• AUTISM

Motto:
“autismul este prezent in aceasta lume, dar este o exceptie
Am facut un pas spre aceasta lume dar nu am reusit sa ma
schimb
Joc rolul propriilor mele perceptii si cateodata unele imi ies
atat de bine
Dar despre partea pe care o ocup in lume nu pot spune
nimic
Lucrurile pe care le fac nu sunt decat ecoul frustrarilor pe
care le urasc
Oricum, timpul si spatiul nu le-as inlocui
Stiu ca ma aflu intr-un loc special pentru o oarecare cariera
de o zi” Wendy Lawson
Principii si metode in terapia
ABA

-Promtul
-Modelarea
-Inlantuirea
-Generalizarea
 PROMTUL - SUGESTIA

Promtul este ajutorul pe care il

oferim unui copil pentru a-l
invata cum sa realizeze o
sarcina.
 CAND FOLOSIM PROMTURILE?

• Cand o sarcina este complet noua pentru un copil,

raspunsul poate fi promtat de mai multe ori, acest
lucru fiind cunoscut drept INCERCARI DE GRUP

CUM FOLOSIM PROMTURILE?

• In general un promt trebuie sa fie oferit intr-un

interval de timp cat mai apropiat de SD
(instructiunea) sau in acelasi timp cu acesta;
• Clasificare

Promtul fizic
 Demonstratia – modelarea
Intarirea (folosirea intaririi ca promt)
Pozitionarea
Corelarea cu cunostintele anterioare
Pozitionarea
Instructajul verbal
Inflexiunile vocale
Inflexiunile vocale

Promtul fizic

• Reprezinta un ghidaj fizic prin care noi ii

aratam copilului cum se realizeaza o anumita
actiune (lucru);

• Acesta poate fi realizat atunci cand asezam

mana noastra peste mana copilului, ajutandu-l
sa indeplineasca o anumita sarcina, cum ar fi
“batutul intr-o toba”.

Demonstratia – modelarea

• Acest promt implica imitarea – prin urmare,

copilul are nevoie sa cunoasca deja
mecanismele imitarii, pentru ca noi sa putem
folosi acest tip de prompt;

• Demonstratia presupune ca tutorele sa

demonstreze sarcina, modelarea implicand o
alta persoana care sa modeleze sarcina pentru
copil.

Intarirea (folosirea intaririi ca promt)

• Cresterea perioadei cand oferim promtul,

obtinerea unui raspuns corect si oferirea
imediata a unui a alt SD – inseamna ca copilul
a avut o experienta recenta a unui raspuns
corect care a fost intarit, ceea ce il determina
sa ofere din nou un raspuns corect.

• Pozitionarea

• Itemul - tinta este asezat mai aproape de

copil.

Corelarea cu cunostintele anterioare

• Folosirea unor cunostinte pe care copilul deja

le are pentru a-l ajuta sa ofere un raspuns
corect;

• De exemplu: “atinge rosu” – copilul atinge

rosu si este intarit, apoi, imediat dupa
aceasta, este intrebat: “ce este aceasta?”
(tinta) – “rosu” (intarire).

• Instructajul verbal:

• Presupune oferirea unor instructiuni

verbale – de ex. : “
aseaza-l pe cel verde pe raft!”

Inflexiunile vocale

• Sublinierea celui mai important cuvant

din cadrul unui SD poate indica copilului
care parte este necesar sa o asculte;

• De ex. – “indica ceasca MARE!”

Alte tipuri de promturi

• Exista alte tipuri de promturi cum ar

fi: “indicarea cu degetul”,
“gesticularea”, “indicarea cu privirea”.
 REGULI PENTRU PROMTARE

• Folositi cel mai adecvat promt pentru copil

si strategiei de predare

Exemplu: daca un copil poate sa imite, atunci

este mai bine sa folositi un promt de imitatie
decat un promt fizic, deoarece copilul va
realiza sarcina mai mult singur.

