Europa Liberă: Biserica Ortodoxă va rămâne deci parte importantă a societății,

lucrează împreună cu politicul în România. Credeți că e așa cum spunea Huntington?

Există în țările ortodoxe un apetit mai scăzut față de reguli, față de statul de drept, față
de democrație în general, decât în statele vestice?

Oliver Jens Schmitt: „E o chestie mare care mă obligă să simplific destul de mult un trecut
foarte complex; orice răspuns mai general trebuie să se ferească de capcana culturalizării
excesive a dezvoltărilor istorice şi a dependenţei de cale. În lumea ortodoxă, mai ales în
comparație cu Biserica Catolică, întotdeauna sistemul de drept, juridic, bisericesc a fost foarte
deosebit. Biserica Catolică întotdeauna, chiar de la început, a fost foarte marcată de încercarea
de a regulariza lucrurile, folosind dreptul canonic. Ortodoxia a avut întotdeauna, să spunem,
un demers mult mai subțire, dacă ne gândim, de pildă, la canonizarea sfinților. Este un
exemplu destul de bun că în Ortodoxie, cel puțin în trecut, sfinții au fost acceptați de
credincioși şi de Biserică fără un proces juridic reglementat prin regulile dreptului canonic.
Pe de o parte, nu consider că putem să vorbim despre un sistem mai bun sau mai rău: sunt
doar tradiții diferite. Celălalt lucru este, bineînțeles, relația între Biserică și Putere. Biserica
Catolică a avut un alt raport, pentru că deja în Evul Mediu a urmărit o politică de supremație a
Bisericii asupra puterii. În lumea ortodoxă a existat un alt sistem, mai ales de colaborare, nu
de conflict, cu puterea politică și fără ambiția Bisericii Ortodoxe de a controla și de a stăpâni.
Mergând mai departe, aceste dezvoltări tradiționale au avut rezultate diferite. În cazul
ortodocșilor, a condus la o tradiție în care conducătorii bisericilor au tendința de a colabora
într-un mod mai strâns, uneori mai puțin strâns, cu cei care sunt la cârma țării. Cu toate
dezvoltările pozitive în sensul democrației, Biserica Ortodoxă Română a rămas în urmă în
ultimii 30 de ani. La începutul anilor ‘90, câțiva intelectuali au încercat să schimbe direcția
Bisericii, dar fără succes. Și de aceea cred că sunt explicații istorice care ne ajută să
înțelegem poziția Bisericii, dar acest lucru nu exclude posibilitatea ca Biserica să-și
schimbe și politica și să devină mai independentă în relația cu politica statului.”