NEÎNDEPLINIREA ÎNDATORIRILOR DE SERVICIU SAU

ÎNDEPLINIREA LOR DEFECTUOASĂ

NORMA DE INCRIMINARE – ART.329 C.PEN.

(1) Neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor
defectuoasă de către angajaţii care gestionează infrastructura
feroviară ori ai operatorilor de transport, intervenţie sau manevră,
dacă prin aceasta se pune în pericol siguranţa circulaţiei mijloacelor
de transport, intervenţie sau manevră pe calea ferată, se pedepseşte cu
închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Dacă fapta a avut ca urmare un accident de cale ferată,
pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.

Această infracţiune este reglementată printr-o formă tip şi o formă

agravată.
Prima formă, reglementată de legiuitor în art.329 alin. 1 C.pen.,
constă în neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor
defectuoasă de către angajaţii care gestionează infrastructura feroviară
ori ai operatorilor de transport, intervenţie sau manevră şi dacă prin
aceasta se crează starea de pericol a siguranţei mijloacelor de transport,
intervenţie sau manevră pe calea ferată.
Cea de-a doua formă, cea agravată, prevăzută de art.329 alin.2
C.pen., constă în săvârşirea uneia dintre faptele menţionate la alin.1,
dacă a avut ca urmare un accident de cale ferată.

STRUCTURA INFRACŢIUNII
Obiectul infracţiunii
Obiectul juridic special este reprezentat de acele relaţii sociale
privitoare la siguranţa circulaţiei pe căile ferate.
Obiectul material. Infracţiunea în forma tip nu are obiect material.
În cazul infracţiunii în forma agravată, obiectul material este reprezentat
de instalaţiile şi materialul rulant specific căilor ferate.
Subiecţii infracţiunii
 Subiectul activ este, în această categorie de infracţiuni, calificat,
deoarece personalul căilor ferate este un personal calificat, respectiv are
o anumită calitate, necesară pentru transportul, intervenţia, manevra pe
calea ferată şi specifică acestei activităţi.
Subiectul pasiv este Compania Naţională de Căi Ferate; subiectul
pasiv adiacent este persoana prejudiciată în orice mod de fapta comisă
de subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art.329 C.pen.
Latura obiectivă a infracţiunii
Elementul material este reprezentat, în cazul neîndeplinirii
îndatoririlor de serviciu, de o inacţiune. În cazul îndeplinirii defectuoase
a atribuţiilor de serviciu de către angajaţii care gestionează
infrastructura feroviară ori de către operatorii de transport, intervenţie
sau manevră, dacă prin aceasta pun în pericol siguranţa circulaţiei
mijloacelor de transport pe calea ferată, apreciem că aceasta este o
acţiune, în sensul legii penale.
Urmarea imediată – constă în crearea unei stări de pericol pentru
siguranţa circulaţiei mijloacelor de transport, intervenţie sau manevră pe
calea ferată, în forma tip. În forma agravată, urmarea imediată constă
într-un accident de cale ferată.
Legătura de cauzalitate – trebuie stabilită între acţiunea ce
constituie elementul material al infracţiunii şi rezultatul acesteia.
Latura subiectivă a infracţiunii
Forma de vinovăţie este intenţia directă sau indirectă. În cazul
formei agravate, forma de vinovăţie este intenţia depăşită1, situaţie în
care apreciem că eventuala infracţiune de distrugere din culpă este
absorbită în conţinutul infracţiunii prevăzute de art.329 C.pen. sau dacă
făptuitorul, în mod intenţionat, produce accidentul feroviar vom avea un
concurs de infracţiuni, între infracţiunea de distrugere şi infracţiunea de
neîndeplinire a îndatoririlor de serviciu, care are ca urmare producerea
unui accident de cale ferată, prevăzut de art.329 alin.2 C.pen.

1
M. Hotcă, Noul Cod penal comentat, vol II, pag. 746
 Mobilul şi scopul – prezintă relevanţă doar pentru justa
individualizare şi o corectă aplicare a pedepsei de către magistratul
judecător.

Actele preparatorii şi tentativa, deşi posibile, nu sunt incriminate.

NEÎNDEPLINIREA ÎNDATORIRILOR DE SERVICIU SAU

ÎNDEPLINIREA LOR DEFECTUOASĂ DIN CULPĂ

NORMA DE INCRIMINARE – ART.330 C.PEN.

