernizare drumuri comunale și vicinale, Consiliul Local Şaru Dornei Idem
extindere reţele de alimentare cu apa, extindere reţele de canalizare,
construire afterschool în satul Șărișoru Mare, comuna Şaru Dornei
601. Proiect integrat: modernizarea infrastructurii de bază în comuna Consiliul Local Vatra Idem
Vatra Moldoviţei Moldoviţei
602. Proiect integrat: Modernizare drumuri comunale, alimentare cu apă Consiliul Local Baia Idem
în sistem centralizat, extindere rețea de canalizare
603. Proiect integrat: Reabilitare și extindere sistem de alimentare cu apă, Consiliul Local Bilca Idem
canalizare și stație de epurare, centru transfer deșeuri
604. Proiect integrat: Înființare rețea publică de apă potabilă și rețea Consiliul Local Bosanci Idem
publică de apă uzată în satul Bosanci, comuna Bosanci
605. Proiect integrat cu 3 acțiuni de investiție: Modernizare 6 km drumuri Consiliul Local Bunești Idem
comunale în comuna Bunești, Canalizare menajeră și stație de
186
epurare în comuna Bunești, Procurarea unui utilaj multifuncțional
(buldoexcavator)
606. Proiect integrat: Înființarea sistemului de alimentare cu apă și a Consiliul Local Ciprian Idem
sistemului de canalizare în comuna Ciprian Porumbescu Porumbescu
607. Proiect integrat: Modernizare drumuri comunale L=3,05 km, Consiliul Local Dorna Idem
Canalizare și stație de epurare în comuna Dorna Cândrenilor Cândrenilor
608. Proiect integrat: Modernizare drumuri comunale; Rețea de Consiliul Local Fântâna Idem
canalizare apă uzată menajeră și stație de epurare în sistem Mare
centralizat; Extindere rețele de apă în satul Spătărești; Reabilitare
cămin cultural în satul Cotu Baii, comuna Fântâna Mare
609. Proiect integrat cu modernizare drumuri, Rețea de canalizare ape Consiliul Local Forăști Idem
uzate menajere și stație de epurare în sistem centralizat și extindere
apă în satele Manola și Boura, Reabilitare/modernizare cămin
cultural și înființare muzeu, Centru de consiliere persoane împotriva
violenței domestice, Achiziționare utilaj pentru servicii publice,
comuna Forăști
610. Proiect integrat: Modernizarea comunelor Frătăuții Vechi – ADI – Consiliul Local Idem
Gălănești, județul Suceava Frătăuții Vechi, Consiliul
Local Gălănești
611. Proiect integrat: Rețele de canalizare și 3 stații de epurare în satele Consiliul Local Mălini Idem
Mălini, Poiana Mărului, Pâraie și achiziționare de utilaje și
ecipamente pentru servicii de gospodărire comunală și întreținere
drumuri
612. Proiect integrat: Canalizare și stație de epurare în Preuțești, Consiliul Local Preuțești Idem
Basarabi, Arghira; Construcția unei grădinițe noi pentru copii,
inclusiv dotare; Modernizare drum comunal în Preuțești și achiziția
de utilaje și echipamente pentru servicii publice.
613. Proiect integrat cu 3 acţiuni de investiţii: Reabilitare cămin cultural, Consiliul Local Șerbăuți Idem
modernizare 5 km drumuri comunale şi achiziţie utilaje pentru
servicii de gospodărire comunală şi întreţinere drumuri, în Comuna
Serbăuţi, judeţul Suceava;
614. Reţele de canalizare menajeră şi staţie de epurare. Modernizare Consiliul Local Valea Idem
drumuri comunale. Înfiinţare muzeu al păstrării tradiţiilor locale; Moldovei
Amenajare centru pentru informare şi sensibilizare a persoanelor
victime ale violenţei în familie; Achiziţionarea unui utilaj
multifuncţional (buldoexcavator), în Comuna Valea Moldovei,
Judeţul Suceava;
615. Proiect integrat cu 5 acţiuni de investiţii: „Reţele de canalizare + Consiliul Local Vicovu de Idem
staţie de epurare”, „Alimentare cu apă”, „Modernizare drum Jos
comunal Remezău km 0+000 – 1+000”, „Achiziţionare sistem audio
şi lumini pentru Festivalul Strânsura de Rusalii”, „Amenajare centru
informare şi sensibilizare a persoanelor victime ale violenţei în
familie”, în Comuna Vicovu de Jos, Judeţul Suceava;
187
616. Proiect integrat cu 5 acţiuni de investiţii: „Modernizare drumuri Consiliul Local Voitinel Idem
comunale şi vicinale în comuna Voitinel, judeţul Suceava”, „Reţea
de canalizare menajeră şi staţie de epurare în comuna Voitinel,
judeţul Suceava”, „Alimentare cu apă potabilă în comuna Voitinel,
judeţul Suceava”, „Achiziţionare sistem audio şi lumini pentru
Festivalul Strânsura de Sf. Ilie”, „Amenajare centru informare şi
sensibilizare a persoanelor victime ale violenţei în familie”, în
Comuna Voitinel, Judeţul Suceava;
617. Modernizare drumuri comunale, alimentare cu apă, canalizare cu Consiliul Local Boroaia Idem
staţie de epurare, modernizare cămin cultural, prima înfiinţare şi
dotare centru de asistenţă după programul şcolar tip „after-school”,
în Comuna Boroaia, Judeţul Suceava;
618. Proiect integrat cu 5 acţiuni de investiţii pentru drzvoltarea Comunei Consiliul Local Brodina Idem
Brodina, Judeţul Suceava;
619. Modernizare drumuri comunale, alimentare cu apă, canalizare şi Consiliul Local Burla Idem
staţie de epurare, modernizare cămin cultural, prima înfiinţare şi
dotare centru de asistenţă după programul şcolar tip „after school”,
în Comuna Burla, Judeţul Suceava;
620. Proiect integrat cu 5 acţiuni: Modernizare drumuri comunale în Consiliul Local Capu Idem
comuna Capu Câmpului, judeţul Suceava; Reţele de canalizare şi Câmpului
staţie de epurare, în comuna Capu Câmpului, judeţul Suceava;
Alimentare cu apă potabilă în comuna Capu Câmpului; Înfiinţare şi
construcţie grădiniţă cu program normal, în satul Capu Câmpului;
Dotare cămin cultural cu aparatură audio şi lumini şi achiziţionarea
de instrumente muzicale şi costume populare pentru ansamblul
folcloric „Câmpeanca” din Comuna Capu Câmpului, Judeţul
Suceava;
621. Proiect integrat: 1.Modernizare drumuri comunale în comuna Consiliul Local Cârlibaba Idem
Cârlibaba; 2. Înfiinţare şi dotare a unui centru de asistenţă după
programul şcolar After school – Cârlibaba; 3. Dotare cu sistem audio
şi lumini a ansamblului „Bujor de munte” din cadrul căminului
cultural din Comuna Cârlibaba, judeţul Suceava;
622. Proiect integrat cu 5 acţiuni: Reţea de alimentare cu apă în satele Consiliul Local Cornu Luncii Idem
Băişeşti şi Cornu Luncii; Canalizare şi staţie de epurare;
Modernizare drumuri comunale în satele Băişeşti şi Cornu Luncii;
Înfiinţare şi dotare centru de asistenţă după programul şcolar after
school; Conservarea şi păstrarea tradiţiilor culturale;
623. Modernizare drumuri comunale, construire centru after school şi Consiliul Local Hârtop Idem
dotare cămin cultural în Comuna Hârtop, Judeţul Suceava;
624. Înfiinţare şi modernizare drumuri comunale, înfiinţare centru de Consiliul Local Ilișești Idem
asistenţă după programul şcolar tip „After School” şi dotare cămin
cultural în Comuna Ilişeşti, Judeţul Suceava;
625. Modernizare drumuri comunale în comuna Mitocu Dragomirnei, Consiliul Local Mitocu Idem
188
judeţul Suceava; Înfiinţare centru social pentru persoane cu nevoi Dragomireni
speciale în comuna Mitocu Dragomirnei, judeţul Suceava; Dotări
cămin cultural Mitocu Dragomirnei cu instrumente muzicale şi
costume populare în Comuna Mitocu Dragomirnei, Judeţul Suceava;
626. Modernizarea infrastructurii de bază în Comuna Moldoviţa, Judeţul Consiliul Local Moldovița Idem
Suceava;
627. Modernizare drumuri comunale în lungime de 5,3 km, în comuna Consiliul Local Poiana Idem
Poiana Stampei, judeţul Suceava; Dotare cămin cultural cu Stampei
instrumente muzicale şi costume populare; Construire centru de
asistenţă după programul şcolar „After School”; Achiziţionarea de
utilaje şi echipamente pentru serviciul public de gospodărire
comunală, în comuna Poiana Stampei, Judeţul Suceava;
628. Proiect integrat cu trei acţiuni de investiţii: 1. Modernizare DC 19 în Consiliul Local Poieni Solca Idem
comuna Poieni Solca; 2. Înfiinţare şi dotare centru de asistenţă după
programul şcolar tip After-school; 3. Modernizare şi dotare cămin
cultural în sat Poieni Solca;
629. Proiect integrat pentru realizarea investiţiilor: Înfiinţare reţea Consiliul Local Straja Idem
alimentare cu apă, reţea de canalizare şi staţie de epurare în comuna
Straja, judeţul Suceava, modernizare drumuri comunale DC
Ziminelul şi DC cămin cultural, comuna Straja, judeţul Suceava,
construire creşă în localitatea Straja, judeţul Suceava, reabilitare
cămin cultural, în Comuna Straja, Judeţul Suceava;
630. Proiect integrat cu trei acţiuni de investiţii: 1. Modernizare DC Consiliul Local Ulma Idem
Nisipitu-Lupcina; 2. Înfiinţare şi dotare centru de asistenţă după
programul şcolar tip after school în localitatea Ulma, judeţul
Suceava; 3. Modernizare cămin cultural Ulma şi păstrare tradiţii
locale, în Comuna Ulma, Judeţul Suceava;
631. Modernizare drumuri comunale, alimentare cu apă, reţele de Consiliul Local Volovăț Idem
canalizare, modernizare cămin cultural, prima înfiinţare şi dotare
centru de asistenţă după programul tip „After school”, în Comuna
Volovăţ. Judeţul Suceava;
632. Proiect integrat cu trei acţiuni de investiţii: 1. Modernizare drumuri Consiliul Local Șcheia Idem
comunale în comuna Şcheia, judeţul Suceava; 2. Înfiinţare şi dotare
a unui centru de asistenţă după programul şcolar, tip after school, în
satul Milhoveni, comuna Şcheia, judeţul Suceava; 3. Dotarea unui
sistem audio şi lumini pentru festivalul „Flori de câmp” în cadrul
căminului cultural din Comuna Şcheia, Judeţul Suceava;
633. Proiect integrat cu cinci acţiuni de investiţii: Canalizare şi staţie de Consiliul Local Calafindești Idem
epurare; Alimentare cu apă; Modernizare 3,7 km drumuri comunale;
Modernizare ateneu popular Calafindeşti; Înfiinţare şi dotare centru
de asistenţă după program After School, în localitatea Calafindeşti,
Comuna Calafindeşti, Judeţul Suceava
634. Proiect integrat: Modernizare drumuri comunale, construcţie Consiliul Local Ciocăneşti Idem
189
grădiniţă copii şi dotare cămin cultural în comuna Ciocănești*
635. Proiect integrat: Modernizare drum comunal DC-19, înființare și Consiliul Local Poieni Solca Idem
dotare centru de asistență de dupa programul scolar, tip after school,
modernizare și dotare cămin cultural, comuna Poieni Solca*
636. Proiect integrat: canalizare şi alimentare cu apă, staţie epurare; Consiliul Local Rîşca Idem
reabilitare cămin cultural în comuna Rîșca*
637. Proiect integrat de regenerare urbana în municipiul Vatra Dornei Consiliul Local Vatra Dornei Fonduri de tip FEDR, Buget Local
1.18. Locuințe 638. Realizare Bloc ANL în comuna Todirești Consiliul Local Todireşti Fonduri guvernamentale, Buget Local
639. Locuinţe pentru tineri în regim de închiriere în orașul Siret Consiliul Local Siret Idem
640. Lucrări de reabilitare termică a blocurilor de locuințe din comuna Consiliul Local Iacobeni Idem
Iacobeni*
641. Construire grup 10 locuinţe în comuna Șaru Dornei* Consiliul Local Şaru Dornei Idem
DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 2. MEDIUL DE AFACERI

dezvoltare Crt.
1. Campanii de informare privind dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale Consiliul Județean Suceava, Fonduri de tip FSE și/sau FEDR, Buget județean, Bugete
în randul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare de tip Consiile locale din județ locale
START
2. Campanii de informare cu privire la dezvoltarea culturii Consiliul Județean Suceava, Idem
antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul Consiile locale din județ
întreprinderilor mici şi mijlocii
3. Valorificarea potenţialului de producere a energiei electrice prin Consiliul Local Broșteni Fonduri de tip FEDR, Buget local, Fonduri
utilizarea resurselor de apă din zonă, a biomasei prin construirea de Guvernamentale- Administraţia Fondului pentru Mediu,
MHC-uri, sau centrale pe biomasa în Oraşul Broşteni Instrumentul de asistență tehnică pentru eficiența
Assistance)
2.1. Creşterea 4. Centru de Afaceri Multicultural Cacica Consiliul Local Cacica Fonduri de tip FEDR, Buget Local
competitivităţii
5. Industrie dulciuri în Municipiul Câmpulung Moldovenesc Consiliul Local Câmpulung Investiții private
economice și
Moldovenesc
stimularea
6. Producţie îngheţată în Municipiul Câmpulung Moldovenesc Consiliul Local Câmpulung Investiții private
antreprenoriatului
Moldovenesc
7. Înfiinţare si producere a energiei eoliene în oraşul Dolhasca Consiliul Local Dolhasca Fonduri de tip FEDR, Buget local, Fonduri
Guvernamentale- Administraţia Fondului pentru Mediu,
Assistance)
8. Organizarea unei campanii de atragere a micilor ateliere de producţie Consiliul Local Drăgoieşti Buget local
pe raza comunei Drăgoiești
9. Confecții textile în Municipiul Fălticeni Consiliul Local Fălticeni Investiții private
10. Energie eoliană în Municipiul Fălticeni Consiliul Local Fălticeni Fonduri de tip FEDR, Buget local, Fonduri
190
Assistance)
11. Construcţie de microhidrocentrale pe râul Moldova în Oraşul Gura Consiliul Local Gura Idem
Humorului Humorului
12. Înfiinţarea unui parteneriat public privat în vederea realizării unei Consiliul Local Gura Buget local
activităţi de producţie în Oraşul Gura Humorului Humorului
13. Prelucrarea agregatelor de balastieră în Oraşul Liteni Consiliul Local Liteni Investiții private
14. Ţesătorie în Oraşul Liteni Consiliul Local Liteni Investiții private
15. Producerea energiei eoliene în Oraşul Liteni Consiliul Local Liteni Fonduri de tip FEDR, Buget local, Fonduri
Assistance), Investiții private
16. Exploatarea şi punerea în valoare a bazinelor hidrografice a râurilor Consiliul Local Liteni Investiții private
Siret şi Suceava în Oraşul Liteni
17. Instalaţii eoliene în orașul Milişăuţi Consiliul Local Milișăuți Fonduri de tip FEDR, Buget local, Fonduri
18. Energie eoliană şi verde, biogaz în Municipiul Rădăuţi Consiliul Local Rădăuți Idem
19. Parteneriat public-privat în domeniul infrastructurii - parcări subterane Consiliul Local Rădăuți Buget local, Investiție privată
si supraterane în Municipiul Rădăuţi
20. Unităţi de mică producţie : industrie textilă, încălţăminte, artizanat în Consiliul Local Suceava Investiții private
Municipiul Suceava
21. Înființare spaţii comerciale cu specific tradiţional (mâncăruri, icoane, Consiliul Local Suceava Investiții private
ţesături etc) în Municipiul Suceava
22. Realizarea unei centrale termice ecologică (folosind biomasa) în Consiliul Local Suceava Fonduri de tip FEDR, Buget local, Fonduri
Municipiul Suceava Guvernamentale- Administraţia Fondului pentru Mediu,
2.2. Dezvoltarea 23. Reamenajare piaţă agroalimentară în comuna Vatra Moldoviţei Consiliul Local Vatra Buget local
agriculturii și a Moldoviţei
pescuitului, 24. Amenajarea / reabilitarea sistemelor de irigaţie Consiile locale din județ Fonduri de tip FEADR, Buget local
25. Crearea / modernizarea unor centre de comercializare a produselor Consiliul Județean Suceava, Fonduri de tip FEDR, Buget județean, Bugete locale
tradiţionale în oraşe, în localităţile cu circulaţie turistică mare şi în Consiile locale din județ
apropierea obiectivelor turistice
26. Extinderea și promovarea culturilor ecologice de legume Consiliul Județean Suceava, Fonduri de tip FEADR, Buget județean, Bugete locale
Consiile locale din județ
27. Sprijinirea cultivatorilor de fructe prin achiziţia unei părţi din Consiliul Județean Suceava, Buget județean, Bugete locale
producţie pentru distribuţie în şcoli Consiile locale din județ
191
28. Înfiinţarea / modernizarea crescătoriilor de peşte Consiliile Locale din județ, Fonduri de tip FEADR, Bugete locale, Investiții private
Agenți economici
29. Înfiinţarea / modernizarea de centre de prestaţii agricole Consiliile Locale din județ, Idem
Agenți economici
30. Înfiinţarea / modernizarea unor centre de prelucrare a produselor Consiliile Locale din județ, Idem
animaliere Agenți economici
31. Prelucrarea cărnii și a laptelui în Oraşul Broşteni Consiliul Local Broșteni Investiții private
32. Creșterea ovinelor şi bovinelor în Oraşul Broşteni Consiliul Local Broșteni Idem
33. Procesarea merelor în Municipiul Fălticeni Consiliul Local Fălticeni Idem
34. Prelucrarea lemnului în Municipiul Fălticeni Consiliul Local Fălticeni Idem
35. Piscicultură în Municipiul Fălticeni Consiliul Local Fălticeni Idem
36. Înfiinţare acvariu în Parcul Ariniş, oraş Gura Humorului Consiliul Local Gura Idem
Humorului
37. Prelucrarea pieilor şi blănurilor în Oraşul Liteni Consiliul Local Liteni Idem
38. Colectarea şi prelucrarea plantelor medicinale în Oraşul Liteni Consiliul Local Liteni Idem
39. Prelucrarea laptelui de vacă, oaie şi capră în Oraşul Liteni Consiliul Local Liteni Idem
40. Prelucrarea cărnii în Oraşul Liteni Consiliul Local Liteni Idem
41. Achiziţie, depozitare şi prelucrare produse agricole în orașul Milişăuţi Consiliul Local Milișăuți Idem
42. Dezvoltare sector zootehnic şi industrie alimentară în Municipiul Consiliul Local Rădăuți Idem
Rădăuţi
43. Amenajare bălţi existente pentru agrement şi pescuit în Oraşul Salcea Consiliul Local Salcea Idem
44. Exploataţii agricole în Oraşul Salcea Consiliul Local Salcea Idem
45. Unităţi de industrie alimentară în Municipiul Suceava Consiliul Local Suceava Idem
46. Construcţia unei fabrici pentru valorificarea fructelor de pădure în Consiliul Local Vatra Dornei Idem
Municipiul Vatra Dornei
47. Construcţia unui centru comercial agro-alimentar în Municipiul Vatra Consiliul Local Vatra Dornei Idem
Dornei
48. Construcţia unui abator în Municipiul Vatra Dornei Consiliul Local Vatra Dornei Idem
2.3. Prelucrarea și 49. Exploatarea şi prelucrarea lemnului în Oraşul Broşteni Consiliul Local Broșteni Idem
exploatarea 50. Prelucrarea lemnului în Oraşul Liteni Consiliul Local Liteni Idem
lemnului 51. Fabricare, depozitare şi desfacere prefabricate pentru construcţii în Consiliul Local Milișăuți Idem
orașul Milişăuţi
52. Repunerea în funcţiune a Fabricii de bere Solca în Oraşul Solca Consiliul Local Solca Idem
53. Înfiinţarea unei fabrici de cherestea şi mobilă în Oraşul Solca Consiliul Local Solca Idem
54. Construcţia unei fabrici de mobilă în Municipiul Vatra Dornei Consiliul Local Vatra Dornei Idem
DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 3. EDUCAŢIE, TINERET ŞI SPORT