• Realizati o ierarhie a promturilor

Aceasta inseamna ca trebuie sa decideti ce
promt sa folositi la inceput, cand copilul nu
stie sa realizeze sarcina de loc, apoi promtul va
fi sters gradual.
 Exemplu:
Exemplu cand invatati un copil “batutul din
palme”:
• la inceput promtul poate fi in intregime fizic;

• Apoi pe masura ce copilul capata autonomie,

promtarea se va realiza pentru o singura
mana;

• Mai tarziu promtul va consta doar in atingerea

mainilor copilului, inainte ca el sa fie sters in
totalitate.
• Stergeti promt-urile cat de repede posibil
Acest lucru va evita dependenta copilului de
promturi si ii va da posibilitatea acestuia sa
indeplineasca sarcina independent;

Exemplul de mai sus despre ierarhizarea

promtului demonstreaza cum un promt
poate fi sters (batutul din palme).
• STRATEGII DE ELIMINARE A PROMTURILOR

Strategiile de eliminare treptata a promt-urilor

includ modificarea stimulilor de-a lungul mai
multor dimensiuni

Spatiale - cand pozitionarea stimulilor-

ajutatori se deplaseaza pana cand ies in afara
ariei de lucru

Temporale - cand stimulul-ajutator este

intarziat din ce in ce mai mult, pana cand
elevul poate anticipa singur raspunsul corect

Morfologice - cand forma stimulilor este
modificata, micsorata sau devine abea
vizibila;

Topografice - cand miscarile sau gesturile

profesorului se diminueaza intr-atat pana
cand dispar definitiv

Auditive- atunci cand un stimul verbal,

vocal sau auditiv-nonverbal este
modificat sub raportul intensitatii,
volumului, etc
• Totdeauna promtati dupa doua raspunsuri
incorecte

Daca sarcina este asimilata, copilul ar trebui

sa primeasca un “NU” dupa un raspuns
incorect, iar dupa doi “NU” consecutivi
copilul este promtat cu un raspuns corect;

Exemplu: un copil cunoaste instructiunea

“RIDICA-TE IN PICIOARE”. SD este dat iar
copilul face cu mana - “NU” , SD se repeta,
copilul isi atinge nasul - “NU” , SD se
repeta si promtam in acelasi timp -
“BINE”;
Vezi tabelul - exemple de sesiuni de eliminare
treptata a promturilor

Vezi tabelul – exemplu de strategii de slabire a

promturilor
 SHAPING (MODELAREA)

Modelarea este o metoda folosita pentru a preda

noi comportamente pe care copilul nu poate sa le
invete dacat daca ii sunt aratate.

“In modelare comportamentul tinta se se invata

prin intarirea pasilor mici, mai mult decat
intarirea raspunsului final” (Kazdin, 1994)
Exemplu: program de imitatie verbala

Tinta: Ahhhhh

SD: Spune Ahhhh

Modelarea:

SD: Spune Ahhhh

R: Uh (intarire puternica deoarece a raspuns

verbal)

R: Uhahhhuhh (iar intarire puternica – R

mai aproape de raspunsul tinta – ahh in
mijloc)
SD: spune Ahhhhh

R: Uh (Intarire slaba – terapeutul stie ca copilul

poate sa dea un raspuns aproape de cel tinta)

SD: spune Ahhhhh

R: Uhahhuh (intarire puternica – raspunsul este

cel mai apropiat de cel tinta)

Se continua intarirea pana cand copilul ajunge

sa raspunda corect.
 Strategia modelarii :

Raspunsurile care sunt similare cu scopul final

sunt intarite si prin urmare vor creste;

Aproximarile succesive ale raspunsului final

fiind intarite aceasta presupune ca raspunsul
final poate fi eventual atins;

Acele raspunsuri care nu sunt similare cu

raspunsul final nu sunt intarite si prin urmare
sunt indepartate.
 INLANTUIREA
Inlantuirea este deasemenea o metoda
folosita pentru a preda noi comportamente
care nu apar niciodata si prin urmare nu pot fi
intarite.

Comportamentele care sunt predate intr-un

lant nu pot fi promtate ca intreg deoarece
raspunsul cerut este foarte lung si complex .