(1) Neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea
lor defectuoasă, din culpă, de către angajaţii care gestionează
infrastructura feroviară ori ai operatorilor de transport, intervenţie
sau manevră, dacă prin aceasta se pune în pericol siguranţa
mijloacelor de transport, intervenţie sau manevră pe calea ferată, se
pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Când fapta a avut ca urmare un accident de cale ferată,
pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.

Din reglementarea legală, rezultă că această infracţiune prezintă

două forme:
Forma tip, art.330 alin. 1 C.pen., constă în neîndeplinirea
îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă, din culpă, de
către angajaţii care gestionează infrastructura feroviară ori ai
operatorilor de transport, intervenţie sau manevră, dacă prin aceasta se
pune în pericol siguranţa mijloacelor de transport, intervenţie sau
manevră pe calea ferată.
 Cea de-a doua formă, cea agravată, prevăzută de art.330 alin.2
C.pen., constă în săvârşirea uneia dintre faptele menţionate la alin.1,
dacă a avut ca urmare un accident de cale ferată2.

STRUCTURA INFRACŢIUNII
Obiectul infracţiunii
Obiectul juridic special îl reprezintă acele relaţii sociale ce privesc
siguranţa circulaţiei pe căile ferate.
Aşa cum precizează şi literatura juridică 3, în cazul formei agravate,
obiectul juridic este principal – funcţie de valoarea socială ocrotită,
respectiv siguranţa circulaţiei pe calea ferată şi adiacent, atunci când
constă în relaţiile sociale de ordin patrimonial ocrotite de legiuitor.
Obiectul material nu există în cazul formei tip, iar în cazul formei
agravate, obiectul material este reprezentat chiar de acele mijloace de
transport, instalaţii sau materialul rulant specific căilor ferate.
Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ nu poate fi, aşa cum am arătat şi la infracţiunea
prevăzută de art.329 C.pen, decât din rândul acelor angajaţi ai Căilor
Ferate Române. Aşadar, putem vorbi de un subiect activ calificat.
Subiectul pasiv este Compania Naţională de Căi Ferate sau orice
persoană prejudiciată prin fapta prevăzută de art.330 C.pen.
În prezent, Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. S.A.,
înfiinţată prin H.G. nr. 581 din 10 septembrie 1998, prin reorganizarea
Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, are capital integral de stat
şi îşi exercită drepturile şi obligaţiile prin Ministerul Transporturilor.
Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. S.A. aplică principiile de
guvernanţă corporativă4, în conformitate cu care Compania respectă un
ansamblu de reguli privind sistemul de administrare şi control,
raporturile dintre autoritatea publica tutelară şi organele sale, între
consiliul de administraţie/de supraveghere, directori/directorat, acţionari
şi alte persoane interesate.
2
Decizia nr.114/1994, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara
3
I. Rusu, Infracţiuni specifice circulaţiei şi transporturilor feroviare, Ed. Pro Universitaria, Bucureşti, 2009, pag.33
4
OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, publicată în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 883 din 14/12/2011, cu modificările şi completările ulterioare
 Apreciem, în consonanţă cu ultimele acţiuni de privatizare din
Romania, este adevărat eşuate, că statul nu mai poate fi singurul
proprietar al acestei infrastructuri feroviare, urmând ca subiectul pasiv al
infracţiunii să fie entitatea/entităţile căreia/cărora li se vor transmite
drepturile patrimoniale, în eventualitatea unei privatizări reuşite!

