DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE COMUNICARE PRIN JOC DIDACTIC

Prof.BÂSCOVEANU ELENA
MOTTO:
,,Există ceva care-i separă pe copii de cei care nu mai sunt copii: aceasta este ideea de joc.
Pentru copil ca şi pentru un matematician, jocul este o treabă serioasă.” (Grigore Moisil)

Argument:
,, Copilul este o fiinţă pentru care principala trebuinţă este jocul, această trebuinţă spre joc este
ceva esenţial naturii sale. Trebuinţa de a se juca este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu
viaţa, să procurăm şcolarului acele mobiluri de acţiune care se consideră de negăsit în sala de clasă”.
(Ed. Claparede, Educaţie funcţională).
După noile orientări, procesul didactic urmăreşte formarea de capacităţi şi atitudini, bazate pe
dezvoltarea competenţelor proprii, adaptarea conţinuturilor învăţării la realitate, la preocupările,
interesele şi aptitudinile elevului.
În ciclul primar, limbii române, ca disciplină de studiu, îi revine sarcina expresă pentru formarea
şi dezvoltarea capacităţii de comunicare. Ce s-ar întâmpla dacă nu am dezvolta capacitatea comunicării
prin limbaj ? Aceasta ar duce la izolarea copilului, ar modifica relaţiile sale cu semenii şi cu realitatea
înconjurătoare, ar produce o stagnare în dezvoltarea personalităţii personale.
Activitatea legată de formarea şi dezvoltarea comunicării presupune modalităţi complexe pentru
stimularea elevilor în înţelegerea resurselor limbii, cultivarea capacităţilor de a-şi exprima cât mai
precis şi nuanţat gândurile şi sentimentele.
I. Importanţa jocului didactic în dezvoltarea capacităţii de comunicare:
Metoda jocului valorifică avantajele dinamicii de grup. Spiritul de cooperare, participarea
efectivă la joc, angajează atât elevii timizi cât şi pe cei mai slabi, stimulează curentul de influenţe
reciproce, ceea ce duce la creşterea gradului de coeziune în colectivul clasei precum şi la întărirea unor
calităţi morale: răbdare, tenacitate, respect pentru ceilalţi.
În sens larg, cultivă activismul, spiritul critic, aptitudinea de a face faţă unor situaţii noi,
iniţiativa şi spiritul de răspundere.
Una dintre modalităţile pe care am utilizat-o, paralel cu activităţile obişnuite de învăţare şi
însuşire a limbii, a fost jocul didactic deoarece este un mijloc eficient de dezvoltare a limbajului şi a
comunicării.
Ca activitate, jocul poate contribui la formarea unei atitudini pozitive faţă de muncă. Prin joc,
copilul este un iniţiator al lumii sale proprii, îşi foloseşte imaginaţia, pune în practică abilităţile şi
priceperile dobândite, îşi îmbogăţeşte bagajul de cultură, îşi dezvoltă creativitatea şi sensibilitatea.
Eficienţa jocului depinde de modul în care învăţătorul ştie să asigure o concordanţă între tema
jocului şi sarcinile propuse, de felul în care ştie să folosească în activitate cuvântul ca mijloc de
îndrumare a elevilor prin întrebări şi răspunsuri, indicaţii, explicaţii, aprecieri.
Prin joc copilul învaţă cu plăcere, este interesat de activitatea desfăşurată : cei timizi capătă curaj
şi mai multă încedere în capacitatea lor, mai multă rapiditate şi siguranţă în răspunsuri.
 II. Jocuri didactice în predarea limbii române:
La clasa I, la tema ,,Sunetul şi litera” : vocale şi consoane am organizat jocul <Repetă
vocala >
Reguli de organizare:
Clasa se împarte în două grupe.
Am scris pe tablă o vocală . Elevii au ca sarcină să găsească cuvinte în componenţa cărora vocala
specificată să se repete de două ori. Va câştiga grupa care a găsit mai multe cuvinte.
Exemplu:
o a i e
cocor rama iepuri mere
topor cana iezi pere
compot casa ieri rece
popor barca pitic Elena
boboc Dana ilic elefant
cojoc Ana mici bere
dolofan Mara Ilinca Eugen
bomboană Anca Ilie Eugenia

Pentru că jocul imprimă activităţii didactice un caracter viu şi atrăgător, induce o stare de bună
dispoziţie de divertisment şi destindere, pentru a preveni monotonia şi oboseala l-am folosit în diferite
momente ale lecţiei.
 Tot sub formă de joc am consolidat tema ,,Cuvântul”, alegând poezioare, care
exemplifică anumite situaţii de comunicare, luate din folclorul copiilor şi care au avut ca sarcină
completarea cuvintelor care lipsesc.
Exemple:
Chiţ şi Miţ Greieraşii

Cenuşiu şi mic de fel Fie noapte, fie zi

Stă în colţ un ............... .
Ar fugi, însă i-e frică
Să nu-l vadă o ............. .
Dar spre el vine un val
De miros de ................ .
Tras de nas, aleargă Chiţ.
- Vino,vino ! zice ....... .
Cântă greierele .................. .
Furnicuţa treabă face,
Dar ascultă şi îi ................ .
Şi când greieiri cântă-n cor
Treaba merge mai cu ........ .
Ia gândeşte : cum ar fi
Dacă nu ai ..................
Colo-n iarbă, pe imaş,
Orchestra de ...............?

