SCDCOC SECUIENI-BACĂU

TITLUL PROIECTULUI:
CERCETARI PRIVIND EFECTUL HETEROZISULUI ASUPRA
PERFORMANŢELOR PRODUCTIVE SPECIFICE CAPRINELOR AUTOHTONE
CRESCUTE ÎN PODIȘUL CENTREAL AL MOLDOVEI

An 2017

Etapa IV

Obiectivul fazei

- FAZA IV.

EVALUAREA POTENŢIALULUI LACTOGEN

CARACTERISTIC POPULAŢIILOR LOCALE ÎNTREŢINUTE
ALTERNAT VARA PE PĂŞUNE ŞI IARNA ÎN STABULAŢIE

Activităţi asociate obiectivului fazei

Activitatea 4.1. Efectuarea controlului productiv pentru lapte la caprele aflate în

lactaţie
Activitatea 4.2. Evaluarea calităţii laptelui
Activitatea 4.3. Evaluarea eficienţei economice pe unitatea de produs
Activitatea 4.3. Analiza efectivelor controlate din prisma valorii productive şi a
definirii cerinţelor pentru creşterea performanţelor

1
 CUPRINS

1. SCOPUL CERCETĂRILOR
2. METERIAL ŞI METODE DE LUCRU
3. REZULTATE OBŢINUTE

3.1. Evaluarea datelor obținute la controlului productiv

3.2. Evaluarea calităţii laptelui

3.3. Evaluarea eficienţei economice pe unitatea de produs

3.4. Analiza efectivelor controlate din prisma valorii productive şi a definirii

cerinţelor pentru creşterea performanţelor

4. CONCLUZII

5. BIBLIOGRAFIE

2
 1. SCOPUL CERCETĂRILOR

Caprinele reprezintă în acest moment specia care s-a dezvoltat cel mai mult în
România. După efectivul total de caprine România se situa, la sfârşitul anului 2014, pe locul
patru în rândul statelor europene, după Grecia, Spania și Federația Rusă. Privitor la evoluția
efectivului total de caprine, acesta a avut o evoluție sinuoasă de la 460 mii în 2003 (Debuf et
all. 2003) la 1313 mii la sfârșitul anului 2014 (FAOSTAT, 2016). Conform aceleiaşi
surse, în topul ţărilor europene producătoare de lapte de capră se afla, la nivelul anului
2013, Franţa cu peste 581 mii tone, urmată de Spania cu 472 mii tone şi de Grecia cu
peste 340 mii tone.
În acest context, deși se plasa pe locul patru după efectivul total, România nu se
mai regăsește pe locuri aflate în vârful clasamentului atunci când analizăm cantitatea
totală de lapte obținută. Această situație se datorează faptului că în mare parte efectivele
de caprine aparțin, în proporție de peste 74%, unei populații cu accente preponderent
semitardive, respectiv rasei Carpatine (Pascal, 2015). Având la bază această situație, dar
și tendințele care indică o dezvoltare continuă a sectorului caprin în perioada următoare,
se impune ca în România se fie inițiate, finanțate și susținute material și financiar unele
activități care să aibă ca principal obiectiv identificarea unor căi de ameliorare a
producțiilor specifice caprinelor.
Pentru a putea răspunde acestui deziderat scopul activităților de cercetare
planificate în această etapă a fost reprezentat de aplicarea unei analize complexe din care
să se poată identifica mai ușor potenţialul lactogen caracteristic populaţiilor locale
întreţinute alternat vara pe păşune şi iarna în stabulaţie.
Rezultatele obținute ar putea constitui și o alternativă viabilă pentru definirea unor
tehnologii noi de creștere și de exploatare a caprinelor pentru producția de lapte
întreținute preponderent sau exclusiv în stabulație permanentă, oferind astfel fermierului
mijloacele tehnice de intervenție în fluxul tehnologic, astfel, încât, performanțele de
producție și de reproducție să înregistreze valori superioare iar procesul de lactogeneză să
se deruleze pe întreaga perioadă a anului.