Latura obiectivă a infracţiunii

Elementul material este reprezentat fie de o acţiune, fie de o
inacţiune.5
Neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu presupune neefectuarea
unei activităţi de către subiectul activ calificat al infracţiunii, care
încalcă, desigur din culpă, fişa postului.
Îndeplinirea defectuoasă, neglijentă a atribuţiilor de serviciu, are
loc, dar nu în totalitate, de asemenea în mod obligatoriu din culpă,
punându-se astfel în pericol siguranţa mijloacelor de transport,
intervenţie, manevră, pe calea ferată.
Astfel, fapta inculpatului, care, având calitatea de şef de manevră
al unui convoi feroviar, nu a asigurat fixarea pe loc a unui convoi de
marfă în condiţiile unei linii în pantă (având drept urmare crearea unei
stări de pericol), urmată de punerea în mişcare necontrolată a convoiului
feroviar care, ajuns la trecerea la nivel cu calea ferată ce intersectează
DN 72, cu bariera aflată în poziţia deschis, a lovit un autoturism condus
regulamentar, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de
neîndeplinirea a atribuţiilor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă,
din culpă, faptă care a avut drept consecinţă producerea unui accident
feroviar (catastrofă feroviară), din care a rezultat decesul a două
persoane şi rănirea gravă a altor două.
Aceeaşi încadrare juridică a primit şi fapta acarului, care "nu a
asigurat sabotul fix de deraiere în poziţia aşezat pe şină", precum şi fapta
manevrantului vagoanelor convoiului feroviar, care nu a asigurat
5
M. Hotcă, Op.cit., pag. 746
strângerea corespunzătoare a frânei de mână la două dintre vagoane
aflate în convoi.6
Urmarea imediată – constă în crearea unei stări de pericol pentru
siguranţa circulaţiei mijloacelor de transport, intervenţie sau manevră pe
calea ferată, în forma tip. În forma agravată, urmarea imediată constă
într-un accident de cale ferată.
Legătura de cauzalitate – trebuie stabilită între acţiunea ce
constituie elementul material al infracţiunii şi rezultatul acesteia.
Latura subiectivă a infracţiunii
Forma de vinovăţie este, aşa cum se subliniază chiar în textul
incriminator, numai culpa.

Actele preparatorii şi tentativa, nu sunt incriminate, întrucât nu

sunt posibile.

PĂRĂSIREA POSTULUI ŞI PREZENŢA LA SERVICIU

SUB INFLUENŢA ALCOOLULUI SAU A ALTOR SUBSTANŢE

NORMA DE INCRIMINARE – ART.331 C.PEN.

(1) Părăsirea postului, în orice mod şi sub orice formă, de
angajaţii cu atribuţii privind siguranţa circulaţiei mijloacelor de
transport, intervenţie sau manevră pe calea ferată, dacă prin aceasta
se pune în pericol siguranţa circulaţiei acestor mijloace, se pedepseşte
cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu de către un angajat având atribuţii privind
siguranţa circulaţiei mijloacelor de transport, intervenţie sau manevră
6
Sentinţa nr.  91/28.05.2013 pronunţată în dosarul nr. 165/42/2013 de Curtea de Apel Ploieşti, definitivă prin
Decizia ÎCCJ din 19.02.2014
pe calea ferată, care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool
pur în sânge ori se află sub influenţa unor substanţe psihoactive.
(3) Când faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au avut ca
urmare un accident de cale ferată, pedeapsa este închisoarea de la 3 la
10 ani şi interzicerea unor drepturi.

Aşadar, părăsirea postului şi prezenţa la serviciu sub influenţa

alcoolului sau a altor substanţe este prezentată de legiuitor sub 3 forme7:
Forma tip – este realizată prin părăsirea postului, în orice mod şi
sub orice formă, de angajaţii cu atribuţii pentru siguranţa circulaţiei, pe
calea ferată.
Forma asimilată - priveşte tot aceeaşi categorie de angajaţi, care
îndeplinesc atribuţii de serviciu privind siguranţa circulaţiei pe calea
ferată, care au o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge
ori se află sub influenţa unor substanţe psihoactive.

Noţiunea de substanţă psihoactivă nu este definită în mod explicit

de norma de incriminare. Se regăseşte însă, ca noţiune de bază în
reglementarea Legii nr.194/2011, privind combaterea operaţiunilor cu
produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele
prevăzute de acte normative în vigoare, republicată în Monitorul Oficial
nr. 140 din 26 februarie 2014.
Potrivit art.2 alin.1 lit.e) din acest act normativ, prin efect
psihoactiv se înţelege unul dintre următoarele efecte pe care le poate
avea un produs, atunci când este consumat de către o persoană:
stimularea sau inhibarea sistemului nervos central al persoanei, având ca
rezultat modificări ale funcţiilor şi proceselor psihice şi ale
comportamentului ori crearea unei stări de dependenţă, fizică sau
psihică.

