2.

Comerţul în contextul economiei naţionale

1. Conţinutul şi funcţiile pieţei. Structura pieţei
2.Conţinutul mecanismului de piaţă, modul de funcţionare a mecanismului de piaţă
3.Elementele care influenţează dinamica pieţei
4.Principalele categorii de parteneri prezenţi în cadrul pieţei

1. Conţinutul şi funcţiile pieţei. Structura pieţei

Pe măsura dezvoltării societăţii, piaţa a cunoscut evoluţii spectaculoase, trecând prin
stadii succesive, de la forme tradiţionale (hale, târguri publice), la formele moderne de astăzi,
bazate pe reţele de comunicaţii.
În terminologia economică, noţiunea de piaţă reprezintă un termen cheie din care rezultă
un întreg sistem de definiţii. Toate acestea pornesc de la conţinutul ce i-a fost atribuit de teoria
economică , respectiv: “categorie economică a producţiei de mărfuri în care îşi găseşte
expresia totalitatea actelor de vânzare – cumpărare privită în unitate organică cu relaţiile pe
care le generează şi în conexiune cu spaţiul în care se desfăşoară”, sau mai concis: “totalitatea
relaţiilor economice care se stabilesc între oameni în procesul de vânzare – cumpărare a
mărfurilor”.
Importanţa pieţei în sistemul de economie bazat pe libera iniţiativă derivă din funcţiile pe
care ea le îndeplineşte:
a) piaţa realizează contactul permanent dintre producători (ofertanţi) şi consumatori
(cumpărători) – prin aceasta piaţa asigură alocarea şi utilizarea eficientă a resurselor materiale,
umane şi financiare, determinând deciziile agenţilor economici cu privire la producţie, schimb
şi consum;
b) piaţa asigură echilibrul dintre cerere şi ofertă, realizându-se transformarea intereselor
proprii ale indivizilor în cea mai bună opţiune pentru societate cu privire la utilizarea factorilor
de producţie;
c) piaţa este aceea care, la nivel macroeconomic, stabileşte ritmurile şi proporţiile de
echilibru dintre sectoare, ramuri şi subramuri ale activităţii economice (apare ca o funcţie de
autoreglare şi realizare a echilibrului macroeconomic).
2.Conţinutul mecanismului de piaţă, modul de funcţionare a mecanismului de piaţă

La baza sistemului global de funcţionare a economiei stă mecanismul de piaţă. Acesta

cuprinde un sistem de relaţii generale şi particulare, astfel implementate şi angrenate încât
elementele sistemului (ca agenţi de transmisie de la condiţiile cadru către structurile
componente) să antreneze acţiunea acestora, generând schimbări de activităţi, acte de piaţă şi o
diversitate de rezultate.

În structură, mecanismul pieţei este compus din două mari părţi:

