CAPITOLUL III

INDICATORII – CRITERIU PENTRU EVALUAREA

EFICIENTEI ECONOMICE A PROIECTELOR
DE INVESTITII

Fundamentarea ansamblului de decizii specifice

activitatilor investitionale se sprijina pe un sistem de
indicatori de eficienta. Fiecare indicator cuantifica o
corelatie specifica între anumiti parametrii de efort si efect
caracterizând, deci, un aspect partial al eficientei proiectului.
Sistemul de indicatori trebuie sa fie cât mai complet,
adaptat/adaptabil la particularitatile fiecarui domeniu de
activitate, respectiv localizare geografica, tehnologie, piata,
etc. Este recomandabil sa se aiba în vedere si criterii de alta
natura: sociala, ecologica, tehnica, etc. O cerin ta a mediului
de afaceri actual impune folosirea indicatorilor de eficienta
actualizati si, în cazul proiectelor cu finantare externa, a
acelor indicatori agreati de institutiile financiare externe.
Pentru o corecta evaluare a eficientei economice a
unui proiect, este nevoie, în primul rând, de identificarea
completa si corecta a tuturor parametrilor de efort si de
efect, apoi, în functie de conditiile concrete, se construiesc
acele corelatii care au relevanta pentru factorii decizionali.
 3.1. Principalii parametrii economici ai
proiectelor de investitii
1. Valoarea investitiei (I) este expresia valorica a
consumului de resurse alocate pentru realizarea
obiectivului propus sau, altfel spus, pretul pe care un
întreprinzator este dispus sa-l plateasca pentru a
achizitiona un bun sau un serviciu.
2. Capacitatea de productie sau de folosinta (q) este
principalul parametru tehnico-economic de efect. În mod
uzual, prin capacitate de productie, specialistii înteleg
”productia maxima ce se poate obtine într-un interval de
timp dat / un exercitiu financiar, pentru o anumita
structura si calitate a productiei, în conditii tehnico-
organizatorice de exploatare optima a utilajelor si
instalatiilor de lucru”.
3. Veniturile proiectului (Q) reprezinta în mod generic
toate încasarile pe durata de viata utila a proiectului:
venituri din vânzarea bunurilor si/sau serviciilor din
activitatea de baza, venituri din alte activitati, din
valorificarea activelor la sfârsitul perioadei de exploatare
(valoare reziduala) etc.
4. Cheltuielile de exploatare (C) sunt expresia valorica a
consumului de resurse pe perioada de exploatare sau pe
un exercitiu. Ele trebuie prezentate esalonat, ca si
veniturile, pe aceeasi perioada de exploatare, bineînteles
structurate dupa anumite criterii, nelipsind structura
necesara calcularii punctului critic (în cheltuieli fixe si
variabile).
5. Profitul (beneficiul) proiectului (P) reprezinta
recompensa care revine întreprinzatorului, dupa ce au
fost achitate toate datoriile catre terti. Profitul este un
 parametru economic important, mai ales pentru
proiectele productive, dar el poate ramâne doar o cifra
fara relevanta pentru întreprinzator daca acesta nu
dispune de lichiditati.
6. Fluxul de trezorerie – cash flow-ul proiectului (CF)
reprezinta soldul fluxurilor de trezorerie generate de un
proiect de investitii la sfârsitul unei perioade.
7. Valoarea adaugata (VA) exprima valoarea nou creata
în intreprindere într -un exercitiu financiar sau, altfel spus,
"bogatia " creata de activitatea firmei.
În sens larg, înseamna cumularea contributiei fiecarui
factor la crearea bogatiei intreprinderii, exprimata prin
elementele de remunerare a lor:
• munca - cheltuieli salariale si altele asimilate,
• capitalul - economic (imobilizari) - amortismente,
provizioane, rezerve,
- financiar propriu - dividende,
- strain - cheltuieli financiare,
• statul - impozite si taxe.

3.2. Indicatori atemporali de eficienta

economica
1. Investitia specifica (s) exprima costul unei
unita ti de capacitate proiectata sau al unei unitati de
productie.
I I
s= sau s =
qh Qh
în care: I – investitia totala,
qh – capacitatea anuala de productie exprimata în
unitati fizice,
 Q h- capacitatea anuala de productie exprimata în
unitati valorice.