7
M Hotcă, Op.cit., pag. 750
 Având în vedere efectele pe care le pot avea astfel de substanţe
asupra sănătăţii populaţiei, legiuitorul a înţeles să reglementeze orice
operaţiune de fabricare, producere, tratare, sinteză, extracţii,
condiţionare, distribuire, punere în vânzare, plasare pe piaţă, livrare,
procurare, ambalare, transport, stocare-depozitare, manipulare sau orice
altă activitate legală de import, export ori intermediere de produse care
sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, asemănătoare celor
determinate de substanţele sau preparatele stupefiante ori psihotrope,
plantele sau substanţele aflate sub control naţional, altele decât cele care
au regimul juridic stabilit prin acte normative în vigoare.
Ca reglementare suplimentară, legiuitorul a înţeles să includă
plantele şi substanţele nesupuse controlului internaţional care, datorită
proprietăţilor psihoactive, prezintă un risc pentru sănătatea publică într-o
anexă distinctă, în cuprinsul Legii nr.339/2005 privind regimul juridic al
plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, sub
denumirea PLANTE ŞI SUBSTANŢE AFLATE SUB CONTROL
NAŢIONAL, care cuprinde:
1. Acid ibotenic
2. Amanita muscaria (L: Fr.) Lam
3. Amanita pantherina
4. Amida acidului lisergic 5. Toate speciile din genul Argyreia
6. BZP (benzilpiperazina)
7. DOC (2,5-dimetoxi-4-cloroamfetamina) = 1-(4-clor-2,5-dimetoxi-fenil)
propan-2-amina
8. DOI (2,5-dimetoxi-4-iodoamfetamina) = 1-(2,5-dimetoxi-4-iodofenil)-
propan-
2-amina
9. CPP (clorofenilpiperazina)
10. CP 47,497 = 2-(3-hidroxiciclohexil)-5-(2-metiloctan-2-il) fenol
11. CP 47,497-C6 = 2-(3-hidroxiciclohexil)-5-(2-metilheptan-2-il) fenol
12. CP 47,497-C8 = 2-(3-hidroxiciclohexil)-5-(2-metilnonan-2-il) fenol
13. CP 47,497-C9 = 2-(3-hidroxiciclohexil)-5-(2-metildecan-2-il) fenol
 14. Fluorometcatinona (flefedrona) = 1-(fluorofenil)-2-(metilamino) propan-1-
ona
15. Indanilamfetamina
16. JWH-018 = Naftalen-1-il-(1-pentilindol-3-il) metanona
17. 4-metilmetcatinona (mefedrona) = 1-(4-metilfenil)-2-metilaminopropan-1-
ona
18. 4-metoximetcatinona (metedrona) = 1-(4-metoxifenil)-2-(metilamino)
propan-1-ona
19. Muscimol
20. Nymphaea caerulea Sav.
21. Turbina corymbosa (L.) Raf., Sin. Rivea corymbosa (L.) Hallier f.
22. Toate speciile din genul Psilocybe
23. TFMPP (trifluorometilfenilpiperazina)
24. beta-ceto-MDMA (metilona) = 2-metilamino-1-(3,4-metilendioxifenil)
propan-1-ona
25. beta-ceto-MBDB (butilona) = 1-(1,3-benzodioxol-5-il)-2-(metilamino)
butan-1-ona
Cu privire la reglementarea noţiunii de “efect psihoactiv” s-a
invocat, pe cale excepţiei de neconstituţionalitate 8, respinsă, că Legea
nr. 194/2011 nu se defineşte deplin înţelesul noţiunii de „efecte
psihoactive”, întrucât se poate desprinde concluzia că şi alcoolul,
cafeaua, nicotina, ceaiul negru sau ciocolata intră în categoria
substanţelor ce pot avea ca efect „stimularea sau inhibarea sistemului
nervos central al persoanei, având ca rezultat modificări ale funcţiilor
şi proceselor psihice şi ale comportamentului ori crearea unei stări de
dependenţă, fizică sau psihică”. Art. 3 alin. (3) şi (4) introduce în
ecuaţie o confuzie şi mai mare, lăsând practic la aprecierea subiectivă a
oricui caracterul de substanţă susceptibilă de a avea efecte psihoactive
şi nelimitând modul în care în mod rezonabil se poate aprecia acest
caracter.