dezvoltare crt.
3.1. Reabilitarea, 1. Reabilitare Școala Generală Feteşti din comuna Adâncata Consiliul Local Adâncata Buget Local, Buget de stat
modernizarea, 2. Reabilitare și etajare parțială a corpului vechi al Școlii cu Clasele I-VIII Consiliul Local Ostra Buget Local, Buget de stat
192
dezvoltarea şi Ostra, comuna Ostra
echiparea 3. Amenajare grădiniță în comuna Pătrăuți Consiliul Local Pătrăuți Fonduri guvernamentale - HG
infrastructurii 300/28.03.2007, privind repartizarea unor
educaţionale sume din transferuri din bugetul de stat
preuniversitare; către bugete locale, prevăzute în bugetul
Ministerului Educaţiei şi Cercetării,
pentru finanţarea in anul 2007 a unor
cheltuieli de capital ale unităţilor de
învăţământ preuniversitar de stat
4. Reabilitare şcoală generală din comuna Bălăceana Consiliul Local Bălăceana Buget de stat
5. Reabilitare și extindere Sc. cu Clasele I-VIII Bălcăuți, comuna Bălcăuți Consiliul Local Bălcăuți Fonduri guvernamentale, Fonduri
europene (Banca Europeană de
Investiții), Buget Local
6. Modernizare școala cu clasele I-IV Corlata, comuna Berchișești Consiliul Local Berchișești Surse proprii
7. Amenajare grup sanitar și anexe școala Spinărie, comuna Berchișești Consiliul Local Berchișești Buget Local
8. Amenajare Școala generală nr. 1 din comuna Bilca Consiliul Local Bilca Fonduri de la Banca Mondială
9. Amenajare Grădiniță cu 2 grupe, comuna Bilca Consiliul Local Bilca Buget Local
10. Construire școala cu 14 săli de clasă în satul Brodina, comuna Brodina Consiliul Local Brodina Buget Local
11. Extindere și reabilitare Școala cu Clasele 1-8 Falcău, comuna Brodina Consiliul Local Brodina Buget Local
12. Reabilitare Școala Generală cu Clasele I-VIII Burla Consiliul Local Burla Fonduri guvernamentale - HG
300/28.03.2007, privind repartizarea unor
sume din transferuri din bugetul de stat
către bugete locale, prevăzute în bugetul
Ministerului Educaţiei şi Cercetării,
pentru finanţarea in anul 2007 a unor
cheltuieli de capital ale unităţilor de
învăţământ preuniversitar de stat, Buget
Local
13. Construire grădiniță cu program normal în comuna Burla Consiliul Local Burla Idem
14. Reabilitare clădire Şcoală cu Clasele I-VIII din satul Pîrteştii de Sus, Consiliul Local Cacica Fonduri de tip FEDR, Buget Local
comuna Cacica
15. Reabilitare grădiniţă în comuna Calafindeşti Consiliul Local Calafindeşti Buget Local, Fonduri guvernamentale
prin programul „Reabilitare Şcoli”
16. Amenajare curţi interioare cu spaţii de joacă şi împrejmuiri la grădiniţa Consiliul Local Calafindeşti Buget Local
din comuna Calafindeşti
17. Reabilitare Şcoală cu cls. I-IV, în Botoşeniţa, comuna Calafindești Consiliul Local Calafindești Buget Local, Fonduri guvernamentale
prin programul „Reabilitare Şcoli”
18. Amenajare curţi interioare cu spaţii de joacă şi împrejmuiri la Şcoala cu Consiliul Local Calafindești Buget Local
cl.I-VIII Calafindeşti
19. Amenajare curţi interioare cu spaţii de joacă şi împrejmuiri la Şcoala cu Consiliul Local Calafindești Buget Local
cl.I-IV din Botoşeniţa, comuna Calafindeşti
20. Construire grădiniţă cu program normal în comuna Capu Câmpului Consiliul Local Capu Câmpului Fonduri de tip FEADR, Buget Local
21. Înființare after school în comuna Cîrlibaba Consiliul Local Cîrlibaba Fonduri de tip FEADR, Buget Local
193
22. Construire şcoală Sasca Mare, comuna Cornu Luncii Consiliul Local Cornu Luncii Buget Local
23. Reabilitare clădire grădiniță în localitatea Gulia, în orașul Dolhasca Consiliul Local Dolhasca Buget Local, Buget de Stat
24. Centru de resurse și sprijin în educatie la Școala din comuna Dorna Consiliul Local Dorna Arini Fonduri de tip FEDR, Buget Local
Arini
25. Reabilitare Şcoala Măzănăeşti din comuna Drăgoiești Consiliul Local Drăgoiești Buget Local
26. Extindere Grup Școlar cu cls. V-XII, comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Buget Local, Fonduri guvernamentale
27. Extindere Școala Generală Toloaca, comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Buget Local, Fonduri guvernamentale
28. Lucrări de reabilitare la Şcoala nr. 2 “Ion Irimescu”, municipiul Fălticeni Consiliul Local Fălticeni Buget de Stat
29. Construcţie grădiniţă cu program normal – 6 grupe, în municipiul Consiliul Local Fălticeni Buget de Stat
Fălticeni
30. Reabilitare Şcoala Generală cu Clasele I-IV Forăşti Consiliul Local Forăşti Buget Local, Fonduri guvernamentale
31. Amenajare grădiniţă europeană, localitatea Oniceni, comuna Forăști Consiliul Local Forăști Fonduri de tip FEADR, Buget Local
32. Reabilitare şi extindere spaţiu şcolar în comuna Hănțești Consiliul Local Hănțești Buget Local, Fonduri guvernamentale
33. Construcție clădire Școala cu Clasele I-IV și grădiniță 2 grupe, în Consiliul Local Hârtop Buget de Stat
comuna Hârtop
34. Extindere Școala nr. 1 din comuna Horodnic de Sus Consiliul Local Horodnic de Sus Buget Local, Buget de stat
35. Extindere Școala nr. 3 din comuna Horodnic de Sus Consiliul Local Horodnic de Sus Buget Local, Buget de stat
36. Reabilitare grădiniță în comuna Iacobeni Consiliul Local Iacobeni Fonduri guvernamentale prin Agenţia
Română pentru Dezvoltarea Durabilă a
Zonelor Industriale
37. Reabilitare Şcoala Rotunda, orașul Liteni Consiliul Local Liteni Buget de stat
38. Reabilitare Şcoala Siliştea, orașul Liteni Consiliul Local Liteni Buget de stat
39. Reabilitare corp B, Grupul Şcolar Liteni, orașul Liteni Consiliul Local Liteni Buget de stat
40. Reabilitare Școala Generală nr.2 cu Clasele I-VIII, comuna Mălini Consiliul Local Mălini Buget Local, Fonduri guvernamentale -
HG 300/28.03.2007
41. Reabilitare termică Școala Generală nr. 2 Labiș - Mălini, comuna Mălini Consiliul Local Mălini Buget Local, Fonduri guvernamentale -
HG 300/28.03.2007
42. Finalizarea lucrărilor de construcție la Școala Generală cu 8 clase și Consiliul Local Marginea Fonduri de tip FEDR, Buget Local
grădinița cu 2 grupe din comuna Marginea
43. Înființare after-school în comuna Poiana Stampei Consiliul Local Poiana Stampei Fonduri de tip FEADR, Buget Local
44. Înființare grădiniță cu program normal (2 grupe) în comuna Poieni Solca Consiliul Local Poieni Solca Buget Local, Fonduri guvernamentale
45. Grup sanitar Școala Generală cu cl. V-VII, comuna Pojorâta Consiliul Local Pojorâta Buget Local
46. Reabilitare Școală cu Clasele I-IV, comuna Pojorâta Consiliul Local Pojorâta Buget Local
47. Consolidare, refuncţionalizare şi extindere Şcoala cu cl. I – VIII sat Gura Consiliul Local Putna Fonduri de de la Banca Europeană de
– Putnei, comuna Putna Investiții, Buget Local
48. Construire grădiniţă cu 4 grupe în comuna Putna Consiliul Local Putna Fonduri de la Banca Mondială, Buget
Local
49. Reabilitare, modernizare, extindere și dotări Școala cu cls. I-VIII Șaru Consiliul Local Șaru Dornei Fonduri de tip FEDR, Buget Local
Dornei, comuna Șaru Dornei
50. Amenajare și dotare Ludoteca “Piciul”, comuna Șaru Dornei Consiliul Local Șaru Dornei Buget Local, Fondul Român de
Dezvoltare Socială
51. Construire grădiniţă în comuna Sucevița Consiliul Local Sucevița Buget de Stat
194
52. Înființare centru de asistență tip after school în comuna Ulma Consiliul Local Ulma Fonduri de tip FEADR, Buget Local
53. Reabilitare clădire Şcoala de Arte şi Meserii Vadu Moldovei Consiliul Local Vadu Moldovei Buget de Stat
54. Modernizare și reabilitare şcoala Corocăieşti, comuna Verești Consiliul Local Verești Buget Local, Fonduri guvernamentale
55. Modernizare și reabilitare şcoala Bursuceni, comuna Verești Consiliul Local Verești Buget Local, Fonduri guvernamentale
56. Reabilitare Şcoala cu cl. I-VIII Nr. 1,,Ioan Vicoveanu”, comuna Vicovu Consiliul Local Vicovu de Jos Buget Local, Buget de Stat
de Jos
57. Construire grădiniţa Nr. 1 Vicovu de Jos, comuna Vicovu de Jos Consiliul Local Vicovu de Jos Buget Local, Buget de Stat
58. Construire grădiniţa Nr. 2 (Margine) şi reabilitare Sc cu cl. I-IV. Vicovu Consiliul Local Vicovu de Jos Buget Local, Buget de Stat
de Jos, comuna Vicovu de Jos
59. Construire Grădiniţă Nr. 3 (Pod Dabâca), în comuna Vicovu de Jos Consiliul Local Vicovu de Jos Buget Local, Buget de Stat
60. Reabilitare Grup Şcolar « Ion Nistor » din oraşul Vicovu de Sus Consiliul Local Vicovu de Sus Buget Local, Fonduri guvernamentale -
HG 300/28.03.2007
61. Prima înființare și dotare centru de asistență dupa program școlar tip Consiliul Local Volovăț Fonduri de tip FEADR, Buget Local
“after scool”, comuna Volovăț
62. Reabilitare Școală cu Clasele I-VIII Pleșești, comuna Vulturești Consiliul Local Vulturești Buget Local, Fonduri guvernamentale -
HG 300/28.03.2007
63. Modernizare cladire școala Zamostea, comuna Zamostea Consiliul Local Zamostea Buget Local, Fonduri guvernamentale
64. Modernizare și reabilitare Școala Generală cu Clasele I-VIII Șerbănești, Consiliul Local Zvoriștea Buget Local, Fonduri guvernamentale
comuna Zvoriștea
65. Modernizare și reabilitare Școala Generală cu Clasele I-VIII Zvoriștea, Consiliul Local Zvoriștea Buget Local, Fonduri guvernamentale
comuna Zvoriștea
66. Extindere Şcoala Drăgoieşti şi amenajare teren de sport, comuna Consiliul Local Drăgoiești Fonduri de tip FEDR și/sau FEADR,
Drăgoiești* Buget Local, Fonduri guvernamentale
67. Amenajare grădiniță în comuna Adâncata* Consiliul Local Adâncata Idem
68. Amenajare grădiniţă cu program normal în comuna Bălăceana* Consiliul Local Bălăceana Idem
69. Construire și dotare grădiniță în comuna Bălcăuți* Consiliul Local Bălcăuți Idem
70. Construcție grădiniță cu patru grupe cu program normal în comuna Consiliul Local Berchișești Idem
Berchișești*
71. Construire grădiniță nouă în orasul Broșteni* Consiliul Local Broșteni Idem
72. Construire grădiniţă în satul Cacica, comuna Cacica* Consiliul Local Cacica Idem
73. Centru asistență dupa programul școlar în comuna Dărmănești* Consiliul Local Dărmănești Idem
74. Reabilitare Școala cu cl. I-VIII Dornești* Consiliul Local Dornești Idem
75. Supraetajare școala veche în comuna Dornești* Consiliul Local Dornești Idem
76. Reabilitare corp A Şcoala cu clasele I – VIII "Ion Muceleanu", comuna Consiliul Local Fântâna Mare Idem
Fântâna Mare*
77. Înființare after school în comuna Fântânele* Consiliul Local Fântânele Idem
78. Modernizare și reparații Școala Nr.3, Frătăuții Noi* Consiliul Local Frătăuții Noi Idem
79. Modernizare și reparații Școala Nr.1 Costisa, comuna Frătăuții Noi* Consiliul Local Frătăuții Noi Idem
80. Reparaţii, modernizări şi extinderi la clădirea grădiniţei nr. 1 cu program Consiliul Local Hănţeşti Idem
normal din sat Hănţeşti, comuna Hănţeşti*
81. Reparații și modernizare la școala cu cl. I-VIII Iacobeni* Consiliul Local Iacobeni Idem
82. Centru de asistență după programul școlar în comuna Iaslovăț* Consiliul Local Iaslovăț Idem
195
83. Construcție clădire Grădiniță nr. 1 Iaslovăț* Consiliul Local Iaslovăț Idem
84. Reabilitare Grup Şcolar I.V. Liteanu - Corp A, oraş Liteni* Consiliul Local Liteni Idem
85. Construire grădiniță în satul Coverca, comuna Panaci* Consiliul Local Panaci Idem
86. Reabilitare Şcoala Nr. 1 Rîşca, comuna Rîșca* Consiliul Local Rîşca Idem
87. Amenajare curte grădință cu program normal - Neagra Șarului, comuna Consiliul Local Șaru Dornei Idem
Șaru Dornei*
88. Construire şi dotare centru after school, comuna Suceviţa* Consiliul Local Suceviţa Idem
89. Şcoală generală nouă cu cl. I-IV în satul Ciumuleşti* Consiliul Local Vadu Moldovei Idem
90. Reabilitare clădire şcoală, construire grupuri sanitare în satul Movileni, Consiliul Local Vadu Moldovei Idem
comuna Vadu Moldovei*
91. Reabilitare clădire şcoală, construire grupuri sanitare în satul Ioneasa, Consiliul Local Vadu Moldovei Idem
comuna Vadu Moldovei*
92. Reabilitare clădire şcoală, construire grupuri sanitare în satul Consiliul Local Vadu Moldovei Idem
Dumbrăviţa, comuna Vadu Moldovei*
93. Reabilitare clădire şcoală, construire grupuri sanitare în satul Vadu Consiliul Local Vadu Moldovei Idem
Moldovei II, comuna Vadu Moldovei*
94. Construire grădiniţă program normal în satul Vadu Moldovei, comuna Consiliul Local Vadu Moldovei Idem
Vadu Moldovei*
95. Mansardare Şcoala Generală Grămeşti, comuna Grămești Consiliul Local Grămești Idem
96. Dotarea cu mobilier a școlilor/gradinitelor, echiparea cu aparatură Consiliul Local Horodniceni Idem
didactică modernă şi servicii internet pe întreg teritoriul comunei
Horodniceni
97. Reparații capitale corp A al Școlii cu Clasele I-VIII “Luca Arbure”, Consiliul Local Arbore Idem
comuna Arbore
98. Reabilitarea școlilor din comuna Boroaia Consiliul Local Boroaia Idem
99. Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Şcolii Nr.3 „Bogdan Vodă” şi a Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc Idem
Şcolii Nr. 4. „Teodor Ştefanelli” din Municipiul Câmpulung
Moldovenesc
100. Reabilitare şi modernizare Sală Sport, Ateliere şcolare şi teren de sport Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc Idem
Colegiul Silvic Bucovina, Municipiul Câmpulung Moldovenesc
101. Construcție grădiniță în comuna Ciprian Porumbescu Consiliul Local Ciprian Porumbescu Idem
102. Construcție grădiniţă Băişeşti, comuna Cornu Luncii Consiliul Local Cornu Luncii Idem
103. Îmbunătăţirea sistemului de încălzire a școlilor din Oraşul Dolhasca Consiliul Local Dolhasca Idem
104. Modernizarea şcolilor din Orasul Dolhasca Consiliul Local Dolhasca Idem
105. Construire grădiniță cu program normal în satul Dolheștii Mici, comuna Consiliul Local Dolhești Idem
Dolhești
106. Construcție grădiniță after school în comuna Dorna Cândrenilor Consiliul Local Dorna Cândrenilor Idem
107. Construirea a 2 grădinițe în comuna Fântânele Consiliul Local Fântânele Idem
108. Reabilitare și modernizare școala nr. 1 Frătăuții Vechi Consiliul Local Frătăuții Vechi Idem
109. Reabilitare şcoli şi grădiniţe din comuna Frumosu Consiliul Local Frumosu Idem
110. Reabilitarea şi extinderea Şcolii cu Clasele I – IV Hurjuieni, comuna Consiliul Local Gălănești Idem
Gălănești
111. Construire grădiniţă în comuna Grămești Consiliul Local Grămești Idem
196
112. Reabilitare şi extindere spaţiu şcolar 2 grădiniţe şi 2 săli de clasă în Consiliul Local Hănțești Idem
comuna Hănțești
113. Construire grădinitia 4 grupe, comuna Hârtop Consiliul Local Hârtop Idem
114. Renovare Școala Generală nr.2 Ipotești, comuna Ipotești Consiliul Local Ipotești Idem
115. Renovare Școala Generală Tișăuți, comuna Ipotești Consiliul Local Ipotești Idem
116. Construirea sși dotarea unei grădinițe cu program prelungit în comuna Consiliul Local Marginea Idem
Marginea
117. Reabilitare și modernizare Școala cu Clasele l-lV Benia și Școala cu Consiliul Local Moldova Sulița Idem
Clasele l-Vlll Moldova Sulita, comuna Moldova Sulița
118. Realizarea lucrărilor de reparații capitale propuse la Școala Baineţ și Consiliul Local Mușenița Idem
Văşcăuţi din comuna Mușenița
119. Construirea unei gradinite în satul Vășcăuți la standarde europene, Consiliul Local Mușenița Idem
comuna Mușenița
120. Reabilitarea scolilor din satele Mușenița, Climauti și Vicsani, comuna Consiliul Local Mușenița Idem
Mușenița
121. Reabilitarea și modernizarea a patru școli în comuna Panaci Consiliul Local Panaci Idem
122. Construire grădiniţă în comuna Poiana Stampei Consiliul Local Poiana Stampei Idem
123. Modernizare 2 școli generale comuna Rădășeni Consiliul Local Rădășeni Idem
124. Reabilitarea Colegiului Eudoxiu Hurmuzachi, municipiul Rădăuți Consiliul Local Rădăuți Idem
125. Înfiinţarea unui campus pentru Școala de artă şi meserii din comuna Consiliul Local Șerbăuți Idem
Șerbăuți
126. Grădiniță cu program normal în satul Herla, comuna Slatina Consiliul Local Slatina Idem
127. Reabilitarea grădiniţei din orașul Solca Consiliul Local Solca Idem
128. Înfiinţare şi dotare centru de asistenţă după programul şcolar tip after Consiliul Local Verești Idem
school în Corocăieşti, comuna Verești
129. Modernizare și reabilitare şcoala Vereşti, comuna Verești Consiliul Local Verești Idem
130. Reabilitarea școlilor din comuna Vulturești Consiliul Local Vulturești Idem
3.2. Programe de 131. Organizarea unor tabere de pregătire intensivă pentru copii dotaţi Consiliul Județean Suceava, ISJ Suceava, Idem
consiliere şi Consiliile Locale din județ
orientare şcolară, 132. Combaterea abandonului şcolar prin măsuri sociale (asigurarea Consiliul Județean Suceava, ISJ Suceava, Idem
creşterea rechizitelor, burse sociale, locuri subvenţionate în taberele şcolare, Consiliile Locale din județ
siguranţei gratuitate la abonamentele pe mijloacele de transport)
sistemului de 133. Creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în unităţile de învăţământ Consiliul Județean Suceava, ISJ Suceava, Idem
învăţământ; din judeţul Suceava, în special în cadrul celor din mediul urban Consiliile Locale din județ
134. Programe „a doua şansă” pentru tinerii care au părăsit şcoala Consiliul Județean Suceava, ISJ Suceava, Idem
Consiliile Locale din județ
3.3. Dezvoltarea 135. Înființare Bază sportivă în comuna Poiana Stampei Consiliul Local Poiana Stampei Buget Local, Fonduri Guvernamentale -
infrastructurii Programul de dezvoltare a infrastructurii
pentru activitățile si a unor baze sportive din spatiul rural,
sportive instituit prin OG 7/2006 cu modificările
și completările ulterioare
136. Bază sportivă multifuncțională tip I în comuna Bălcăuți Consiliul Local Bălcăuți Idem
137. Construcție bază sportivă tip I în comuna Berchișești Consiliul Local Berchișești Idem
197
138. Bază sportivă multifuncțională de tip II în comuna Bosanci Consiliul Local Bosanci Idem
139. Sala de sport în comuna Botoșana Consiliul Local Botoșana Fonduri de tip FEDR, Buget Local
140. Bază sportivă multifuncțională de tip II în sat Cotârgași, oraș Broșteni Consiliul Local Broșteni Buget Local, Fonduri Guvernamentale -
Programul de dezvoltare a infrastructurii
si a unor baze sportive din spatiul rural,
instituit prin OG 7/2006 cu modificările
141. Construire bază sportivă multifuncțională tip II în Dolheștii Mari, Consiliul Local Dolhești Idem
comuna Dolhești
142. Bază sportivă multifunctionala tip II sat Drăgușeni, comuna Drăgușeni Consiliul Local Drăgușeni Idem
143. Modernizare bază sportivă din comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Idem
144. Construire bază sportivă în comuna Fântânele Consiliul Local Fântânele Idem
145. Construire stadion comunal Frătăuţii Noi Consiliul Local Frătăuţii Noi Buget Local
146. Modernizarea Stadionului Tineretului din Localitatea Gura Humorului Consiliul Local Gura Humorului Fonduri de tip FEDR, Buget Local
147. Construcție bază sportivă multifunctionala tip 2 în comuna Iaslovăț Consiliul Local Iaslovăț Buget Local, Fonduri Guvernamentale -
148. Bază sportivă multifuncțională în comuna Mălini Consiliul Local Mălini Buget Local, Fonduri Guvernamentale -
149. Construcție sală de sport în comuna Mălini Consiliul Local Mălini Fonduri de tip FEDR, Buget Local
150. Construcție bază sportivă multifuncțională în orasul Milișăuți Consiliul Local Milișăuți Buget Local, Fonduri Guvernamentale -
151. Construcția unei baze sportive în comuna Panaci Consiliul Local Panaci Idem
152. Modernizare Bază sportivă A.S. „BRADUL” în comuna Putna Consiliul Local Putna Idem
153. Bază sportivă multifuncțională în satul Sf. Ilie, din comuna Șcheia Consiliul Local Șcheia Idem
154. Amenajare bază sportivă în comuna Calafindeşti, județul Suceava Consiliul Local Suceava Idem
155. Baza sportivă Vatra Dornei Consiliul Local Vatra Dornei Idem
156. Finalizarea lucrărilor la baza sportivă din comuna Vereşti Consiliul Local Vereşti Idem
157. Bază sportivă în Comuna Boroaia Consiliul Local Boroaia Idem
158. Bază sportivă în Comuna Burla Consiliul Local Burla Idem
159. Bază sportivă în Oraşul Cajvana Consiliul Local Cajvana Idem
160. Bază sportivă în Comuna Ciprian Porumbescu Consiliul Local Ciprian Porumbescu Idem
161. Bază sportivă în Oraşul Dolhasca Consiliul Local Dolhasca Idem
162. Bază sportivă în Comuna Dorna Cândrenilor Consiliul Local Dorna Cândrenilor Idem
163. Bază sportivă în Comuna Frătăuţii Noi Consiliul Local Frătăuții Noi Idem
198
164. Bază sportivă în Oraşul Gura Humorului Consiliul Local Gura Humorului Idem
165. Bază sportivă în Comuna Gălăneşti Consiliul Local Gălănești Idem
166. Bază sportivă în Comuna Todireşti Consiliul Local Todirești Idem
167. Bază sportivă în Comuna Voitinel Consiliul Local Voitinel Idem
168. Bază sportivă în Comuna Valea Moldovei Consiliul Local Valea Moldovei Idem
169. Bază sportivă în Comuna Ulma Consiliul Local Ulma Idem
170. Bază sportivă în Comuna Zamostea Consiliul Local Zamostea Idem
171. Bază sportivă în Comuna Zvoriştea Consiliul Local Zvoriștea Idem
172. Construire bază sportivă, comuna Suceviţa, sat Voievodeasa* Consiliul Local Suceviţa Fonduri de tip FEDR, Buget Local,
Fonduri Guvernamentale - Programul de
dezvoltare a infrastructurii si a unor baze
sportive din spatiul rural, instituit prin
OG 7/2006 cu modificările și
completările ulterioare
173. Costruire sală de sport cu 160 locuri în tribune, comuna Frătăuții Vechi* Consiliul Local Frătăuții Vechi Idem
174. Înființare sală de sport în comuna Siminicea* Consiliul Local Siminicea Idem
175. Sală Polivalentă 5000 locuri, Municipiul Suceava* Consiliul Local Suceava Idem
176. Sală de sport în comuna Vadu Moldovei la Şcoala de Arte şi Meserii* Consiliul Local Vadu Moldovei Idem
177. Modernizare bază sportivă din comuna Vatra Moldoviţei* Consiliul Local Vatra Moldoviţei Idem
178. Înființare sală de sport în comuna Dărmănești Consiliul Local Dărmănești Idem
179. Construcția unei săli de sport în comuna Horodnic de Jos Consiliul Local Horodnic de Jos Idem
180. Refacerea bazei sportive, sală de sport și educație fizică în Moara Nică, Consiliul Local Moara Idem
comuna Moara
181. Înființare bază sportivă în comuna Bilca Consiliul Local Bilca Idem
182. Construcţie sală de sport în comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem
183. Amenajare bază sportivă şi pârtie de schi Suhard, comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem
184. Construirea unei săli de sport în comuna Cîrlibaba Consiliul Local Cîrlibaba Idem
185. Construire bază sportivă multifunctionala de tip II în Dolheștii Mari, Consiliul Local Dolhești Idem
comuna Dolhești
186. Amenajare bază sportivă în comuna Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Idem
187. Sală de sport în comuna Dornești Consiliul Local Dornești Idem
188. Amenajare teren de sport în comuna Dornești Consiliul Local Dornești Idem
189. Realizare sală de sport în comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Idem
190. Construire sală de sport în orașul Frasin Consiliul Local Frasin Idem
191. Construire sală sport în comuna Grămești Consiliul Local Grămești Idem
192. Bază sportivă și sală de sport în comuna Hârtop Consiliul Local Hârtop Idem
193. Construire complex sportiv cuprinzând: teren de tenis, vestiare, grupuri Consiliul Local Horodniceni Idem
sanitare, instalaţie nocturnă, în comuna Horodniceni
194. Construirea unei Săli de sport în comuna Iacobeni Consiliul Local Iacobeni Idem
195. Amenajarea bazei sportive ”Minerul”, din comuna Iacobeni Consiliul Local Iacobeni Idem
196. Construire sală de sport în oraşul Liteni Consiliul Local Liteni Idem
197. Construirea stadionului din comuna Marginea Consiliul Local Marginea Idem
199
198. Sală de sport în comuna Poiana Stampei Consiliul Local Poiana Stampei Idem
199. Sală de sport în comuna Pojorâta Consiliul Local Pojorâta Idem
200. Înfiinţarea spaţii verzi şi loc de joaca zona Cămin Cultural Putna, Consiliul Local Putna Idem
comuna Putna
201. Construirea unui bazin de înot și a unei baze sportive în municipiul Consiliul Local Rădăuți Idem
Rădăuți
202. Construire de sală de sport polivalentă în comuna Rîșca Consiliul Local Rîșca Idem
203. Amenajare teren de sport, comuna Satu Mare Consiliul Local Satu Mare Idem
204. Construcție sală de sport în comuna Satu Mare Consiliul Local Satu Mare Idem
205. Amenajare teren de fotbal în comuna Udeşti Consiliul Local Udeşti Idem
206. Construire sală de sport în sat Udeşti, comuna Udești Consiliul Local Udești Idem
207. Amenajare bază sportivă în satul Vadu Moldovei, comuna Vadu Consiliul Local Vadu Moldovei Idem
Moldovei
208. Modernizare bază sportivă în comuna Zvoriștea Consiliul Local Zvoriștea Idem
DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 4. OCUPAREA, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI SĂNĂTATEA