Inlantuirea inseamna ca sarcina este

divizata in parti individuale care pot fi
predate copilului prin promptare, cate
una deoadata.
 Procedura identificarii pasilor intr-un
lant poarta numele de analiza sarcinii:

Exemplu de analiza a sarcinii:

Comportamentul: Spalarea mainilor

1. Ridicarea manecilor
2. Deschiderea robinetului
3. Asezarea mainilor sub apa
4. Luarea sapunului in maini
5. Frecatul mainilor impreuna
6. Limpezitul mainilor
7. Inchiderea robinetului
8. Uscatul mainilor
 PROCEDURA:

1. Initial o parte a sarcinii analizate va fi tinta si

prin urmare aceasta va fi promtata si
ulterior acest promt se va sterge.

De exemplu tutorele poate sa faca promt

pentru copil in ridicatul manecilor prin
folosirea unui promt fizic complet la inceput.
Apoi acesta este sters si cand copilul
achizitioneaza aceasta sarcina tutorele va
incepe stergerea promtului pentru
deschiderea robinetului.
2. Fiecare parte a lantului este intarita initial apoi
intarirea va fi oferita la sfarsitul intregului lant.
lant

Acesta se realizeaza deoarece fiecare parte a

lantului are nevoie sa fie predata si prin urmare
sa fie intarita
3. De obicei cand predam un comportament ca un
lant o parte a acelui lant va fi tinta;

4. Restul lantului va fi promtat si reintarit dar doar

o parte a lantului va beneficia de stergerea
promtului;

5. Eventual cand copilul este capabil sa realizeze

toate partile lantului independent intarirea este
gradual stearsa pana cand este oferita doar la
sfarsitul lantului.
 Tipuri de lanturi

Inlantuirea inainte:

• Predarea incepe prin lucrul asupra primului

pas al lantului initial, apoi asupra celui de al
doilea si asa mai departe.

Exemplu:
• in analiza sarcinii de spalare a mainilor
prezentata mai sus, ridicarea
manecilor ar trebui sa fie lucrata prima
data, in timp ce restul pasilor vor fi
promtati in intregime; cand ridicarea
manecilor este invatata, nu mai
necesita promt, iar tinta sa fie
deschiderea robinetului (urmatorul
comportament care trebuie invatat).
Inalntuirea inapoi:

• Predarea incepe prin lucrul asupra pasului final a

lantului initial si apoi asupra penultimului pas si
asa mai departe.

• Exemplu : construirea unor linii de cale ferata si

impingerea unui tren pe ele.

• Analiza sarcinii:
1. Asezati prima si a doua piesa a caii ferate impreuna
2. Asezati a treia piesa in continuarea lor
3. Asezati a patra piesa langa celelalte;
4. Asezati trenul pe calea ferata
5. Impingeti trenul pe ea
Pentru a realiza lantul inapoi, calea ferata va fi realizata
in intregime la inceput si copilul va lucra doar asupra
impingerii trenului pe ea. Cand acest lucru a fost invatat
copilul va lucra asupra asezarii trenului pe calea ferata
si apoi impingerea lui.

Lantul inapoi este cea mai comuna forma de lant

utilizata deoarece permite ca sarcina sa fie completata
de copil independent de fiecare data cand este realizata
si prin urmare nu este necesar ca copilul sa fie promptat
pentru intregul proces de fiecare data.

Unele sarcini nu sunt potrivite pentru a fi predate

utilizand lantul inapoi, o astfel de sarcina fiind spalarea
mainilor.
 •Avantajele lantului:
Predarea este consecventa pentru toti terapeutii;

Copilul are succes in realizarea sarcinii deoarece

aceasta este predata in pasi mici;

Comportamentele complexe pot fi predate sistematic.

 •Dezavantajele lantului:
Poate dura o lunga perioada de timp sa predai
un comportament folosind lantul, totusi partile
individuale pot fi masterate repede.

N.B.: diferenta dintre conturarea si

inlantuire este ca in conturare raspunsurile
care au fost anterior intarite nu mai sunt
cerute mai tarziu, in timp ce in inlantuire,
toate raspunsurile intarite sunt mentinute ca
parte a comportamentului final.
 GENERALIZAREA

Odata ce abilitatile au fost predate copilului intr-o

situatie structurata de terapie, urmand unui Sd
specific, este necesar ca aceste abilitati sa fie
generalizate.