8
DECIZIA Curţii Constituţionale Nr. 134 din 7 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor Legii nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte
psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare
 În aceste condiţii, autorul excepţiei susţine că întreaga lege nu
oferă gradul necesar de claritate pentru opozabilitate erga omnes,
întrucât persoanele cărora le este adresată nu pot cunoaşte de la bun
început consecinţele faptelor în situaţia în care se produce o încălcare a
dispoziţiei.
Forma agravată – constă tocmai în formele descrise mai sus
(forma tip şi forma asimilată), dacă a avut loc un accident de cale ferată
cauzat de nerespectarea atribuţiilor de serviciu.
Literatura juridică9 precizează că forma tip şi forma asimilată sunt,
cum apreciem şi noi, fapte distincte, având incriminări distincte
respectiv alin. (1) şi alin. (2) ale art. 331 C.pen.
În acest sens s-a pronunţat şi practica judiciară, care nu este
unanimă în soluţionarea unor astfel de speţe.
Dacă în fond, prima instanţă l-a condamnat pe subiectul activ la
două infracţiuni distincte, prevăzute în forma tip şi forma asimilată,
instanţa de control judiciar, a avut o altă opinie, în sensul că, conţinutul
primei fapte privea părăsirea postului de către angajaţii căilor ferate şi
crearea pericolului în acest fel pentru siguranţa circulaţiei pe căile ferate,
nefiind absorbită de forma agravată sau invers (s.n.) în mod automat.
Apreciem că, fiind incriminate de legiuitor în mod distinct
infracţiunile săvârşite în forma tip şi forma asimilată, nefiind o
infracţiune complexă, soluţia instanţei de control judiciar este criticabilă,
întrucât, inculpatul a părăsit postul, a mers şi a consumat băuturi
alcoolice (nu se precizează gradul de îmbibaţie alcoolică), a revenit la
locul de muncă, preluând atribuţiile specifice fişei postului. Potrivit
actualei reglementării – art. 331 alin. (1) şi (2) C.pen., apreciem că
faptele inculpatului reprezintă conţinutul constitutiv a două infracţiuni
distincte, aflate în concurs, dacă şi îmbibaţia alcoolică este mai mare de
0,80g/l.

9
M. Hotcă, Op.cit., pag. 751
 Forma agravată este reprezentată de forma tip şi forma asimilată,
aşa cum precizează chiar legiuitorul, dacă a avut loc un accident de cale
ferată.
STRUCTURA INFRACŢIUNII
Obiectul infracţiunii
Obiectul juridic special - îl constituie acele relaţii sociale care
reglementează în principal siguranţa circulaţiei pe căile ferate.
În cazul unui accident de cale ferată, în forma agravată, se pun în
discuţie şi acele relaţii care reglementează şi patrimoniul persoanelor
prejudiciate, urmare a pagubelor produse de accident.
Obiectul material – în forma tip şi forma asimilată nu avem obiect
material în schimb în formă agravată, obiectul material este dat de o
parte a însăşi infrastructurii feroviare (mijloace de transport, materiale şi
instalaţii de cale ferată, etc.).
Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ – numai angajaţii Companiei Naţionale de Căi
Ferate Române, care au pregătirea profesională necesară. Aşadar
subiectul activ este calificat.
Subiectul pasiv - este Compania Naţională de Căi Ferate sau orice
persoană care a fost prejudiciată prin fapta/faptele subiectului activ al
infracţiunii.
Latura obiectivă a infracţiunii
Elementul material – este reprezentat de acţiunea de părăsire a
postului în orice mod a angajaţilor CFR, dacă prin aceasta se pune în
pericol siguranţa circulaţiei pe calea ferată.
Nu suntem în consens cu punctul de vedere exprimat în literatura
juridică10 potrivit căruia şi nerevenirea la post după plecarea permisă,
realizează conţinutul prin inacţiune al acestei infracţiuni, întrucât nu este
incriminat de textul de lege, art. 331 C. pen. Mai mult, credem că cel
care permite plecarea angajatului îşi asumă responsabilitatea postului
rămas fără angajat, fie asigură siguranţa circulaţiei personal, fie asigură
10
M. Hotcă, Op.cit., pag. 752
înlocuirea acestuia de către o persoană calificată, pe segmentul de timp
respectiv. Admitem, pentru o înţelegere mai bună a acestei ipoteze, că
angajatul se deplasează fiindu-i permisă plecarea11 la o unitatea medicală
pentru investigaţii paraclinice şi, urmare a rezultatului acestora, nu se
mai poate întoarce la serviciu. În acest context, este greu să admitem că
devine răspunzător de cele întâmplate, în lipsa sa de la locul de muncă,
care conduc la punerea în pericol a siguranţei circulaţiei pe calea ferată.
Considerăm că cel ce substituie angajatul şi chiar cel care permite
plecarea acestuia, devin subiecţi activi ai unei eventuale infracţiuni
prevăzute de art. 331 C.pen.
Urmarea imediată – constă în crearea unei stări de pericol pentru
siguranţa circulaţiei mijloacelor de transport, intervenţie sau manevră pe
calea ferată, în forma tip. În forma agravată, urmarea imediată constă
într-un accident de cale ferată.
Legătura de cauzalitate – trebuie stabilită între acţiunea ce
constituie elementul material al infracţiunii şi rezultatul acesteia.
Latura subiectivă a infracţiunii
Forma de vinovăţie este numai intenţia directă sau indirectă. Nici
de această dată nu putem fi de acord cu punctul de vedere exprimat în
literatura juridică12 potrivit căruia în forma agravată este posibilă
preterintenţia (intenţia depăşită).
Apreciem, fără a intra aici în detalii că siguranţa circulaţiei pe cale
ferată este extrem de importantă.
În eventualitatea producerii unui accident de cale ferată,
consecinţele sunt uneori catastrofale.
Subiecţii activi ai acesteia răspund, printre altele, şi pentru
infracţiunea de ucidere din culpă, în cazul unor prezumate victime ori
este imposibil să ne gândim la cristalizarea elementelor constitutive,