3
 2. MATERIAL BIOLOGIC

Materialul biologic a aparținut rasei locale Carpatină aflată în creștere și

exploatare la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltarea în Creșterea Ovinelor și Caprinelor
Secuieni-Bacău.
Pentru a evalua modul de exprimare a potențialului lactogen și a identifica unele
particularități ale curbei lactației datorate unor factori tehnologici caprinele, care au fost
incluse în protocolul experimental, au fost împărțite în două loturi.
Deosebirea dintre tratamentele experimentale aplicate loturilor cercetate a fost
reprezentată doar de particularitățile tehnologice aplicate pe durata aceleași lactații.
Astfel, un lot a fost întreținut pe întreaga lactație în stabulație iar cele de-al doilea lot a
fost întreținut pe pășune pe întreg intervalul respectiv. Fiecare dintre cele două loturi a
fost constituit din 25 de femele adulte aflate în lactație.
Evaluarea performanțelor pentru producția de lapte s-a bazat pe aplicarea unor
controale productive succesive, plasate la 50, 100, 150, 200 și respectiv 225 zile de la
debutul lactației. La fiecare interval de control a fost utilizată metoda AT4 respectând
specificațiile tehnice recomandate de International Committee for Animal Recording și
descrisă de Tangorra et al.2008.
Pentru primul control, deoarece caprele se aflau în alăptare, acestea au fost
separate de iezii lor în seara zilei precedente. Apoi, la fiecare control aplicat, laptele muls a
fost determinat prin cântărire utilizând un instrumentar cu o precizie de ±5 g, iar estimarea
producției medii totale de lapte a fost realizată folosind metoda descrisă de Fleischmann.

în care:
L1 = cantitatea de lapte la primul control;
Li = cantitatea de lapte de la alte teste lunare (i = 1,..., n);
Ln = cantitatea de lapte obținută la ultimul control;
int1 = numărul de zile de la înțărcare la primul test;
inti= numărul de zile dintre testele lunare (i-1) șii (i = 1,...,n);
n = numărul total de teste lunare pentru un anumit animal.

4
 Determinarea proprietăţilor fizice şi a compoziţiei chimice brute a laptelui de
capră s-a făcut în maxim 24 de ore de la colectare, cu ajutorul aparatelor „Milko-Skan” şi
„Ecomilk”, ambele având la bază spectrofotometria.
Pentru determinarea calităţii laptelui s-au folosit atât probe de lapte recoltate de pe
tot parcursul lactaţiei, odată cu efectuarea controlului oficial al producţiei de lapte, cât şi
probe de colostru prelevat la diferite intervale de timp după fătare (0, 6, 12, 24, 48 şi 72
de ore), probe care au fost conservate prin congelare la -18°C.
Datele obținute au fost evaluate și prelucrate statistic utilizând algoritmul REML
(REstricted Maximum Likelihood), care permite analiza parametrilor statistici în limitele
normale.

3. REZULTATE ȘI DISCUȚII

3.1. Evaluarea datelor obținute în urma aplicării controlului productiv

Cercetările efectuate au avut ca principale obiective analiza influenței factorilor
tehnologici în exprimarea potențialului lactogen la caprinele locale aflate în creștere și
exploatare în condițiile specifice bazinului central aflat în partea de Nord-est a României.
Necesitatea derulării unor astfel de activități de cercetare au ca suport tehnic
dezvoltarea continuă a sectorului reprezentat de creșterea caprinelor și interesul
crescătorilor față de rasa Carpatină care, comparativ cu alte rase de import, suportă foarte
bine condițiile pedoclimatice locale.
De asemenea, cercetările sunt necesare și datorită creșterii cerințelor și a
interesului consumatorilor față de producțiile specifice caprinelor, îndeosebi față de cea
de laptele.
Condițiile în baza cărora au fost selectate caprele incluse în cele două loturi
experimentale s-au referit la:
- apartenența la rasa Carpatină;
- să fie la minim a doua lactație și la maxim a patra lactație;
- între momentul fătării din sezonul respectiv diferențele să fie sub cinci zile;
- cerințele nutriționale au fost asigurate la același nivel.