Acesata inseamna ca copilul ar trebui sa fie capabil

sa demonstreze un comportamnet invatat in alte
conditii decat acelea in care acest comportamnet i-
a fost predat.

Aceste conditii pot fi acelea in care limbajul ( SD-

ul) este diferit, mediul schimbat, materialele
utilizate diferite.
 Aceasta este o parte esentiala a ivatarii deoarece
copilul trebuie sa fie capabil sa folosesca intr-un
mod functional abilitatile pe care le-a invatat.

Cateva din domeniile in care copiii au nevoie sa

generalizeze abilitatile invatate sunt:

1. Stimulii: Copilul ar trebui sa fie capabil sa

demonsterze intelegerea unui concept in
prezenta oricarui stimul relevant care ii este
prezentat .

2. Mediul: La inceput acest lucru poate insemna

faptul ca trebuie sa demonstreze abilitatea in
locuri diferite din aceeasi incapere in care a
fost predata abilitatea, apoi treptat abilitatea
este transferata in inacaperi diferite din
aceeasi casa si in final intr-un alt mediu cum
ar fi scoala.
3. Oamenii: abilitatile ar trebui sa fie
generalizate astfel incat copilul sa-si
demonstreze abilitatile cu orice persoana care
interactioneaza cu el.

4. SD-ul: Copilul trebuie sa fie invatat sa

inteleaga diferitele moduri in care poate fi
oferita o anumita instructiune.

5. Distanta: copilul trebuie sa devina capabil de

a recepta informatia primita de la celelalte
persoane, indiferent de pozitia acestora si de
locul in care se situeaza ei in incapere.

6. Intarirea: copilul trebuie sa devina apt de a

demonstra abilitatile insusite fara a mai avea
nevoie ca aceste comportamente sa fie
intarite la un nivel inalt.
Fiecare arie de generalizare trebuie sa fie
combinata pentru a ne asigura ca copilul a
invatat sa realizeze abilitatea in diferite medii cu
diferite SD-uri si stimuli, toate in acelasi timp.

Generalizarea este o parte esentiala a sesiunilor

cand predam copiilor. Un program de
generalizare trebuie sa se realizeze la fiecare 6
incercari, astfel incat aproximativ 6 programe de
generalizare se realizeaza la fiecare 3 – 4 ore de
sesiune.
• PREDAREA INCIDENTALA
OBIECTIVE
• Ce inseamna predarea incidentala?

Natura si tehnicile predarii incidentale

Formele de invatare ale predarii
incidentale
Organizarea predarii incidentale
CE INSEAMNA PREDAREA INCIDENTALA?

• Determinarea elevului sa exerseze in mod accidental o noua

abilitate;
• Sa creeze un context in care reluarea activitatii intrerupte
sa devina un intaritor pentru manifestarea noii abilitati

Exemplu: daca copilul vrea sa primeasca din nou

jucaria (stimul intaritor) sau sa se uite incontinuare
televizor(eveniment intaritor), atunci el trebuie
indeplineasca sarcina ceruta de profesor: exersarea
abilitatii: sa spuna numele jucariei, etc.
• STRUCTURA PREDARII INCIDENTALE

• Activitate primara – reprezinta intaritor si trebuie aleasa

cu un inalt grad de motivare

• Activitatea incidentala(secundara) – rezultatul obtinut

din activitatea primara prin intarirea comportamentului
cerut.
• NATURA SI TEHNICILE PREDARII
INCIDENTALE

