Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ŞI
MODE CULTURALE
MIRCEA ELIADE (Bucureşti, 9 martie 1907-Chicago, 22 aprilie 1986).
în 1921, ca elev al liceului "Spiru Haret", debutează în Ziarul ştiinţelor
populare cu articolul "Duşmanul viermelui de mătase". în perioada
1922-1925 scrie povestiri fantastice, schiţe, un roman de aventuri, publică
articole de istoria religiilor, orientalistică şi alchimie în Orizontul, Foaia
Tinerimii, Universul literar, Lumea, Adevărul literar, Ştiu tot. Ca student
al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Buc�reşti (1925-1928), editează
Revista universitară şi lucrează Ia Cuvântul. In perioada 1928-1931 se află
în India cu o bursă de studii. La întoarcere, colaborează la Vremea şi
Credinţa. în 1933 îşi SUSţine docto�atul cu teza "Istoria comparativă a
tehnicilor Yoga", publicată în 1936. In paralel, predă ca suplinitor cursul
"Problema răului în filosofia indiană" la Universitatea din Bucuresti. în
1937 editează la Fundaţiile Regale Scrieri literare, morale şi politice de
B.P. Hasdeu, lucrare premiată în acelaşi an. Este numit ataşat cultural la
Londra (1940-1941) si consilier cultural la Lisabona (1941-1944). Stabi
lit la Paris, predă isto'ria religiilor la Ecole Pratique des Hautes Etudes
(1945-1948) şi la Sorbona (1945-1956). Publică în Critique, Revue de
I'Histoire des Religions, Comprendre, Paru etc. Conferenţiază la univer
sităţile din Roma, Padova, Strasbourg, Munchen, Freiburg. Este timp de
un an visiting professor pentru "Haskell Lectures", iar din 1957 este titu
larizat şi coordonează catedra de istorie a religiilor la Universitatea din
Chicago (din 1985,Catedra "Mircea Eliade"). Conduce, împreună cu Ernst
]unger, revista Antaios (1960-1972) şi cu]oseph M. Kitagawa şi Charles
H. Long publicaţia History of Religions (1961-1986). Doctor Honoris
Causa al celor mai prestigioase universităţi, membru al academiilor de
ştiinţă de înaltă ţinută, primeşte Christian CuIture Award (medalia de aur,
1966) şi Legiunea de Onoare (Paris, 1978).
OCULTISM,
VRĂJITORIE
SI ,
MODE CULTURALE
Eseuri de religie comparată
Traducere din engleză de
ELENA B O RTĂ
II
HUMAN ITA S
BUCUREŞTI
Coperta
IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE
MIRCEA ELIADE
O CCULTIS M, WI T CH CRAFT,
AND CUL T URAL FASHIONS
© 1976 by The Univesity of Chicago. AII rights reserved.
ISBN 973-28-0721-0
Lui Giuseppe Tucci
În amintirea
discutiilor noastre
de la Calcuttd, 1929-1931
PREFAŢĂ
MIRCEA ELIADE
U niversity of Chicago
1
Semnificaţia culturală
a popularităţii lui Teilhard
Voga structuralismului
Nu voi spune prea multe despre cea de-a treia modă re
centă, a lui Claude Levi-Strauss, deoarece se află în
corelaţie cu interesul mai larg pentru lingvistica struc
turală şi structuralism în general. Indiferent ce credem
despre concluziile lui Levi-Strauss nu putem să nu recu
noaştem meritele operei sale. Personal, îl consider im
portant în primul rînd din următoarele motive: 1 . deşi
antropolog prin formaţie şi profesie, este esenţialmente
filozof, nu se teme de idei, de teorii şi de limbajul teo
retic; prin urmare, îi forţează pe antropologi să gîndeas
că, şi chiar să gîndească temeinic. Pentru un antropolog
care gîndeşte empiric, aceasta este o adevărată calamitate,
dar un istoric al religiilor nu poate fi decît încîntat de
nivelul teoretic înalt pentru care optează Levi-Strauss
cînd discută un material considerat primitiv ; 2. chiar dacă
cineva nu acceptă in tata demersul structuralist, critica
adusă de Levi-Strauss istorismului antropologic este
oportună. Prea mult timp şi energie au fost consumate
de antropologi în încercarea de a reconstitui istoria cul-
MODELE eUL TURA LE ŞI ISTORIA RELIGIILOR / 27
A trăi în lumea ta
uimitor că
pînă şi la sioniştii aşa-zişi atei, laici, profund marxişti,
care au întemeiat primele kibbutzuri, religia "pămîntului
şi a muncii" este o revenire la vechiul limbaj al centrului
recuperat, al vieţii împărtăşite cu pămîntul. As tfel, de
exemplu, A.D. Gordon, considerat de mulţi liderul co
munitarilor laici la începutul secolului al XX- lea, le
des crie experienţa Într-un li m b aj sclipitor, amintind de
copaci cos mici, centre ale lumii şi altele : "Vrem viaţa", scrie
A . D . Gordon, "nici mai mult, nici mai pUţin decît pe ea,
p ropria noastră viaţă hrănindu-se din resursele noastre
vitale, d e pe cîmp iile şi de sub cerurile Patriei noastre .