dezvoltare Crt.
4.1. Elaborarea 1. Elaborarea strategiilor sectoriale, a planurilor de acţiune şi a modului de Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FSE, Buget județean
strategiilor şi monitorizare a acestora
politicilor de 2. Elaborarea de studii privind tendinţele anticipate pe piaţa muncii în scopul adaptării Consiliul Județean Suceava, Fonduri de tip FSE, Buget județean,
formare iniţială şi programelor de instruire profesională AJOFM Buget de stat
continuă 3. Elaborarea programelor de formare şi de dezvoltare a competenţelor Consiliul Județean Suceava, Fonduri de tip FSE, Buget județean,
AJOFM, Consilii locale din județ Bugete locale
4. Campanii de promovare a oportunităţilor egale pe piaţa muncii cu accent pe Consiliul Județean Suceava, Fonduri de tip FSE, Buget județean,
reintegrarea în societate a grupurilor vulnerabile DGASPC, AJOFM Buget de stat
4.2. Măsuri active 5. Aplicarea instruirii profesionale selective, orientată către sectoarele cu potenţial AJOFM Suceava Idem
pe piaţa muncii, ridicat de dezvoltare
instruirea 6. Programe de consiliere şi orientare profesională pentru şomeri AJOFM Suceava Idem
şomerilor şi 7. Cursuri de instruire care să corespundă mediului de lucru actual (IT, limbi străine, AJOFM Suceava Idem
dezvoltarea forţei marketing, management)
de muncă; 8. Organizarea de târguri de meserii și tărguri de locuri de muncă AJOFM Suceava Idem
9. Înfiinţarea unor centre de zi unde şomerii să aibă acces la internet, presă, TV, oferte Consiliul Județean Suceava, Idem
de instruire Consiliile Locale din județ,
AJOFM Suceava
10. Acordarea de facilităţi întreprinderilor care angajează şomeri de lungă durată, tineri Consiliile Locale din județ Fonduri de tip FSE, Buget județean,
şi alte grupuri vulnerabile Bugete locale
4.3. Promovarea 11. Programe de consiliere şi orientare pentru facilitarea integrării pe piaţa muncii a AJOFM Suceava, ISJ Suceava Idem
incluziunii sociale tinerilor absolvenţi
12. Înfiinţarea unor centre de zi / multifuncţionale unde grupurile defavorizate să aibă Consiliile Locale din județ, Idem
acces la mijloace de informare: presă, TV, materiale informative DGASPC Suceava, ONG-uri
200
13. Dezvoltarea parteneriatelor sociale în vederea identificării de noi oportunităţi de DGASP Suceava Idem
integrare pe piaţa muncii a grupurilor dezavantajate
14. Instruirea şi atragerea tinerilor în mediul rural pentru activităţile de asistenţă socială DGASPC Suceava, Consiliile Idem
Locale din județ
15. Educaţie în domeniul igienico-sanitar în localităţile rurale DSP Suceava Idem
16. Programe pentru prevenirea abandonului şcolar în rândul etniei rome ISJ Suceava, ONG-uri Idem
17. Realizarea educaţiei prefamiliale pentru copii şi tineri ONG-uri, DSP Suceava Idem
4.4. Reabilitarea, 18. O viaţă normală în centru – o poartă deschisă spre societate (CRRN Sasca) Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FEDR, Buget județean
modernizarea, 19. Proiectul Gospodina CRRN Sasca CRRN Sasca Fonduri de tip FEDR, Buget județean
dezvoltarea şi 20. Centru Social în comuna Crucea Consiliul Local Crucea Fonduri de tip FEDR, Buget local
echiparea 21. Centru cu destinaţie multifuncţională Gura Humorului Consiliul Local Gura Humorului Idem
infrastructurii 22. Centru de îngrijire de zi pentru copii aflați în situații de risc, în comuna Berchișești* Consiliul Local Berchișești Idem
serviciilor sociale; 23. Îmbunătățirea situației romilor din comuna Mitocu Dragomirnei* Consiliul Local Mitocu Idem
Dragomirnei
24. Sediu social multifuncţional în oraşul Siret* Consiliul Local Siret Idem
25. Modernizare şi extindere clădire centru de primire, îngrijire şi asistare a persoanelor Consiliul Local Vatra Dornei Idem
vârstnice în municipiul Vatra Dornei*
26. Centru multifuncţional județean destinat victimelor violenţei în familie Consiliul Județean Suceava Idem
27. Proiecte de servicii sociale pentru romi în comuna Dornești Consiliul Local Dornești Fonduri de tip FSE, Buget local
28. Creşterea calităţii serviciilor de sănătate publică în comuna Drăgoiești Consiliul Local Drăgoiești Buget local
29. Înființarea unui complex social care sa cuprinda un cămin pentru bătrâni în comuna Consiliul Local Horodniceni Fonduri de tip FEDR, Buget local
Horodniceni
30. Întreprindere socială pentru dezvoltarea meșteșugurilor în comuna Panaci Consiliul Local Panaci Fonduri de tip FEDR, Buget local
31. Integrarea socială și profesională a categoriilor defavorizate din municipiul Rădăuți Consiliul Local Rădăuți Fonduri de tip FSE, Buget local
4.5. Reabilitarea, 32. Achiziţionare echipamente specifice pentru îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FEDR, Buget județean
modernizarea, sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale
dezvoltarea şi de urgenţă şi a primului ajutor calificat, cod SMIS 23396
echiparea 33. Reabilitare, modernizare şi echipare ambulatoriu integrat al Spitalului orăşenesc Consiliul Local Siret Fonduri de tip FEDR, Buget local
infrastructurii Siret
serviciilor de 34. Reluare lucrări de construcţie – Spital de Medicină Generală şi Dispensar Policlinic Consiliul Local Fălticeni Idem
sănătate; în municipiul Fălticeni
35. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea ambulatoriului din cadrul Consiliul Local Rădăuți Idem
Spitalului municipal Rădăuți
36. Reparaţii capitale la Spitalul de psihiatrie cronici - secţiile cronici 2 și 3 din orașul Consiliul Local Siret Idem
Siret
37. Reabilitarea Spitalului Municipal Câmpulung Moldovenesc Consiliul Local Câmpulung Idem
Moldovenesc
38. Reabilitarea Spitalului vechi din Municipiul Rădăuți Consiliul Local Rădăuți Idem
4.6. Asigurarea 39. Construire dispensar comunal în comuna Comănești Consiliul Local Comănești Buget local
asistenţei 40. Construire dispensar în comuna Cornu Luncii Consiliul Local Cornu Luncii Idem
medicale primare 41. Construcție cabinete medicale în comuna Horodnic de Jos Consiliul Local Horodnic de Jos Idem
în zona rurală; 42. Înființare dispensar uman în comuna Horodnic de Sus Consiliul Local Horodnic de Sus Idem
201
43. Modernizare și reabilitare a sediului Dispensarului uman din comuna Moldova Sulița Consiliul Local Moldova Sulița Idem
44. Schimbare învelitoare acoperiş Spitalul Vadu Moldovei* Consiliul Local Vadu Moldovei Idem
45. Dispensar medical în comuna Dornești Consiliul Local Dornești Idem
46. Reabilitarea și dotarea corespunzatoare a dispensarului uman Horodniceni şi Consiliul Local Horodniceni Idem
Rotopăneşti și construirea unui punct sanitar în satul Mihăieşti, în Comuna
Horodniceni
47. Construcție dispensar medical și farmacie în comuna Iaslovăț Consiliul Local Iaslovăț Idem
48. Amenajare dispensar Țibeni, comuna Satu Mare Consiliul Local Satu Mare Idem
49. Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropshică „O noua şansă” Todireşti Consiliul Local Todireşti Idem
DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 5. DEZVOLTAREA RURALĂ
Sub-direcția de Nr.
Proiect Inițiator/Parteneri Surse de finanțare
dezvoltare Crt.
5.1. Creşterea 1. Modernizare piaţă agroalimentară comuna Calafindeşti, județul Suceava* Consiliul Local Calafindeşti Fonduri de tip FEADR, Buget
atractivităţii Local, Investiții private
spaţiului rural şi 2. Amenajarea unei piețe agroalimentare în comuna Dornești* Consiliul Local Dornești Idem
încurajarea 3. Piață agroalimentară pe o suprafață de 1000 mp în comuna Horodnic de Sus* Consiliul Local Horodnic de Sus Idem
micilor 4. Modernizare târg general de mărfuri, comuna Moldovița* Consiliul Local Moldovița Idem
întreprinzători 5. Piaţă europeană în comuna Vadu Moldovei* Consiliul Local Vadu Moldovei Idem
6. Campanii de informare şi conştientizare a mediului de afaceri şi populaţiei din zona Consiliul Județean Suceava, Idem
rurală Consiliile Locale din județ
7. Sprijinirea formării grupurilor de producători Consiliul Județean Suceava, Idem
8. Constituire asociaţii de agricultori, producători Consiliul Județean Suceava, Idem
9. Construcție depozit de colectare și fabrică de procesare a cartofului în comuna Consiliul Local Horodniceni Idem
Horodniceni
10. Diversitate şi calitate în serviciile P.A.P.I., comuna Calafindești Consiliul Local Calafindești Idem
11. Construcţie fabrică de apă minerală şi plată în comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem
12. Înfiinţarea unei pieţe/ a unui târg local(e), comuna Drăgoiești Consiliul Local Drăgoiești Idem
13. Implementare program de recalificare în meserii căutate pe piaţa muncii în comuna Consiliul Local Horodniceni Idem
Horodniceni
14. Încurajarea dezvoltării micilor întreprinzători din zona Marginea, prin depunerea Consiliul Local Marginea Idem
proiectelor în cadrul GAL Sucevița - Putna
15. Modernizarea pieței agro-alimentare din comuna Marginea Consiliul Local Marginea Idem
5.2. Stimularea 16. Încurajarea investițiilor în domeniul prelucrării lemnului în Comuna Bilca Consiliul Local Bilca Idem
investițiilor 17. Dezvoltarea unor unități de prelucrare a lemnului în Comuna Bogdănești Consiliul Local Bogdănești Idem
private 18. Dezvoltarea unor unități de prelucrare a laptelui în comuna Bogdănești Consiliul Local Bogdănești Idem
19. Construirea unei unități de prelucrare produse agricole în Comuna Bosanci Consiliul Local Bosanci Idem
20. Depozite pentru colectarea produselor agricole în Comuna Bosanci Consiliul Local Bosanci Idem
21. Încurajarea investițiilor în domeniile de prelucrare a cărnii, laptelui, cartofilor, în Consiliul Local Botoșana Idem
202
Comuna Botoşana
22. Colectare, prelucrare şi ambalare ciuperci şi fructe de pădure în Comuna Breaza Consiliul Local Breaza Idem
23. Înființare bazine piscicole în Comuna Breaza Consiliul Local Breaza Idem
24. Ferme de creştere a bovinelor şi ovinelor pentru carne şi lapte în Comuna Breaza Consiliul Local Breaza Idem
25. Unităţi de procesare a laptelui şi cărni – produse bio în Comuna Breaza Consiliul Local Breaza Idem
26. Promovarea investițiilor în turism de agrement şi ecvestru în Comuna Breaza Consiliul Local Breaza Idem
27. Stimularea investițiilor în prelucrare primară a lemnului în Comuna Breaza Consiliul Local Breaza Idem
28. Stimularea investițiilor în exploatarea lemnului în comuna Brodina Consiliul Local Brodina Idem
29. Stimularea investițiilor în prelucrarea lemnului în comuna Brodina Consiliul Local Brodina Idem
30. Stimularea investițiilor în prelucrarea cărnii în comuna Brodina Consiliul Local Brodina Idem
31. Stimularea investițiilor în prelucrarea laptelui în comuna Brodina Consiliul Local Brodina Idem
32. Dezvoltarea domeniilor: agricultură, silvicultură şi pescuit în comuna Brodina Consiliul Local Brodina Idem
33. Stimularea investițiilor privind cultivarea terenurilor în Comuna Buneşti Consiliul Local Bunești Idem
34. Extinderea plantaţiilor de livezi în Comuna Buneşti Consiliul Local Bunești Idem
35. Construire spaţii de cazare, odihnă şi agrement în Comuna Cacica Consiliul Local Cacica Idem
36. Înfiinţarea unui parc eolian sau de panouri solare pentru producere de energie Consiliul Local Cacica Idem
electrică în Comuna Cacica
37. Cultivarea terenurilor agricole pentru producerea de furaje, plante medicinale, Consiliul Local Cacica Idem
seminţe în Comuna Cacica
38. Înfiinţare de ferme zootehnice şi agrotehnice în Comuna Cacica Consiliul Local Cacica Idem
39. Promovare turistică şi înfiinţarea de pensiuni agroturistice în Comuna Cacica Consiliul Local Cacica Idem
40. Service auto în Comuna Cacica Consiliul Local Cacica Idem
41. Centru de achiziţie produse agricole şi animaliere în Comuna Cacica Consiliul Local Cacica Idem
42. Centru de achiziţie plante medicinale şi fructe de pădure în Comuna Cacica Consiliul Local Cacica Idem
43. Dezvoltarea turismului şi agroturismului în Comuna Calafindeşti Consiliul Local Calafindești Idem
44. Amenajare staţiune turistică în Comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem
45. Construire fabrică de îmbuteliere apă minerală şi plată în Comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem
46. Construire fabrică de prelucrare a laptelui în Comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem
47. Construire secţia abatorizare şi prelucrare a cărnii în Comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem
48. Construire atelier de artizanat cu specific local în Comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem
49. Înfiinţare centru de colectare şi prelucrare fructe de pădure în Comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem
50. Punerea în valoare a surselor de energie regenerabilă în Comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem
51. Susținerea investițiilor în agricultură ecologică în Comuna Ciprian Porumbescu Consiliul Local Ciprian Porumbescu Idem
52. Promovarea turismului în Comuna Ciprian Porumbescu Consiliul Local Ciprian Porumbescu Idem
53. Înfiinţarea unor microferme în Comuna Cîrlibaba Consiliul Local Cîrlibaba Idem
54. Deschiderea unor abatoare şi centre de colectare a laptelui în Comuna Cîrlibaba Consiliul Local Cîrlibaba Idem
55. Dezvoltarea apiculturii în Comuna Cîrlibaba Consiliul Local Cîrlibaba Idem
56. Înfiinţarea unor centre pentru colectarea fructelor de pădure şi a plantelor medicinale Consiliul Local Cîrlibaba Idem
în Comuna Cîrlibaba
57. Realizarea unor pepiniere mici cu specii specifice zonei în Comuna Cîrlibaba Consiliul Local Cîrlibaba Idem
58. Dezvoltarea pisciculturii în Comuna Cîrlibaba Consiliul Local Cîrlibaba Idem
59. Dezvoltarea turismului prin înfiinţarea de agro-pensiuni în Comuna Cîrlibaba Consiliul Local Cîrlibaba Idem
203
60. Atragerea unor investitori pentru modernizarea pârtiei de schi şi sanie în Comuna Consiliul Local Cîrlibaba Idem
Cîrlibaba
61. Valorificarea potenţialului energetic al zonei prin construirea unor micro- Consiliul Local Cîrlibaba Idem
hidrocentrale şi centrale eolienepentru producerea energiei electrice în Comuna
Cîrlibaba
62. Deschiderea unei brutării şi a unei mici fabrici de prelucrare a laptelui în Comuna Consiliul Local Cîrlibaba Idem
Cîrlibaba
63. Stimularea investițiilor în domeniile agricultură şi creşterea animalelor în Comuna Consiliul Local Comănești Idem
Comăneşti
64. Stimularea investițiilor în prelucrarea lemnului în Comuna Comăneşti Consiliul Local Comănești Idem
65. Stimularea investițiilor în prelucrarea fructeor de pădure în comuna Cosna Consiliul Local Cosna Idem
66. Stimularea investițiilor în procesarea cărnii în comuna Cosna Consiliul Local Cosna Idem
67. Fabrică de mic mobilier din lemn în comuna Cosna Consiliul Local Cosna Idem
68. Atelier tâmplărie în comuna Cosna Consiliul Local Cosna Idem
69. Stimularea investițiilor în prelucrarea laptelui în comuna Cosna Consiliul Local Cosna Idem
70. Producerea de energie electrică (microhidrocentrale, centrale eoliene) în comuna Consiliul Local Cosna Idem
Cosna
71. Procesarea deşeurilor din industria prelucrării lemnului în comuna Cosna Consiliul Local Cosna Idem
72. Stimularea investițiilor în energie eoliană în Comuna Crucea Consiliul Local Crucea Idem
73. Stimularea investițiilor în exploatarea şi prelucrarea lemnului în Comuna Crucea Consiliul Local Crucea Idem
74. Stimularea investițiilor în turism şi sport montan în Comuna Crucea Consiliul Local Crucea Idem
75. Stimularea investițiilor în agricultură în Comuna Crucea Consiliul Local Crucea Idem
76. Stimularea investițiilor în zootehnie în Comuna Crucea Consiliul Local Crucea Idem
77. Colectare şi prelucrare fructe de pădure şi ciuperci comestibile din flora spontană şi Consiliul Local Crucea Idem
de cultură în Comuna Crucea
78. Înființare ferme agricole şi zootehnice în Comuna Dărmăneşti Consiliul Local Dărmănești Idem
79. Stimularea investițiilor în prelucrarea produselor vegetale și animale în Comuna Consiliul Local Dărmănești Idem
Dărmăneşti
80. Promovarea confecţiilor tradiționale și a produselor meşteşugăreşti în Comuna Consiliul Local Dărmănești Idem
Dărmăneşti
81. Înființarea de microferme zootehnice în comuna Dolheşti Consiliul Local Dolhești Idem
82. Stimularea investițiilor în pomicultură în comuna Dolheşti Consiliul Local Dolhești Idem
83. Stimularea investițiilor în viticultură în comuna Dolheşti Consiliul Local Dolhești Idem
84. Îmbuteliere apă minerală plată în Comuna Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Idem
85. Păstrăvării, parcuri de vânătoare, ciupercării în Comuna Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Idem
86. Colectare şi prelucrare fructe de pădure şi ciuperci comestibile din flora spontană şi Consiliul Local Dorna Arini Idem
de cultură în Comuna Dorna Arini
87. Creşterea animalelor în Comuna Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Idem
88. Colectare şi prelucrare lapte în Comuna Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Idem
89. Exploatarea şi prelucrarea lemnului de conifere în Comuna Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Idem
90. Parc eolian, culturi energetice în Comuna Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Idem
91. Stimularea investțiilor în pensiuni turistice, hoteluri, pârtii de schi în Comuna Dorna Consiliul Local Dorna Arini Idem
204
Arini
92. Promovarea activităților de hipism, drumeții montane, rafting pe Bistriţa în Comuna Consiliul Local Dorna Arini Idem
Dorna Arini
93. Promovarea investițiilor în agricultură în Comuna Dorneşti Consiliul Local Dornești Idem
94. Promovarea investițiilor în domeniul creșterii animalelor în Comuna Dorneşti Consiliul Local Dornești Idem
95. Înfiinţare ferme vegetale în Comuna Drăgoieşti Consiliul Local Drăgoiești Idem
96. Înfiinţare ferme zootehnice în Comuna Drăgoieşti Consiliul Local Drăgoiești Idem
97. Înfiinţare fabrică prelucrare carne în Comuna Drăgoieşti Consiliul Local Drăgoiești Idem
98. Înfiinţare fabrică prelucrare lapte, produse lactate în Comuna Drăgoieşti Consiliul Local Drăgoiești Idem
99. Stimularea investițiilor în prelucrare, industrializare si valorificare fructe în Comuna Consiliul Local Drăgoiești Idem
Drăgoieşti
100. Stimularea investițiilor în turism în Comuna Drăguşeni Consiliul Local Drăgușeni Idem
101. Stimularea investițiilor în construcții în comuna Drăguşeni Consiliul Local Drăgușeni Idem
102. Stimularea investițiilor în prelucrearea cărnii, a laptelui si a lânii in Comuna Consiliul Local Drăgușeni Idem
Drăguşeni
103. Promovarea meşteşugurilor tradiționale în Comuna Drăguşeni Consiliul Local Drăgușeni Idem
104. Construire centrale eoliene in comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Idem
105. Stimularea investițiilor în agricultură în Comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Idem
106. Stimularea investițiilor în creşterea animalelor în Comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Idem
107. Stimularea investițiilor în prelucrarea produselor agricole în Comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Idem
108. Centru de colectare, vânzare produse agricole în Comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Idem
109. Dezvoltarea industriei alimentae în comuna Fântâna Mare Consiliul Local Fântâna Mare Idem
110. Stimularea investițiilor în agricultură în comuna Fântâna Mare Consiliul Local Fântâna Mare Idem
111. Parc eolian în Comuna Forăşti Consiliul Local Forăști Idem
112. Depozite produse agricole în Comuna Forăşti Consiliul Local Forăști Idem
113. Dezvoltarea turismului piscicol în Comuna Forăşti Consiliul Local Forăști Idem
114. Promovarea turismului în Comuna Frumosu Consiliul Local Frumosu Idem
115. Informaţie şi comunicaţie în Comuna Frumosu Consiliul Local Frumosu Idem
116. Învăţământ în sistem privat în Comuna Frumosu Consiliul Local Frumosu Idem
117. Exploatarea și prelucrarea lemnului în Comuna Fundu Moldovei Consiliul Local Fundu Moldovei Idem
118. Promovarea agroturismului în Comuna Fundu Moldovei Consiliul Local Fundu Moldovei Idem
119. Prelucrarea laptelui și a cărnii în Comuna Fundu Moldovei Consiliul Local Fundu Moldovei Idem
120. Stimularea investițiilor în acvacultură (păstrăvării) în Comuna Fundu Moldovei Consiliul Local Fundu Moldovei Idem
121. Refolosirea sterilului rezultat din industria extractivă în Comuna Fundu Moldovei Consiliul Local Fundu Moldovei Idem
122. Privatizare capacitati de producţie din domeniile prelucrării lemnului, mobilei care Consiliul Local Gălănești Idem
au aparţinut fostului Prodmixt în Comuna Gălăneşti
123. Producerea de cereale, cartofi, legume şi alte produse agricole în Comuna Grămeşti Consiliul Local Grămești Idem
124. Stimularea investițiilor în creşterea taurinelor în Comuna Grămeşti Consiliul Local Grămești Idem
125. Stimularea investițiilor în prelucrarea produselor agricole şi animaliere în Comuna Consiliul Local Grănicești Idem
Grăniceşti
126. Parteneriat cu proprietar “Conac CAPRI” (16 camere) sat Iacobesti (1 km pina la DE Consiliul Local Grănicești Idem
85, 300 ha padure la 1,0 km) pentru a fi folosit ca si centru recreativ, sportiv,
205
asistență socială, etc. în Comuna Grăniceşti
127. Înfiinţare de livezi (zona satului Bereşti) în comuna Hănțești Consiliul Local Hănțești Idem
128. Parc eolian în comuna Hănțești Consiliul Local Hănțești Idem
129. Producerea şi distribuirea energiei eoliene în comuna Hârtop Consiliul Local Hârtop Idem
130. Înfiinţarea unei secţii de prelucrare a laptelui în Comuna Hârtop Consiliul Local Hârtop Idem
131. Înființare abator –sacrificarea animalelor în Comuna Horodnic de Sus Consiliul Local Horodnic de Sus Idem
132. Prelucrarea produselor de origine animală în Comuna Horodnic de Sus Consiliul Local Horodnic de Sus Idem
133. Depozit cartofi şi prelucrarea acestora în vederea comercializării în magazine (pungi Consiliul Local Horodnic de Sus Idem
vidate) în Comuna Horodnic de Sus
134. Depozit materiale construcţii în Comuna Horodnic de Sus Consiliul Local Horodnic de Sus Idem
135. Ateliere reparaţii auto în Comuna Horodnic de Sus Consiliul Local Horodnic de Sus Idem
136. Ferme Zootehnice în Comuna Horodnic de Sus Consiliul Local Horodnic de Sus Idem
137. Ferme agro-zootehnice /unitate de procesare a cărnii (abator) în comuna Horodniceni Consiliul Local Horodniceni Idem
138. Fabrică de procesare a produselor agricole, fabrică de sucuri natrurale (100 ha livada Consiliul Local Horodniceni Idem
pomicolă) în comuna Horodniceni
139. Mică industrie și prestări servicii: vulcanizare, spălătorie auto, stație PECO, Consiliul Local Horodniceni Idem
farmacie, frizerie, reparații diverse, farmacie veterinară în Comuna Horodniceni
140. Sere legumicole, ciupercării, plantații diverse în Comuna Horodniceni Consiliul Local Horodniceni Idem
141. Banca comerciala, birou cadastru/notarial în Comuna Horodniceni Consiliul Local Horodniceni Idem
142. Prelucrarea lemnului în Comuna Iacobeni Consiliul Local Iacobeni Idem
143. Colectarea şi procesarea fructelor de pădure în Comuna Iacobeni Consiliul Local Iacobeni Idem
144. Cultivarea şi procesarea plantelor medicinale în Comuna Iacobeni Consiliul Local Iacobeni Idem
145. Înființarea de păstrăvării în Comuna Iacobeni în Comuna Iacobeni Consiliul Local Iacobeni Idem
146. Exploatarea zăcămintelor de mangan în Comuna Iacobeni Consiliul Local Iacobeni Idem
147. Înfiinţarea pensiunilor agroturistice în Comuna Iacobeni Consiliul Local Iacobeni Idem
148. Stimularea investițiilor în agricultură în Comuna Iaslovăţ Consiliul Local Iaslovăț Idem
149. Dezvoltarea industriei alimentare în Comuna Iaslovăţ Consiliul Local Iaslovăț Idem
150. Stimularea investițiilor în turism în Comuna Ilişeşti Consiliul Local Ilișești Idem
151. Stimularea investițiilor în prelucrarea lemnului în Comuna Ilişeşti Consiliul Local Ilișești Idem
152. Stimularea investițiilor în comerţ în Comuna Ilişeşti Consiliul Local Ilișești Idem
153. Înființare spaţii şi terenuri de agrement (lunca râului Suceava şi pădurea Rediu) în Consiliul Local Ipotești Idem
Comuna Ipoteşti
154. Înființare ateliere meşteşugăresti (obiecte de artizanat) în Comuna Ipoteşti Consiliul Local Ipotești Idem
155. Înființare ateliere industria uşoară (croitorie) în Comuna Ipoteşti Consiliul Local Ipotești Idem
156. Înființare atelier de împletituri de nuiele în Comuna Ipoteşti Consiliul Local Ipotești Idem
157. Fermă zootehnică în Comuna Ipoteşti Consiliul Local Ipotești Idem
158. Fermă agricolă în Comuna Ipoteşti Consiliul Local Ipotești Idem
159. Atelier confecţii metalice în Comuna Ipoteşti Consiliul Local Ipotești Idem
160. Prelucrarea lemnului în Comuna Ipoteşti Consiliul Local Ipotești Idem
161. Atelier de tâmplărie PVC (Termopan) în Comuna Ipoteşti Consiliul Local Ipotești Idem
162. Prelucrare și conservare fructe de pădure în Comuna Izvoarele Sucevei Consiliul Local Izvoarele Sucevei Idem
163. Prelucrare produse animaliere în Comuna Izvoarele Sucevei Consiliul Local Izvoarele Sucevei Idem
206
164. Industrializarea lemnului în Comuna Izvoarele Sucevei Consiliul Local Izvoarele Sucevei Idem
165. Stimularea investițiilor în agroturism și turism ecvestru în Comuna Izvoarele Consiliul Local Izvoarele Sucevei Idem
Sucevei
166. Stimularea investițiilor în exploatarea şi prelucrarea lemnului în Comuna Mălini Consiliul Local Mălini Idem
167. Stimularea investițiilor în procesarea cărnii, prelucrarea şi valorificarea altor produse Consiliul Local Mălini Idem
animaliere în Comuna Mălini
168. Stimularea investițiilor în procesarea laptelui în Comuna Mălini Consiliul Local Mălini Idem
169. Valorificarea deşeurilor din lemn în Comuna Mălini Consiliul Local Mălini Idem
170. Stimularea investițiilor în turism în Comuna Mălini Consiliul Local Mălini Idem
171. Stimularea investițiilor în agricultura şi creşterea animalelor în Comuna Moara Consiliul Local Moara Idem
172. Dezvoltarea industriei alimentare în Comuna Moara Consiliul Local Moara Idem
173. Stimularea investițiilor în turism rural (agroturism) în Comuna Moara Consiliul Local Moara Idem
174. Constructia unei fabrici de prelucrare a lemnului (mobilă) în Comuna Moldova Consiliul Local Moldova Sulița Idem
Suliţa
175. Abator în Comuna Moldova Suliţa Consiliul Local Moldova Sulița Idem
176. Stimularea investițiilor în turism rural în Comuna Moldova Suliţa Consiliul Local Moldova Sulița Idem
177. Fabrica de prelucrare a laptelui în Comuna Moldova Suliţa Consiliul Local Moldova Sulița Idem
178. Construire secţie prelucrare carne (abator), construire sectie prelucrare lapte în Consiliul Local Moldovița Idem
Comuna Moldoviţa
179. Dezvoltarea turismului prin promovarea obiectivelor turistice din localitate în Consiliul Local Moldovița Idem
Comuna Moldoviţa
180. Investiţii în agricultură în Comuna Muşeniţa Consiliul Local Mușenița Idem
181. Stimularea investițiilor în prelucrea lemnului în Comuna Ostra Consiliul Local Ostra Idem
182. Stimularea investițiilor în colectarea şi prelucrara laptelui în Comuna Ostra Consiliul Local Ostra Idem
183. Promovarea turismului ecvestru în Comuna Ostra Consiliul Local Ostra Idem
184. Stimularea investițiilor în prelucrarea lânii şi pielărie în Comuna Ostra Consiliul Local Ostra Idem
185. Stimularea investițiilor în confecţii metalice în Comuna Ostra Consiliul Local Ostra Idem
186. Stimularea investițiilor în asamblare apartură electrică şi electrotehnică în Comuna Consiliul Local Ostra Idem
Ostra
187. Stimularea investițiilor în producţia de energie verde în Comuna Ostra Consiliul Local Ostra Idem
188. Stimularea investițiilor în colectarea şi prelucrarea fructelor de pădure în Comuna Consiliul Local Ostra Idem
Ostra
189. Îmbutelire apă potabilă în Comuna Ostra Consiliul Local Ostra Idem
190. Stimularea investițiilor în prelucrarea lemnului în Comuna Păltinoasa Consiliul Local Păltinoasa Idem
191. Stimularea investițiilor în agricultură în Comuna Păltinoasa Consiliul Local Păltinoasa Idem
192. Stimularea investițiilor în prelucrarea laptelui, a cărnii în Comuna Păltinoasa Consiliul Local Păltinoasa Idem
193. Promovarea investițiilor în turism în Comuna Panaci Consiliul Local Panaci Idem
194. Stimularea investițiilor în exploatarea material lemnos în Comuna Panaci Consiliul Local Panaci Idem
195. Depozite produse industriale şi alimentare în Comuna Pătrăuţi Consiliul Local Pătrăuți Idem
196. Susținerea activităților de prestări servicii în Comuna Pătrăuţi Consiliul Local Pătrăuți Idem
197. Stimularea investițiilor în turism în Comuna Pătrăuţi Consiliul Local Pătrăuți Idem
198. Promovarea investițiilor în energie verde în Comuna Pătrăuţi Consiliul Local Pătrăuți Idem
207
199. Stimularea investițiilor în zootehnie în Comuna Pătrăuţi Consiliul Local Pătrăuți Idem
200. Stimularea investițiilor în agricultură în Comuna Pătrăuţi Consiliul Local Pătrăuți Idem
201. Prelucrarea lemnului în Comuna Pătrăuţi Consiliul Local Pătrăuți Idem
202. Promovarea artizanatului în Comuna Pătrăuţi Consiliul Local Pătrăuți Idem
203. Stimularea investițiilor în confecţii şi încălţăminte în Comuna Pătrăuţi Consiliul Local Pătrăuți Idem
204. Stimularea investițiilor în debitarea şi prelucrarea materialului lemnos în Comuna Consiliul Local Pîrteștii de Jos Idem
Pîrteştii de Jos
205. Susținerea comerţului cu ridicata şi cu amănuntul în Comuna Pîrteştii de Jos Consiliul Local Pîrteștii de Jos Idem
206. Dezvoltarea industriei alimentare, de panificaţie şi patiserie în Comuna Pîrteştii de Consiliul Local Pîrteștii de Jos Idem
Jos
207. Stimularea investițiilor în turism în Comuna Pîrteştii de Jos Consiliul Local Pîrteștii de Jos Idem
208. Dezvoltarea exploatării de turbă în Comuna Poiana Stampei Consiliul Local Poiana Stampei Idem
209. Dezvoltarea exploatării carierelor de piatră în Comuna Poiana Stampei Consiliul Local Poiana Stampei Idem
210. Centru de colectare şi prelucrare ciuperci şi fructe de pădure în Comuna Poiana Consiliul Local Poiana Stampei Idem
Stampei
211. Producerea de energie prin metode neconvenționale în comuna Poieni-Solca Consiliul Local Poieni-Solca Idem
212. Promovarea agroturismului în comuna Poieni-Solca Consiliul Local Poieni-Solca Idem
213. Construirea unui centru de producție în domeniul alimentar în comuna Poieni-Solca Consiliul Local Poieni-Solca Idem
214. Stimularea investițiilor în creșterea taurinelor pentru carne în comuna Poieni-Solca Consiliul Local Poieni-Solca Idem
215. Stimularea investițiilor în pomicultură în comuna Poieni-Solca Consiliul Local Poieni-Solca Idem
216. Cultivarea brazilor pentru Crăciun în comuna Poieni-Solca Consiliul Local Poieni-Solca Idem
217. Promovarea meșteșugurilor: Împletiri nuiele în comuna Poieni-Solca Consiliul Local Poieni-Solca Idem
218. Stimularea investițiilor în prelucrarea lemnului în comuna Poieni-Solca Consiliul Local Poieni-Solca Idem
219. Dezvoltarea turismului în Comuna Pojorâta Consiliul Local Pojorâta Idem
220. Stimularea investițiilor în agrement (pârtie ski, trasee off road, s.a) în Comuna Consiliul Local Pojorâta Idem
Pojorâta
221. Stimularea investițiilor în agroturism în Comuna Pojorâta Consiliul Local Pojorâta Idem
222. Stimularea investițiilor în prelucrarea laptelui în Comuna Preutesti Consiliul Local Preutești Idem
223. Stimularea investițiilor în prelucrarea fructelor în Comuna Preutesti Consiliul Local Preutești Idem
224. Servicii publice: cizmărie, frizerie, reparaţii auto, reparaţii radio/TV, electrocasnice, Consiliul Local Preutești Idem
etc. în Comuna Preutesti
225. Sănatate şi asistenţă socială în sistem privat în Comuna Preutesti Consiliul Local Preutești Idem
226. Construirea unei păstrăvării în Comuna Putna Consiliul Local Putna Idem
227. Crearea de locuri de distracţii si agrement în Comuna Putna Consiliul Local Putna Idem
228. Producere şi desfacere cereale şi fructe în Comuna Rădăşeni Consiliul Local Rădășeni Idem
229. Stimularea investițiilor în creşterea animalelor în Comuna Rădăşeni Consiliul Local Rădășeni Idem
230. Stimularea investițiilor în agricultură, silvicultură şi pescuit în Comuna Rîşca Consiliul Local Râșca Idem
231. Promovarea investițiilor în turism în Comuna Rîşca Consiliul Local Râșca Idem
232. Promovarea investițiilor în turism în Comuna Sadova Consiliul Local Sadova Idem
233. Valorificare material lemnos - mobilier în Comuna Sadova Consiliul Local Sadova Idem
234. Activităţi de artizanat în Comuna Sadova Consiliul Local Sadova Idem
235. Unități de procesare a cărnii în Comuna Şaru Dornei Consiliul Local Șaru Dornei Idem
208
236. Unități de procesare a laptelui în Comuna Şaru Dornei Consiliul Local Șaru Dornei Idem
237. Stimularea investițiilor în colectarea fructelor de pădure în Comuna Şaru Dornei Consiliul Local Șaru Dornei Idem
238. Stimularea investițiilor în colectarea ciupercilor în Comuna Şaru Dornei Consiliul Local Șaru Dornei Idem
239. Sprijinirea asociațiilor producătorilor agricoli în Comuna Şaru Dornei Consiliul Local Șaru Dornei Idem
240. Stimularea investițiilor în captare/ îmbuteliere apă plată și minerală în Comuna Şaru Consiliul Local Șaru Dornei Idem
Dornei
241. Stimularea investițiilor în colectarea plantelor medicinale si aromatice în sistem Consiliul Local Șaru Dornei Idem
ecologic în Comuna Şaru Dornei
242. Piață de produse agricole în Comuna Şaru Dornei Consiliul Local Șaru Dornei Idem
243. Pensiuni agroturistice în Comuna Şaru Dornei Consiliul Local Șaru Dornei Idem
244. Reabilitare trasee turistice în munții Călimani în Comuna Şaru Dornei Consiliul Local Șaru Dornei Idem
245. Arendarea sau concesionarea terenurilor agricole în comuna Satu Mare Consiliul Local Satu Mare Idem
246. Stimularea investițiilor în prelucrarea laptelui comuna Satu Mare Consiliul Local Satu Mare Idem
247. Înființare abatoare comuna Satu Mare Consiliul Local Satu Mare Idem
248. Stimularea investițiilor în creşterea animalelor comuna Satu Mare Consiliul Local Satu Mare Idem
249. Stimularea investițiilor în creşterea animalelor în Comuna Şerbăuţi Consiliul Local Șerbăuți Idem
250. Stimularea investițiilor în exploatarea lemnului în Comuna Şerbăuţi Consiliul Local Șerbăuți Idem
251. Stimularea investițiilor în prelucrarea laptelui în Comuna Şerbăuţi Consiliul Local Șerbăuți Idem
252. Dezvoltarea culturilor agricole vegetale, inclusiv legume în Comuna Siminicea Consiliul Local Siminicea Idem
253. Stimularea investițiilor în creşterea animalelor în Comuna Siminicea Consiliul Local Siminicea Idem
254. Exploatare agregate balastieră şi construcţii în Comuna Siminicea Consiliul Local Siminicea Idem
255. Înfiinţarea mai multor ferme, prelucrarea cărnii si a laptelui în comuna Slatina Consiliul Local Slatina Idem
256. Dezvltarea activităţilor din turism în comuna Slatina Consiliul Local Slatina Idem
257. Construire pensiune în comuna Straja Consiliul Local Straja Idem
258. Parteneriat public privat – populare iaz comunal şi zonă de agrement în Comuna Consiliul Local Stroiești Idem
Stroieşti
259. Atragerea de investitori privind procesarea cartofului în Comuna Stroieşti Consiliul Local Stroiești Idem
260. Stimularea investițiilor în turism în Comuna Stulpicani Consiliul Local Stulpicani Idem
261. Stimularea investițiilor în prelucrare material lemnos în Comuna Stulpicani Consiliul Local Stulpicani Idem
262. Investiţii în servicii de cazare şi masă în Comuna Suceviţa Consiliul Local Sucevița Idem
263. Stimularea investițiilor în agricultură în Comuna Udeşti Consiliul Local Udești Idem
264. Stimularea investițiilor în activități de prelucrare lapte, carne în Comuna Udeşti Consiliul Local Udești Idem
265. Dezvoltarea agroturismului în Comuna Udeşti Consiliul Local Udești Idem
266. Producţia de energie eoliană in comuna Vadu Moldovei Consiliul Local Vadu Moldovei Idem
267. Staţie de betoane şi balastieră in comuna Vadu Moldovei Consiliul Local Vadu Moldovei Idem
268. Ferme agricole in comuna Vadu Moldovei Consiliul Local Vadu Moldovei Idem
269. Depozite şi staţii de transfer in comuna Vadu Moldovei Consiliul Local Vadu Moldovei Idem
270. Procesarea produselor agricole in comuna Vadu Moldovei Consiliul Local Vadu Moldovei Idem
271. Concesionarea serviciului de canalizare şi alimentare cu apă in comuna Vadu Consiliul Local Vadu Moldovei Idem
Moldovei
272. Concesionare terenuri pentru activități industriale în comuna Vadu Moldovei Consiliul Local Vadu Moldovei Idem
273. Concesionare terenuri pentru activităţi comerciale in comuna Vadu Moldovei Consiliul Local Vadu Moldovei Idem
209
274. Concesionare terenuri pentru piscicultură in comuna Vadu Moldovei Consiliul Local Vadu Moldovei Idem
275. Dezvoltarea agroturismului in comuna Vadu Moldovei Consiliul Local Vadu Moldovei Idem
276. Dezvoltarea agroturismului în comuna Valea Moldovei Consiliul Local Valea Moldovei Idem
277. Investiții în prelucrarea produselor din carne și a laptelui în comuna Valea Moldovei Consiliul Local Valea Moldovei Idem
278. Promovarea investițiilor în prelucrarea lemnului în comuna Valea Moldovei Consiliul Local Valea Moldovei Idem
279. Promovarea investițiilor în agricultură ecologică în comuna Valea Moldovei Consiliul Local Valea Moldovei Idem
280. Promovarea investițiilor în colectare fructe de padure, plante medicinale în Comuna Consiliul Local Vama Idem
Vama
281. Promovarea investițiilor în turism în Comuna Vama Consiliul Local Vama Idem
282. Construcţia unei fabrici de peleţi în Comuna Vatra Moldoviţei Consiliul Local Vatra Moldoviței Idem
283. Promovarea investițiilor în turism şi agroturism în Comuna Vatra Moldoviţei Consiliul Local Vatra Moldoviței Idem
284. Promovarea investițiilor în industria mobilei şi prelucrarea lemnului în Comuna Consiliul Local Vatra Moldoviței Idem
Vatra Moldoviţei
285. Ferme agricole în Comuna Vatra Moldoviţei Consiliul Local Vatra Moldoviței Idem
286. Centre de industrializare şi prelucrare a laptelui şi a cărnii în Comuna Vatra Consiliul Local Vatra Moldoviței Idem
Moldoviţei
287. Dezvoltarea sectoarelor agricol (legumicultură), zootehnic şi vegetal în Comuna Consiliul Local Verești Idem
Vereşti
288. Construire brutărie-patiserie în Comuna Vicovu de Jos Consiliul Local Vicovu de Jos Idem
289. Construire carmangerie în Comuna Vicovu de Jos Consiliul Local Vicovu de Jos Idem
290. Construire spaţii comerciale în Comuna Vicovu de Jos Consiliul Local Vicovu de Jos Idem
291. Investiţii în industria alimentară în Comuna Voitinel Consiliul Local Voitinel Idem
292. Promovarea investițiilor în prelucrarea lemnului în Comuna Voitinel Consiliul Local Voitinel Idem
293. Promovarea investițiilor în prelucrarea laptelui în Comuna Vultureşti Consiliul Local Vulturești Idem
294. Promovarea investițiilor în prelucrarea fructelor în Comuna Vultureşti Consiliul Local Vulturești Idem
295. Promovarea investițiilor în prelucrarea cărnii în Comuna Vultureşti Consiliul Local Vulturești Idem
296. Promovarea investițiilor în creşterea animalelor în Comuna Vultureşti Consiliul Local Vulturești Idem
297. Promovarea investițiilor în pomicultură în Comuna Vultureşti Consiliul Local Vulturești Idem
298. Dezvoltarea sectorului apicol în Comuna Vultureşti Consiliul Local Vulturești Idem
299. Exploatarea eficientă a suprafețelor de teren agricol prin asociatii organizate în Consiliul Local Zamostea Idem
comuna Zamostea
300. Stimularea investițiilor în prelucrarea cărnii și a laptelui în comuna Zamostea Consiliul Local Zamostea Idem
301. Stimularea investițiilor în panificație și patiserie în comuna Zamostea Consiliul Local Zamostea Idem
DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 6. TURISM
Sub-direcția de Nr. Proiect Inițiator Surse de finanțare