• De ce folosim tehnica predarii

incidentale?
Scop:
- de a face pentru elev ca fiecare
moment din zi sa fie unul educativ
Cum se realizeaza?
- administrarea sedintelor disincte
sa interfereze cu scurte pauze
destinate jocului(jocul sa fie cat
mai educativ)
- predarea intr-un mediu cat mai
natural(faciliteaza generalizarea si
caracterul spontan al abilitatilor
invatate)
• NATURA SI TEHNICILE PREDARII
INCIDENTALE
• Cum se realizeaza?
- Identificarea intaritorilor
Strategia:
- prin observarea actiunilor initiate de
copil (transformarea lor in
prompturi)
- Exemplu:daca copilul se uita la televizor,
profesorul se aseaza in fata lui pana cand
elevul spune “da-te te rog”
• NATURA SI TEHNICILE PREDARII INCIDENTALE
- Alegerea tipului de predare adecvata
fiecarui copil ;
- -Predarea non- directiva
Exemplu: un elev care este slab motivat si neatent
poate in cadrul aplicatiilor foarte structurate sa I
se potriveasca mai bine un program non-
directiv, desfasurat intr-un mediu unde el poate
alege majoritatea activitatilor in care se implica
- Predarea directiva
Exemplu: un copil care participa la sedintele
distincte poate sa faca alegerile spontane si sa
raspunda instructajului oferit de profesor.
• FORMELE DE INVATARE ALE PREDARII INCIDENTALE
• Invatarea in mediul natural
• Mediul natural : locul unde poate avea
loc aplicatia in concordanta cu scopul
predarii
• Exemplu: daca elevului inainte de a se spala pe
dinti I se pune intrebare”ce este
aceasta?”aratand spre periuta de dinti si
observam ca acesta se opreste si incearca sa
raspunda corect inseamna ca “spalatul pe dinti”
este o activitate care-I face placere.
• Concluzie: faptul ca se poate angaja intr-o
sarcina sa raspunda la intrebare inseamna ca
“spalatul pe dinti”poate fi un intaritor in predare.
• Exemple
• Exemple

Comentarea exemplelor
• Elevii au fost implicati in sarcini initiale –
una motivanta pentru , dar care putea fi
manipulata astfel incat sa ofere intarire
pentru a doua sarcina cea secundara –
incidentala

• Unele din activitati intervin in mod absolut

natural altele erau ocazionate de terapeut
•
• Continuarea primei activitati
reprezinta interesul elevului
motiv pentru care se implica in
activitatea incidentala
• Concluzie: o sarcina simpla poate
fi manevrata incat sa conduca la
performante din ce in ce mai
complexe fara a perturba
activitatea primara
• Daca activitatea primara este
intrerupta pentru o perioada
indelungata de timp, distanta dintre
activitatea incidentala(secundara) si
intaritor(primara) creste
probabilitatea ca performanta
urmarita in cadrul activitatii
secundare scade.
• Daca sarcinile incidentale si noile
comportamente sunt adaugate intr-o
maniera lejera, atunci ele sunt usor
de manipulat.
• ORGANIZAREA PREDARII INCIDENTALE
Predarea incidentala este tehnica care nu se
aplica de la inceputul trainingului de predare
• Se organizeaza in paralel cu alte activitati foarte
bine structurate si organizate
• Conditiile de administrare sunt variabile
• Se analizeaza: - abilitatile – tinta, abilitatile
elevului si obiectivele finale
• - comportamente primare si
comportamente incidentale pentru fiecare
activitate sau aplicatie
• Organizarea predarii incidentale si a sarcinilor
incdentale il ajuta pe profesor sa-si concentreze
atentia asupra obiectivelor.
• ORGANIZAREA PREDARII INCIDENTALE
RETINETI:- intervine la un anumit moment si
constituie o intrerupere a unei activitati(joc,
plimbare, luarea mesei);
- in fiecare aplicatie se urmareste
un set de abilitati care il ajuta atat pe copil cat
si pe profesor sa atinga obiectivele curriculei.
• Principiul Premack
• Asocierea unui comportament cu o probabilitate
mare cu un comportament cu o probabilitate mai
mica
• “” iti faci exercitiile la mate ca apoi sa mergi
afara….”
• Disciplinarea pozitiva
• STRATEGII DE CORECTARE A ERORILOR
• 1. Actiunea incorecta este intrerupta cu calm dar
cat mai rapid posibil
• 2. Elevul trebuie sa reia “pozitia de inceput” iar
materialele trebuie indepartate
• 3. Nu oferiti intaritori si asteptati 3 secunde fara
contact vizual.
• 4. Reasezati stimulii in pozitia initiala
• 5. Repetati sesiunea. Repetati instructajul si
oferiti ajutor complet(prompt-urile) pentru a
obtine performanta din prima sesiune.
• 6. Repetati sesiunea permitand sa faca o alegere
fara a oferi prompt-ul.
• 7. corectati din nou, daca este necesat. Daca a
treia sesiune la rand tot mai contine erori,
reorientati-va atentia la conditiile de aplicare a
prompt-urilor.
• PREGATIREA DE GRUP SI INCLUZIUNEA
• Pregatirea de grup incepe in perioada
prescolara continua in perioada
invatamantului primar
• Se desfasoara in mai multe:
 activitati ciclice
Arta si meser
Povesti
Intalniri de dimineata
Demonstratii stiintifice
Jocuri
Lectii de educatie fizica
• CUM REALIZAM?
• Prin exersarea atentiei si
centrarea ei
• Prin insusirea unui numar de abilitati
de baza intr-un mediu individualizat
si structurat
• Prin participarea elevilor in grupuri
mici de 1-3 la activitati de grup
practicand interactiunea cu ceilalti
• Prin dobandirea abilitatilor de
ascultare la profesor
• Obiective generale pentru participarea la pregatirea de grup
Cresterea intelegerii elevului in limbajul complex
natural implicat in realizarea frazelor si a
secventei de preagatire.
– Cresterea abilitatilor elevului de a urma pregatirea
directa in grup.
– Cresterea abilitatilor elevului dea raspunde la intrebari
directe in grup.
– Cresterea abilitatilor elevului de a urma reguli de baza in
grup(ridicarea mainii,nu intrerupem,privesti la vorbitor).
– Cresterea abilitatilor elevului de a urma instructiuni in
pregatirea la distanta.
– Cresterea abilitatilor elevului de a interactiona cu
membrii grupului in legatura cu anumite
subiecte(cererea si oferirea de informatii,adresarea
studentilor pe nume).
– Achizitionarea de informatii in legatura cu subiectul
pregatirii in grup
• INTEGRAREA IN GRADINITA