5
 Opțiunea pentru includerea în cele două loturi doar a caprelor care se aflau la a
doua, a treia și respectiv la a patra lactație a fost de a elimina influența vârstei ca factor de
influenţă asupra producţiei de lapte la capre. Rolul acestui factor a fost analizat și
prezentat în foarte multe publicații de specialitate (Alderson et all. 1980). Vârsta
influențează aptitudinea productivă în sensul reducerii producţiei de lapte pe măsură ce
caprele depăşesc vârsta de 4 – 5 ani. De asemenea, laptele provenit de la caprele mai
tinere are și o calitate mai bună deoarece dispune de un conţinut mai ridicat de grăsime în
comparaţie cu cel recoltat de la alte capre cu vârsta mai înaintată (Pearl et al. 1973; Gall,
1981; Pascal, 2006, Taftă et al., 2006).
După îndeplinirea acestor cerințe caprele au fost întreținute, împreună cu iezii lor,
în spații adecvate până la debutul perioadei de pășunat. Pe intervalul dintre fătare și
momentul scoaterii la pășune ambele loturi au beneficiat de aceleași tratament și de
aceleași condiții de întreținere și hrănire.
Ulterior, lotul întreținut în stabulație a fost furajat cu un amestec unic format din
masă verde, furaje fibroase și concentrate. Lotul 2 a fost cel scos la pășune și a primit
suplimentar o cantitate de 300 g concentrate cultivate/cap/zi pentru a avea asigurat aceleași
nivel nutrițional al rației.
Evaluarea producției de lapte s-a făcut la momentele stabilite prin protocolul
experimental. Primul control a fost în plasat la împlinirea a 50 zile de la fătare. Pentru a
evita influența iezilor asupra secreției lactogene din seara premergătoare celei de control
aceștia au fost separați, iar mulsul de control a fost planificat dimineața. Pentru celelalte
controale planificate, deoarece iezii erau înțărcați, acest tratament nu a mai fost necesar.
În tabelul 1 este reprezentată o centralizare a datelor obținute în urma controalelor
efectuate. Din analiză datelor, se constată diferențe între loturi în ceea ce privește
momentul în care se înregistrează cel mai ridicat nivel a secreției laptelui.
Astfel, la lotul L1 care a fost întreținut în stabulație permanentă se observă că pentru
primele două intervale de control producția medie de lapte a fost relativ egală,
înregistrându-se doar un plus de 1,12 kg pentru al treilea interval de control. Această
diferență a fost nesemnificativă pentru pragurile statistice luate în considerare.
Între cele două loturi se constată diferențe semnificative pentru pragul statistic de
5%, excepție făcând diferența înregistrată între producția medie determinată la al doilea

6
interval de control pentru L1 și cea din primul interval pentru L2 care nu a fost
semnificativă.

Tabel 1. Dinamica producției de lapte pe intervale de control

Lot 1 (stabulație) Lot 2 (pășune) diferența ±

Interval control % din % din L1 față de
X  s X  s
x x L2
total total
Control la 50 zile de lactație 40.12 ± 1,47 21.13 43.16 ± 1.74 25.93 - 3,04
Control la 100 zile de lactație 46.01 ± 1.24 24.23 42.08 ± 0.87 25.30 + 3,93
Control la 150 zile de lactație 47.13 ± 1.05 24.82 30.15 ± 1.38 18.12 + 16,98
Control la 200 zile de lactație 30.08 ± 0.98 15.85 28.16 ± 1.05 16.92 + 1,92
Control la 225 zile de lactație 26.55 ± 0.77 13.97 22.85 ± 1.21 13.73 + 3,70
Total 189.89 100.0 166.40 100.0 + 23,59
Diferența și semnificația diferenței dintre loturi
L2
Tukey Test
C5 C4 C3 C2 C1
C1 17.27* 11.96* 9.97* 1.96 n.s
C2 23.16* 17.85* 15.86* -
L1 C3 24.28* 18.97* - -
C4 7.23* - - -
C5 - - - -
*Significant at the 0.05 level (w = 3.574);
**Significant at the 0.01 level (w = 2.740); -
n.s
: not significant