a) o prima parte (cadru general al acestui mecanism) se referă la raportul esenţial între
individ şi mediul său de acţiune , explicând atât esenţa actului de piaţă cât şi mobilul
psihologic al acţiunilor respective;
b) a doua parte (cadru particular) consemnează : modul concret în care individul
acţionează (înţelegeri, tranzacţii, acte de vânzare-cumpărare etc.); aprecierile individului
asupra rezultatelor acţiunilor întreprinse (volumul vânzărilor, profit etc.).
Modul de funcţionare a mecanismului de piaţă este o problemă deosebită pentru
economiştii din toate domeniile. Este, însă, foarte importantă pentru specialiştii din comerţ.
Firma (întreprinderea comercială), ca şi agent economic, funcţionează în condiţiile concrete pe
care i le oferă mediul său extern. Rezultatele activităţii sale vor depinde, pe de o parte, de
măsura cunoaşterii fizionomiei şi mecanismului de funcţionare a mediului, iar pe de altă parte,
de capacitatea şi priceperea de a fructifica oportunităţile şi de a evita primejdiile pe care acesta
i le furnizează.
3.Elementele care influenţează dinamica pieţei
Sistemele de relatii care dau cadrul pietei, volumul si structura activitatilor sale, precum
si intreaga evolutie a acestora beneficiaza de un ansamblu de conditii specifice, caracterizand
natura pietei, structura si particularitatile sale, nivelul si perspectivele dezvoltarii. Pentru a
putea urmari evolutia in dinamica a pietei respective trebuie sa se aiba in vedere si o serie de
alte fenomene, cum ar fi cele demografice, social-culturale, tehnico-stiintifice, juridice etc,
care asigura baza de desfasurare a activitatii de piata.
Pornind de la asemenea premise, literatura de specialitate, pe baza cercetarii si
generalizarii experientei acumulate in diverse zone ale lumii, evidentiaza faptul ca, in orice
analiza referitoare la evolutia pietei, este necesar a supune discutiei urmatoarele aspecte
principale, ce se pot constitui in veriili factori de influenta ai respectivei evolutii:
- Productia bunurilor industriale si agricole. in ceea ce priveste productia bunurilor
industriale, aceasta, in majoritatea tarilor, reprezinta factorul principal al evolutiei pietei,
determinand volumul ofertei de marfuri, respectiv posibilitatile satisfacerii cererii
consumatorilor si a utilizatorilor finali. Pe aceeasi linie se situeaza si productia agricola, a
carei sporire continua reprezinta o baza importanta pentru largirea pietei. Contributia
agriculturii trebuie analizata insa intr-un context mai larg, care sa aiba in vedere, alaturi de
ritmurile privind dezvoltarea de ansamblu, cresterea ponderii productiei-marfa in cadrul
productiei globale agricole, urmare a faptului ca o parte tot mai mare a produselor agricole
ajunge in consum nu in mod direct, ci prin intermediul pietei, fie in stare naturala, fie dupa ce
au suferit un proces de prelucrare industriala. Prin urmare, in cadrul agriculturii, dinamica
ofertei de marfuri intrece dinamica productiei, dupa cum dinamica cererii populatiei intrece pe
cea a consumului. Fenomenul reprezinta o consecinta a specializarii in productia agricola si a
deplasarii accentului in cadrul marilor unitati agricole, de la plata in natura la cea sub forma
baneasca.
- Importurile de produse, alaturi de productia interna a bunurilor industriale si agricole,
influenteaza, de asemenea, asupra pietei, prin intermediul ofertei de marfuri. in ansamblul
ofertei, marfurile importate, in majoritatea tarilor, detin o pondere relativ mai mica in raport cu
productia indigena, dar, la anumite produse, au o importanta exclusi (de pilda, la fructele
sudice, cafea, condimente in cadrul ofertei de pe pietele tarilor ce nu si-au dezvoltat o
asemenea industrie; la echipamentul pentru dotarea centralelor atomoelectrice in marea
majoritate a tarilor ce au trecut la constructia unor asemenea centrale etc). Desi, in ansamblu,
importurile au un rol secundar pe piata interna, in atie cu productia autohtona, ele se bucura de
o atentie deosebita din partea organelor comerciale din toate tarile, aceste importuri
contribuind, atat la cresterea fondului de marfuri, cat si, in special, la diversificarea si cresterea
nivelului calitativ al ofertei, orice produs procurat prin intermediul importurilor trebuind sa fie
competitiv si sa faca fata unui ridicat nivel de exigente, manifestat cu ocazia perfectarii
tranzactiilor comerciale.
- Veniturile banesti si capacitatea de investitii a populatiei sau a unor
intreprinzatori colectivi. Veniturile banesti ale populatiei actioneaza asupra pietei prin
intermediul cererii de marfuri, determinandu-i nivelul si structura cererii si conditionand, in
ultima analiza, realizarea ofertei de marfuri si a relatiilor de piata. Progresele inregistrate in
procesul cresterii economice de ansamblu a produsului intern brut, a venitului national se
constituie intr-o baza de asigurare si o crestere a veniturilor. Aceasta face ca veniturile banesti
sa reprezinte un factor cu influente constante asupra pietei, actiunea lor complexa exercitandu-
se, atat ca urmare a sporirii salariilor si a altor tipuri de venituri (beneficii, dividende etc), cat
si ca urmare a cresterii numarului salariatilor sau a diferitelor tipuri de intreprinzatori
particulari. in legatura cu veniturile, ca factor de influenta a evolutiei pietei, este necesar sa se
sublinieze cate aspecte care pot deveni elemente de analiza si de interpretare. Astfel, in cadrul
economiei de piata, intr-o societate libera, fiecarui individ ii este permis sa-si organizeze
activitatea in functie de capacitatile sale economice . Este liber sa-si cumpere bunurile pe care
le poate plati sau sa-si materializeze intentiile privind satisfacerea nevoilor sale, dupa prioritati
pe care singur si le sileste, dar, in aceeasi masura, este liber sa organizeze diferite activitati
lucrative.
Totul se bazeaza, intr-o asemenea societate, pe raporturi contractuale negociabile. Date
fiind asemenea coordonate, sub rezer respectarii ordinii publice, activitatea economica si,
respectiv, modalitatea de a cheltui diversele tipuri de venituri sunt plasate sub semnul
libertatii. Acceptiunea respecti are un sens larg, ea privind, deopotri, libertatea de a opta
pentru o slujba salariata sau pentru a crea o intreprindere si a acumula mijloacele de productie,
cat si libertatea oricarui din suma cumparatorilor existenti in cadrul pietei, iar, pe de alta parte,
de marimea si structura ofertei, asigurata de numarul si natura intreprinzatorilor, prezenti.

