Decizia nr.

600 din 9 noiembrie 2005

Publicata in Monitorul Oficial nr.1060 din 26.11.2005

1. Temeiul sesizarii: art.146 lit.a) din Constitutia Romaniei, precum si art.15 si 18 din Legea nr.47/1992.
2. Tipul controlului de constitutionalitate: a priori pe cale de obiectie, direct
3. Obiectul sesizarii: Legea pentru reglementarea situatiei juridice a unor bunuri care au apartinut fostului
suveran al Romaniei, Mihai I.
4. Autorul sesizarii: 28 de senatori
5. Motivarea autorului sesizarii :
• Bunurile vizate de regulament au apartinut domeniul coroanei, iar domeniul coroanei era
proprietate publica a statului si nu proprietate privata a suveranului. In situatia in care fostul suveran
era indreptatit sa pretinda anumite bunuri se incalca valoarea constitutionala de dreptate deoarece
acestuia i s-ar fi creat un regim special fata de cel al altor cetateni ale caror bunuri au fost confiscate
sau expropiate si sunt indreptatiti la reparatii.
• Forma de guvernamnt este republica=> intr-un stat republican nu exista titluri nobiliare
• Desi fostul rege are si alti mostenitori rezervatari, s-a recunoscut dreptul la mostenire doar fiicei sale
Margareta si sotului sau => legiutorul confera anumite privilegii pentru unii mostenitori ai fostului
suveran => selectie arbitrara si nelegitima in favoarea unor persoane care nu au nici o calitate.
• Se creaza un regim privilegiat pentru fostul suveran si o parte a familiei sale .
• Autorul sesizarii sustine ca nu se poate da in folosinta unei persoane o proprietate care apartine
domeniul public al statului , deoacere proprietate publica a statului este inalienabila. O astfel de
reglementare determina situatia in care statul sa piarda proprietatea sa publica. Bunurile de
utilitatea publica pot fi date gratuit doar in folosinta institutiilor publice , iar fostul rege Mihai I si o
parte a familiei sale nu reprezinta o astfel de institutie.
• Despagubirile banesti = euro=> contravine preverilor referitoare la moneda nationala = leul=>
legiuitorul avea obligatia sa redea in expunere cat si in cuprins modul de calcul al acestei sume.
6. Punctele de vedere ale autoritatilor:
• Guvernul Romaniei : sesizarea de neconstitutionalitate este neintemeiata.
• Presedintele Camerei Deputatilor:-
• Presedintele Senatului : -
7. Solutia CCR: Legea e neconstitutionala
8. Motivarea solutiei CCR:
• Legea supusa controlului de constitutionalitate are caracter individul , ea fiind conceputa nu pentru
a fi aplicata unui numar nedeterminat de cazuri concrete .
• Nu se poate stabili un regim juridic repartoriu pentru o singura persoana , deoarece legea
fundamentala interzice instituirea bunului.
• Legea are caracter unilateral => legiutorul poate decide forma si continutul ce sunt determinate de
nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relatii sociale. In cazul acestei spete nu este
vorba despre o realitate sociala , ci de o prealabila intelegere , altfel spus un acord de vointa intre
Guvern si fostul suveran, pe cale de oferta si acceptare.
• In speta , oferta consta in comunicarea pretentiilor fostului suveran fata de stataul roman si
propunerea de solutionare amiabila a unora dintre acestea . Acceptarea face referire la titlul de
creditor al statului, titlu detinut de fostul suveran. => legea este un act uniletaral , deoarece
institutie obligatii numai pentru una dintre parti.
• Nici oferta , ca prim termen al intelegerii , si nici tranzactia finala pe baza careia a fost adoptata
legea , nu sunt consemnate prin inscrisuri intocmite cu respectarea unor exigente legale imperative.
Cu atat mai mult cu cat oferta, intrucat implica o renuntare => nu poate emana decat de la titularul
sau un mandatar al sau , imputernicit in mod expres sa faca un asemenea act , pe cale de procura
speciala autentica => cerinta neindeplinita de domnul Popper . Tranzacția nu a fost întocmitã în
formã scrisã și astfel atât oferta, cât și tranzacția sunt lipsite de eficiențã juridicã.
• Se incheie o tranzactie intre fostul suveran al Romaniei si Ministerul de finante ca reprezentant al
statului roman. Aceasta operatiune are ca finalitate prevenirea sa stingerea unui proces , si ca atare
se incheie intre parti aflate in contrarietate de interese. Fostul suveran cere restituirea bunurilor pe
care statul i le-a luat in mod abuziv si se incheie anumite tranzactii pentru a se preveni un proces
prin care sa ia act o hotarare a Guvernului. Ca act de aplicare acesta urma sa reglementeze in
concret regimul juridic al unui bun sau al unor bunuri cu caracter litigios => dispozitii cu caracter
individual.
• Guvernul a optat pentru o alta rezolvare juridica, limitandu-si rolul la acela de initiator al unui proiect
de lege. Parlamentul , arogandu-si competenta de legiferare in conditiile prezente => incalzarea
principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat.
• Legea contravine principiului liberului acces la justitie .
• Atribuirea gratuita a acestor domenii publice duce la incalcarea reglementarii constitutionale
conform careia bunurile proprietate publica pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate
publica( regele nu este o institutie de utilitate publica)