Rolul alimentatiei în ateroscleroza

Ateroscleroza este principala cauza de mortalitate si morbiditate din tarile dezvoltate. Este o
boala pluripatologica și plurifactoriala ce afecteaza în mod specific arterele mari și mijlocii și consta
in reducerea lumenului vascular prin depuneri de lipide in peretii vaselor formand placile de aterom,
care micsoreaza aportul de sange la tesuturi, generand suferinte de tip ischemic.
Factorii implicați în aparitia și agravarea leziunilor ateroscleroase sunt partial cunoscuți, însă cei
mai mulți sunt dietoinfluentabili, care sunt modificabili printr-un stil de viața sănătos. Aceștia sunt
reprezentați de hipertensiunea arteriala, dislipidemiile,obezitatea, alimentatia nerationala, abuzul de
alcool, diabetul zaharat, hiperinsulinemia, creșterea unor factori procoagulanti, gradul redus de
duritate a apei, boli inflamatorii arteriale, creșterea nivelului seric al homocisteinei.
Hipertensiunea arteriala este unul dintre cei mai importanti factori de risc, mai ales în
aterogeneza arterelor cerebrale, coronariene și renale. Cu cât valorile sale sunt mai mari, cu atât
riscul aterogen este mai evident.
Mecanismele prin care hipertensiunea arteriala influențează aterosceroza, sunt multiple, însă se
remarca agresiunea directa a coloanei de sânge aflata sub presiune intimei vasculare și care produce
endoteliale. Acestea din urma stimuleaza agregarea trombocitara și faciliteaza pătrunderea
lipoproteinelor sangvine în spațiul subendotelial. Disfunctia endoteliului duce la reducerea eliberarii
de oxid nitric vasodilatator.
Dislipidemiile ocupa un rol major în aparitia și agravarea leziunilor ateroscleroase. Cele mai
aterogene sunt fractiunile sanguine LDL, IDL și VLDL.
S-a constatat ca pentru fiecare creștere a colesterolului seric cu 100 mg%, colesterolul din intima
aortei crește cu 1,8mg la 100mg de țesut uscat. Dacă HDL – colesterolului este sub 0,93 mmol/l,
aterogeneza este de 2 ori mai activa.
Nivelul ridicat al lipoproteinei are și el potențial aterogen datorită compozitiei lipidice și
diponibilitatilor trombogenetice. Astfel consumul ridicat de acizi grasi saturati crește nivelul
colesterolului LDL. Deasemenea și consumul de acizi grasi nesaturati forma "trans" ( acizi grasi
nesaturati cărora li s-a modificat structura) determina creșterea LDL colesterol. Ei se găsesc în
uleiul de soia hidrogenat selectiv, în margarina tare și moale. Prin modificarea formei izomerice
acizii grasi nesaturati devin din factori hipocolesterolemianti, factori hipercolesterolemianti.
Unele studii făcute în Marea Britanie au observat ca persoanele care consuma margarine bogate
în acizi grasi polinesaturati, aveau colesterol seric cu 20% mai scăzut decât cele care consumau
margarine mai sarace în acizi grasi polinesaturati. Când s-au consumat margarine cu grăsimi
hidrogenate forma "trans", colesterolul a crescut mai mult decât s-ar fi consumat grăsimi saturate.
Concomitent s-a observat și reducerea HDL- colesterol.
Agresiviattea lipidelor asupra peretilor vasculari este mult mai ridicată în conditiile în care
acestea sun oxidate. Cu cât gradul de nesaturare al acizilor grasi din lipoproteine este mai mare, cu
atât disponibilitatea pentru oxidare, este mai mare. Grasimile oxidate sunt captate de macrofage
care creeaza celule spumoase de la nivelul peretilor vasculari, considerate a fi leziuni incipiente ale
ateroscerozei.
Obezitate este un alt factor de risc al aterosclerozei. S-a observat ca marirea greutatii corporale cu
15% produce creșterea riscului aterogen de 3 ori.
Dintre formele descriptive ale obezitatii, cea abdominala se coreleaza cel mai bine cu
ateroscleroza. Ea intervine în ateroscleroza prin scaderea HDL-colesterol, prin creșterea
hiperinsulinismului. Cea din urma se produce datorită rezistenței la insulina a celulelor încărcate cu
grăsimi.
De asemenea o data cu creșterea indicelui masei corporale, presiunea arteriala sistolica se
mărește cu 0,8mmHg pentru fiecare unitate.
Obezitatea se asociaza și cu alți factori aterogeni: alimentatie nesanatoasa, sedentarism, consum
excesiv de alcool, diabet.
Diabetul zaharat este o afectiune care mărește riscul de ateroscleroza de 2 ori bolnavii de diabet
având leziuni ateroscleroase mai mari și mai precoce instalate.
Modalitati prin care diabetul zaharat intervine în ateroscleroza :
• carenta de insulina duce la mobilizarea lipidelor din țesutul gras și la reducerea activitatii
fibrinolitice
• creșterea factorului von Willebrand care este o glicoproteină de adeziune, cu multiple roluri
în coagulare, care circulă în plasmă sub forma unui amestec heterogen de multimeri legaţi
disulfidic.
• creșterea factorilor de coagulare V și VII, a fibrinogenului
• scaderea concentratiei prostaglandinelor antiagregate și vasodilatatorii
• instalarea microangiopatiei diabetice (boală care afectează vasele sangvine de calibru mic)
care localizata la nivelul vasa vasorum, creeaza deficiente de nutritie peretilor arteriali și
implicit antrenează formarea aterosclerozei
Hiperinsulinemia- un alt factor de risc importan pentru ateroscleroza.
În mod natural ea se întâlnește cel mai frecvent la persoanele care au o rezistenta periferica
crescuta la insulina. Acest lucru poate fi dobandit prin instalarea obezitatii, fie genin spațiul etic,
prin creșterea proportiei de fibre musculare care au sensibilitate scazuta la insulina. O parte din cei
afectati de hiperinsulinemie, fac diabet zaharat de maturitate datorită diminuarii secretiei
pancreatice în urma suprasolicitarii impuse de rezistenta la insulina.