Investitia specifica suplimentara (s’) arata efortul

investitional suplimentar ce trebuie facut pentru obtinerea
unei unitati suplimentare de capacitate.
s = ? I/? Cp
În cazul proiectelor de dezvoltare - extindere a capacitatilor
de productie existente se ia în calculul investitiei specifice
numai sporul de capacitate (? Cp) sau de productie (? Qh):
s = I/ ? Cp

2. Durata (termenul) de recuperare a investitiei

(T) arata perioada de timp, din durata de functionare, în
care efortul investitional se recupereaza pe seama profitului
obtinut.
I
T =
Ph
în care: I – investitia totala,
P h - profit net anual.
Investitia initiala ce se ia în calculul amortismentului este :
I = I n + Dt - Vr ± I s/ Ei
unde: In - investitia nominala aferenta capitolelor de
cheltuieli supuse amortizarii,
Dt - dobânzi,taxe aferente acestora,
V r - valoarea reziduala,
Is/Ei - impozit suplimentar sau economie de impozit.
Efortul total de recuperat trebuie sa cuprinda si
pierderea de venit net pe perioada de executie, cât si
fondurile ce sunt imobilizate pe perioada lu crarilor, precum si
eventualele pierderi de profit pe perioada de atingere a
parametrilor proiectati.
 Si acest indicator are forma specifica de calcul în cazul
investitiei suplimentare sau pentru proiecte de dezvoltare :
T = ? I/? P h , respectiv T = I/ ? Ph

Determinarea grafica a termenului de recuperare se

obtine prin reprezentarea fluxului net de trezorerie si este
redata în figura 3.1.
Specialistii sustin ca aceasta reprezentare este o
vizualizare indirecta a riscului investitional în analiza
comparativa a proiectelor, în special a proiectelor care se fac
în zone sau tari cu instabilitate politica si/sau sociala, unde
orice previziune pe termen mediu este nu numai nerealista,
dar si periculoasa.

m0 m1 T m2
timp

Figura 3.1.

m0 - momentul începerii lucrarilor de investitii;

m1 – momentul punerii în functiune a obiectivului de investitii ;
m2 – momentul scoaterii din functiune a obiectivului de investitii.

3. Coeficientul de eficienta economica (e) arata

ce profit se obtine cu fiecare unitate monetara investita în
proiect :
e = P h/ I
 O forma particulara de calcul ia în cosiderare valoarea
adaugata, ca parametru de efect:
e = VA/I
Este un indicator de clasament si alegere, folosit când
se urmareste cresterea gradului de valorificare a resurselor
alocate proiectului.
4. Randamentul economic al investitiei (R)
exprima venitul net total/profitul total pe perioada de
exploatare ce revine pe fiecare unitate monetara investita în
proiect.
D e
∑ Ph
h =1
Rn = − 1
I
5. Cheltuieli echivalente (echivalate) (K) –
angajamentul de capital aferent proiectului; cuantifica
valoarea totala a resurselor alocate proiectului, atât pentru
implementare cât si pentru exploatare.
K = I + C h · De
în care: I - valoarea investitiei;
C h - cheltuieli de exploatare anuale (h = 1…. De);
D e - durata de exploatare economica, (în calcule se
pot folosi uneori durate normate Dn ).
- Cheltuiala echivalata anuala,
Kh = I · e n + C h
în care: I/D e sau I·e n - cota anuala de amortizare a
investitiei;
en = 1/De - coeficient de eficienta economica.
Deducem ca amortizarea nu trebuie sa fie luata în costul
exploatarii,
6. Cheltuieli echivalente specifice (k s)
k s = s · en + c
 K K
sau ks = De sau ks = De
∑ qh ∑Qh
h= 1 h=1

în care: s - investitie specifica;

c - cost unitar de exploatare;
q h – capacitatea anuala de productie (exprimata în
unitati fizice);
Q h - capacitatea anuala de productie (exprimata în
unitati valorice).