• Abilitatile cerute in predarea programelor

in gradinita trebuiesc insusite de copil
separat

Ritmul

Miscarea dupa cantec

Modelarea

Desenatul si folosirea instrumentelor
pentru pictura

Intarirea altor abilitati daca este nevoie la
inceput cu ajutor
• MISCAREA DE LA O SESIUNE
DISCRETA LA UNA DE GRUP

• SESIUNEA DISCRETA
In sesiunea discreta elevul este obisnuit sa
raspunda frecvent la materialele prezentate.
Sugestiile sunt permanent adaptate nevoilor
elevului iar intaritorii sunt pe gustul lui.
• GRUPUL
Elevii trebuie sa observe profesorul sau vorbitorul la
o distanta de 3 m si sa foloseasca materiale care
se gasesc la distanta egala.
Sa raspunda limbajului complex
Sa fie motivati prin premiere intermitenta sau alte
surse secundare de intarire.
• FORMATE DE PREDARE IN
GRUPURI AVANSATE

• DEMONSTRATII/EXPLORARI

Cand elevii observa intai actiunile
profesorului(de obicei acompaniate de
materiale).

Asculta informatiile prezentate despre
materiale sau activitate.

Se angajeaza in activitati tinta bayate pe
aceasta prezentare

Exemple: arte si meserii
ACTIVITATI MIXTE

Activitatile contin formate din toate tipurile
de activitati centrate pe o tema

la nivel de radinita activitatile pot 15
minute: sa incerce sa asculte, sa
urmareasca instructiunile de grup, sa
raspunda la intrebarile cine, cand, cum,
unde, cand.

Sa asculte la alti membrii ai grupului si sa
obtina informatii

Sa imite profesarul si colegii

Sa participe la raspunsuri in cor

Sa ridice mana

Sa-si astepte randul
• FORMATE DE PREDARE IN
GRUPURI AVANSATE

• DEMONSTRATII/EXPLORARI

Cand elevii observa intai actiunile
profesorului(de obicei acompaniate de
materiale).

Asculta informatiile prezentate despre
materiale sau activitate.

Se angajeaza in activitati tinta bayate pe
aceasta prezentare

Exemple: arte si meserii