dezvoltare Crt.
6.1. Diversificarea 1. Crăciun în Bucovina Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FEDR, Buget județean
ofertei turistice 2. Pelerin în Bucovina Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FEDR, Buget Județean
3. Paște în Bucovina
4. Hora Bucovinei Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FEDR, Buget județean
210
5. Centru de informare turistică în comuna Crucea Consiliul Local Crucea Fonduri de tip FEDR, Buget Local
6. P.O.P.A.S. (Pârtie de schi, Orientare Turistică, Parc Lunca Moldovei, Agrement, Consiliul Local Gura Fonduri de tip FEDR, Buget Local
Sport), în orașul Gura Humorului Humorului
7. Construirea centrului de informare turistică, sat Mănăstirea Humorului, în comuna Consiliul Local Mânastirea Fonduri de tip FEDR, Buget Local
Mânastirea Humorului Humorului
8. Mitocu Dragomirnei, o oază de credinţă şi tradiţii Consiliul Local Mitocu Fonduri de tip FEDR, Buget Local
Dragomirnei
9. Centrul Cultural Bucovina, Municipiul Suceava Consiliul Local Suceava Fonduri de tip FEDR, Buget Local
10. Construirea punctului de informare turistică în comuna Sucevița Consiliul Local Sucevița Fonduri de tip FEDR, Buget Local
11. Refacerea şi dezvoltarea infrastructurii pentru turism în parcul balnear Vatra Dornei Consiliul Local Vatra Dornei Fonduri de tip FEDR, Buget Local
Lot I + Lot II,
12. Înfiinţarea centrului local de informare şi promovare turistică Vatra Moldoviţei, Consiliul Local Vatra Fonduri de tip FEDR, Buget Local
Județul Suceava Moldoviţei
13. Amenajarea turistică a Salinei Cacica Consiliul Local Cacica Fonduri de tip FEDR, Buget Local
14. Construire Centru de informare turistică în sat Arbore, comuna Arbore* Consiliul Local Arbore Idem
15. Amenajare staţiune turistică Ciocănești* Consiliul Local Ciocănești Idem
16. Centru de informare turistică în comuna Horodnic de Sus* Consiliul Local Horodnic de Idem
Sus
17. Construire centru de informare turistică în comuna Iacobeni* Consiliul Local Iacobeni Idem
18. Flori de pe Dorna - turism în natură, comuna Poiana Stampei* Consiliul Local Poiana Idem
Stampei
19. Promovarea resurselor turistice din zona Poieni Solca* Consiliul Local Poieni Solca Idem
20. Pârtie de schi în comuna Suceviţa* Consiliul Local Suceviţa Idem
21. Introducerea comunei Botoșana în circuitul agro-turistic Consiliul Local Botoșana Buget local
22. Amenajare pârtie schi în orașul Broșteni Consiliul Local Broșteni Fonduri de tip FEDR sau FEADR,
Buget Local, Investiție privată
23. Valorificarea potenţialului turistic al zonei prin construirea de pensiuni si spaţii de Consiliul Local Broșteni Fonduri de tip FEDR, Buget local
agrement în Oraşul Broşteni
24. Drumul laptelui în Bucovina, municipiul Câmpulung Moldovenesc Consiliul Local Câmpulung Idem
Moldovenesc
25. Pârtia de Ski „Rarău”, în Câmpulung Moldovenesc Consiliul Local Câmpulung Idem
Moldovenesc
26. Dezvoltarea turismului ecologic în Câmpulung Moldovenesc prin promovarea Consiliul Local Câmpulung Idem
resurselor locale din Carpaţii Nordici Moldovenesc
27. Turism în Municipiul Câmpulung Moldovenesc Consiliul Local Câmpulung Idem
Moldovenesc
28. Meşteşuguri tradiţionale în Municipiul Câmpulung Moldovenesc Consiliul Local Câmpulung Idem
Moldovenesc
29. Amenajare râu Bistriţa Aurie pentru plutărit turistic, comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem
30. Refacere trasee turistice cale ferată Mocăniţa, comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem
31. Modernizare pârtie de schi alpin, comuna Cîrlibaba Consiliul Local Cîrlibaba Idem
32. Turism in oraşul Dolhasca Consiliul Local Dolhasca Fonduri de tip FEDR, Buget local,
Investiție privată
211
33. Telegondolă și pârtie de schi pe Giumalău, comuna Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Idem
34. Amenajare trasee turistice în comuna Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Idem
35. Infrastructura turism de agrement în Municipiul Fălticeni Consiliul Local Fălticeni Idem
36. Agroturism piscicol în comuna Forăști Consiliul Local Forăști Fonduri de tip FEADR, FEP, Buget
local, Investiție privată
37. Realizare trasee turistice şi piste de biciclete în orașul Gura Humorului Consiliul Local Gura Fonduri de tip FEDR, Buget local
Humorului
38. Desfăşurarea activităţilor de spectacole, culturale şi recreative în Oraşul Gura Consiliul Local Gura Fonduri de tip FEDR, Buget local
Humorului Humorului
39. Promovarea potențialului turistic al localității și al ceramicii negre de Marginea, Consiliul Local Marginea Fonduri de tip FEADR, Buget local
Comuna Marginea
40. Amenajare trasee turistice (mountain bike) în comuna Moldovița Consiliul Local Moldovița Idem
41. Introducerea în circuitul turistic a zonei Poiana Iepei, Vârfului Smida, comuna Ostra Consiliul Local Ostra Idem
42. Promovarea la nivel național a resurselor turistice din zona comunei Panaci Consiliul Local Panaci Idem
43. Dezvoltarea unui sistem electronic local de rezervare pentru structurile de primire Consiliile Locale Panaci, Fonduri de tip FEADR sau FEDR,
turistice din spațiul rural și promovarea turismului rural și al activităților Crucea și Dorna Arini Buget local
meșteșugărești în zona omogenă Panaci, Crucea și Dorna Arini
44. Pârtie de schi în comuna Pojorâta Consiliul Local Pojorâta Fonduri de tip FEADR, Buget local,
Investiție privată
45. Dezvoltarea și promovarea municipiului Rădăuți ca locație turistică Consiliul Local Rădăuți Idem
46. Programe etnografice şi istorice, amenajare spaţii destinate recrearii tinerilor (sport) Consiliul Local Rădăuți Idem
în Municipiul Rădăuţi
47. Turism agrement, agroturism în Municipiul Rădăuţi Consiliul Local Rădăuți Idem
48. Construire centru cultural şi complex turistic în comuna Rîșca Consiliul Local Rîșca Fonduri de tip FEADR, Buget local
49. Valorificarea potenţialului turistic Siret-Hliboca Consiliul Local Siret Fonduri de tip FEDR, Buget local
50. Amenajarea grădinii publice Siret Consiliul Local Siret Idem
51. Reamenajarea Sanatoriului Balnear în Oraşul Solca Consiliul Local Solca Idem
52. Realizarea unor unităţi de interes turistic : centru de excelenţă în arhitectura Consiliul Local Suceava Idem
medievală în Municipiul Suceava
53. Reabilitarea și modernizarea traseelor turistice din comuna Sucevița Consiliul Local Sucevița Fonduri de tip FEADR, Buget local
54. Consolidarea şi amenajarea Cazinoului Balnear şi repunerea în circuitul turistic în Consiliul Local Vatra Dornei Fonduri de tip FEDR, Buget local,
Municipiul Vatra Dornei Investiție privată
55. Dezvoltarea turismului montan şi a infrastructurii de agrement asociate sporturilor de Consiliul Local Vatra Dornei Idem
iarnă în Municipiul Vatra Dornei
56. Dezvoltarea şi diversificarea infrastructurii fizice de agrement necesară pentru Consiliul Local Vatra Dornei Idem
realizarea unei oferte de petrecere a timpului liber (hipism, parasutism, river
rafting,sporturi extreme şi alte activităţi specifice turismului de nişă) în Municipiul
Vatra Dornei
57. Dezvoltarea turismului de afaceri - crearea de centre de conferinţe şi afaceri în cadrul Consiliul Local Vatra Dornei Idem
structurilor hoteliere în Municipiul Vatra Dornei
58. Construcţia şi modernizarea facilităţilor pentru turismul balnear în Municipiul Vatra Consiliul Local Vatra Dornei Idem
Dornei
59. Amenajare pârtie de schi în comuna Vatra Moldoviţei Consiliul Local Vatra Fonduri de tip FEDR sau FEADR,
212
Moldoviţei Buget local, Investiție privată
6.2.Promovarea 60. Proiect privind dezvoltarea și promovarea turismului “Cobza de vacanță” în comuna Consiliul Local Dorna Arini Fonduri de tip FEDR, Buget local
internă şi Dorna Arini
internaţională a 61. Promovarea produsului turistic Ţara Dornelor, municipiul Vatra Dornei Consiliul Local Vatra Dornei Fonduri de tip FEDR, Buget local
potenţialului 62. Realizarea unei baze de date cu spaţiile de cazare, acces, produse tradiţionale, atracţii Consiliul Județean Suceava Buget Județean
turistic al locale, manifestări cultural-artistice
judeţului; 63. Participarea la târguri de turism şi alte manifestări specifice pentru promovarea Consiliul Județean Suceava, Buget județean, Bugete locale
zonelor turistice din judeţul Suceava la nivel regional, naţional şi european Consiliile Locale Din Județ
64. Realizarea de materiale de promovare: broşuri, albume, cărţi poştale, etc, CD-uri, Consiliul Județean Suceava, Fonduri de tip FEDR, Buget județean,
DVD-uri, filme Consiliile Locale din județ Bugete locale
65. Promovarea zonei turistice Câmpulung Moldovenesc Consiliul Local Câmpulung Fonduri de tip FEDR, Buget local
Moldovenesc
66. Dezvoltarea unui parteneriat între administraţia locală, biserici, operatorii din turism Consiliile Locale din județ, Buget județean, Bugete locale
şi agenţii economici din turism pentru crearea unor pachete turistice atractive Consiliul Județean Suceava,
Operatori de turism
DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 7. REFORMA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

dezvoltare Crt.
7.1.Dotarea 1. Achiziţionare echipamente specifice pentru îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii Consiliul Județean Suceava/ Fonduri de tip FEDR, Buget județean
serviciilor pentru sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale Asociaţia Euronest
situații de urgență de urgenţă şi a primului ajutor calificat, cod SMIS 6283
2. Construcție remiză pompieri și garaje în comuna Horodnic de Jos Consiliul Local Horodnic de Buget local
Jos
3. Dotare cu buldoexcavator-pentru deszăpezire şi întreţinere DC în comuna Bălăceana Consiliul Local Bălăceana Fonduri de tip FEDR, Buget local
4. Dotare și modernizare SVSU Broșteni Consiliul Local Broșteni Fonduri de tip FEDR, Buget local
5. Dotări pentru intervenţii în caz de situaţii de urgenţă (autospeciala PSI, buldo- Consiliul Local Crucea Fonduri de tip FEDR, Buget local
excavator) în comuna Crucea
6. Dotarea SVSU Marginea Consiliul Local Marginea Fonduri de tip FEDR, Buget local
7. Dotări pentru intervenții în caz de situații de urgență în comuna Mușenița Consiliul Local Mușenița Fonduri de tip FEDR, Buget local
7.2.Elaborarea 8. Strategia de dezvoltare economică şi socială a judeţului Suceava 2010-2020 Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FSE, Buget județean
documentelor 9. Realizare Plan Urbanistic General al municipiului Fălticeni Consiliul Local Fălticeni Buget local, Fonduri Guvernamentale-
strategice pentru Programul privind finanţarea elaborării
planificarea Planurilor Urbanistice Generale şi a
echilibrată şi Regulamentelor Locale de Urbanism
integrată a aferente
dezvoltării 10. Actualizare PUG și RLU în comuna Marginea Consiliul Local Marginea Idem
economico-sociale 11. Actualizare Plan Urbanistic General al comunei Putna Consiliul Local Putna Idem
a judeţului; 12. Elaborarea strategiei de dezvoltare locală a orașului Siret Consiliul Local Siret Fonduri de tip FSE, Buget local
13. Elaborare PUG al comunei Stroiești Consiliul Local Stroieşti Buget local, Fonduri Guvernamentale-
Programul privind finanţarea elaborării
Planurilor Urbanistice Generale şi a
213
Regulamentelor Locale de Urbanism
aferente
14. Actualizarea anuală a Planului Local de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă si Instituția Prefectului Buget de Stat, Buget Județean
Incluziune Socială (PLAOISV) Suceava, Consiliul Județean
Suceava
15. Realizare P.U.G al comunei Ciocăneşti Consiliul Local Ciocăneşti Buget local, Fonduri Guvernamentale-
Programul privind finanţarea elaborării
Planurilor Urbanistice Generale şi a
Regulamentelor Locale de Urbanism
aferente
16. Elaborare PUD și PUZ având ca obiect concesionare teren pentru locuințe (6 ha) în Consiliul Local Comănești Idem
comuna Comănești
17. Reactualizare PUG al comunei Cornu Luncii Consiliul Local Cornu Idem
Luncii
18. Reactualizare Plan Urbanistic general şi Regulament Local de Urbanism, orașul Consiliul Local Liteni Idem
Liteni
19. Lucrări de cadastru imobiliar intravilan și extravilan, reactualizare PUG, Comuna Consiliul Local Mușenița Idem
Mușenița
20. Elaborare PUG al municipiului Rădăuți Consiliul Local Rădăuți Idem
21. Reactualizare PUG al comunei Rîșca Consiliul Local Rîșca Idem
22. Actualizare PUG al comunei Siminicea Consiliul Local Siminicea Idem
23. Reactualizare PUG al comunei Vadu Moldovei Consiliul Local Vadu Idem
Moldovei
7.3.Formarea 24. Consolidarea capacităţii administrative prin programe de instruire, la nivelul Consiliul Județean Suceava, Fonduri de tip FSE, Buget Județean,
continuă a unităţilor teritorial-administrative din județul Suceava Consiliile Locale din județ Bugete locale
angajaţilor din 25. Pregătirea resurselor umane din instituţiile publice ale comunei Drăgoiești în Consiliul Local Drăgoiești Idem
instituţiile domeniul managementului de proiect
publice;
7.4.Îmbunătăţirea 26. Construcție sediu primărie în comuna Berchișești Consiliul Local Berchişeşti Buget Local
mediului de 27. Construcţia noului sediu al Judecătoriei Fălticeni Consiliul Local Fălticeni Idem
desfaşurare a 28. Construcție clădire administrativă în comuna Hârtop Consiliul Local Hârtop Idem
activităţilor 29. Achiziționare de utilaje pentru servicii publice din comuna Mălini Consiliul Local Mălini Idem
administrative 30. Reabilitare sediu primărie Pojorâta Consiliul Local Pojorâta Idem
31. Construire sediu administrativ P+E+M în orașul Salcea Consiliul Local Salcea Idem
32. Achiziţii utilaje de întreținere drumuri comunale din comuna Șaru Dornei Consiliul Local Şaru Dornei Idem
33. Construire sediu primărie în comuna Stulpicani Consiliul Local Stulpicani Idem
34. Construcţie sediu Primărie în comuna Vadu Moldovei Consiliul Local Vatra Idem
Moldovei
35. Construire sediu Primărie, comuna Vicovu de Jos Consiliul Local Vicovu de Idem
Jos
36. Construire sediu primărie, comuna Păltinoasa* Consiliul Local Păltinoasa Fonduri de tip FEADR, Buget local
37. Achiziţie utilaj pentru servicii publice în comuna Stulpicani* Consiliul Local Stulpicani Idem
38. Construirea sediului primăriei Broșteni Consiliul Local Broșteni Idem
214
39. Construcţie sediu Primărie, comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocăneşti Idem
40. Construirea unui sediu nou al primariei în Moara Nică, comuna Moara Consiliul Local Moara Idem
DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 8. SOCIETATEA INFORMAȚIONALĂ