7. Costul unui loc de munca (Cn) arata valoarea

investitiei ce revine pe fiecare loc de munca nou creeat, cu
alte cuvinte, care este efortul investitional necesar pentru
crerea unui loc de munca în cadrul obiectivului proiectat.
Cn = I/N sau Cn = I/Pe
în care: N - numarul de salariati necesari exploatarii noului
obiectiv;
Pe - numarul personalului de executie.
În practica se poate întâlni si sub forma inversa, adica
numarul de personal ce revine la o unitate monetara
investitie (mil., mild. lei investitii). Deasemenea, cu
aplicabilitate mai larga întâlnim raportul dintre capitalul fix si
numar de personal, denumit “grad de înzestare tehnica a
muncii” sau total active raportat la numarul de salariati -
”grad de dotare a muncii”.
Sistemul de indicatori utilizat în evaluarea eficientei
unui proiect poate fi completat cu indicatori clasici specifici
exploatarii. Acestia pot fi grupati astfel: indicatori de
structura a patrimoniului intreprinderii, indicatori de analiza a
gestiunii si indicatori de eficienta a activitatii.
 3.3. Facilitati oferite de tabelele
de actualizare
Nevoia de actualizare în calculele de evaluare a
eficientei economice a proiectelor de invest itii este
recunoscuta, dar complexitatea lor poate da nastere la
retineri în aplicatii. De aceea specialistii au conceput tabele
speciale cu seturi de calcule, ulterior programe de calcul
actualizat a indicatorilor de eficienta.
Pentru a sublinia utilitatea practica a tabelelor de
actualizare, vom prezenta modul de utilizare, cu
exemplificarile de rigoare a primului si celui mai complet
tabel pus la dispozitia practicienilor în eva luare de Institutul
de Dezvoltare Economica de pe lânga Banca Mondiala
(anexa 1).
Tabelul contine sase seturi de date, pentru rate de
actualizare a = 1% la 100%, si un interval de timp “n”
cuprins între 1 si 50 ani. Primele trei seturi sunt construite cu
ajutorul factorului de fructificare (1 + a), iar urmatoarele trei
pe baza factorului de actualizare/discontare (1+a) –1. Fiecare
set are menirea de a da raspuns la o întrebare, astfel:

1. Care este echivalentul viitor (y n) peste “n” ani

a unui (capital) prezent (x0) la o rata medie de crestere
“a” (rata de actualizare/fructificare), considerata constanta
pe intervalul respectiv?
yn = x0 (1 + a)n
unde: (1 + a)n - factor de fructificare/capitalizare

& Aplicatia practica nr.1: Se dispune de o oferta

pentru o afacere la care trebuie sa se faca o subscriere
initiala (capital social subscris si varsat) de 20 mil. lei.
Din studiul de evaluare a proiectului/afacerii reiese ca
 peste 4 ani beneficiul net obtinut va fi de 35 mil.lei.
Este o afacere profitabila stiind ca dobânda medie la
certificatele de depozit la termen este de 17%, iar
costul de oportunitate a capitalurilor proprii 15% ?
Decizia de a investi depinde de câstigul pe care -l ofera
noua afacere comparativ cu celelalte doua alternative:
a) Investitia în afacerile proprii deja în derulare.
In aceasta varia nta peste 4 ani câstigul va fi:
Y = x 0 · (1+a)4 = 20 · (1+0,15)4 = 20 · 1,749 = 34,98 mil.lei
Din acest punct de vedere este indiferent daca se investeste
într-o noua afacere sau banii se folosesc în dezvoltarea
afacerilor proprii.
b) Investitii în titluri pe piata financiara care ofera o
rentabilitate de 17%:
Y = 20 · (1+0,17)4 = 20 · 1,874 = 37,5 mil.lei
Rezulta ca este mai profitabil ca banii sa fie investiti în
hârtii de valoare care aduc pe intervalul analizat un plus de
beneficiu de 2,5 mil. lei, în raport cu celelate doua
alternative.

2. Care este echivalentul viitor (yn) peste “n” ani

al unor sume (xh pentru h=1,n) alocate/depozitate în
mod constant în fiecare an al perioadei, la o rata de
actualizare fixa “a”?
n
yn = x h (1 + a) − 1 ,
a
(1 + a)n − 1
unde: - factor suma de fructificare
a
 & Aplicatia practica nr.2: Ne referim tot la aplicatia de la
pct.1 numai ca se va lua în considerare, pe perioada de
referinta de 4 ani, un beneficiu anual net de 7,5 mil.lei.
Deci:
• investitia în afacerile proprii: 20 · 1,749 = 34,98 mil lei,
• investitia în certificate de depozit la termen:
20 · 1,874 = 37,48 mil lei
• investitia în noua oferta de afaceri:
(1 + 0,17) 4 − 1
Y = xh = 20 · 5,1405 = 38,55 mil. lei
0,17
Rezulta ca, beneficiile anuale obtinute, echivalate la
sfârsitul perioadei de 4 ani la o rata de actualizare a celei mai
atractive alternative (17%), sunt cu peste un milion lei mai
mari decât daca s-ar investi în certificate de depozit.