Interesantă este și analiza producției totale de lapte obținută pe întreaga lactație

controlată. Astfel, deși, prin criteriile impuse la alegerea femelelor s-a avut în vedere
limitarea influenței unor factori ca vârsta, sezonul lactației, numărul lactației, momentul
fătării și cerințele nutriționale asigurate zi/cap, prelucrarea datelor obținute în urma
controalelor productive aplicate indică faptul că lotul întreținut în stabulație a avut o
producție medie totală mai mare cu 23,49 kg lapte, respectiv 12,37% față de nivelul
performanței înregistrat la lotul care a fost întreținut pe pășune.
Datele obținute pentru intervalele supuse controlului converg ca sens și semnificație
a diferențelor cu alte valori citate de literatura de specialitate din țara noastră (Taftă, 1975).
De asemenea în cadrul studierii producției de lapte la efectivele de capre aparținând
rasei Carpatină, în anul 2011 Zaharia determină o producţie totală de lapte care a avut
valori asemănătoare cu cele obținute de la lotul întreținut în stabulație, în acel studiu
valorile se încadrau între 160,8 kg la o populaţie aflată în judeţul Iaşi şi respectiv 172,75
kg înregistrat la populaţie de caprine din judeţul Bacău.

7
 În baza prelucrării datelor obținute la cele cinci controale productive s-a realizat
curba lactației pentru cele două loturi de caprine (fig. 1). Analiza figurii scoate în evidență
unele diferențe între cele două loturi. Diferențele constatate se referă la momentul în care
se atinge amplitudinea maximă și durata de menținere la același nivel a producției maxime
de lapte.

Fig. 1. Curba lactației la cele două loturi

În cazul evaluărilor făcute pentru lotul întreținut în stabulație (L1) se observă că

vârful maxim este atins la al treilea interval de control și reprezintă o continuare a expresiei
curbei descrise și la controalele anterioare. Practic, pe baza estimărilor făcute, se poate
spune că pe intervalul primelor 150 zile de la debutul lactației se obține cca 70% din
cantitatea totală de lapte realizată în lactația respectivă.
La lotul întreținut pe pășune se constată faptul că amplitudinea maximă a curbei
lactației este atinsă după un interval de doar 50 zile de la fătare, după care rămâne în fază
de platou pe durata următoarelor 50 zile, apoi descreșterea devine evidentă și mai
accentuată în ultima parte. Comparativ cu L1, la L2 pe faza ascendentă și pe cea de platou
a curbei se obține aproximativ 69% din producția medie totală.
Pornind de la această constatare se poate preciza că la caprine în primele 150 zile de
lactație se obține aproximativ 70% din cantitatea totală specifică unei lactații. De
asemenea, un alt aspect important se referă la faptul că deși în literatura de specialitate din
țara noastră majoritatea autorilor (Calin, 2015; Pascal 2015, Pascal et all. 2015, Taftă, et al.
2006) indică pentru rasa Carpatină producții medii de lapte mai mici de 150 kg, datele

8
obținute în cercetarea aplicată indică valori apropiate de 200 kg lapte în varianta întreținerii
în stabulație.
De asemenea, prin rezultatele obținute se confirmă și faptul că prin optimizarea unor
factori de influență se exercită o acțiune pozitivă asupra nivelul producției medii totale de
lapte la caprine, aspect evidențiat și de alte date aflate în literatura de specialitate (Pascal,
2012, Pascal, 2014).

3.2. Evaluarea calităţii laptelui

Evaluarea calităţii laptelui de capră s-a realizat pe probe recoltate din cantitatea
totală obținută la fiecare dintre controalele productive aplicate în lactația supusă
controlului. După prelevare s-au constituit probe care au fost analizate în vederea
determinării conținutului de grăsime și de proteine.
În tabelul 2 și fig. 1 sunt redate datele referitoare la evoluția conținutului de grăsime
din laptele recoltat de la caprele care au fost supuse unor tehnologii diferite de întreținere
pe durata aceleiași lactații.
Analiza valorilor medii indică diferențe ale conținutului de grăsime între loturi dar și
în funcție de intervalul lactației din care s-au recoltat probe. Astfel, în cazul caprelor care
au fost întreținute în stabulație evoluția proporției de grăsime din substanța uscată are o
dinamică crescătoare de la 3,53 % la controlul efectuat în primele 60 zile ale lactației la
5,22% la probele recoltate la ultimul control efectuat la începutul toamnei. Practic, pe
intervalul dintre primul și ultimul control, cantitatea totală de grăsime din substanța
uscată a crescut cu mai mult de 30%.