4.Principalele categorii de parteneri prezenţi în cadrul pieţei

Un alt aspect important, pe care il ridica cunoasterea pietei, se refera la categoriile sau
tipurile de parteneri prezenti in cadrul acesteia. Este vorba de asa-zisul "ansamblu al
publicului", compus din indizi sau organizatii ale caror atitudini si comportamente pot avea
diferite influente asupra evolutiei actitatii ce se desfasoara in cadrul pietei. Acest ansamblu al
publicului, intalnit in literatura de specialitate si sub denumirea, mai simpla, "public", variaza
mult in functie de natura pietei, oferind, totusi, posibilitatea unei anumite structuralizari si
grupari care sa raspunda cerintelor de functionalitate si de integrare informationala in procesul
decizional al firmelor ce actioneaza in domeniul respectiv.
Specialistii apreciaza ca acest public poate fi structurat in sase principale categorii:
consumatorii si utilizatorii finali; cumparatorii; distribuitorii; prescriptorii si consilierii;
diferite tipuri de concurenti; furnizorii .
♦ Consumatorii sau utilizatorii finali reprezinta publicul cel mai important in cadrul
pietei. Acestia pot fi actuali, efecti, sau pot fi potentiali, prezentand o importanta deosebita
pentru orice intreprinzator in orienterea sa viitoare, caci, in cea mai mare parte, de nevoile, de
preferintele, alegerile si in general de comportamentul lor va depinde evolutia vanzarilor
oricarei intreprinderi prezente pe piata. Respectii consumatori sau utilizatori pot fi indizii,
familiile, intreprinderile, unitatile administrative de stat etc.
♦ Cumparatorii apar ca o categorie aparte de parteneri in cadrul pietei, tinand seama
tocmai de cele subliniate anterior in legatura cu ruptura care poate sa apara intre consumatorul
final si actul de achizitionare a produsului necesar in procesul de consum al respectivului
consumator. Drept urmare, cumparatorii reprezinta un public distinct de cel al consumatorilor
sau al utilizatorilor finali si, in masura in care exercita o anumita influenta asupra alegerii
produselor, sunt un segment important, de profil, al publicului.
♦ Distribuitorii se constituie drept o categorie distincta de parteneri prezenti in cadrul
pietei, ca urmare a faptului ca cea mai mare parte a intreprinderilor producatoare nu-si vand
produsele direct consumatorilor si utilizatorilor finali sau reprezentantilor acestora -
cumparatorii - ci apeleaza la o serie de intermediari pentru distributia produselor.
 ♦ Prescriptorii si consilierii, ca parteneri in relatiile de piata, se alatura diferitelor tipuri
de intermediary, dar au un rol mai aparte, sau s-ar putea spune, specializat. Prezenta lor in
cadrul pietei se justifica prin aceea ca intermediarii distribuitori (curtierii, grosistii etc.) ar
trebui sa joace fata de cumparatori si consumatori si un rol de consiliere. Insa acestia, date
fiind multiplele lor preocupari legate de aspectul volumetric, structural si gestionar-financiar
al tranzactiilor comerciale, pot scapa din vedere o serie de alte aspecte pe care le propun
tranzactiile respective. intr-un asemenea context au aparut, in cadrul pietei, firme specializate
pe actiuni de consultanta in domeniul comercial, care acorda asistenta de specialitate
cumparatorilor, in scopul orientarii si fundamentarii deciziei de achizitionare a produselor
necesare.
♦ Concurentii, prin prezenta lor, reprezinta elementul de profil al unei economii de piata.
Dupa cum s-a aratat anterior, economia de piata se caracterizeaza prin existenta unei puternice
concurente intre intreprinzatori, ca ofertanti de bunuri si servicii. Aceasta concurenta
presupune, existenta unui numar mare de ofertanti (producatori, vanzatori etc), astfel incat nici
unul sa nu poata influenta puternic evolutia preturilor. Desigur, sunt si cazuri cand stadiul de
dezvoltare al pietei ofera terenul unei concurente monopoliste, cand vanzatorii ofera produse
eterogene, iar particularitatile acestor produse permit ofertantilor de a exercita un anumit
control asupra nivelului preturilor. Asemenea situatii caracterizeaza, indeosebi, piata bunurilor
de consum individual si, in special, ultima parte a fluxului circulatiei acestora-in vanzarile cu
amanuntul .
♦ Furnizorii sunt parteneri din cadrul pietei care, asa dupa cum le indica si numele,
procura diverse materiale sau servicii ce concura la asigurarea fluxului complex al fiecarui
produs prezent pe piata. Pentru a intelege locul si rolul acestora in cadrul pietei trebuie avute
in vedere o serie de elemente mai de detaliu. Asa, de exemplu, pentru ofertantii de produse
alimentare, capacitatea lor de a face fata cererii manifestate pe piata depinde de relatiile pe
care le au cu producatorii agricoli, ofertantii de confectii fiind legati, prin sistemul lor de
relatii, cu producatorii lor de tesaturi, care, la randul lor, depind de producatorii de fibre etc.