3. Ce valoare (xh) trebuie economisita/platita în

mod constant anual, la o dobânda/rata de
rentabilitate “a” pentru ca la sfârsitul unei perioade “n”
sa se dispuna de un capital (yn )?
a
xh = y n ·
(1 + a)n − 1
a
unde: (1 + a)n − 1 - factorul fondului de reducere

& Aplicatia practica nr.3: Un agent economic cumpara

utilaje de productie în valoare de I= 12 mil.lei care au o
durata de amortizare de n=8 ani, dupa care vor fi
disponibilizate, estimându-se obtinerea unei sume
(valoare reziduala) de Vr=2,5 mil lei din valorificarea lor.
Se pune întrebarea: care este valoarea anuala ce trebuie
 recuperata prin amortizare astfel încât, la sfârsitul
perioadei de amortizare, întreprinzatorul sa -si
reconstituie integral capitalul investit initial ? Rata medie
anuala de rentabilitate a afacerilor sale este de a=10%.
• Calculul valorii de amortizat:
Yn = 12,0 – 2,5 = 9,5 mil lei
• Calculul amortizarii anuale constante:
0,10
=
x h = Y n (1 + 0,10) − 1 9,5 · 0,087444 = 830.718 lei/an

• Verificarea “statica” conduce la urmatorul rezultat:

30.718 · 8 +2.500.000 = 6.645.744 + 2.500.000 =
9.145.744 lei
Apare o diferenta de 2,855 mil lei, aparent
nerecuperata, dar, în realitate, ea reprezinta beneficiile din
fructificarea amortizarilor anuale pe durata de viata de 8 ani
a echipamentului. Aceasta afirmatie este sustinuta de
verificarea dinamica:
(1 + 0 ,1) 8 − 1
830.718 · + 2.500.000 =
0,1
830.718 · 11,435888 + 2.500.000 = 12.999.998 lei
Deci, acest procedeu de calcul a amortizarii
evidentiaza procesul de fructificare a sumelor prezervate de
întreprinzator ca amortizari pentru recuperarea capitalului
investit.

4. Care este echivalentul prezent (xo) al unei

sume viitoare (y n) ce se va obtine peste “n” ani la o
rata de actualizare “a”?
x0 = y n(1 + a)-1
în care: (1 + a) -1 - factor de actualizare/discontare
& Aplicatia practica nr.4: O propunere de afacere (de tip
point-imput, point-output) în care agentul economic este
apelat sa investeasca la momentul “m 0” o suma de y3 =
60 mil lei, îi va aduce acestuia peste 3 ani un beneficiu
de 100 milioane lei. Dobânda medie pe piata capitalurilor
este de a= 18%. Este o afacere tentanta?
Problema este de a vedea daca beneficiul obtinut este
suficient sau superior efortului investitional facut pentru ca
afacerea sa fie atractiva, fapt ce se rezolva prin compararea
celor doi parametri la momentul luarii deciziei de a investi.
Pentru aceasta, calculam echivalentul prezent, al beneficiului
ce se va obtine peste 3 ani:
x 0 = y 3 ·(1 + a)-3 = 10 ·(1 + 0,18)-3 = 100 · 0,608631 =
60,8631 mil lei
Constatam ca echivalentul prezent al beneficiului obtinut
peste trei ani din afacerea proiectata este doar cu 1,4% mai
mare decât capitalul investit, repectiv un câstig net de doar
863.100 lei fata de optiunea de a investi pe piata de capital
cu o dobânda de 18%.