dezvoltare Crt.
8.1. Societatea 1. Realizarea unui Sistem de Monitorizare Video pentru Creşterea Siguranţei şi Consiliul Local Gura Fonduri de tip FEDR, Buget local
informațională Prevenirea Criminalităţii în oraşul Gura Humorului Humorului
2. Creşterea siguranţei publice şi prevenirea ciminalităţii în Cartierele Stadion, Centru şi Consiliul Local Municipiul Fonduri de tip FEDR, Buget local
Bodea din Municipiul Câmpulung Moldovenesc (reţea camere de supraveghere) Câmpulung Moldovenesc
3. Creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în municipiul Suceava prin Consiliul Local Suceava Fonduri de tip FEDR, Buget local
achiziţionarea de echipamente specifice şi amenajarea unui centru de supraveghere
4. Înfiinţare Sistem Informaţional Integrat (GIS) al Primăriei, comuna Vadu Moldovei Consiliul Local Vadu Buget local
Moldovei
5. Sistem informatic integrat pentru eficientizarea comunicării cu cetățenii și a fluxurilor Consiliul Local Vatra Fonduri de tip FEDR, Buget local
de activități din administrația Vatra Dornei Dornei
6. Întocmirea hărților cu zone de risc în județul Suceava SGA, ISU Bucovina, Fonduri de tip FEDR, Buget județean
Consiliul Judetean Suceava Fonduri guvernamentale
7. Introducerea EMAS si implementarea mecanismelor electronice de gestionare a Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FSE, Buget județean
sistemelor ISO/EMAS pentru menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei Fonduri guvernamentale
furnizării Serviciilor Publice la Consiliul Judeţean Suceava
8. Dotări ale administraţiei locale (calculatoare, copiatoare, scanere, birouri etc.) din Consiliul Local Crucea Fonduri de tip FEDR, Buget local
comuna Crucea
9. Dotarea Primăriei Dolhasca cu calculatoare și programe pentru asigurarea Consiliul Local Dolhasca Idem
transparenței actului administrativ și accesul publicului la informații de prima
necesitate
10. Dotarea primăriei Dornești cu aparatura electronică și tehnică de calcul Consiliul Local Dorneşti Idem
11. Informatizarea registrului agricol cu componentă grafică în comuna Marginea Consiliul Local Marginea Idem
DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 9. CULTURĂ ȘI CULTE

dezvoltare Crt.
9.1. Construirea / 1. Înființare cămin cultural în comuna Poiana Stampei Consiliul Local Poiana Stampei Buget local
reabilitarea / 2. Reabilitare cămin cultural din comuna Bilca Consiliul Local Bilca Buget local
modernizarea 3. Reabilitare, modernizare și dotări la casa de cultură din orașul Broșteni Consiliul Local Broșteni Fonduri guvernamentale- Program
infrastructurii national de reabilitare a
culturale şi pentru asezamintelor culturale din spatiul
petrecerea rural si mic urban
timpului liber; 4. Dotare cămin cultural din comuna Capu Câmpului Consiliul Local Capu Câmpului Fonduri de tip FEADR, Buget local
215
5. Modernizare bibliotecă comunală din comuna Cornu Luncii Consiliul Local Cornu Luncii Buget local
6. Modernizare cămin cultural în comuna Crucea Consiliul Local Crucea Buget local
7. Construire aşezământ cultural de tip 3 în Comuna Fântâna Mare Consiliul Local Fântâna Mare Fonduri guvernamentale
8. Amenajare cămin cultural Manolea, comuna Forăști Consiliul Local Forăști Buget local
9. Construcție cămin cultural în comuna Grănicești Consiliul Local Grănicești Buget local
10. Reabilitarea, modernizarea şi dotarea aşezământului cultural “Casa de Cultură” Consiliul Local Gura Humorului Fonduri guvernamentale- Program
din orașul Gura Humorului national de reabilitare a
asezamintelor culturale din spatiul
rural si mic urban
11. Reabilitare și modernizare cămin cultural în satul Benia, comuna Moldova Consiliul Local Moldova Sulița Buget local
Sulița
12. Reabilitare cămin cultural Gura - Putnei, comuna Putna Consiliul Local Putna Buget local
13. Amenajare căminul cultural sătesc în comuna Rîșca Consiliul Local Rîșca Buget local
14. Reabilitare termică a căminului cultural Neagra Șarului, comuna Șaru Dornei Consiliul Local Șaru Dornei Buget local
15. Amenajare cămin cultural în comuna Todirești Consiliul Local Todirești Buget local
16. Modernizare cămin cultural din comuna Ulma Consiliul Local Ulma Buget local
17. Modernizare-reabilitare cămin cultural sat Vereşti, comuna Verești Consiliul Local Verești Buget local
18. Construire After School și amenajare teren de sport în localitatea Mănăstirea Consiliul Local Mănăstirea Humorului Fonduri de tip FEADR, Buget local,
Humorului* Fonduri guvernamentale
19. Renovare cămin cultural în comuna Adâncata* Consiliul Local Adâncata Idem
20. Amenajare sală de festivități în satul Clit, comuna Arbore* Consiliul Local Arbore Idem
21. Dotarea căminului cultural din comuna Bălăceana* Consiliul Local Bălăceana Idem
22. Modernizare și extindere cămin cultural Berchișești* Consiliul Local Berchișești Idem
23. Amenajare cămin cultural Călugăreni * Consiliul Local Călugăreni Idem
24. Construire corp centrală termică şi instalare centrală termică la Căminul Consiliul Local Capu Câmpului Idem
Cultural din comuna Capu Câmpului*
25. Asezământ cultural în comuna Ciprian Porumbescu* Consiliul Local Ciprian Porumbescu Idem
26. Construcție cămin cultural în comuna Cîrlibaba* Consiliul Local Cîrlibaba Idem
27. Modernizare cămin cultural Măriței în comuna Dărmănești* Consiliul Local Dărmănești Idem
28. Modernizare cămin cultural Măzănăeşti, comuna Drăgoiești* Consiliul Local Drăgoiești Idem
29. Extindere cămin cultural din orașul Frasin* Consiliul Local Frasin Idem
30. Modernizare cămin cultural din comuna Grămești* Consiliul Local Grămești Idem
31. Reparaţii şi modernizare Cămin Cultural în localitatea Hănţeşti, comuna Consiliul Local Hănţeşti Idem
Hănţeşti*
32. Reabilitare, refuncționalizare și modernizare cămin cultural din comuna Consiliul Local Horodnic de Sus Idem
Horodnic de Sus*
33. Reabilitare cămin cultural Iaslovăț* Consiliul Local Iaslovăț Idem
34. Reabilitare și modernizare cămine culturale din orașul Milișăuți* Consiliul Local Milișăuți Idem
35. Dotare cămin cultural și centru social Moara Nică, comuna Moara* Consiliul Local Moara Idem
36. Construire cămin cultural Moldoviţa, comuna Moldovița* Consiliul Local Moldovița Idem
37. Reabilitare cămin cultural Demacuşa, comuna Moldovița* Consiliul Local Moldovița Idem
38. Înființare aşezământ cultural în comuna Siminicea* Consiliul Local Siminicea Idem
216
39. Reabilitarea, modernizarea şi dotarea casei de cultură „Mihai Teliman" Siret* Consiliul Local Siret Fonduri de tip FEDR, Buget local,
Fonduri guvernamentale
40. Reabilitare, modernizare şi dotare aşezăminte culturale în mediul mic urban - Consiliul Local Solca Fonduri de tip FEDR, Buget local,
orașul Solca* Fonduri guvernamentale
41. Reabilitare cămin cultural şi casa tineretului, comuna Stulpicani* Consiliul Local Stulpicani Fonduri de tip FEADR, Buget local,
42. Cămin Cultural nou în satul Nigoteşti, comuna Vadu Moldovei* Consiliul Local Vadu Moldovei Idem
43. Construire cămin cultural în comuna Vicovu de Jos* Consiliul Local Vicovu de Jos Idem
44. Reabilitare cămine culturale din Sacuta și Giulești, comuna Boroaia Consiliul Local Boroaia Idem
45. Realizare bazin de înot în comuna Bosanci Consiliul Local Bosanci Idem
46. Reabilitarea Casei de Cultură și a căminelor culturale în satele Cotârgași și Consiliul Local Broșteni Fonduri de tip FEDR, Buget local,
Holda, orașul Broșteni Fonduri guvernamentale
47. Construcţie cămin cultural în comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Fonduri de tip FEADR, Buget local,
48. Reabilitare cămine culturale din comuna Comănești Consiliul Local Comănești Idem
49. Modernizare cămin cultural în comuna Dărmănești Consiliul Local Dărmănești Fonduri de tip FEADR, Buget local,
50. Construirea unui cămin cultural în Oraşul Dolhasca, sat Probota Consiliul Local Dolhasca Fonduri de tip FEDR, Buget local,
51. Reabilitare și modernizare cămin cultural în satul Dolheștii Mari, comuna Consiliul Local Dolhești Fonduri de tip FEADR, Buget local,
Dolhești Fonduri guvernamentale
52. Consolidare și dotare cămin cultural din comuna Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Idem
53. Construcție cămin cultural în satul Dorna Cândrenilor, comuna Dorna Consiliul Local Dorna Cândrenilor Idem
Cândrenilor
54. Modernizare cămin cultural în comuna Dornești Consiliul Local Dornești Idem
55. Renovarea bibliotecii comunale din comuna Drăgoiești, îmbogăţirea colecţiei de Consiliul Local Drăgoiești Idem
cărţi și dotarea cu echipamente moderne
56. Reabilitare Cămine Culturale din comuna Frumosu Consiliul Local Frumosu Idem
57. Reabilitarea /modernizarea căminului cultural din satul Rotopănești, comuna Consiliul Local Horodniceni Idem
Horodniceni
58. Reabilitare și modernizare cămin cultural în comuna Iacobeni Consiliul Local Iacobeni Idem
59. Reabilitare cămin cultural Rotunda, orașul Liteni Consiliul Local Liteni Fonduri de tip FEDR, Buget local,
60. Reabilitare casa de cultură Liteni Consiliul Local Liteni Fonduri de tip FEDR, Buget local,
61. Reabilitarea, modernizarea și dotarea așezământului cultural din comuna Consiliul Local Marginea Fonduri de tip FEADR, Buget local,
Marginea Fonduri guvernamentale
62. Continuare lucrări la căminul cultural în comuna Mitocu Dragomirnei Consiliul Local Mitocu Dragomirnei Idem
63. Reabilitare și modernizare cămin cultural în comuna Ostra Consiliul Local Ostra Idem
64. Construire cămin cultural Păltinoasa Consiliul Local Păltinoasa Idem
65. Cămin cultural în comuna Pojorâta Consiliul Local Pojorâta Idem
66. Modernizare bibliotecă comunală din comuna Rădășeni Consiliul Local Rădășeni Idem
67. Modernizare 2 cămine culturale în comuna Rădășeni Consiliul Local Rădășeni Idem
217
68. Construire cămin cultural Pocoleni, comuna Rădășeni Consiliul Local Rădășeni Idem
69. Înfiinţarea unui centru cultural pentru educaţie permanentă, în comuna Șerbăuți Consiliul Local Șerbăuți Idem
70. Sprijinirea activităţilor culturale, sportive şi religioase din cadrul comunităţii Consiliul Local Șerbăuți Idem
locale, comuna Șerbăuți
71. Reabilitare cămin cultural în comuna Straja Consiliul Local Straja Idem
72. Construirea unui bazin de înot în comuna Sucevița Consiliul Local Sucevița Idem
73. Realizare Cămin cultural în satul Reuseni, comuna Udeşti Consiliul Local Udeşti Idem
74. Reabilitarea şi modernizarea căminului cultural Ciumuleşti, comuna Vadu Consiliul Local Vadu Moldovei Idem
Moldovei
75. Construire cămin cultural în localitatea Bursuceni, comuna Verești Consiliul Local Verești Idem
76. Construire cămin cultural în comuna Vulturești Consiliul Local Vulturești Idem
9.2. Punerea în 77. Reabilitarea Cetăţii de Scaun şi a zonei de protecţie a acesteia Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FEDR, Buget Județean
valoare a 78. Conservarea şi punerea în valoare a Moştenirii Culturale Bucovinene în Consiliul Local Câmpulung Fonduri de tip FEDR, Buget local
patrimoniului Câmpulung Moldovenesc Moldovenesc
cultural, istoric și 79. Patrimoniul arhitectural din lemn al Bucovinei – componentă a patrimoniului Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FEDR, Buget județean
natural turistic european*
80. O clădire de patrimoniu – muzeu pentru mileniul III* Consiliul Județean Suceava Idem
81. Bucovina moştenire pentru viitor. Evidenţa, conservarea şi valorificarea Consiliul Județean Suceava Idem
durabilă a patrimoniului cultural mobil
82. Turism religios în județul Suceava Consiliul Județean Suceava Idem
83. Festivalul de Artă Medievală „Ştefan cel Mare” Consiliul Județean Suceava Idem
84. Păstrarea şi promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor populare în comuna Sucevița Consiliul Local Sucevița Fonduri de tip FEDR, Buget local
85. Organizarea Festivalului "Baia - File de istorie" Consiliul Local Baia Idem
86. Reabilitarea Muzeului „Arta Lemnului” din Câmpulung Moldovenesc Consiliul Local Câmpulung Idem
Moldovenesc
87. Construcţie Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate, comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem
88. Organizarea unei manifestări anuale “Ziua comunei” cu serbare câmpenească, Consiliul Local Cornu Luncii Idem
comuna Cornu Luncii
89. Reabilitarea fortificaţiilor din sec. al XVIII – lea din oraşul Gura Humorului Consiliul Local Gura Humorului Idem
90. Muzeu N. Beldiceanu în comuna Preutești Consiliul Local Preutești Idem
91. Reabilitarea clădirii templului evreiesc din municipiul Rădăuți Consiliul Local Rădăuți Idem
92. Reabilitarea centrului istoric din municipiul Rădăuți Consiliul Local Rădăuți Idem
93. Reconstrucția bisericii arse din Satu Mare Consiliul Local Satu Mare Idem
94. Reabilitare monumente istorice din orașul Siret Consiliul Local Siret Idem
95. Suceviţa, traditie şi istorie în turism Consiliul Local Suceviţa Idem
DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 10. RELAȚII INTERNAȚIONALE

dezvoltare Crt.
10.1 Relații 1. Promovarea folclorului ucrainean în judeţul Suceava şi a celui românesc în Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip ENPI, Buget județean
internaționale și regiunea Cernăuţi
218
dezvoltarea 2. Monografia folclorică a ucrainenilor din județul Suceava și a românilor din Consiliul Județean Suceava Idem
parteneriatelor regiunea Cernăuți
3. Moștenire tradițională comună Consiliul Județean Suceava Idem
4. Bibliotecile – Porţi deschise spre cunoaştere Consiliul Județean Suceava Idem
5. „Drumul lemnului”, parteneriat între Consiliul Județean Suceava și Consiliul Consiliul Județean Suceava, Fonduri de tip FEDR, Buget județean,
Local al Municipiului Câmpulung Moldovenesc Consiliul Local Câmpulung Buget local
Moldovenesc
6. „Centrul pentru susţinerea tradiţiilor bucovinene”, parteneriat între Consiliul Local Consiliul Județean Suceava, Idem
al Municipiului Suceava și Consiliul Judeţean Suceava Consiliul Local Câmpulung
Moldovenesc
7. Reţea de informare turistică transfrontalieră pentru judeţele Suceava şi Botoşani şi Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip ENPI, Buget județean
regiunea Cernăuţi
8. Târgul investiţional Euroregiunea „Prutul de Sus” Consiliul Județean Suceava Idem
9. Turism cultural transfrontalier Consiliul Județean Suceava Idem
10. Conservarea şi valorificarea patrimoniului arhitectural din lemn al Bucovinei – Consiliul Județean Suceava Idem
componentă a patrimoniului european
11. Bucovina - turism rural transfrontalier Consiliul Județean Suceava Idem
12. Pe drumuri bucovinene Consiliul Județean Suceava Idem
13. On-line şi reţea de telefonie mobilă pentru situaţii de urgenţă Consiliul Județean Suceava Idem
14. „Turismul rural – alternativă viabilă de dezvoltare socio-economică în nordul Consiliul Județean Suceava, Fonduri de tip FSE, Buget județean
României”, parteneriat între Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă AJOFM Suceava
Maramureş, în parteneriat cu AJOFM Suceava, Consiliul Județean Maramureş şi
Consiliul Județean Suceava
15. Drumul spre cooperare - Modernizare drum comunal DC7A și drumuri vicinale, în Consiliul Local Dolhasca Fonduri de tip ENPI sau FEDR, Buget
localitatea Valea Poienii oraș Dolhasca local
16. Conservarea tradițiilor populare din zona transfrontalieră prin promovarea Consiliul Local Dolhasca Idem
acțiunilor people-to-people, orașul Dolhasca
17. Dezvoltarea parteneriatului dintre România (Panaci) și Italia (Civita D¢Antino), Consiliul Local Panaci Fonduri de tip FEDR, Buget local
prin participarea și colaborarea cu rețelele tematice europene și naționale
219
În urma contabilizării proiectelor incluse în Planul de Acțiune, aferente fiecărei direcții de dezvoltare,
situația se prezintă după cum urmează:
Direcția de Dezvoltare Număr de proiecte