Joc de cuvinte

Hai să căutam cuvinte Dar COJOC e tot ............ ,

În vorbă invers citite: ION întors face …….. ,
Din RAC putem face.......... , Acum încercaţi şi voi !
RAMA devine ………… , Dintr-un DOP scoatem un …… ,
TREC se poate scrie …….. , DOI îl transformăm în ........... ,
 Iar pe TREI îl facem …….. . COS ne dă sigur ……… .

Jocurile destinate vorbirii corecte, fluente, expresive, dialogate pun accent pe dezvoltarea
gândirii, atenţiei, imaginaţiei, dar şi pe spontaneitate, perspicacitate, rapiditate şi corectitudine în
exprimare.
Jocurile ,,Ghici ce e?” sau ,,Spune cine este?”
Le-am cerut elevilor să recunoască lucruri sau fiinţe după o descriere sumară , făcută de mine la
început, apoi de un elev – conducătorul jocului.
Exemple:
E rotundă, umflată cu aer, o folosesc copiii la joacă.
(mingea)
Mică, roşcată, coadă stufoasă, foarte sprintenă.
(veveriţa)
Mică, harnică, vecina greieraşului.
(furnica)
Tot aici, pentru îmbogătirea vocabularului elevilor, de un real folos au fost exerciţiile – joc în care
am solicitat elevilor să găsească însuşiri pentru obiecte sau fiinţe date.
Exemple :
Frunză
(verde, ruginie, galbenă, mare, ofilită etc.)
Vulpe
(roşcată, şireată, coadă stufoasă, rea, vicleană etc.)
Elev
(cuminte, ascultător, harnic, ordonat etc)
Jocul ,,Aşază cuvintele la locul lor!”
Reguli de organizare :
Li se dau fişe elevilor împărţiţi pe grupe.
Fişele cuprind cuvinte aşezate în dezordine . Eleiii au ca sarcină să ordoneze cuvintele şi să
formeze cu ele propoziţii cu înţeles.Câştigă grupa care a găsit cât mai multe variante pentru fiecare
exemplu.
Exemple:
cu, derdeluş, copiii, la, merg, saniile.
Copiii merg la derdeluş cu săniile. La derdeluş merg copiii cu săniile.
Copiii merg cu săniile la derdeluş. Cu săniile merg copiii la derdeluş.
La derdeluş merg cu săniile copiii. Cu săniile merg la derdeluş copiii.
Merg cu săniile la derdeluş copiii. Merg la derdeluş copiii cu săniile.
în, animale, multe, trăiesc, sălbatice, pădure.
În pădure trăiesc multe animale sălbatice.
Multe animale sălbatice trăiesc în pădure.
Trăiesc multe animale sălbatice în pădure.
Trăiesc în pădure multe animale sălbatice.
Jocul ,,Cuvinte surori”, l-am folosit pentru însuşirea sinonimelor şi antonimelor.
Se spune elevilor un cuvânt, iar ei trebuie să găsească sinonimul acestuia.
Se vor alcătui propoziţii cu cuvintele date.
Exemplu:
pădure ----- codru (Ursul trăieşte în pădure.)
zăpadă----- omăt, nea (Sania alunecă pe zăpadă.)
şireată ----- vicleană (Vulpea este şireată.)
Procedez la fel pentru antonime:
Exemplu:
cald ---- rece (Afară e cald.)
frumos ---- urât (Am un ghiozdan frumos.)
noapte ---- zi (În curând se va face noapte.)
Pentru fluiditatea şi flexibilitatea vorbirii şi gândirii am organizat jocul « Lanţul
cuvintelor »
Un elev spune un cuvânt care se scrie pe tablă, alt elev va căuta alt cuvânt care să înceapă cu
ultima literă a cuvântului scris şi jocul continuă.
Exemplu pentru :
a) Lanţul substantivelor :
Elev – vapor – rac – câine – elefant – tata -abecedar – rol –lup – pieton – nor- rama – avion- etc.
b) Lanţul adjectivelor :
Ascultător – respectuos – silitor – rău – urât – timid – darnic- cuminte – elegant – tăcut –etc.
Elementele de joc: descoperirea, ghicirea, întrecerile, surpriza, aşteptarea, vor asigura
mobilizarea efortului propriu în descoperirea unor situaţii în rezolvarea unor probleme,
stimulând puterea de investigaţie
Datorită conţinutului şi modului lor de desfăşurare, jocurile didactice sunt mijloace eficiente de
activizare a întregului colectiv al clasei, dezvoltă spiritual de echipă, dezvoltă şi formează unele
deprinderi practice elementare şi de muncă organizată.

Concluzii:
Toate aceste jocuri şi multe alte exerciţii – joc au fost primite de elevi cu mult interes,
ajutându-i să deprindă tot mai mult capacitatea de a crea, de a persevera pe o cale bună, aceea a
unei exprimări cât mai corectă, frumoasă şi nuanţată.
Consider că metoda jocurilor trebuie să facă parte din strategiile didactice de predare-
învăţare, pentru că pune în funcţie toate forţele intelectuale ale şcolarilor dar şi trăirile lor
afective.
Gama jocurilor didactice este foarte variată. Imaginaţia învăţătorului poate genera jocuri
noi, dintre cele mai ingenioase. Pot fi stimulaţi şi elevii să compună ori să adapteze jocurile la
situaţii noi.

Bibliografie:
Cerghit Ioan , Metode de învăţământ, Ed. Polirom 2006.
**** Revista , Învăţământul primar, nr. 3-4 Ed. Miniped, 2005