5. Care este valoarea prezenta a unor sume

anuale constante (xh) ce se obtin/platesc pe o
perioada de “n” ani la o rata de actualizare “a”?
x0 = x h (1 + a) n − 1
· ,
a(1 + a) n
(1 + a)n − 1
unde: - factor de anuitate
a(1 + a)n
& Aplicatia practica nr.5: În urma realizarii unui proiect
de investitii în valoare de 10 mild. lei se estimeaza ca, pe
durata de exploatare economica de 7 ani, se va obtine
un profit mediu net estimat la 5 mild.lei/an. Costul de
oportunitate a capitalului este de 15%. Care este
valoarea actuala neta a proiectului ?
Valoarea actuala neta a proiectului este:
(1 + 0,15) 7 − 1
Xo = 5 · = 5 · 4,16042 = 20,8 mild.lei
0 ,15 (1 + 0,15) 7

6. Ce plati anuale/rate de rambursare (xh) sunt

necesare pentru a achita un credit în valoare de (X0),
rambursabil în “n” ani cu o dobânda anuala “a”?
a(1 + a)n
xh = x o · ,
(1 + a)n − 1
a(1 + a) n
în care: - factor de recuperare a capitalului
(1 + a) n − 1

& Aplicatia practica nr. 6: S-a contractat un împrumut

de 10.000 $, rambursabil în 3 ani, cu o dobânda anuala
de 9%. Care este serviciul anual al datoriei (rata de
rambursare + dobânda anuala)?
0,09(1 + 0,09) 3
X h = 10.000 · = 10.000 · 0,395055 = 3.950,55 $/an
(1 + 0,09)3 − 1
Platile totale vor fi de 11.851,65 $ (= 3.950,55 $/an · 3 ani),
din care: 10.000,00 $ creditul,
1.851,65 $ dobânda.
Se poate face si o detaliere pe fiecare an a structurii
serviciului datoriei.
 3.4. Indicatori actualizati de eficienta economica

Formulele de calcul ale indicatorilor actualizati la cele mai

importante momente ale procesului investitional se prezinta ca în
tabelul 3.1.
Tabelul nr. 3.1
Formula de calcul ACTUALIZAT
Indicatorul La momentul începerii La momentul
lucrarilor (m o) punerii în functiune
(m1 )
1. Investitia d
I’ mo = ∑ Ih (1 + a )− h
d
I’m1 = ∑ I h (1 + a ) d − h
(I’act ) h =1 h= 1

2. Cheltuieli de De 1 De 1
exploatare C’mo = ∑ C h C’m1 = ∑ C h
h =1 (1 + a) d+ h h =1 (1 + a )h
(C’ act )
(1 + a ) De − 1 1 (1 + a ) De − 1
C’mo=Ch ⋅ C’m 1 = C h ⋅
a( 1 + a ) De (1 + a ) d a (1 + a ) De

3.Cheltuieli
totale CTA = I’ mo + C’m o CTA = I’m1 + C’m 1
actualizate
(CTA )
(angajament
de capital)
De 1 De 1
4. Veniturile ’ o= ∑ Q h
Qm Q’m1 = ∑Qh
h =1 (1 + a) d + h h =1 (1 + a ) h
proiectului
(Q’ act) (1 + a ) − 1
De
1 (1 + a ) De − 1
Qm
’ o =Q h ⋅ Q’m1 = Q h
a (1 + a ) De (1 + a ) d a (1 + a ) De
5. Profitul De 1 De 1
proiectului P’ mo= ∑ Ph P’ mo= ∑ Ph
h =1 (1 + a ) d+ h h =1 (1 + a ) h
(P’ act )
(1 + a ) De − 1 1 (1 + a ) De − 1
P’ mo=Ph ⋅ P’ m1 = Ph
a (1 + a ) De
(1 + a ) d a (1 + a ) De
6. Cheltuieli I′mo + C ′mo I′m1 + C′m1
totale act. CTA s = CTA s =
Q ′mo Q ′m1
specif. (CTAs)
 7. Randamentul ′
Pmo Pm′ 1
economic (R’) R’m0 = −1 R’ m1 = −1
I′mo I′m1
T'
I’ mo = Ph
(1 + a) − 1 1 (1 + a)T ' − 1
⋅ I’m1 = Ph
8. Termenul de a(1 + a) T ' (1 + a) d a(1 + a)T '
recuperare (T’) iar prin înlocuirea în formula si, în iar prin înlocuirea în formula
final, logaritmare, se obtine T’ si, în final, logaritmare, se
obtine T’

& Probleme propuse:

1. Calculul indicatorilor de eficienta actualizati la oferta “P3”,
2. Calculul ratei interne de rentabilitate pentru oferta “P2”