1. Infrastructura, amenajarea teritoriului, protecţia mediului şi silvicultura 641
2. Mediul de afaceri 54
3. Educaţie, tineret şi sport 208
4. Ocuparea, protecţia sociala şi sănătatea 49
5. Dezvoltarea rurală 301
6. Turismul 66
7. Reforma administraţiei publice 40
8. Societatea informaţionala 11
9. Cultură şi culte 95
10. Relaţii internaţionale 17
TOTAL 1.482
220
SECȚIUNEA D. COERENȚA CU POLITICILE NAŢIONALE SI EUROPENE
1.Corelarea cu strategiile şi planurile regionale
a. Planul de Dezvoltare Regională 2007 - 2013 al Regiunii Nord-Est
Corelarea Planului de Acţiune al Strategiei de Dezvoltare Economică și Socială a Judeţului Suceava 2011
– 2020 cu Priorităţile Planului de Dezvoltare Regională 2007 - 2013 al Regiunii Nord-Est
Prioritatea PDR Nord Est Direcția și sub-direcția de dezvoltare din cadrul Strategiei care răspunde
2007 - 2013 Priorităţii PDR
Prioritatea 1 - Infrastructura Direcția de dezvoltare 1 - Infrastructura, amenajarea teritoriului, protecţia
şi mediul mediului şi silvicultura, sub-direcțiile 1.1 Realizarea / reabilitarea / extinderea
/ modernizarea reţelelor de alimentare cu apă, 1.2. Construcţia /
reabilitarea/extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, 1.3.
Construcţia / reabilitarea / extinderea sistemelor canalizare şi staţiilor de
epurare, 1.4. Managementul deşeurilor în concordanţă cu planul judeţean de
gestionare a deşeurilor, 1.5. Înfiinţarea, reabilitarea / modernizarea sistemelor
existente de încălzire, 1.6. Utilizarea energiilor alternative, 1.7. Reconstrucţia
ecologică a terenurilor degradate, 1.8. Înfiinţarea / reabilitarea parcurilor
existente şi creşterea suprafeţelor de spaţii verzi, 1.9. Apărări de mal și
îndiguiri, 1.10. Modernizarea / realizarea centurilor ocolitoare pentru centre
urbane, 1.11. Modernizarea aleilor pietonale şi trotuarelor, înfiinţarea pistelor
pentru biciclete, 1.12. Construcţie/ reabilitare poduri şi podeţe; 1.13.
Reabilitarea şi modernizarea reţelei de transport rutier și aerian, 1.14.
Extinderea şi modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie / furnizare a
gazelor naturale; 1.15. Extinderea şi modernizarea reţelelor de transport şi
distribuţie / furnizare a energiei electrice; 1.16. Amenajare centre civice şi
spaţii publice; 1.17. Proiecte integrate;1.18. Locuințe
Prioritatea 2 - Sprijinirea Direcția de dezvoltare 2. - Mediul de afaceri, cu subdirecțiile sale, respectiv:
afacerilor 2.1. Creşterea competitivităţii economice și stimularea antreprenoriatului; 2.2.
Dezvoltarea agriculturii și a pescuitului; 2.3. Prelucrarea și exploatarea
lemnului
Prioritatea 3 - Turism Direcția de dezvoltare 6. – Turism, cu subdirecțiile sale: 6.1. Diversificarea
ofertei turistice; 6.2.Promovarea internă şi internaţională a potenţialului
turistic al judeţului.
Prioritatea 4 - Dezvoltare Direcția de dezvoltare 5. Dezvoltarea rurală, cu sub-direcțiile aferente: 5.1.
rurală Creşterea atractivităţii spaţiului rural şi încurajarea micilor întreprinzători; 5.2.
Stimularea investițiilor private.
Prioritatea 5 – Dezvoltarea Direcția de dezvoltare 4. - Ocuparea, protecţia socială şi sănătatea, cu sub-
resurselor umane şi a direcțiile: 4.1. Elaborarea strategiilor şi politicilor de formare iniţială şi
serviciilor sociale continuă; 4.2. Măsuri active pe piaţa muncii, instruirea şomerilor şi
dezvoltarea forţei de muncă; 4.3. Promovarea incluziunii sociale; 4.4.
Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor
sociale; 4.5. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea
infrastructurii serviciilor de sănătate; 4.6. Asigurarea asistenţei medicale
primare în zona rurală.
Direcția de dezvoltare 7.Reforma administrației publice, cu sub-direcțiile
aferente: 7.1.Dotarea serviciilor voluntare pentru situații de urgență;
7.2.Elaborarea documentelor strategice pentru planificarea echilibrată şi
integrată a dezvoltării economico-sociale a judeţului; 7.3.Formarea continuă a
angajaţilor din instituţiile publice; 7.4.Îmbunătăţirea mediului de desfaşurare a
activităţilor administrative.
221
2.Corespondența cu politicile comunitare și domeniile de intervenție ale Fondurilor Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene
Fondul European de Dezvoltare Fondul Social European Fondul de Coeziune Fondul European pentru Fondul European
Regională Agricultură şi Dezvoltare pentru Pescuit
Rurală
Definiţie Este fond structural destinat promovării Este fond structural, destinat Este fond Este fond complementar, Este fond
fond coeziunii economico-sociale care are ca prevenirii şi combaterii şomajului nestructural care ce oferă asistenţă în complementar ce
obiectiv înlăturarea dezechilibrelor prin şi promovării integrării sociale, oferă asistenţă în domeniul dezvoltării finanţează măsurile
dezvoltarea/conversia regiunilor. FEDR sprijinind implementarea domeniul proiectelor comunităţilor din mediul de asigurare a
finanţează investiţiile productive, Strategiei Europene pentru majore de mediu şi rural şi periurban. FEADR continuităţii
investiţiile în infrastructura de transport, Ocupare. FSE finanţează reţelelor transeuropene finanţează activităţi ce au activităţilor de
educaţie, sănătate, telecomunicaţii, îmbunătăţirea învăţământului de transport. ca scop creşterea pescuit şi exploatare
energie, protecţia mediului, întărirea profesional, a educaţiei, Activităţile eligibile competitivităţii agricole şi raţională, precum şi
parteneriatului public-privat. consilierii, politicilor active pe pentru FC sunt cele forestiere, de management protejare a resurselor
piaţa muncii pentru combaterea care implică proiecte agricol şi de mediu, de de pescuit, dezvoltare
şomajului, promovarea majore cu buget de îmbunătăţire a calităţii vieţii de întreprinderi
oportunităţilor egale, promovarea peste 25 de milioane şi diversificarea activităţilor viabile în sectorul
unei forţe de muncă flexibile. euro (în domeniul economice în perimetrele ce piscicol, dezvoltare şi
mediului) sau peste 50 variază de la zone rurale cu îmbunătăţire a
de milioane Euro (în populaţie redusă până la calităţii vieţii din
domeniul zonele rurale periurbane zonele dependente de
transporturilor). pescuit.
Corelarea Proiecte ce se referă la mediul urban Proiecte incluse în cadrul Proiectele majore Proiectele incluse în cadrul Proiectele din
Direcțiilor și incluse în Direcția de dezvoltare 1. Direcției de Dezvoltare 2. Mediul incluse în Direcția de Direcției de dezvoltare 5. sectorul piscicol
Sub- Infrastructura, amenajarea teritoriului, de afaceri, sub-direcțiile de dezvoltare Dezvoltarea rurală. incluse în cadrul
direcțiilor de protecţia mediului şi silvicultura, sub- dezvoltare 2.1. Creşterea 1.Infrastructura, Direcției de
dezvoltare direcțiile de dezvoltare 1.1 – 1.17. competitivităţii economice și amenajarea Proiectele rurale incluse în dezvoltare 5.
ale Strategiei Proiecte incluse în cadrul direcției de stimularea antreprenoriatului și teritoriului, protecţia Direcția de dezvoltare 1. Dezvoltarea rurală.
cu domeniile dezvoltare 2. - Mediul de afaceri, sub- 2.2. Dezvoltarea agriculturii și a mediului şi Infrastructura, amenajarea
de direcța de dezvoltare 2.1. pescuitului. silvicultura. teritoriului, protecţia Proiectele din
intervenţie a Proiecte incluse în cadrul mediului şi silvicultura. sectorul piscicol
Fondurilor Proiectele incluse în cadrul Direcției de direcției de dezvoltare 3. incluse în cadrul
Structurale dezvoltare 3. - Educaţie, tineret şi sport, Educație, tineret și sport, sub- Proiectele rurale incluse în Direcției de
şi de sub-direcțiile de dezvoltare 3.1. și 3.3. direcția de dezvoltare 3.2. Direcția de dezvoltare 9. dezvoltare 2. Mediul
Coeziune ale Proiecte incluse în cadrul direcției de Programe de consiliere şi Cultură și culte de afaceri, sub-
Uniunii dezvoltare 4. - Ocuparea, protecţia orientare şcolară, creşterea direcția de dezvoltare
Europene sociala şi sănătatea, sub-direcțiile de siguranţei sistemului de Proiectele rurale incluse în 2.2. Dezvoltarea
dezvoltare 4.4. și 4.5. învăţământ. cadrul Direcției de agriculturii și a
Proiectele urbane sau cele care se referă Proiecte incluse în cadrul dezvoltare 3. Educaţie, pescuitului.
la stațiuni turistice de interes național direcției de dezvoltare 4. tineret şi sport
222
incluse în cadrul direcției de dezvoltare 6 Ocuparea, protecţia sociala şi
– Turismul, sub-direcțiile 6.1. și 6.2. sănătatea, sub-direcțiile de
Proiectele incluse în cadrul direcției de dezvoltare: 4.1. Elaborarea
dezvoltare 7. - Reforma administraţiei strategiilor şi politicilor de
publice, sub-direcția 7.1. formare iniţială şi continuă; 4.2.
Proiecte incluse în cadrul direcției de Măsuri active pe piaţa muncii,
dezvoltare 8. Societatea informațională instruirea şomerilor şi
Proiecte incluse în cadrul direcției de dezvoltarea forţei de muncă; 4.3.
dezvoltare 9. Cultură și culte, sub-direcța Promovarea incluziunii sociale
de dezvoltare 9.2. Proiecte incluse în cadrul
Proiectele în cadrul direcției de direcției de dezvoltare 7.
dezvoltare 10. Reforma administrației publice,
sub-direcțiiile 7.2. Elaborarea
documentelor strategice pentru
planificarea echilibrată şi
integrată a dezvoltării
economico-sociale a judeţului și
7.3.Formarea continuă a
angajaţilor din instituţiile publice.
223
3. Contribuţia la obiectivele orizontale
a. Dezvoltarea durabilă
Dezvoltarea durabilă este urmărită în toate acţiunile prevăzute în Strategie pentru că protejarea mediului
înconjurător reprezintă o problemă fundamentală. Acţiunile prevăzute a fi implementate conform prezentei
Strategii au o contribuţie semnificativă la dezvoltarea durabilă a judeţului Suceava şi a Regiunii de Dezvoltare
Nord-Est, din care face parte. În primul rând, o infrastructură mai bună de transport contribuie la o
raţionalizare/fluidizare a traficului, drumurile de ocolire reducând nivelul poluării din interiorul oraşelor. De
asemenea, introducerea mijloacelor de transport urban nepoluante au acelaşi efect de reducere a poluării din oraşe.
Prin sprijinirea retehnologizării liniilor de producţie a microîntreprinderilor şi start-up-urilor, se stimulează
utilizarea pe o scară din ce în ce mai largă a tehnologiilor nepoluante ce vor duce pe termen lung la reducerea
emisiilor de noxe. Acţiunile de reabilitare a centrelor rurale/urbane sprijină dezvoltarea unor spaţii curate şi
estetice. De asemenea, vor fi luate măsuri de reducere a efectelor investiţiilor realizate asupra mediului.
Un element important al dezvoltării durabile îl reprezintă asigurarea eficienţei energetice şi utilizarea durabilă a
energiei. Toate operaţiunile care se adresează reabilitării clădirilor vor lua în considerare eficienţa energetică şi,
acolo unde este posibil, utilizarea energiei durabile va reprezenta un criteriu pentru selecţia şi prioritizarea
proiectelor.
Proiectele prevăzute în cadrul Direcției de dezvoltare 1 a Strategiei vizează implementarea sistemelor integrate de
management al deşeurilor, precum şi a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, contribuind în mod esenţial la
dezvoltarea accesului la utilităţi a cetăţenilor judeţului, prin respectarea principiului dezvoltării durabile.
b. Oportunităţi egale
Legislaţia română, în concordanţă cu legislaţia europeană în domeniu, garantează cetăţenilor drepturi egale de a
participa, fără discriminare, la viaţa economică şi socială.
În conformitate cu art. 16 din Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006 privind prevederile generale pentru Fondul
European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune, principiul egalităţii de şanse
trebuie respectat pe tot parcursul implementării fondurilor structurale şi de coeziune, atât în faza de programare cât
şi în faza de implementare a programelor operaţionale.
Strategia de Dezvoltare Economică și Socială a Judeţului Suceava, prin toate programele şi proiectele de dezvoltare
propuse, respectă principiul egalităţii de şanse şi al nediscriminării. Astfel, Inițiatorii proiectelor (Consiliul
Judeţean Suceava, Consiliile Locale) vor lua măsurile necesare pentru a asigura accesibilitatea beneficiarilor finali,
fără discriminare pe criterii de sex, rasă, origine etnică, religie, vârstă, dizabilităţi sau orientare sexuală.
În ceea ce priveşte egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, Strategia urmăreşte, pe baza indicatorilor de gen şi în
conformitate cu Strategia naţională în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi :
o Asigurarea participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii
o Asigurarea egalităţii de şanse în educaţie şi formare profesională
o Încurajarea femeilor antreprenori
o Reconcilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie
o Asigurarea participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor în procesul decizional.
De asemenea, Strategia are în vedere la stabilirea componenţei echipei de coordonare pentru implementarea,
monitorizarea şi evaluarea Strategiei o participare echilibrată a femeilor şi bărbaţilor, precum şi implicarea
instituţiilor guvernamentale şi a ONG-urilor de profil.
Strategia acordă o atenţie specială grupurilor sociale defavorizate prin includerea, în cadrul Direcției dedezvoltare
4. - Ocuparea, protecţia sociala şi sănătatea, a unor măsuri de reabilitare şi modernizare a centrelor sociale. De
asemenea, Strategia acordă atenţie problemelor de şomaj din rândul tinerilor şi se adresează nevoilor specifice ale
acestui grup prin imbunătăţirea infrastructurii preuniversitare şi pentru educaţie continuă pentru a favoriza
obţinerea unor rezultate educaţionale mai bune, prin măsurile propuse în cadrul Direcției de dezvoltare 3. Educaţie,
tineret şi sport.
c. Societatea informaţională
În cadrul Strategiei au fost propuse proiecte de investiţii pentru modernizarea şcolilor folosind printre altele
conectarea la internet şi dotarea cu echipamente IT a instituţiilor de învăţământ în şcoli. Acest tip de intervenţii va
genera premisele pentru creşterea utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în educaţie şi pregătire
profesională iniţială şi sprijinirea dezvoltării şi diversificării ofertei educaţionale şi a pregătirii profesionale iniţiale,
inclusiv extinderea reţelei privind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor în şcoli. Aceste proiecte vor completa
acţiunile întreprinse în această privinţă conform Direcției de dezvoltare 3. Educaţie, tineret şi sport., prin creşterea
gradului de folosire a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în educaţie şi prin creşterea accesului şi calităţii
educaţiei prin folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în educaţie şi formare profesională iniţială.
Programul de formare profesională pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul autorităţilor
publice locale va include un module privind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, având ca scop dezvoltarea
224
competenţelor digitale şi a abilităţii de a folosi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor în activităţile curente în
vederea sprijinirii dezvoltării societăţii informaţionale în judeţul Suceava.
În cadrul Direcției de dezvoltare 8. – Societatea informațională, proiectele propuse vor susţine implementarea
acţiunilor de e-governing.
4. Corespondenţa cu politicile naţionale
a. Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013
– 2020 cu Priorităţile Planului Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013
Prioritatea PND 2007 - Direcția și sub-direcția de dezvoltare din cadrul Strategiei care raspunde
2013 Priorităţii PND
7. Creşterea Direcția de dezvoltare 2 – Mediul de afaceri, cu toate sub-direcțiile sale
competitivităţii Direcția de dezvoltare 6 – Turismul, cu toate sub-direcțiile subsumate
economice şi dezvoltarea Direcția de dezvoltare 8 – Societatea informațională
economiei bazate pe Direcția de dezvoltare 7 - Reforma administraţiei publice, sub-direcțiile:
cunoaştere 7.2.Elaborarea documentelor strategice pentru planificarea echilibrată şi integrată a
dezvoltării economico-sociale a judeţului; 7.3.Formarea continuă a angajaţilor din
instituţiile publice și 7.4.Îmbunătăţirea mediului de desfaşurare a activităţilor
administrative.
8. Dezvoltarea şi Direcția de dezvoltare 1 - Infrastructura, amenajarea teritoriului, protecţia mediului
modernizarea şi silvicultura, cu sub-direcțiile: 1.10. Modernizarea / realizarea centurilor
infrastructurii de ocolitoare pentru centre urbane; 1.11. Modernizarea aleilor pietonale şi trotuarelor,
transport înfiinţarea pistelor pentru biciclete; 1.12. Construcţie/ reabilitare poduri şi podeţe;
1.13. Reabilitarea şi modernizarea reţelei de transport rutier și aerian.
9. Protejarea şi Direcția de dezvoltare 1 - Infrastructura, amenajarea teritoriului, protecţia mediului
îmbunătăţirea calităţii şi silvicultura, cu sub-direcțiile: 1.1 Realizarea / reabilitarea / extinderea /
mediului modernizarea reţelelor de alimentare cu apă; 1.2. Construcţia / reabilitarea /
extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare; 1.3. Construcţia /
reabilitarea / extinderea sistemelor canalizare şi staţiilor de epurare; 1.4.
Managementul deşeurilor în concordanţă cu planul judeţean de gestionare a
deşeurilor; 1.5. Înfiinţarea, reabilitarea / modernizarea sistemelor existente de
încălzire; 1.6. Utilizarea energiilor alternative; 1.7. Reconstrucţia ecologică a
terenurilor degradate; 1.8. Înfiinţarea / reabilitarea parcurilor existente şi creşterea
suprafeţelor de spaţii verzi; 1.9. Apărări de mal și îndiguiri.
10. Dezvoltarea Direcția de dezvoltare 4 - Ocuparea, protecţia sociala şi sănătatea, cu sub-direcțiile:
resurselor umane, 4.1. Elaborarea strategiilor şi politicilor de formare iniţială şi continuă; 4.2. Măsuri
promovarea ocupării şi a active pe piaţa muncii, instruirea şomerilor şi dezvoltarea forţei de muncă; 4.3.
incluziunii sociale şi Promovarea incluziunii sociale; 4.4. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi
întărirea capacităţii echiparea infrastructurii serviciilor sociale;
administrative Direcția de dezvoltare 7 - Reforma administraţiei publice, sub-direcțiile:
7.1.Dotarea serviciilor voluntare pentru situații de urgență; 7.2.Elaborarea
documentelor strategice pentru planificarea echilibrată şi integrată a dezvoltării
economico-sociale a judeţului; 7.3.Formarea continuă a angajaţilor din instituţiile
publice și 7.4.Îmbunătăţirea mediului de desfaşurare a activităţilor administrative.
Direcția de dezvoltare- 10. Relaţii internaţionale
11. Dezvoltarea Direcția de dezvoltare 5 – Dezvoltarea rurală, cu sub-direcțiile 5.1. Creşterea
economiei rurale şi atractivităţii spaţiului rural şi încurajarea micilor întreprinzători și 5.2. Stimularea
creşterea productivităţii investițiilor private
în sectorul agricol Direcția de dezvoltare 2 – Mediul de afaceri, cu sub-direcțiile: 2.2. Dezvoltarea
agriculturii și a pescuitului și 2.3. Prelucrarea și exploatarea lemnului
12. Diminuarea Toate proiectele propuse în cadrul strategiei, grupate în sub-direcții și direcții de
disparităţilor de dezvoltare, raspund aceluiași obiectiv comun de diminuare a decalajului între
dezvoltare între mediul urban şi rural, dezvoltarea economico-socială durabilă a judeţului Suceava,
regiunile ţării ca judeţ important în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. Ca atare, dezvoltarea
echilibrată a judeţului Suceava se traduce în dezvoltarea Regiunii Nord-Est,
contibuind aşadar la diminuarea disparităţilor de dezvoltare între aceasta din urmă
şi celelalte 7 regiuni de dezvoltare.
225
b. Politicile naţionale de dezvoltare
– 2020 cu Politicile naţionale
Politicile naţionale şi principalele prevederi Politicile naţionale reflectate în acţiunile propuse în
cadrul Strategiei Judeţene
Legea 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea şi Direcția de dezvoltare 1 - Infrastructura, amenajarea
modernizarea reţelei de transport de interes teritoriului, protecţia mediului şi silvicultura, cu sub-
naţional şi european stipulează că dezvoltarea şi direcțiile: 1.10. Modernizarea / realizarea centurilor
modernizarea reţelei de transport reprezintă o ocolitoare pentru centre urbane; 1.11. Modernizarea aleilor
prioritate naţională şi evidenţiază necesitatea pietonale şi trotuarelor, înfiinţarea pistelor pentru biciclete;
asigurării accesului la reţeaua europeană şi 1.13. Reabilitarea şi modernizarea reţelei de transport
naţională pe baze nedescriminatorii. rutier și aerian, este în concordanţă cu acestea deoarece
sprijină dezvoltarea / modernizarea reţelei de drumuri
judeţene şi implicit asigură o accesibilitate şi o
conectivitate mai bună între reţelele de transport regional,
naţional şi european.
Legea învăţământului 84/1995 republicată în În cadrul Direcției de dezvoltare 3 - Educaţie, tineret şi
Decembrie 1999 stipulează că procesul educaţional sport a Strategiei, educaţia este sprijinită prin investiţii în
trebuie să se desfăşoare cu tehnici moderne de dotările fizice ale şcolilor pentru a le putea permite să
învăţământ desfăşoare actul educaţional în condiţii bune, asigurându-
se pe de altă parte accesul la educaţie a tuturor categoriilor
sociale.
Hotărârea 875/ 2005 privind aprobarea Strategiei Strategia propune proiecte vizând formarea continuă,
pe termen scurt şi mediu pentru formare precum şi furnizarea de servicii de consiliere şi reorientare
profesională continuă, 2005 – 2010 profesională, inclusiv pentru persoane în căutarea unui loc
Această strategie consideră ca învaţarea pe tot de muncă, în cadrul sub-direcțiilor de dezvoltare 3.2., 4.2.
parcursul vieţii ar trebui abordată ca o necesitate și 7.3.
obiectivă impusă de tranziţia către o economie şi o
societate bazate pe cunoaştere.
Strategia urmăreşte dezvoltarea unui sistem de
formare profesională continuă, transparent şi
flexibil, care să asigure creşterea ocupabilităţii,
adaptabilităţii şi mobilităţii forţei de muncă şi care
să răspundă nevoilor pentru o forţă de muncă
calificată.
Decizia 1088/2004 pentru aprobarea Strategiei Proiectele prevăzute în cadrul prezentei Strategii, respectiv
Naţionale privind serviciile de sănătate şi a în cadrul sub-direcțiilor de dezvoltare 4.5. Reabilitarea,
Planului de acţiune pentru reforma sectorului de modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii
sănătate urmăreşte creşterea accesului populaţiei la serviciilor de sănătate și 4.6. Asigurarea asistenţei
serviciile medicale de calitate şi eficientizarea medicale primare în zona rurală, vor asigura cadrul de
modului de furnizare a serviciile medicale implementare al Strategiei Naţionale întrucât propune
spitaliceşti. Legea 95/2006 privind reforma în investiţii în infrastructura medicală şi dotarea cu
domeniul sănătăţii enunţă obiectivele şi principiile echipamente medicale.
care stau la baza asistenţei de sănătate publică care
au ca scop ameliorarea calităţii serviciilor
medicale.
Prin Decizia 1280/2004 privind Strategia Strategia urmăreşte sprijinirea micro-întreprinderilor şi a
guvernamentală pentru sprijinirea IMM-urilor mediului de afaceri în general prin încurajarea accesului la
2004- 2008 se recunoaşte importanţa IMM-urilor informaţie şi sprijinirea investiţiilor în infrastructura de
ca bază pentru dezvoltarea unei economii moderne, afaceri, asa cum propun proiectele propuse în cadrul
dinamice şi bazată pe cunoaştere. Vor fi susţinute Direcțiilor de Dezvoltare 2. Mediul de afaceri, 5.
investiţiile pentru îmbunătăţirea capacităţii Dezvoltarea rurală și 6. Turismul.
productive a IMMurilor, a calităţii produselor,
precum şi măsuri orientate către încurajarea
accesului IMM-urilor la tehnologii inovative,
cooperare cu institute de cercetare regionale;
sprijinirea parcurilor industriale; sprijinirea
apariţiei IMM-urilor în toate regiunile. Legea
226
175/2006 privind stimularea infiinţării şi
dezvoltării IMM-urilor încurajează sprijinirea
IMMurilor în câteva domenii: acces la finanţare,
acces la inovare; acces la consultanţă etc.
Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi Acţiunile prevăzute a fi realizate sunt în concordanţă cu
urbanismul Activitatea de amenajare a teritoriului prevederile Legii 350 întrucât analizează tendinţele de
trebuie să fie: globală, urmărind coordonarea dezvoltare pe termen lung a fenomenelor şi intervenţiilor
diferitelor politici sectoriale într-un ansamblu economice, ecologice, sociale şi culturale şi ţin seama de
integrat; funcţională, trebuind să ţină seama de acestea în aplicare.
cadrul natural şi construit bazat pe valori de cultură
şi interese comune; Pe de altă parte Strategia a fost elaborată într-un cadru
prospectivă, trebuind să analizeze tendinţele de partenerial, prin implicarea şi consultarea tuturor actorilor
dezvoltare pe termen lung; democratică, asigurând relevanţi de la nivel local şi judeţean.
participarea populaţiei şi a reprezentanţilor ei
politici la adoptarea deciziilor.
Obiectivele principale ale amenajării teritoriului
sunt următoarele: dezvoltarea economică şi socială
echilibrată a regiunilor şi zonelor, cu respectarea
specificului acestora; îmbunătăţirea calităţii vieţii
oamenilor şi colectivităţilor umane; gestionarea
responsabilă a resurselor naturale şi protecţia
mediului; utilizarea raţională a teritoriului.
Legea 47/2006 pentru aprobarea Sistemului Acţiunile prevăzute în Planul de Acţiune al Strategiei, în
Naţional de Asistenţă Socială HG 1826/2005 – mod specific în cadrul sub-direcțiilor de dezvoltare 4.3.
Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Serviciilor Promovarea incluziunii sociale și 4.4. Reabilitarea,
Sociale prevede crearea unui sistem comprehensiv modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii
şi eficient de servicii sociale la nivel naţional, serviciilor sociale, vor sprijini investiţiile în crearea,
capabil să asigure incluziunea socială a tuturor reabilitarea, modernizarea şi dotarea cu echipamente
categoriilor vulnerabile şi creşterea calităţii vieţii. moderne şi mobilier a infrastructurii pentru asistenţă
Strategia Naţională pentru dezvoltarea asistenţei socială (adaptată nevoilor speciale ale persoanelor cu
sociale pentru persoane vârstnice (HG 541/2005); dizabilităţi şi a celor în vârstă)
Strategia Naţională pentru protecţia, integrarea şi
incluziunea socială a persoanelor cu handicap (HG
1175/2005); Strategia naţională de prevenirea
violenţei în familie (HG 686/2005)
Strategia de dezvoltare durabilă a României Acţiunile prevăzute prin prezenta Strategie vor sprijini
investiţiile care sunt în concordanţă cu obiectivele
dezvoltării durabile.
5. Corelarea cu alte planuri şi strategii europene

a. Planuri şi strategii de dezvoltare în cadrul Euroregiunii Prutul de Sus
Euroregiunea “Prutul de Sus” a fost constituită în anul 2000 şi cuprinde următoarele unităţi administrativ –
teritoriale: judeţele Botoşani şi Suceava din România, raioanerle Briceni, Edineţ, Făleşti, Glodeni, Ocniţa, Rîşcani
şi municipiul Bălţi din Republica Moldova, regiunile Cernăuţi şi Ivano-Frankivsk din Ucraina.
Scopul pentru care a fost creată Euroregiunea este lărgirea legăturilor subregionale existente, favorizarea
colaborării transfrontaliere a administraţiilor publice locale, instituţiilor, agenţilor economici, organizaţiilor
neguvernamentale şi persoanelor fizice în domeniile economic, învăţământ, ştiinţă, cultură şi sport, dezvoltarea
noilor mecanisme de colaborare subregională, precum şi asigurarea dezvoltării durabile a Euroregiunii, în cadrul
integrării în procesul general european contemporan.
În desfăşurarea colaborării transfrontaliere, un rol important revine Consulatelor Generale ale României la
Cernăuţi şi Ucrainei la Suceava, precum şi Camerelor de Comerţ şi Industrie a judeţului Suceava la Cernăuţi şi a
Regiunii Cernăuţi la Suceava, prin care se derulează diverse activităţi reciproc avantajoase.
Activitatea în cadrul Euroregiunii „Prutul de Sus” se realizează nemijlocit prin cele patru Comisii de lucru, în
componenţa cărora intră câte un reprezentant al fiecărei unităţi administrativ – teritoriale, componentă a
euroregiunii şi anume:
1. Comisia de lucru pe probleme ale economiei, infrastructurii şi turismului;
227
2. Comisia de lucru pe probleme ale securităţii ecologice, protecţiei mediului, dezvoltării durabile a regiunii şi
activităţii Euroregiunii;
3. Comisia de lucru în probleme ale ştiinţei, învăţământului, culturii, ocrotirii sănătăţii, tineretului şi sportului;
4. Comisia de lucru în problemele dezvoltării relaţiilor interregionale şi interetnice.
Comisiile sunt coordonate de Secretariatul Consiliului Euroregiunii „Prutul de Sus”, iar conducerea şi sediul
acestora sunt deţinute, prin rotaţie anuală, de fiecare dintre membrii Consiliului Euroregiunii.
În data de 29.05.2010, conducerea Euroregiunii Prutul de Sus a fost preluată de judeţul Suceava.
Corelarea Planului de Acţiune al Strategiei de Dezvoltare Economică și Socială a Judeţului Suceava 2011 –
2020 cu activitățile întreprinse în cadrul Euroregiunii Prutul de Sus
Domenii de interes în cadrul Euroregiunii Prutul de Modalitatea de aliniere cu acţiunile propuse în cadrul
Sus8 Strategiei Judeţene, Direcția de dezvoltare 10 – Relații
internaționale:
Reţea de informare turistică transfrontalieră pentru
Dezvoltarea şi armonizarea relaţiilor comerciale şi
judeţele Suceava şi Botoşani şi regiunea Cernăuţi
economice
Târgul investiţional Euroregiunea „Prutul de Sus”
Securitatea ecologică, prevenirea poluării bazinelor
Dunării, Prutului, Siretului, Nistrului şi Mării Negre,
prevenirea şi lichidarea consecinţelor avariilor industriale
şi calamităţilor naturale, lărgire numărului de On-line şi reţea de telefonie mobilă pentru situaţii de
întreprinderi ecologice; urgenţă
Armonizarea dezvoltării infrastructurii, în acelaşi timp,
sistemelor energetice, de transport şi reţelelor de
comunicaţii
Lărgirea colaborării în domeniile asigurării cadrului
Moștenire tradițională comună
juridic, ştiinţei, învăţământului, culturii, sportului şi
Bibliotecile – Porţi deschise spre cunoaştere
tineretului
Asigurarea sănătăţii populaţiei, dezvoltarea turismului, Turism cultural transfrontalier
activităţii recreative Bucovina - turism rural transfrontalier
Conservarea tradițiilor populare din zona transfrontalieră
prin promovarea acțiunilor people-to-people, orașul
Dolhasca
Asigurarea pe deplin a egalităţii persoanelor care aparţin
Promovarea folclorului ucrainean în judeţul Suceava şi a
minorităţilor naţionale
celui românesc în regiunea Cernăuţi
Monografia folclorică a ucrainenilor din județul Suceava
și a românilor din regiunea Cernăuți
8
Conform activităților Euroregiunii „Prutul de Sus” descrise în actele de constituire
228
SECȚIUNEA E. EVALUAREA ȘI MONITORIZAREA STRATEGIEI
Pentru a urmări gradul de îndeplinire a obiectivelor stabilite în cadrul Strategiei de dezvoltare economică şi socială
a judeţului Suceava 2011-2020, este necesară o monitorizare permanentă şi o evaluare a rezultatelor activităţilor
întreprinse.
Portofoliul de proiecte este stabilit pentru o perioadă de zece ani, ceea ce presupune că obiectivele stabilite vor fi
atinse treptat, în funcţie de priorităţi, pe baza unui Plan de acţiune anual.
Evaluarea Portofoliului de proiecte se va face prin intermediul unor indicatori, iar monitorizarea prin întocmirea de
rapoarte anuale.
Implementarea strategiei se bazează în mod esenţial pe responsabilizare. În acest sens, monitorizarea şi evaluarea
strategiei se va realiza la nivelul Direcţiei generale dezvoltare, strategii şi programe din Cadrul Consiliului Judeţean
Suceava.
Astfel, prin Dispoziţie de Preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava se va constitui Grupul de monitorizare şi
evaluare, compus din 10 membri, sub coordonarea directorului general al Direcţiei generale de dezvoltare, strategii
şi programe.
Cei 10 membri vor face parte din aparatul de specialitate al consiliu judeţean şi vor proveni din compartimentele
care au legătură cu priorităţile stabilite în cadrul strategiei respectiv:
- Infrastructura, amenajarea teritoriului, protecţia mediului şi silvicultura
- Mediul de afaceri
- Educaţie, tineret şi sport
- Ocuparea, protecţia sociala şi sănătatea
- Dezvoltarea rurala
- Turismul
- Reforma administraţiei publice
- Societatea informaţionala
- Cultură şi culte
- Relaţii internaţionale
Atribuţiile propuse pentru Grupul de monitorizare şi evaluare:

- Asigurarea legăturilor cu structurile din teritoriu, în principal cu consiliile locale, agenţii economici,
organizaţiile neguvernamentale, etc.
- Culegerea de rapoarte de la consiliile locale cu privire la stadiul implementării proiectelor cuprinse în
strategie
- Identificarea proiectelor implementate la nivelul judeţului, care contribuie la îndeplinirea obiectivelor şi care
nu au putut fi nominalizate în strategie
- Implicare în stabilirea de măsuri pentru obţinerea de finanţare pentru acele proiecte care nu au obţinut
finanţare în cel puţin trei ani de la începerea implementării strategiei
După aprobarea Strategiei de dezvoltare economică şi socială a judeţului Suceava 2011-2020 în şedinţă de consiliu
judeţean, se va adopta, prin dispoziţie de preşedinte, Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Grupului de
monitorizare şi evaluare, care va include în mod obligatoriu:
- Principiile de organizare şi funcţionare;
- Obiectivele şi atribuţiile;
- Componenţa Grupului de monitorizare şi evaluare;
- Definirea procedurilor de lucru.
229
În cele ce urmează prezentăm rezultatele aşteptate pentru fiecare direcție și sub-direcție de dezvoltare propuse, împreună cu indicatorii de monitorizare:
Direcția de Sub-Direcția de Dezvoltare Rezultate așteptate Indicatori de monitorizare

Dezvoltare
1.Infrastructura, 1.1. Realizarea / reabilitarea /  accesul tuturor locuitorilor la alimentarea cu apă şi • lungimea reţelelor de apă şi canalizare nou
amenajarea extinderea / modernizarea reţelelor canalizare, înfiinţate;
teritoriului, de alimentare cu apă  epurarea corespunzătoare a apelor uzate, • lungimea reţelelor de apă şi canalizare
protecţia mediului 1.2. Construcţia / reabilitarea /  ecologizarea cursurilor de apă, modernizate/extinse;
şi silvicultura extinderea sistemelor de alimentare  managementul durabil al surselor de apă, • număr stații de epurare nou înființate
cu apă şi canalizare  diminuarea ritmului de creştere a cererii de apă, • număr stații de epurare nou
1.3. Construcţia / reabilitarea /  diminuarea ritmului de creştere a gradului de poluare modernizate/reabilitate
extinderea sistemelor canalizare şi a apelor, consum raţional al apei.
staţiilor de epurare  racordarea etapizată a tuturor localităților județului la
sisteme de alimentare cu apă potabilă până în 2015
 racordarea etapizată a tuturor localităților județului la
sisteme de canalizare și epurare până în 2018
1.4. Managementul deşeurilor în  managementul integrat al deşeurilor la nivelul • numărul de staţii de colectare, depozitare
concordanţă cu planul judeţean de judeţului, în conformitate cu Strategia Națională de temporară şi transfer realizate;
gestionare a deşeurilor Gestionare a Deșeurilor și Planul Național de • cantitatea de deşeuri solide sortate înainte de
Gestionare a Deșeurilor, respectiv: extinderea depozitare;
• numărul de gospodării care sortează deşeurile
colectării selective în zonele urbane și rurale până în
menajere înainte de colectare;
2017 și implementarea colectării selective în zone • numărul de agenţi economici care sortează
mai dificile (locuințe colective, mediu rural dispersat, deşeurile industriale;
zone montane) până în 2022, • cantitatea de deşeuri reciclate.
 creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor,
 creşterea gradului de reciclare a deşeurilor,
 ecologizarea teritoriului judeţului,
 dotarea cu echipamente şi utilaje specifice
performante a operatorilor de salubritate,
 diminuarea ritmului de creştere a cantităţii de deşeuri
municipale.
1.5. Înfiinţarea, reabilitarea /  creşterea eficienţei energetice, • numărul de proiecte implementate privind
modernizarea sistemelor existente  reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 8%, îmbunătățirea sistemelor existente de încălzire;
de încălzire până în 2012, comparativ cu 1990
 reducerea emisiilor globale cu aproximativ 20–40%,
până în 2020, comparativ cu 1990
1.6.Utilizarea energiilor alternative  creşterea ponderii energiei produse pe baza resurselor • numărul de proiecte implementate pentru
regenerabile în consumul total şi în producţia de utilizarea surselor de energie alternativă,
electricitate, regenerabilă;
230
 utilizarea raţională şi eficientă a resurselor primare
neregenerabile şi reducerea dependenţei de acestea.
1.7. Reconstrucţia ecologică a  studii privind situaţia existentă a tăierilor abuzive, • suprafață terenuri împădurite
terenurilor degradate  soluţii pentru oprirea fenomenului, • suprafață terenuri ecologizate
 regenerarea, împădurirea şi conservarea fondului
forestier,
 identificarea şi inventarierea vegetaţiei din afara
fondului forestier şi introducerea în circuitul silvic,
 realizarea perdelelor de protecţie,
 împădurirea terenurilor cu risc de alunecare,
1.8. Înfiinţarea / reabilitarea  creșterea suprafeței de spații verzi de la nivelul • suprafața de spații verzi nou înființate
parcurilor existente şi creşterea județului Suceava • suprafața de spații verzi reabilitate
suprafeţelor de spaţii verzi  creşterea raportului de spaţiu verde/cap de locuitor la
26 mp/capita până la 31 decembrie 2013.
1.9. Apărări de mal și îndiguiri  realizarea digurilor de protecţie împotriva • nr. km mal regularizați
inundaţiilor • nr. km îndiguiri
1.10. Modernizarea / realizarea  realizarea unor centuri ocolitoare, • gradul de reducere a poluării;
centurilor ocolitoare pentru centre  reducerea poluării cauzate de traficul de tonaj mare în • nr. km centură ocolitoare realizați/reabilitați.
urbane centre urbane
1.11. Modernizarea aleilor pietonale  trotuare, semnalizări şi marcaje rutiere, • nr km piste de biciclete înființate/ reabilitate
şi trotuarelor, înfiinţarea pistelor • nr. km alei pietonale înființate/reabilitate
pentru biciclete; • nr. km trotuare înființate/reabilitate
1.12. Construcţie/ reabilitare  poduri şi podeţe realizate/reabilitate • nr. poduri și podețe construite/reabilitate
poduri şi podeţe;
1.13. Reabilitarea şi modernizarea  reabilitări şi modernizări de drumuri judeţene şi • nr. km de drumuri judeţene / comunale
reţelei de transport rutier și aerian comunale, agricole și forestiere reabilitate/ modernizate
 aeroport reabilitat și modernizat • nr. km de drumuri agricole / forestiere
reabilitate/ modernizate
1.14. Extinderea şi modernizarea  racordarea la rețele de alimentare cu gaze naturale • nr. km rețea de alimentare cu gaze naturale
reţelelor de transport şi distribuţie / înființată/extinsă
furnizare a gazelor naturale; • numărul de gospodării conectate la reţeaua de
gaze naturale;
1.15. Extinderea şi modernizarea  acces la rețele de energie electrică și iluminat public • nr. km rețea de energie electrică înființată/extinsă
reţelelor de transport şi distribuţie / • nr. km sistem de iluminat public extins
furnizare a energiei electrice;
1.16. Amenajare centre civice şi  amenajarea centrelor civice ale localităţilor judeţului. • nr localități ce au implementat proiecte de
spaţii publice amenajare centru civic
• suprafață parcări înființate/modernizate
1.17. Proiecte integrate  implementarea acțiunilor integrate de dezvoltare a • nr. proiecte integrate implementate
231
comunității
1.18. Locuințe  cresterea numarului de locuinte (in special locuinte • nr. locuințe înființate
pentru tineri) existente
2. Mediul de 2.1. Creşterea competitivităţii  creşterea investiţiilor atrase,  numărul de investiţii directe (autohtone şi străine)
afaceri economice și stimularea  schimburi de experienţă şi contacte economice noi, înregistrate în judeţ;
antreprenoriatului  reducerea şomajului, mediu de afaceri informat cu  numărul de IMM-uri care beneficiază de sprijin
privire la oportunităţile de start-up şi dezvoltare pentru dezvoltarea afacerilor;
investiţii.  numărul de unităţi de producţie deja existente
2.2. Dezvoltarea agriculturii și a  creșterea valorii economice adăugate provenite din care atrag investiţii în vederea dezvoltării;
pescuitului, agricultură și pescuit  numărul de noi locuri de muncă create de
unităţile de producţie şi prestări servicii;
2.3. Prelucrarea și exploatarea  creșterea valorii economice adăugate provenite din
 numărul de asociaţii profesionale înfiinţate;
lemnului prelucrarea și exploatarea lemnului
 numărul de întreprinderi nou înfiinţate şi
ponderea acestora din totalul de întreprinderi
active;
 numărul de agenţi economici care beneficiază de
servicii de consultanţă/ sprijin şi de programe de
instruire pentru dezvoltarea antreprenoriatului;
 numărul de asociaţii agricole înfiinţate;
 numărul de ferme înfiinţate;
 numărul facilităţilor de care beneficiază
întreprinzătorii pentru dezvoltarea afacerilor;
 numărul de unităţi de producţie de prelucrare a
resurselor naturale construite/ modernizate;
 numărul de produse ecologice şi tradiţionale
înregistrate;
 suprafeţe cultivate cu produse ecologice;
 numărul de pieţe volante şi agro-alimentare
înfiinţate în judeţ;
 contribuţia sectorului agricol la PIB-ul judeţean;
 numărul grupurilor de producători/ asociaţiilor de
producători agricoli nou înfiinţate/ organizate/
funcţionale;
 numărul centrelor de preluare a produselor
agricole direct de la producători;
 numărul de misiuni economice organizate.
3. Educaţie, tineret 3.1. Reabilitarea, modernizarea,  reabilitarea, modernizarea, dotarea sau înfiinţarea de  numărul de unităţi de învăţământ pre-școlar
şi sport dezvoltarea şi echiparea instituţii de învăţământ preuniversitar și preșcolar reabilitate / modernizate / construite /dotate;
infrastructurii educaţionale  centre de asistență de tip after school,  numărul de unităţi de învăţământ preuniversitar
preuniversitare;  scăderea cazurilor de abandon şcolar, reabilitate / modernizate / construite /dotate;
232
 înfiinţarea laboratoarelor informatice în toate şcolile,  numărul de centre after-school reabilitate /
 introducerea calculatoarelor şi internetului în modernizate / construite /dotate;
biblioteci,
3.2. Programe de consiliere şi  susținerea copiilor dotați • numărul de programe de consiliere şi orientare
orientare şcolară, creşterea  combaterea abandonului școlar şcolară, creşterea siguranţei sistemului de
siguranţei sistemului de  creșterea siguranței în școli învăţământ derulate
învăţământ;  reducerea abandonului şcolar anual, în învăţământul • numări de elevi/școlari care reiau cursurile
obligatoriu, cu referire la populaţia de etnie romă educaționale
• număr de elevi romi cuprinşi în programul de
asistare şcolară
3.3. Dezvoltarea infrastructurii  reabilitarea/modernizarea/dotarea sau înfiinţarea • numărul bazinelor de înot, bazelor sportive,
pentru activitățile sportive bazinelor de înot, bazelor sportive, terenurilor de terenurilor de sport reabilitate/modernizate/nou
sport înființate
4. Ocuparea, 4.1. Elaborarea strategiilor şi  documente strategice în domeniul dezvoltării  nr documente strategice actualizate, elaborate
protecţia sociala şi politicilor de formare iniţială şi resurselor umane: strategii sectoriale,  număr programe de formare derulate
sănătatea continuă  planuri de acţiune,
 planuri de monitorizare,
 studii,
 programe de formare şi dezvoltare a competenţelor,
 campanii de informare şi conştientizare a populaţiei.
4.2. Măsuri active pe piaţa muncii,  diminuarea migrării rural – urban şi a plecării în  număr programe de formare derulate
instruirea şomerilor şi dezvoltarea străinătate în căutarea unui loc de muncă,  număr campanii derulate
forţei de muncă;  creşterea numărului de şomeri care şi-au găsit un loc  număr targuri de joburi organizate
de muncă,  numărul de servicii de formare şi reconversie
 creşterea numărului de tineri care se angajează, profesională corespunzătoare cerinţelor de pe
 creşterea numărului de persoane care au acces la piaţa muncii;
educaţie permanentă,
 creşterea numărului de programe de formare
profesională, beneficii sociale.
4.3. Promovarea incluziunii sociale  parteneriate sociale,  numărul de parteneriate iniţiate sau revitalizate
 programe de asistenţă socială derulate în mediul  număr tineri implicați în activități de voluntariat
rural,  număr campanii de informare derulate
 implicarea tinerilor în activităţi de voluntariat,
campanii de educaţie prefamilială,
 campanii de educaţie igienico-sanitară,
 prevenirea abandonului copiilor şi promovarea
integrării/reintegrării acestora în familie;
 promovarea unui sistem coerent, coordonat şi integrat
233
de asistenţă socială pentru combaterea riscului de
excluziune socială şi creşterea calităţii vieţii
persoanelor vârstnice;
4.4. Reabilitarea, modernizarea,  modernizarea infrastructurii furnizorilor de servicii  numărul de persoane care beneficiază de servicii
dezvoltarea şi echiparea sociale, sociale integrate, inclusiv de îngrijire la
infrastructurii serviciilor sociale;  dotarea acestora cu aparatură, echipamente şi domiciliu;
mijloace de transport specifice,  număr centre sociale înființate/reabilitate/
 identificarea unor facilităţi pentru atragerea modernizate
personalului calificat,
 producerea de materiale informative specifice,
 reducerea cazurilor de instituţionalizare,
 dezvoltarea de parteneriate cu mediul privat, ONG-
uri şi societatea civilă.
4.5. Reabilitarea, modernizarea,  reabilitări şi modernizări ale clădirilor unde  numărul de unităţi medicale reabilitate/
dezvoltarea şi echiparea funcţionează spitalele, dispensarele etc., construite şi echipate;
infrastructurii serviciilor de  dotarea cu aparatură medicală,  procentul de localităţi cu cabinete stomatologice
sănătate;  dezvoltarea serviciilor spitaliceşti, altele decât cele în în mediile rural şi urban;
4.6. Asigurarea asistenţei medicale sistem de urgenţă,  procentul de localităţi cu cabinet şi medic şcolar
primare în zona rurală;  crearea şi întărirea capacităţii echipajelor de prim- pentru mediile urban şi rural;
ajutor comunitar (paramedici),  procentul de localităţi rurale cu asistent medical
 realizarea unor baze de date cu informaţii privind comunitar;
serviciile medicale şi sociale disponibile pe localităţi,
 crearea unor centre care să asigure continuitatea
asistenţei medicale primare în zona rurală,
 campanii de informare şi conştientizare pe diverse
teme de sănătate.
5. Dezvoltarea 5.1. Creşterea atractivităţii  dezvoltarea mediului rural din județ  număr locuri de muncă nou create în mediul rural
rurala spaţiului rural şi încurajarea  micșorarea disporităților economice urban-rural  număr întreprinzători înregistrați față de valoare
micilor întreprinzători inițială a indicatorului
 numărul facilităţilor de care beneficiază
întreprinzătorii pentru dezvoltarea afacerilor
5.2. Stimularea investițiilor private  dezvoltarea spiritului antreprenorial în mediul rural  numărul investițiilor private în mediul rural
 diversificarea economiei rurale
6. Turismul 6.1. Diversificarea ofertei turistice  centre de agrement / divertisment / relaxare,  numărul de firme de turism sprijinite;
pontoane şi festivaluri,  numărul de obiective turistice nou create/
 revitalizare zone de interes turistic reabilitate/modernizate
 reabilitare/modernizare/amenajare obiective de  număr centre de informare turistică înființate
interes turistic
234
6.2.Promovarea internă şi  baze de date cu ofertă turistică,  evoluția numărului de turiști care vizitează
internaţională a potenţialului  materiale de promovare județul anual
turistic al judeţului  număr de operatori economici din domeniul
turistic înscriși în bazele de date
7. Reforma 7.1.Dotarea serviciilor pentru Număr mijloace fixe achiziționate pentru dotarea
administraţiei situații de urgență  capacitate de intervenție sporită în caz de calamitate serviciilor voluntare pentru situații de urgență
publice • numărul de intervenţii rapide în cazul
catastrofelor naturale;
7.2.Elaborarea documentelor  politici de dezvoltare, strategii de dezvoltare locală,  numărul strategiilor de dezvoltare locală
strategice pentru planificarea strategii sectoriale, programe de măsuri anuale şi elaborate;
echilibrată şi integrată a dezvoltării multianuale, planuri de acţiune,  numrul PUG, PUZ elaborate/actualizate
economico-sociale a judeţului;  planuri urbanistice generale actualizate
7.3.Formarea continuă a  instruirea funcţionarilor, participarea la schimburi de  număr cursuri de instruire desfășurate
angajaţilor din instituţiile publice; experienţă şi vizite de lucru,  număr funcționari participanți la cursuri de
instruire/an
7.4.Îmbunătăţirea mediului de  creşterea calităţii serviciilor oferite cetăţenilor,  număr sedii administrative
desfaşurare a activităţilor  dezvoltare instituţională, creşterea gradului de construite/modernizate/dotate
administrative transparenţă în relaţia cu cetăţenii,
8. Societatea 8.1. Societatea informațională  promovarea tehnologiilor informației și comunicării  număr hărți de risc întocmite
informaţionala (TIC)  număr sisteme de e-guvernare implementate
 creșterea gradului de utilizare a tic  număr echipamente de tehnică de calcul
achiziționate
 numar sisteme informaționale și vide
implementate
9. Cultură şi culte 9.1. Construirea / reabilitarea /  creșterea calității vieții cetățenilor județului suceava  numărul de biblioteci / cămine culturale / case de
modernizarea infrastructurii cultură reabilitate / modernizate / construite
culturale şi pentru petrecerea /dotate;
timpului liber;
9.2. Punerea în valoare a  restaurări, reabilitări ale infrastructurii culturale,  număr produse turistice nou create
patrimoniului cultural, istoric și  crearea/modernizarea infrastructurilor conexe,  număr monumente istorice/culturale
natural  participarea la festivaluri, reabilitate/modernizate
 târguri şi expoziţii tematice, creşterea circulaţiei
turistice,
 creşterea numărului de manifestări culturale locale.
10. Relaţii 10.1 Relații internaționale și  îmbunătățirea și/sau revitalizarea parteneriatelor  număr parteneriate transfrontaliere
internaţionale dezvoltarea parteneriatelor  număr parteneriate internaționale
 număr partneriate instituționale
 număr parteneriate inter și intr-regionale
235
SECȚIUNEA F. EVALUAREA DE MEDIU
Strategia de Dezvoltare Economică si Socială a judeţului Suceava 2011 – 2020 a fost supusă procedurii de
evaluare de mediu pentru planuri și programe, conform HG nr. 1076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii
de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe. În acest context, a fost elaborat Raportul de Mediu
al Strategiei, care a fost supus consultării publice și atenției Agenției Regionale pentru Protecția Mediului Bacău,
instituție care a emis Avizul de mediu nr. 37 din 14.10.2011.
Prezentăm în cele ce urmează recomandările Raportului de Mediu, textul integral al acestuia fiind disponibil spre
consultări ulterioare la Direcția generală de dezvoltare, strategii si programe din cadrul Consiliului Județean
Suceava.
Concluzii și recomandări ale Raportului de mediu cu privire la Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială a
judeţului Suceava 2011 – 2020:
Implementarea Strategiei de Dezvoltare Economică şi Socială a judeţului Suceava se dovedeşte a fi necesară pentru
asigurarea unei viziuni integrate privind dezvoltarea durabilă a judeţului, potenţialele efecte negative putând fi
preîntâmpinate atât prin programul de monitorizare a acestora, dar şi prin considerarea recomandărilor prevăzute în
raportul de mediu, rezultate în urma evaluării de mediu.
În urma evaluării de mediu a Strategiei Judeţene nu s-au constatat efecte negative asupra mediului şi a sănătăţii
umane astfel recomandările evaluatorilor de mediu sunt:
Recomandări cadru pentru componenta de mediu apă:
• Realizarea măsurilor impuse prin Tratatul de aderare - Capitolul 22 Mediu pentru factorul de mediu apă şi
anume realizarea lucrărilor de alimentare cu apa potabilă şi canalizare- epurare ape uzate pentru toate localităţile cu
peste 2000 l.e;
• Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă existente;
• Realizarea măsurilor impuse prin planurile de conformare/acţiune şi programele pentru conformare pentru
agenţi economici, autorităţi publice locale care le deţin;
• Eliminarea tuturor evacuărilor necontrolate de ape uzate provenite de la operatorii economici cât şi de la
gospodăriile particulare (în special în zonele rurale);
• Eliminarea puţurilor absorbante de la gospodăriile particulare şi amenajarea de platforme impermebilizate
confome pentru depozitarea dejecţiilor provenite de la animale;
• Întocmirea planurilor de acţiune împotriva poluării cu nitraţi pentru zonele vulnerabile
• Realizarea sistemelor de canalizare - epurare ape uzate în localităţile unde există sistem centralizat de alimentare
cu apă;
• Închiderea fântânilor din zonele rurale acolo unde calitatea apei nu este corespunzătoare şi reprezintă un pericol
pentru sănătatea populaţiei;
• Împrejmuirea perimetrelor de protecţie severă pentru sursele de alimentare cu apă şi marcarea perimetrelor
hidrogeologice;
• Eliminarea depozitărilor de deşeuri de pe malurile apelor de suprafaţă;
• Realizarea de lucrări de gospodărire a apelor în zonele inundabile;
• Execuţia de lucrări de amenajare a torenţilor.
Recomandări cadru pentru componenta de mediu aer:

• Realizarea măsurilor din planurile de acţiune pentru factorul de mediu aer ale unităţilor IPPC şi a instalaţiilor
mari de ardere inclusiv a fermelor de păsări şi de animale cu respectarea termenelor impuse prin acestea cât şi
prin Tratatul de Aderare cap 22 mediu;
• Realizarea măsurilor impuse prin Programul de gestionare a calităţii aerului în municipiul Suceava la
indicatorul pulberi în suspensie PM10;
• Gestionarea calităţii aerului în conformitate cu legislaţia în vigoare;
• Modernizarea, reabilitarea drumurilor existente în special în zonele rurale pentru reducerea emisiilor de
pulberi;
• Dezvoltarea pistelor pentru biciclişti;
• Dezvoltarea de şosele de centură pentru micşorarea traficului auto şi evitarea traficului greu în oraşe şi
municipii;
• Închiderea şi reconstrucţia ecologică a depozitelor de deşeuri neconforme orăşeneşti şi municipale cu
recuperarea biogazului;
236
• Realizarea izolării termice pentru locuinţe;
• Asigurarea agentului termic pentru locuinţe, instituţii publice cu ajutorul resurselor de energie regenerabile;
• Dezvoltarea activităţilor de producerea a energiei din resurse regenerabile;
• Realizarea Registrului de spaţii verzi pentru toate oraşele, municipiile şi localităţile din judeţ;
• Dezvoltarea de spaţii verzi în localităţi, perdele forestiere, amenajarea scuarurilor dintre blocuri şi locuinţe cu
vegetaţie;
• Împrejmuirea zonelor industriale, a staţiilor de epurare, a depozitelor de deşeuri (care se vor construi sau cele
neconforme care s-au închis sau se vor închide) cu perdele verzi de protecţie;
• Dezvoltarea de platforme amenajate conforme de depozitare a dejecţiilor de la păsări şi animale.
Recomandări cadru pentru componenta de mediu sol şi gestiunea deşeurilor:

• Îmbunătăţirea sistemului de management al deşeurilor prin măsurile propuse prin proiectul Sistem de
management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava va duce la creşterea gradului de salubritate a judeţului
Suceava;
• Realizarea investiţiilor propuse prin Master Planul judeţean pe deşeuri;
• Găsirea de soluţii alternative de eliminarea deşeurilor cu producerea de energie;
• Ecologizarea depozitelor de deşeuri neconforme;
• Respectarea termenelor impuse prin Capitolul 22 Mediu din Tratatul de Aderare – secţiunea deşeuri;
• Implementarea unor instrumente economice locale a căror aplicare să stimuleze activitatea de reciclare şi
reutilizare a deşeurilor;
• Investigarea solurilor potenţial contaminate istoric şi reconstrucţia ecologică a acestora;
• Punerea în siguranţă şi ecologizarea iazurilor de decantare şi depozitelor industriale conform calendarului de
sistare şi închidere a acestora;
• Realizarea în localităţile rurale de platforme amenajate conforme pentru depozitarea dejecţiilor provenite de la
animale iar în cazul în care nu există această posibilitate, se va impune ca la toate adăposturile de animale din
gospodăriile particulare să existe platforme amenajate conforme pentru depozitarea dejecţiilor;
• Implementarea prevederilor codului celor mai bune practici agricole;
• Implementarea conceptului de agricultură ecologică şi practicarea acesteia;
• Eliminarea depozitărilor neconforme de deşeuri;
• Aplicarea de procedee tehnice, hidroameliorative, pedoameliorative şi agroameliorative, pentru îmbunătăţirea
radicală şi durabilă a solurilor neproductive sau slabproductiv prin eliminarea factorilor care limitează
fertilitatea acestuia;
• Realizarea de studii pedologice şi agrochimice pe solurile care au fost sau care urmează să fie fertilizate cu
dejecţii provenite de la păsări şi animale.
Recomandări cadru pentru păduri, zone naturale şi arii protejate