Tabel 2. Evoluția conținutului de grăsime în raport cu intervalul de control (% din SU)

Lot 1 (stabulație) Lot 2 (pășune)

Compoziția chimică
X  sx V% X  sx V%
Control la 50 zile de lactație 3,53 ± 0,07 11.13 3,25 ± 0,11 25.93
Control la 100 zile de lactație 3,80 ± 0,21 14.23 3,56 ± 0,13 25.30
Control la 150 zile de lactație 4,16 ± 0,11 14.82 3,83 ± 0,02 18.12
Control la 200 zile de lactație 4,25 ± 0,28 15.85 4,48 ± 0,13 16.92
Control la 225 zile de lactație 5,22 ± 0,13 13.97 5,17 ± 0.77 13.73
Total perioadă 4,16 ± 0,80 - 4,11 ± 0,70 -
SU – substanță uscată
9
 Fig. 2. Dinamica conținutului de grăsime din laptele de capră
în raport cu tehnologia de întreținere

În cazul analizei probelor recoltate de la lotul întreținut pe pășune se constată că, la

fiecare control efectuat, conținutul de grăsime din substanța uscată înregistrează aceleași
sens, respectiv de crește pe măsura în care ne apropiem de momentul înțărcării caprelor și
pregătirea acestora pentru un nou sezon de reproducție.
În tabelul nr 3 și în fig. 3 este prezentată o analiză similară realizată, însă, pentru a
evidenția evoluția conținutului de proteină din lapte în raport cu intervalul de control și cu
tehnologia de exploatare aplicată în decursul aceleiași lactații.
Analizând datele medii se poate constata că pentru conținutul de proteină valorile
medii sunt mai mici comparativ cu cele determinate pentru grăsime, însă, și în acest caz, se
constată, la ambele loturi, o creștere progresivă a conținutului proteic total pe măsură ce se
apropie momentul înțărcării caprelor.
Pe baza datelor se poate concluziona că indiferent de tehnologie aplicată conținutul
în proteină înregistrează o creștere pe măsura avansării către finele lactației.
La lotul întreținut în stabulație valorile medii lunare pentru acest caracter sunt mai
mari comparativ cu cele obținute la determinările efectuate pe probele recoltate din laptele
obținut de la lotul întreținut pe pășune, excepție făcând-o determinarea efectuată pe probele
recoltate din laptele obținut la ultimul control când față de un nivel mediu de 3,61 ± 0.15
determinat la L1 la L2 conținutul mediu de proteină a fost cu 0,35% mai mare.

10
 Tabel 3. Evoluția conținutului de proteină în raport cu intervalul de control (% din SU)

Lot 1 (stabulație) Lot 2 (pășune)

Compoziția chimică
X  sx V% X  sx V%
Control la 50 zile de lactație 3,22 ± 0,09 10. 31 2,99 ± 0,04 15.41
Control la 100 zile de lactație 3,31 ± 0,21 11.22 2,97 ± 0, 12 16.25
Control la 150 zile de lactație 3,42 ± 0, 20 12. 28 3,05 ± 0,10 17. 21
Control la 200 zile de lactație 3,47 ± 0, 31 14.33 3,17 ± 0,08 16. 29
Control la 225 zile de lactație 3,61 ± 0.15 13.08 3,96 ± 0,13 15.38
Total perioadă 4,11 ± 0,20 - 3,46 ± 0,51 -
SU – substanță uscată