. . . Venim în P atria noastră pentru a fi p lantaţi în pă
mîntul din care am fost dezrădăcina ţi . . . . Este datoria
noastră s ă ne concentrăm toată puterea asupra acestui
obiectiv central. . . . Ceea ce căutăm să întemeiem în Pa
les tina este un popor evreu nou, re-creat. " 2 1
Speranţa în renovatio
Cîteva observatii
asupra vrăjitoriei europene'>:
Lucerna extincta
Un paradox fericit
d.Cr. (n.e d. ) .
SPIRIT, LUMINĂ ŞI sĂMîNŢĂ / 1 3 1
CAPITOLUL 1
CAPITOLUL 2
CAPITOLUL 3
CAPITOLUL 4
CAPITOLUL 5
CAPITOLUL 6
1 08. Femeile cîntă : " j Beba, beba ! j Para eso hemos nacido !
j B eba, beba ! Porque es de nuestro oficio. Bebiendo conozca
todas las tradiciones de sus padres . Bebiendo tendnin valor.
j Nosotras les ayudamos ! " ,., (G. Reichel-Dolmatoff, Desana,
p. 1 32 ).
1 09. G. Reichel-Dolmatoff, "EI context o cultural", p. 33 l .
î n fiecare plantă yage, membrii tribului Desana disting ramuri
sau segmente multicolore (verde, roşu, alb ) pe care le core
lează cu acea culoare văzută în timpul viziunilor halucinatorii
(ibid. , p. 332). Vezi şi Michael J. Harner, "Common Themes
in South American Yage Experiences", Hallucinogens and Sha
manism, ed. Michael J. Harner, New York, 1 973, pp. 1 55- 1 75 ;
Claudio Narango, "Psychological Aspects of the Yage", ibid. ,
pp. 1 76 - 1 90.
1 1 0. G. Reichel-Dolmatoff, "EI contexto cultural" , p. 336.
1 1 1 . Ibid. , p. 3 3 5 ; ef. Desana, p. 1 32.
1 1 2. Pînă în prezent nu există o monografie bună asupra
mitologiei plantelor halucinogene din toată lumea, mai precis
una care să consemneze toate miturile originii acestor plante,
personificările lor mitologice, valorificările religioase ale vizi
unilor halucinatorii etc. Vezi Marlene Dobkin del Rios, "The
Non-Western Use of H allucinatory Agents ", Drug Use in
America : Problem in Perspective, Washington, D.C., 1 973,
voI. 1, pp. 1 1 79 - 1 235.
1 1 3. Dar trebuie să adăugăm că lumea spirituală a tribului
Desana reprezintă o descoperire destul de recentă a etnologiei
sud-americane şi, mai mult decît atît, o descoperire obţinută
printr-un accident deosebit de norocos ; aproape tot ce ştim
despre sistemul lor teologic se datorează întîlnirii întîmplă
toare dintre Reichel-DolmatoH şi un raportor Desana inteli
gent. Este suficient să comparăm ce ştiam înainte de publicarea
cărţii lui Reichel-Dolmatoff cu ce ştim în prezent pentru a ne
da seama de s,!ltul pe care l-a făcut această descoperire. Este
* "Bea, bea ! De-asta ne-am născut ! Bea, bea ! Căci asta ne e îndelet
Prefaţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1 . Mo dele culturale şi istoria religiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
2. Lumea, oraşul, casa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...... 31
3 . Mitologiile morţii. Intro ducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
4. Ocultul şi lumea mo dernă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
5. Cîteva observaţii asupra vrăjitoriei europene 90 . . . .
Apărut 1 997
B UCUR EŞTI - ROMÂNIA