11
M. Hotcă, Op.cit., pag. 752
12
M. Hotcă, Op.cit., pag. 752
respectiv a laturii subiective, a formei de vinovăţie concret săvârşită cu
intenţie depăşită

Actele preparatorii şi tentativa - nu sunt incriminate, deşi uneori

sunt posibile.

DISTRUGEREA SAU SEMNALIZAREA FALSĂ

NORMA DE INCRIMINARE – ART.332 C.PEN.

(1) Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de
neîntrebuinţare a liniei de cale ferată, a materialului rulant, a
instalaţiilor de cale ferată ori a celor de comunicaţii feroviare, precum
şi a oricăror altor bunuri sau dotări aferente infrastructurii feroviare
ori aşezarea de obstacole pe linia ferată, dacă prin aceasta se pune în
pericol siguranţa mijloacelor de transport, manevră sau intervenţie pe
calea ferată, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi
interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează săvârşirea de
acte de semnalizare falsă sau săvârşirea oricăror acte care pot induce
în eroare personalul care asigură circulaţia mijloacelor de transport,
manevră sau intervenţie pe calea ferată în timpul executării
serviciului, dacă prin aceste fapte se creează un pericol de accident de
cale ferată.
(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au avut ca
urmare un accident de cale ferată, pedeapsa este închisoarea de la 3 la
10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
 (4) Când faptele prevăzute în alin. (1) - (3) sunt săvârşite din
culpă, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.
(5) Tentativa la infracţiunile prevăzute în alin. (1) şi alin. (2)
se pedepseşte.