Fig. 3. Dinamica conținutului de proteină din laptele de capră

Valoarea mai mare a variabilității indică lipsa omogenității pentru ambele caractere
dar și faptul ca prin selecție procentul compușilor de bază ai laptelui, de care depinde
valoarea nutrițională, să poată fi fixați la un nivel superior.
În cadrul unui studiu amplu efectuat pe efective de caprine aflate în creștere și
exploatare în Regiunea de Nord-Est a țării, Zaharia constată că în lunile de debut a
lactaţiei, când şi cantitatea de lapte a fost mai mare, procentul de grăsime avea valori
medii de aproximativ 3,5%, valoare înregistrată la controlul efectuat în luna mai,
crescând treptat spre sfârşitul lactaţiei până spre 5,85%, valoare maximă înregistrată la
controlul din luna octombrie. În cadrul aceluiași studiu se constată că nici în cazul
producţiei cantitative de lapte, precum nici în ceea ce priveşte conţinutul de grăsime din
lapte înregistrat pe toată perioada de control nu s-au înregistrat diferenţe statistice
semnificative (P>0,05) între toate populaţii de caprine studiate studiate.

11
 3.3. Evaluarea eficienţei economice pe unitatea de produs

În expresie valorică, cheltuielile reprezintă totalitatea resurselor consumate de

exploataţia agricolă, într-o perioadă de timp data (un an, un ciclu productiv etc.) pentru
obţinerea şi livrarea pe piaţă a unui produs, relevând, în modul cel mai exact, mărimea
eforturilor depuse, într-o perioadă de timp determinată, pentru realizarea producţiei.
Analiza acestui indicator la cele două loturi indică existența unor diferențe. În ceea
ce privește categoria reprezentată de cheltuielile totale pentru întreținere caprelor acestea
sunt mai ridicate cu 8,4% la varianta tehnologică bazată pe întreținerea în stabulație. La
acest lot prin faptul că au avut loc și alte operații tehnologice reprezentate de activitățile
de semănat, recoltat și pregătit tainul zilnic cheltuielile totale au fost de 1,74 lei față 1,59
lei/cap la varianta în care caprele au fost întreținute pe pășune.
În ce priveşte cheltuielile pentru producţia principală (laptele), exprimate pe
unitate de produs (costul unitar), acestea au fost, în medie, în cuantum de 1,18 lei/kg la
L2 și de 1,39 lei/kg lapte la L1 (+14,9%).

3.4. Analiza efectivelor controlate din prisma valorii productive şi a definirii

cerinţelor pentru creşterea performanţelor

Evident că după lactația în care au fost utilizate două variante tehnologice de

întreținere a caprelor pe durata aceleiași lactații se pot trage multe concluzii, iar în baza
analizelor se poate opta pentru o variantă care permite și obținerea unor producții mai mari
și la costuri mai reduse.
Dacă analizăm performanțele obținute la cele două loturi pentru producția totală de
lapte varianta care permite performanțe mai mari s-a dovedit a fi cea bazată pe stabulație
permanentă. În această variantă doar la primul control cantitatea de lapte a fost mai mică cu
doar 3,04 kg față de cantitatea determinată la L2.
Pe întreaga perioadă a lactației, performanța medie reprezentată de cantitatea totală
de lapte realizată de la caprele care au beneficiat de un sistem de întreținere în stabulație, a
fost mai mare cu 23,59 kg lapte față de producția medie obținută în același interval de la
efectivul întreținut pe pășune. Această diferență s-a datorat, în primul rând, efectului
produs de faptul că pe lactația respectivă caprele au beneficiat de condiții de întreținere

12
asigurate la nivel optim dar și pentru că prin hrana administrată au fost asigurate toate
cerințele nutriționale care să susțină un anumit nivel al producției.
În schimb situația constatată este diferită atunci când analiza se face pe baza unor
indicatori economici de care depinde eficiența procesului de producție. În acest caz la L1
costurile cu întreținerea dar și cele pe unitatea de produs sunt mai mari față de valorile
medii obținute în cazul determinărilor efectuate la varianta tehnologică car a inclus și
scoaterea caprelor la pășune.
Deși costurile unitare au fost mai mari cu +14,9% la varianta tehnologică bazată
pe stabulație permanentă, prin faptul că această variantă tehnologică contribuie la
obținerea unei producții medie mai mare de 20 kg lapte extinderea acesteia în producție
poate reprezenta o cale de ridicare a performanțelor productive la caprine.