Hiperinsulinemia favorizează ateroscleroza prin mai multe mecanisme:

• stimuleaza endoteliocontractia
• stimuleaza multiplicarea celulelor musculare netede arteriale care sunt responsabile de
sinteza crescuta de matrice conjunctivala cât și de captrea mai ușoară a lipoproteinelor cu
acumularea de colesterol în spațiul endotelial
• crește sinteza de glicozaminoglicani
• mărește sinteza lipidica
• scade concentratia HDL-colesterol
• mărește valorile tensiunii arteriale prin faptul ca hiperinsulinemia mărește absorția renala
de sodiu și implicit volemia
• amplifica activitatea sistemului nervos simpatic stimulandu-se elaborarea de aldosteron,
ceea ce mărește suplimentar retentia de sodiu
• insulina favorizează hipertrofia vasculara și altereaza distributia celulara a sodiului și
potasiului, marind tonusul vascular periferic
Alimentatia nerationala este recunoscuta ca fiind unul dintre cei mai importanti factori cu risc
aterogeni, deoarece presupune un consum caloric ridicat, aport mare de grăsimi, exces de glucide
rafinate, cantitati mari de sare și aport exagerat de proteine.
Aportul crescut de proteine animale se asociaza cu un aport crescut de lipide . Carnea conține
pana la 28-30% proteine, restul fiind lipide și alte principii nutritive.
Abuzul alimentar de grăsimi saturate se asociaza cu creșterea colesterolului. Pe când cel de
grăsimi nesaturate provenite din uleiuri vegetale sau de peste, scade colesterolul. Dacă raportul
dintre dintre acizii grasi nesaturati și cei saturati, este peste 1, apare efectul hipocolesterolemiant.
Consumul de unt de 1kg/an de persoana se asociaza după unele statistici cu marirea numarului de
decese prin complicatii ale aterosclerozei. O contribuție la creșterea colesterolului o are și consumul
de grăsimi "ascunse" din mezeluri, carnea de porc, produse de patiseri. De asemenea se evita
consumul de alimente cunoscute ca fiind cu continut ridicat de grăsimi precum: slanina, untura,
ficat, rinichi, creier, brânza foarte grasa, dar se consuma fără restrictii ouă, lapte nedegresat, lucru
care menține riscul aterogen.
Folosirea în exces a glucidelor rafinate duce la aparitia hipertrigliceridemiei și obeziitatii sau
chiar a diabetului zaharat.
Excesul de sare în alimentatie duce la aparitia hipertensiunii arteriale, care, după cum am scris
anterior, are rol important în ateroscleroza.
 Un rol importan asupra aparitiei aterosclerozei, îl are și alimentatia necorespunzatoare în
perioada fetala sau primii ani de viața. S-a observat ca subnutritia fetala în al doilea și al treilea
semestru de sarcina, poate produce perturbari metabolice produsulii de concepție, dar și schimbari
în distributia celular și secretiile hormonale. Aceste modificari sunt responsabile într-o oarecare
măsura de aparitia aterosclerozei la adult.