Aşadar, această infracţiune se realizează sub două forme tip, o

formă agravată şi o formă atenuată:
Prima formă tip constă în distrugerea, degradarea ori aducerea în
stare de neîntrebuinţare a liniei de cale ferată, a materialului rulant, a
instalaţiilor de cale ferată ori a celor de comunicaţii feroviare, precum şi
a oricăror altor bunuri sau dotări aferente infrastructurii feroviare.
Considerăm că prima formă tip are şi o formă subtip, caracterizată
prin aşezarea de obstacole pe linia ferată dacă prin aceasta, ca şi în cazul
primei forme tip, se pune în pericol siguranţa circulaţiei, lato sensu, pe
cale ferată.
A doua formă tip este reprezentată de semnalizarea falsă sau
săvârşirea oricăror acte care pot induce în eroare personalul care asigură
circulaţia mijloacelor de transport, manevră sau intervenţie pe calea
ferată, în timpul executării serviciului, dacă prin aceste fapte se creează
un pericol de accident de cale ferată.
Forma agravată, comună celor două forme tip şi formei subtip, se
materializaeză printr-un accident de cale ferată în cazul distrugerii,
degradării ori aducerii în stare de neîntrebuinţare a liniei, instalaţiilor şi
materialelor de calea ferată, aşezării de obstacole pe cale ferată sau în
cazul semnalizării false menite să inducă în eroare personalul care
asigură buna circulaţie feroviară.
O formă atenuată comună celor două forme tip, a formei subtip şi a
formei agravate, dacă acestea sunt comise din culpă.
STRUCTURA INFRACŢIUNII
Obiectul infracţiunii
 Obiectul juridic special – reglementează acel gen de relaţii
privitoare la siguranţa circulaţiei pe cale ferată, dar şi a celor care
privesc bunurile patrimoniale.
Obiectul material - constă în chiar linia de cale ferată, material
rulant, a instalaţiilor şi a celor de comunicaţii feroviare sau, aşa cum
precizează dispoziţiile art. 332 C.pen., a oricăror altor bunuri sau dotări
aferente infarstructurii feroviare.
Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ – orice persoană care distruge, degradează sau
aduce în stare de neîtrebuinţare materialul, instalaţiile, comunicaţiile,
infrastructurii feroviare, ori săvârşeşte acte de semnalizarea falsă menite
să inducă în eroare personalul calificat al companiei de căi ferate.
Subiectul pasiv - persoana care a fost prejudiciată prin comiterea
faptei prevăzute la art. 332 C. pen., în special compania sus arătată.
Latura obiectivă a infracţiunii
Elementul material – vizează acţiunile de distrugere, ori aducere
în stare de neîntrebuinţare a structurii şi infrastructurii feroviare sau
acţiunea de aşezare de obstacole pe linia ferată sau semnalizarea falsă
care să inducă în eroare personalul specializat al CFR.
Apreciem că, dacă sunt întrunite elementele constitutive ale celor
două forme tip, putem vorbi de un concurs real de infracţiuni, în acord
cu o parte a opiniilor exprimate în literatura juridică.
Urmarea imediată – constă în crearea unei stări de pericol pentru
siguranţa circulaţiei mijloacelor de transport, intervenţie sau manevră pe
calea ferată, prin realizarea acţiunilor ce constituie elementul material. În
forma agravată, urmarea imediată constă într-un accident de cale
ferată.
Legătura de cauzalitate – trebuie stabilită între acţiunea ce
constituie elementul material al infracţiunii şi rezultatul acesteia.
Latura subiectivă a infracţiunii
Forma de vinovăţie este intenţia directă sau indirectă în formele
tip (inclusiv în forma subtip), precum şi în forma agravată.
 În cazul formei atenuate, aşa cum arată şi legiuitorul în textul
incriminator (art. 332 alin.4 C.pen.), forma de vinovăţie nu poate fi decât
culpa.
Scopul şi mobilul

Actele preparatorii – nu sunt incriminate şi nici posibile.

Tentativa – este posibilă şi este expres incriminată în alin.(5) al art.
332 C. pen.

ACCIDENTUL DE CALE FERATĂ

NORMA DE INCRIMINARE – ART.333 C.PEN.

Accidentul de cale ferată constă în distrugerea sau degradarea
adusă mijloacelor de transport, materialului rulant sau instalaţiilor de
cale ferată în cursul circulaţiei sau manevrei mijloacelor de transport,
manevră, întreţinere sau intervenţie pe calea ferată.

Din lectura textului rezultă definiţia accidentului de cale ferată,

care constă, aşa cum precizează legiuitorul în art. 333 C.pen., în
distrugerea sau degradarea adusă mijloacelor de transport, materialului
rulant sau instalaţiilor de cale ferată (mai puţin a celor de comunicaţii
feroviare) în cursul circulaţiei, manevrei mijloacelor de transport,
manevră, întreţinere sau intervenţie pe calea ferată, oricare, apreciem
noi, ar fi întinderea prejudiciului şi a gravităţii faptelor produse prin
comiterea acelor infrcţiuni.