4. COCLUZII

Concluzii cu privire la evaluarea datelor obținute după aplicarea controlului

productiv
1. La lotul L1 care a fost întreținut în stabulație permanentă se constată că în primele
două perioade de control se obține o producția medie de lapte a mai mare cu doar 1.12 kg,
diferență care nu a avut nici o semnificație statistică.
2. Între nivelul producțiilor obținute la celelalte intervale de control se constată
diferențe semnificative pentru pragul statistic de 5%, excepție făcând diferența înregistrată
între producția medie determinată la al doilea interval de control pentru L1 și cea din
primul interval pentru L2 care nu a fost semnificativă.
3. Lotul întreținut în stabulație a avut o producție medie totală mai mare cu 23.49 kg
lapte, respectiv 12.37%, față de nivelul performanței înregistrat la lotul care a fost întreținut
pe pășune.
4. Pe baza determinărilor făcute se poate spune că la ambele loturi, pe intervalul
primelor 150 zile de la debutul lactației, se obține cca 70% din cantitatea totală de lapte din
lactația respectivă.
5. La lotul întreținut pe pășune amplitudinea maximă a curbei lactației este atinsă
după un interval de 50 zile de la fătare, după care rămâne în fază de platou pe intervalul
următoarelor 50 zile, apoi descreșterea este evidentă și mai accentuată în ultima parte.

13
 6. La lotul menținut pe pășune pe faza ascendentă și cea de platou a curbei se obține
aproximativ 69% din producția medie totală.
7. În cazul întreținerii în stabulație, prin faptul că toate caprele beneficiază de
condiții optime și depun un efort mai redus pentru deplasare, producțiile de lapte sunt mai
mari peste 10% față de tehnologia de întreținere bazate pe menținerea la pășune.

Concluzii cu privire la evaluarea calităţii laptelui

1. Analiza valorilor medii indică diferențe între loturi în ceea ce privește
conținutului de grăsime dar și altele în raport cu intervalul de timp al lactației lactației din
care s-au recoltat probe.
2. În cazul caprelor care au fost întreținute în stabulație evoluția proporției de
grăsime din substanța uscată are o dinamică crescătoare de la 3,53 % la controlul efectuat
în primele 60 zile ale lactației la 5,22% la probele recoltate la ultimul control efectuat la
începutul toamnei.
3. Pe intervalul dintre primul și ultimul control, cantitatea totală de grăsime din
substanța uscată a crescut cu mai mult de 30%.
4. Și la lotul întreținut pe pășune se constată că, la fiecare control efectuat,
conținutul de grăsime din substanța uscată înregistrează aceleași sens, respectiv de crește
pe măsura în care ne apropiem de momentul înțărcării caprelor și pregătirea acestora pentru
un nou sezon de reproducție.
5. Pentru conținutul în proteină la lotul întreținut în stabulație valorile medii lunare
au fost mai mari comparativ cu lotul întreținut pe pășune, excepție făcând-o determinarea
efectuată pe probele recoltate din laptele obținut la ultimul control când față de un nivel
mediu de 3,61 ± 0.15 determinat la L1 la L2 conținutul mediu de proteină a fost cu 0,35%
mai mare.

Concluzii cu privire evaluarea eficienţei economice pe unitatea de produs

1. Cheltuielile totale pentru întreținere caprelor acestea sunt mai ridicate cu 8,4%
la varianta tehnologică bazată pe întreținerea în stabulație.
2. Deși costurile unitare au fost mai mari cu +14,9% la varianta tehnologică în
care caprele au fost întreținute în stabulație permanentă, prin faptul că se obține o

14
producție de lapte mai mare lapte extinderea acesteia în producție poate reprezenta o cale
de sporire a producției de lapte la caprine.