Pe de alta parte alimentatia carentata în nutrienti în primii ani de viața, poate avea efecte negative
asupra creșterii în înălțime, care se considera un potențial factor predictiv pentru ateroscleroza.
Persoanele adulte de sex masculin, cu înălțime sum 168 cm și care au avut probleme de nutritie în
copilărie, sunt de 1,5 ori mai mult predispusi la ateroscleroza decât cele care au înălțime peste 183
cm.
Consumul excesiv de alcool intervine în ateroscleroza prin mai multe mecanisme:
• duce la aparitia dislipidemiilor prin stimularea sintezei trigliceridelor la nivel hepatic
• dacă se consuma încă 10g alcool, după depasirea pragului vasodilatator al dozelor mici, în
fiecare zi, duce la aparitia hipertensiunii arteriale
• accenteaza riscul trombogen
• favorizează aparitia hiperinsulinemiei
Scaderea duritatii apei potabile este data de carentele de calciu, magneziu, mangan, litiu, zinc,
crom, fluor. Aportul insuficient al acestor minerale, duce la creșterea riscului de ateroscleroza.
Factori procoagulanti
• activitatea crescuta a factorului VII al coagularii
• hiperfibrinogemia care mărește vascozitatea sangelui; ambele fiind cauzate de consumul de
grăsimi saturate, excesul de alcool, stres
Creșterea nivelului homocisteinei este implicat în aparitia sau agravarea aterosclerozei în 10%
din cazuri, prin lezarea endoteliului și tromboza.
Hiperhomocisteina apare și datorită unor deficiente enzimatice, dar care pot fi remediate fie prin
alimentatie, fie cu vitaminoterapia cu vitamina B6 sau acid folic.
În formele severe ale bolii și în absenta tratamentului, 50% din subiecti mor înaintea varstei de 20
de ani, prin tromboze arteriale, coronariene, renale, carotidiene și cerebrale.

Tratamentul dietetic
Este unul din componentele esentiale ale tratamentului aterosclerozei.
Primul obiectiv este indepartarea sau diminuarea factorilor de risc care au legătura cu dieta:
• reducerea aportului de grăsimi saturate, limitandu-se consumul de unt și smantana, care au
un efect hipercolesterolemian mai mare decât carnea
 • creșterea aportului de grăsimi grasi polinesaturati omega 3, considerati a avea propietati
antiaterogene, prin consumul de macrou, heringi, sardine, somon
• reducerea consumului de sodiu, fie prin excluderea adaosului de sare în mâncare, fie prin
folosirea substituentilor de sare, fără sodiu
• creșterea consumului de potasiu cae contrabalanseaza efectele hipertensivea ale clorurii de
sodiului
• aport ridicat de nutrienti antioxidanti
• se va evita consumul abuziv de alcool

Bibliografie
Alimentatia în bolile de nutritie și metabolism, Vol II – Viorel T. Mogos
https://www.cdt-babes.ro/articole/ateroscleroza.php
https://www.synevo.ro/colesterol-ldl/
https://www.dictio.ro/medical/vasa-vasorum
https://www.csid.ro/boli-afectiuni/boli-cardio-vasculare/ateroscleroza-definitie-cauze-
simptome-prevenire-si-tratament