Pentru protecţia ariilor naturale se propun următoarele:
• realizarea şi avizarea planurilor de management cu respectarea prevederilor acestora;
• pentru proiectele noi care se prevăd a se construi în interiorul sau vecinătatea ariilor naturale protejate se vor
face studii de evaluare adecvată a proiectelor pentru stabilirea exactă a condiţiilor de realizare a acestora;
• se vor lua măsuri suplimentare de protecţie a faunei şi florei pentru activităţile existente în interiorul sau în
vecinătatea ariilor protejate;
• se vor face acţiuni de informare şi conştientizare a populaţiei şi în special în şcoli cu privire la importanţa
ariilor naturale protejate.
Pentru fondul forestier:
• asigurarea integrităţii fondului forestier naţional, în condiţiile şi cu respectarea situaţiei rezultate în urma
schimbării formei de proprietate a acestuia;
• reconstrucţia ecologică a pădurilor deteriorate structural de factori naturali şi antropici;
• menţinerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilităţilor pădurilor;
• conservarea biodiversităţii şi asigurarea stabilităţii, sănătăţii şi polifuncţionalităţii pădurilor.
Pentru spaţiile verzi:
• pentru toate localităţile se vor întocmi Registrele de spaţii verzi şi se vor amenaja spaţii verzi suplimentare
pentru atingerea ţintei de 26 mp spaţiu verde /cap locuitor în anul 2013;
• se propune amenajarea de perdele de protecţie în jurul unităţilor industriale, staţiilor de epurare, în jurul depozitelor
de deşeuri conforme şi neconforme care urmează a fi ecologizate.
237
LISTA ACRONIMELOR ŞI ABREVIERILOR
ADR Agenţia de Dezvoltare Regională
AJOFM Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă
AM Autoritatea de Management
ANRSCUP Autoritatea Națională de Reglementare a Serviciilor Comunitare de Utilitate Publică
APM Agenția pentru protecția mediului
ARACIS Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior
ARDDZI Agenția Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale
ARPM Agenția Regională pentru Protecția Mediului
AT Asistență Tehnică
ATI Anestezie și Terapie Intensivă
BERD Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
BPOC Bronhopneumopatia obstructiva cronica
C&D Cercetare & Dezvoltare
CAEN REV 1 Clasificarea activităților din economia națională, ediție revizuită în 2002
CAEN REV 2 Clasificarea activităților din economia națională, ediție revizuită în 2008
CBC Cooperare Transfrontalieră
CCE Creșterea Competitivității Economice
CDI Cercetare, Dezvoltare, Inovare
CE Comisia Europeană
CEE Ţările din Centrul şi Estul Europei
CEEPUS Program al CE, Programul regional de mobilităţi academice care se derulează în Europa
Centrală şi de Est (Central European Exchange Program for University Studies)
CES Coeziune Economică şi Socială
CJ Consiliu Județean
CL Consiliu Local
CMA Concentrația Maxim Admisibilă
CNCIS Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior
CNP Comisia Națională de Prognoză
CNSR Cadrul Naţional Strategic de Referinţă
CRRN Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică
DADR Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
DA Deșeuri din ambalaje
DC Drum Comunal
DCA Dezvoltarea Capacității Administrative
DCI Document Cadru de Implementare
DEEE Deşeuri provenite de la echipamentele electrice şi electronice
DGASPC Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
DGFP Direcția generală a Finanțelor Publice
DJ Drum Județean
DJS Direcția Județeană de Statistică
DN Drum Național
DRU Dezvoltarea Resurselor Umane
DSP Direcția de Sănătate Publică
ECDL Permisul european de conducere a computerului (European Computer Driving Licence)
EMEP Programul European de Monitorizare și Evaluare a factorilor de mediu (European Monitoring
and Evaluation Programme)
EQUAL Program al CE privind egalitatea de șanse pe piața muncii
Program al CE, Schema Comunității Europene de Acțiune pentru Mobilitatea Studenților
ERASMUS (EuRopean Community Action Scheme for the Mobility of University Students)
EUR Euro
FC Fondul de coeziune
FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvolpare Rurală
FEDR Fondul European pentru Dezvoltare Regională
FEGA Fondul European de Garantare Agricolă
FEOGA Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă
FEP Fondul European pentru Pescuit
FS Fonduri Structurale
FSE Fondul Social European
GAL Grup de Acțiune Locală
GRUNTDVIG Program al CE, privind educația adulților și alte trasee educaționale
HG Hotărâre de Guvern
ICPA Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie
IEVP (ENPI) Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat
238
IMM Întreprinderi Mici şi Mijlocii
INS Institutul Naţional pentru Statistică
INTERREG Program al CE de cooperare interregională
IPA Instrumentul de Asistenţă pentru Pre-aderare
ISJ Inspectoratul Școlar Județean
ISPA Instrumentul Structural de Preaderare
ISU Inspectoratul pentru Situații de Urgență
JEAN MONNET Program al CE privind învățarea pe tot parcursul vieții având drept scop stimularea învățarii,
cercetării și reflecției în domeniul studiiloor de integrare europeană
l.e. locuitori echivalenți
LEADER Axa 4 a PNDR, Legături între Acţiunile de Dezvoltare a Economiei Rurale („Liaison Entre
Actions de Développement de l'Économie Rurale”)
LEONARDO DA VINCI Program al CE privind învățarea pe tot parcursul vieții
MApN Ministerul Apărării Naționale
MECTS Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
NUTS Nomenclatorul Unităţilor Statistice Teritoriale
OSPA Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice
OI Organism Intermediar
ONG Organizaţie Non-Guvernamentală
ORC Oficiul Registrului Comerțului
OUG Ordonanță de Urgență
PAC Politica Agricolă Comună
PAPI Punct de Acces Public la Informație
PATJ Plan de Amenajare a Teritoriului Județean
PATN Planul de Amenjare a Teritoriului Național
PC Calculator (Personal Computer)
PCP Politica Comună de Pescuit
PDR Planul de Dezvoltare Regională
PIB Produsul Intern Brut
PIBR Produsul Intern Brut Regional
PLAOIS Planul Local de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă şi Incluziune Socială
PND Planul Naţional de Dezvoltare
PNDI Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii
PNDR Planul Naţional de Dezvoltare Rurală
PO Programul Operaţional
POR Programul Operaţional Regional
POS Programul Operaţional Sectorial
PRAI Planul Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic
PRAT Planul Regional de Acţiune pentru Turism
PUG Plan Urbanistic General
PUZ Plan Urbanistic Zonal
SA Societate pe Acțiuni
SAPARD Programul Special de Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
SC Societate comercială
SGA Serviciul de Gospodărire a Apelor
SMURD Serviciu Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare
SRL Societate cu răspundere limitată
SWOT Puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări
SWOT Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunități și Amenințări
TI Terapie Intensivă
TIC Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţii
UAT Unități Administrativ-Teritoriale
UE Uniunea Europeană
UNESCO Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură
URBAN Program al CE privind dezvoltarea urbană
239
BIBLIOGRAFIE
Documente strategice de nivel european, național, regional și local:
- European Commission, DG Agriculture and Rural Development - The Rural Development Policy 2007 -
2013, Factsheet, Bruxelles, 2007
- Orientările strategice de coeziune 2007-2013
- Strategia de creștere economică a Uniunii Europene - Europa 2020
- Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene
- Strategia Lisabona
- Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013
- Planul de Amenajare a Teritoriului Național
- Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013
- Planul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013
- Programele Operaţionale Sectoriale: Dezvoltarea Resurselor Umane, Mediu, Creşterea Competitivităţii
Economice, Dezvoltarea Capacităţii Administrative, Transport
- Programul de Cooperare Transfrontalieră cu Republica Moldova şi Ucraina
- Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013
- Programul Operaţional Interregional
- Programul Operaţional Regional
- Programul Operaţional Transnaţional (SEE)
- Planul de dezvoltare regională al Regiunii Nord-Est, 2007 – 2013
- Planul de Amenajare a Teritoriului Județean al Județului Suceava
- Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor pentru Județul Suceava
- Planul Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic Nord-Est 2007- 2013
- Planul Regional de Acţiune pentru Turism Nord-Est 2008-2013
- Planul Local de Acțiune pentru Mediu al Județului Suceava 2008-2012
- Planului Local de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă şi Incluziune Socială al Județului Suceava, 2011
- Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2009
- Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2010
Documente statistice de nivel național, regional și local:
- Anuarul Statistic al Județului Suceava, 2010
- Breviarul Turistic al Județului Suceava, 2010
- Comisia Națională de Prognoză, Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în profil teritorial,
până în 2014, martie 2011
Date furnizate de următoarele organizații și instituții publice:
- Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă
- Agenția pentru Protecția Mediului Suceava
- Comisariatul județean pentru protecția consumatorilor Suceava
- Comisariatul Regional Suceava al Gărzii de Mediu
- Comisia Națională de Prognoză
- Consiliile Locale din județ
- Consiliul Județean Suceava
- Direcția de Sănătate Publică a Județului Suceava
- Direcția Generală a Finanțelor Publice Suceava
- Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava
- Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava
- Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă „Bucovina” al judeţului Suceava
- Inspectoratul Școlar Judeţean Suceava
- Instituția Prefectului Județului Suceava
- Institutul Național de Statistică
- Oficiul Registrului Comerţului Suceava
- Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava
- Structura Teritorială pentru Probleme Speciale, Județul Suceava - Administraţia naţională a rezervelor de
stat şi probleme speciale
240
ANEXE ANEXA A1
LOCALITĂŢILE JUDEŢULUI SUCEAVA
Notă:Municipii = 5, Oraşe = 11, Comune = 98
Nr.Crt. Localitate Localităţi componente Sate ce aparţin oraşului (comunei)

0 1 2 3
MUNICIPII
1 Suceava
2 Câmpulung Moldovenesc
3 Fălticeni Şoldăneşti, Ţarna Mare
4 Rădăuţi
5 Vatra Dornei Argestru, Roşu, Todireni
ORAŞE
6 Broşteni Broşteni, Hăleasa, Lungeni, Cotârgaşi, Dârmoxa, Frasin, Holda, Holdiţa, Petroasa
Neagra
7 Cajvana Codru
8 Dolhasca Budeni, Gulia, Poaia, Poienari, Probota, Siliştea Nouă, Valea Poienei
9 Frasin Frasin, Bucşoaia Doroteia, Plutoniţa
10 Gura Humorului Voroneţ
11 Liteni Corni, Roşcani, Rotunda, Siliştea, Vercicani
12 Milişăuţi Milişăuţi, Bădeuţi Gara, Lunca
13 Salcea Salcea, Mereni, Plopeni, Văratec Prelipca
14 Siret Mănăstioara, Pădureni
15 Solca
16 Vicovu de Sus Vicovu de Sus, Bivolăria
COMUNE
17 Adâncata Adâncata, Călugăreni, Feteşti
18 Arbore Arbore, Bodnăreni, Clit
19 Baia Baia, Bogata
20 Bălăceana Bălăceana
21 Bălcăuţi Bălcăuţi, Gropeni, Negostina
22 Berchişeşti Berchişeşti, Corlata
23 Bilca Bilca
24 Bogdăneşti Bogdăneşti
25 Boroaia Boroaia, Bărăşti, Giuleşti, Moişa, Săcuţa
26 Bosanci Bosanci, Cumpărătura
27 Botoşana Botoşana
28 Breaza Breaza, Breaza de Sus, Pîrîu Negrei
29 Brodina Brodina, Brodina de Jos, Cununschi, Dubiusca, Ehreşte, Falcău, Norocu, Paltin, Sadău, Zalomestra
30 Buneşti Buneşti, Petia, Podeni, Şes, Unceşti
31 Burla Burla
241
32 Cacica Cacica, Maidan, Pârteştii de Sus, Runcu, Soloneţu Nou
33 Calafindeşti Calafindeşti, Botoşăniţa Mare
34 Capu Câmpului Capu Câmpului
35 Ciocăneşti Ciocăneşti, Botoş
36 Ciprian Porumbescu Ciprian Porumbescu
37 Cîrlibaba Cîrlibaba, Cîrlibaba Nouă, Iedu, Şesuri, Ţibău, Valea Stînei
38 Comăneşti Comăneşti, Humoreni
39 Cornu Luncii Cornu Luncii, Băişeşti, Brăieşti, Dumbrava, Păiseni, Sasca Mare, Sasca Mică, Sasca Nouă, Şinca
40 Coşna Coşna, Podu Coşnei, Valea Bancului, Teşna, Româneşti
41 Crucea Crucea, Chiril, Cojoci, Satu Mare
42 Dărmăneşti Dărmăneşti, Dănila, Călineşti, Călineşti Vasilache, Măriţei, Măriţeia Mică
43 Dolheşti Dolheşti, Dolheştii Mari, Dolheştii Mici, Valea Bourei
44 Dorna Arini Dorna Arini, Cozăneşti, Gheorghiţeni, Ortoaia, Rusca, Sunători.
45 Dorna Candrenilor Dorna Candrenilor, Dealu Floreni, Poiana Negrii
46 Dorneşti Dorneşti, Iaz
47 Drăgoieşti Drăgoieşti, Măzănăieşti, Lucăceşti
48 Drăguşeni Drăguşeni, Broşteni, Gara Leu
49 Dumbrăveni Dumbrăveni, Sălăgeni
50 Fântâna Mare Fântâna Mare, Cotu Băii, Spătăreşti, Praxia
51 Fîntînele Fîntînele, Băneşti, Cotu Dobei, Slobozia, Stamate
52 Forăşti Forăşti, Antoceni, Boura, Manolea, Oniceni, Roşiori, Ruşi, Toleşti, Uideşti
53 Frătăuţii Noi Frătăuţii Noi, Costişa
54 Frătăuţii Vechi Frătăuţii Vechi, Măneuţi
55 Frumosu Frumosu, Deia, Dragoşa
56 Fundu Moldovei Fundu Moldovei, Botuşel, Botuş, Braniştea, Colacu, Delniţa, Deluţ, Obcina, Plai, Smida Ungurenilor
57 Gălăneşti Gălăneşti, Hurjuieni
58 Grămeşti Grămeşti, Bălineşti, Botoşăniţa Mică, Rudeşti, Verbia
59 Grăniceşti Grăniceşti, Dumbrava, Gura Solcii, Iacobeşti, Româneşti, Slobozia Sucevei
60 Hănţeşti Hănţeşti, Bereşti, Arţari
61 Hârtop Hârtop
62 Horodnic de Jos Horodnic de Jos
63 Horodnic de Sus Horodnic de Sus
64 Horodniceni Horodniceni, Boteşti, Brădăţel, Mihăieşti, Rotopăneşti
65 Iacobeni Iacobeni, Mestecăniş
66 Iaslovăţ Iaslovăţ
67 Ilişeşti Ilişeşti, Braşca
68 Ipoteşti Ipoteşti, Lisaura, Tişăuţi
69 Izvoarele Sucevei Izvoarele Sucevei, Bobeica, Brodina
70 Marginea Marginea
71 Mălini Mălini, Iesle, Pîraie, Poiana Mărului, Văleni-Stînişoara
72 Mănăstirea humorului Mănăstirea Humorului, Pleşa, Poiana Micului
73 Mitocu Dragomirnei Mitocu dragomirnei, Dragomirna, Lipoveni, Mitocaşi
242
74 Moara Moara, Moara Nică, Bulai, Frumoasa, Groapa Vlădichi, Liteni, Moara Carp, Vornicenii Mari, Vornicenii Mici
75 Moldova Suliţa Moldova-Suliţa, Benia
76 Moldoviţa Moldoviţa, Argel, Demacuşa, Raşca
77 Muşeniţa Muşeniţa, Baineţ, Bănceşti, Climăuţi, Văşcăuţi, Vicşani
78 Ostra Ostra, Tărnicioara
79 Panaci Panaci, Catrinari, Coverca, Drăgoiasa, Glodu, Păltiniş
80 Păltinoasa Păltinoasa, Capu Codrului
81 Pătrăuţi Pătrăuţi
82 Pîrteştii de Jos Pîrteştii de Jos, Deleni, Varvata, Vîrfu Dealului
83 Poiana Stampei Poiana Stampei, Căsoi, Dornişoara, Pilugani, Prăleni, Tătaru, Teşna
84 Poieni Solca Poieni Solca
85 Pojorâta Pojorîta, Valea Putnei
86 Preuteşti Preuteşti, Arghira, Basarabi, Bahna Arin, Huşi, Leucuşeşti
87 Putna Putna, Gura Putnei
88 Rădăşeni Rădăşeni, Lămăşeni, Pocoleni
89 Rîşca Răşca, Buda, Dumbrăveni, Jahalia, Slătioara
90 Sadova Sadova
91 Satu Mare Satu Mare, Ţibeni
92 Siminicea Siminicea, Grigoreşti
93 Slatina Slatina, Găineşti, Herla
94 Straja Straja
95 Stroieşti Stroioeşti, Vîlcelele, Zahareşti
96 Stulpicani Stulpicani, Gemenea, Negrileasa, Slătioara, Vadu Negrilesei
97 Suceviţa Suceviţa, Voivodeasa
98 Şaru Dornei Şaru Dornei, Neagra Şarului, Gura Haiti, Plaiu Şarului, Sărişor, Sărişoru Mare, Şaru Bucovinei
99 Şcheia Şcheia, Florinta, Mihoveni, Sfîntu Ilie, Trei Movile
100 Şerbăuţi Şerbăuţi, Călineşti
101 Todireşti Todireşti, Costâna, Părhăuţi, Sîrghieşti, Soloneţ
102 Udeşti Udeşti, Chilişeni, Luncuşoara, Mănăstioara, Plăvălari, Poieni-Suceava, Racova, Răuseni, Rusii – Mănăstioara,
Securiceni, Ştirbăţ
103 Ulma Ulma, Costileva, Lupcina, Măgura, Nisipitu
104 Vadu Moldovei Vadu Moldovei, Cămîrzani, Ciumuleşti, Dumbrăviţa, Ioneasa, Mesteceni, Movileni, Nigoteşti
105 Valea Moldovei Valea Moldovei, Mironu
106 Vama Vama, Molid, Prisaca Dornei, Strîmtura
107 Vatra Moldoviţei Vatra Moldoviţei, Ciumîrna, Paltinu
108 Vereşti Vereşti, Bursuceni, Corocăieşti, Hancea
109 Vicovu de Jos Vicovu de Jos
110 Voitinel Voitinel
111 Volovăţ Volovăţ
112 Vultureşti Vultureşti, Pleşeşti, Giurgeşti, Hreaţca, Jacota, Mereşti, Osoi, Valea Glodului
113 Zamostea Zamostea, Badragi, Ciomîrtan, Cojocăreni, Corpaci, Lunca, Nicani, Răuţeni, Tăuteşti
114 Zvoriştea Zvoriştea, Buda, Dealu, Poiana, Slobozia, Stînca, Stîncuţa, Şerbăneşti
243
ANEXA A2
HARTA TURISTICĂ A JUDEȚULUI SUCEAVA
Sursa: Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Natural Suceava

244
ANEXA A3
LISTA LOCALITĂŢILOR JUDEŢULUI SUCEAVA, DUPĂ POPULAŢIE, SUPRAFAŢĂ ŞI
DENSITATE
Populaţie Suprafaţa Densitate
Localitate (2009) (ha) (loc/kmp)
MUNICIPIUL SUCEAVA 106.792 5.211 2.049,36
MUNICIPIUL FĂLTICENI 29.743 2.876 1.034,18
MUNICIPIUL RĂDĂUŢI 29.259 3.230 905,85
MUNICIPIUL CÂMPULUNG MOLDOVENESC 19.624 14.155 138,64
MUNICIPIUL VATRA DORNEI 16.559 14.434 114,72
ORAS GURA HUMORULUI 15.712 6.984 224,97
ORAS VICOVU DE SUS 14.840 4.242 349,83
ORAS DOLHASCA 11.348 11.036 102,83
MARGINEA 10.183 7.591 134,15
ORAS LITENI 10.151 7.232 140,36
ORAS SALCEA 9.900 5.559 178,09
ORAS SIRET 9.316 4.340 214,65
SCHEIA 9.139 5.830 156,76
DUMBRĂVENI 9.053 4.477 202,21
ORAŞ CAJVANA 8.553 2.483 344,46
UDEŞTI 7.743 7.621 101,60
MĂLINI 7.382 15.153 48,72
ARBORE 7.329 6.621 110,69
CORNU LUNCII 7.303 8.401 86,93
VEREŞTI 7.265 3.986 182,26
BAIA 7.183 3.977 180,61
BOSANCI 7.135 4.957 143,94
PREUTEŞTI 6.690 6.998 95,60
ORAŞ FRASIN 6.560 8.731 75,13
ORAŞ BROŞTENI 6.357 42.440 14,98
VICOVU DE JOS 6.270 4.200 149,29
VAMA 6.213 13.628 45,59
STULPICANI 6.178 21.670 28,51
ZVORIŞTEA 6.158 6.714 91,72
DÂRMĂNEŞTI 5.943 5.051 117,66
PĂLTINOASA 5.828 3.670 158,80
TODIREŞTI 5.811 5.983 97,13
FRĂTĂUŢII NOI 5.724 5.457 104,89
STRAJA 5.624 4.505 124,84
IPOTEŞTI 5.618 2.282 246,19
ORAȘ MILIŞĂUŢI 5.396 3.381 159,60
VOLOVĂŢ 5.236 2.230 234,80
RÂŞCA 5.227 20.714 25,23
MOLDOVIŢA 5.223 24.924 20,96
SLATINA 5.180 11.958 43,32
GRANICEŞTI 5.000 4.941 101,19
FÂNTÂNELE 4.904 4.053 121,00
PATRAUTI 4.895 3.773 129,74
FORĂŞTI 4.890 6.553 74,62
HORODNIC DE SUS 4.869 5.787 84,14
FRĂTĂUŢII VECHI 4.844 3.589 134,97
MOARA 4.788 4.186 114,38
BOROAIA 4.737 7.365 64,32
MITOCU DRAGOMIRNEI 4.677 5.285 88,50
VATRA MOLDOVIŢEI 4.589 17.620 26,04
VADU MOLDOVEI 4.529 5.408 83,75
DORNEŞTI 4.478 3.234 138,47
RĂDĂŞENI 4.371 4.086 106,98
SATU MARE 4.366 2.516 173,53
CACICA 4.281 6.755 63,38
SARU DORNEI 4.208 18.014 23,36
245
ADÂNCATA 4.174 3.858 108,19
VOITINEL 4.063 2.436 166,79
FUNDU MOLDOVEI 4.050 17.579 23,04
HANŢEŞTI 4.009 3.849 104,16
BOGDANEŞTI 3.970 2.470 160,73
DOLHEŞTI 3.934 4.157 94,64
VALEA MOLDOVEI 3.837 2.303 166,61
IASLOVĂŢ 3.776 1.888 200,00
PUTNA 3.756 13.370 28,09
VULTUREŞTI 3.705 5.144 72,03
BRODINA 3.675 19.205 19,14
MĂNĂSTIREA HUMORULUI 3.618 9.708 37,27
BILCA 3.606 2.266 159,14
HORODNICENI 3.562 5.702 62,47
FRUMOSU 3.516 9.962 35,29
STROIEŞTI 3.404 3.684 92,40
BĂLCĂUŢI 3.279 3.590 91,34
ŞERBAUTI 3.266 3.421 95,47
OSTRA 3.234 10.153 31,85
ZAMOSTEA 3.142 4.686 67,05
POJORÂTA 3.102 13.770 22,53
GRAMEŞTI 3.054 3.727 81,94
SIMINICEA 3.038 3.939 77,13
DORNA CANDRENILOR 2.979 19.236 15,49
DORNA-ARINI 2.972 14.706 20,21
PÂRTESTII DE JOS 2.889 5.127 56,35
BERCHISEŞTI 2.863 1.665 171,95
CALAFINDEŞTI 2.823 2.400 117,63
SUCEVIŢA 2.754 8.912 30,90
ILIŞEŞTI 2.735 3.306 82,73
BUNEŞTI 2.727 2.889 94,39
HÂRTOP 2.718 1.567 173,45
FÂNTÂNA MARE 2.691 2.581 104,26
GĂLĂNEŞTI 2.650 1.650 160,61
ORAŞ SOLCA 2.620 4.937 53,07
DRĂGUŞENI 2.601 2.903 89,60
DRĂGOIEŞTI 2.528 3.440 73,49
HORODNIC DE JOS 2.508 2.532 99,05
CAPU CÂMPULUI 2.464 5.417 45,49
SADOVA 2.442 6.806 35,88
BOTOŞANA 2.396 1.994 120,16
IZVOARELE SUCEVEI 2.392 13.270 18,03
PANACI 2.257 13.754 16,41
POIANA STAMPEI 2.249 18.076 12,44
COMANEŞTI 2.233 1.754 127,31
BURLA 2.232 1.869 119,42
ULMA 2.230 5.258 42,41
CIPRIAN PORUMBESCU 2.164 2.850 75,93
MUŞENIŢA 2.109 3.901 54,06
IACOBENI 2.093 6.694 31,27
CRUCEA 2.092 15.130 13,83
POIENI-SOLCA 2.081 1.526 136,37
MOLDOVA-SULIŢA 2.062 9.894 20,84
CÂRLIBABA 1.895 27.148 6,98
BREAZA 1.673 8.464 19,77
BALACEANA 1.640 2.848 57,58
CIOCĂNEŞTI 1.519 11.057 13,74
COŞNA 1.495 20.828 7,18
246
ANEXA C1
Sursa:
PATN, Secțiunea a-VI-a
247
ANEXA C2
Sursa: PATN, Secțiunea a-VI-a
248
ANEXA C3
249
ANEXA C4
Sursa: PATN, Secțiunea a-VI-a
250

Strategie Interior PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategie Interior PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Inovaţie în administraţie

Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional

Proiect cofinanțat din Fondul Social European,

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava

CAPITOLUL II. ACTIVITĂŢILE ECONOMICE

Înmatriculări pe forme juridice în jude ul Suceava, 2008 -2010

Întreprinderi Familiale (IF)

Cooperative Agricole (CA)

Regii Autonome (RA)

2009 0 0 771 438 147 989 1 3 1 2.350

2010 0 0 1.051 822 118 774 6 6 0 2.777

Sursa: Oficiul Registrului Comerțului Suceava

Sursa: Oficiul Registrului Comerțului Suceava

2008 2009 2010

Număr firme cu participare străină înre gistrate în

Sursa: Oficiul Registrului Comerțului Suceava

Număr firme înregistrate, cu capital străin în mediul: 2008 2009 2010

Distribuţia apei: salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 3

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 64

PIB 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Asociații familiale (număr) 3.765 2.453 2.401

Sursa: Comisa Naţională de Prognoză

unități școlare cu profil agricol

Societăți comerciale cu capital

Institute, stațiuni de cercetare,

Alte instituții publice

religioase, școli, etc

Alte instituții publice

capital majoritar privat

Alte tipuri (fundații,

Efective de caprine (capete) 14.693 375 15.068 0 0 0 0 0 0 74 0 54 128 15.196

Efective de cabaline (capete) 26.125 107 26.232 421 0 82 0 13 0 5 1 38 560 26.792

Familii de albine (număr) 20.518 760 21.278 0 0 35 0 0 0 0 0 79 114 21.392

Sursa: Direcţia pentru Agricultură Suceava

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava

Capacitatea de cazare turistică

Popula ia jude ului Suceava pe grupe de vârstă

432825 430463 434168 440332 442240 444195 446250 445660

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava

rural 539 753 6 0

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava

Durata medie a vie ii, pe sexe, în jude ul Suceava

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava

Numărul mediu al salaria ilor în jude ul Suceava (mii

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava

Şomerii înregistraţi la Agenţia pentru

2006 11.8 6 5.024 2

2007 9.457 4.212

Sursa: Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Suceava

Şomeri, pe grupe de vârstă şi sex, anul 2010

1. Total, din care: - femei

Sursa: Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Suceava

Şomeri după sex şi nivel de instruire, 2010

-cu niv.instruire primar, gimnazial, profesional

Sursa: Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Suceava

Sursa: Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Suceava

Rata şomaj ului %

Sursa: Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Suceava