Concluzii cu privire analiza efectivelor controlate din prisma valorii

productive şi a definirii cerinţelor pentru creşterea performanţelor
1. Analiza performanțele obținute la cele două loturi întreținute pe baza unor
tehnologii de exploatare diferite evidențiază că pentru producția totală de lapte varianta
care permite performanțe mai mari a fost cea bazată pe stabulație permanentă.
2. Prin aplicarea tehnologiei de întreținere bazată pe stabulație permanentă se
constată că doar la primul control cantitatea de lapte a fost mai mică cu doar 3,04 kg față de
cantitatea determinată la lotul întreținut pe pășune.
3. Performanța productivă medii obținute în perioadă totală a lactației, reprezentată
de cantitatea totală de lapte, a fost mai mare de la caprele care au beneficiat de un sistem de
întreținere bazat pe stabulație permanentă cu 23,59 kg lapte față de producția medie
obținută în același interval de la efectivul întreținut pe pășune.
4. În cazul lotului întreținut în stabulație costurile cu întreținerea dar și cele pe
unitatea de produs sunt mai mari față de valorile medii obținute la varianta tehnologică în
care lotul a fost întreținut vara pe pășune.
4.1. Cu toate acestea, deși costurile unitare au fost mai mari cu +14,9% la varianta
tehnologică bazată pe stabulație permanentă, prin faptul că această variantă tehnologică
contribuie la obținerea unei producții medie mai mare de 20 kg lapte extinderea acesteia
în producție poate reprezenta o cale de ridicare a performanțelor productive la caprine.

15
 6. BIBLIOGRAFIE

Alderson, P., Pollak, E.J., 1980 - Age - season adjustment factors for milk and fat of
dairy goats. J. Dairy Sci. Vol. 63: pp. 148 – 151.
Călin I., Răducuţă I., Dărăban S., Vlad I., Priseceanu H.I., Pascal C., Pădeanu I. 2015,
Research on Quantitative Skills in Meat Production Direction at Youth Goats from
Carpathian Breed in Relation with the Rearing System, Agriculture and Agricultural Science
Procedia, Volume 6, 2015, Pages 191–196, Conference Agriculture for Life, Life for
Agriculture, ISSN: 2210-7843 doi:10.1016/j.aaspro.2015.08.058
Dubeuf JP, Zamfirescu S (2003). Pastoralisme et production laitière et fromagère
ovine et caprine en Roumanie. Tintenna, 28, p 7-8.
Gall, C., 1996 - Goat Breeds of the World. Technical Centre for Agricultural and
Rural Cooperation, Wageningen, The Netherlands, 186 pp.
Pascal C, 2012, The main diseases of sheep and goats, specific to the cold season.
Interantonal congrss of Hungarian Association For Buiatrics, ISBN978-963-87942-5-3.
Budapest-Hungary, p188-198
Pascal C., 2014 – Researches on milk production level characteristic to half breed
goat obtained by crossbreedind of Saanen bucks with Carpatina breed femals. Proceeding p
102-108, European regional conference on goats Debrecen-Oradea.
Pascal C., Nechifor I., Costica C. 2015b- The use of methods and technologies to
improve the performances of reproduction and production in goats. Magyar Allatorvosok
Lapja, ISSN 0025-004X. Vol 137, p 383-391
Pascal C – 2015, Treaty of breeding sheep and goats, Editura Ion Ionescu de la Brad
Iaşi. ISBN 978-973-147-196-9
Pascal C. 2006 – The morphologic and productive specific parameters of goats North-
Eastern area of Romania. IGA Constanta. ISBN 973-614-311-2; ISBN 978-973-614-311-3.
Pearl, S.L., Downey, H.F., Lepper, T.L., 1973 - Intramammary pressure and
mammary blood fl ow in lactating goats. J. Dairy Science. Vol. 56: pp.1319 – 1323.
Tangorra F.M., Zaninelli M., Bruni G., Zanatta G., Mercandino L.,2008., Comparison
among actual and estimated milk yields in dairy goats. International Conference: September
15-17, 2008 Ragusa - Italy “Innovation Technology to Empower Safety, Health and Welfare
in Agriculture and Agro-food Systems”

16
 Taftă, V., Machidon, N., 2006 - Comparative researches regarding the fattening of
goats and sheep youth in industrial system. Proceeding of the Intenational Symposium „Goat
Farming in Central and Estern European Countries: Present and Future”. Constanţa,
România.
Taftă V. 1975 – Creșterea caprinelor. Editura Ceres București
Zaharia N. 2011 - Studiul unor populaţii de caprine crescute în partea de Nord-Est a
României. Teză de Doctorat. USAMV Iași

DIRECTOR PROIECT
Prof. univ. dr. Constantin PASCAL

17