Biletul 29

1 Explicații istoriografice și structurale despre sfârșitul celui de-al doilea război

mondial:

Sfarșitul celui de-al doilea război mondial este marcat de :

-mutații strategice din perspectiva schițelor militare ,

- economiei

-teoria conflictului sau cum la sfârșitul unui război, începe alt război (momentul Pearl
Harbor, controversa intrării Sua în război)

 Punctele de turnură:- Bătălia de la Midway, 7 iulie 1942 a constituit

momentul de cotitură în desfăşurarea războiului din Pacific, japonezii
fiind dominate dpdv strategic și noua doctrină militară . Războiul din
Pacific și cum americanii și englezii cuceresc insule cu eforturi și
bătălii ce i-a costat politic.
-Bătălia din Atlantic : se multiplică mult
convoaiele americane , “lupii germani “ , fiind usor de detectat odata
cu descifrarea codurilor de către americani . Începând cu octombrie
/noiembrie 1941 , americanii au reușit să conducă tot traficul , astfel
submarinele germane nu mai acționau strategic la adevărata lor
capacitate
-Frontul din Africa de Nord : 20 iunie ,
garnizoana Africană Tobruk cade în mâinile germanilor ( 6 generali
britanici captivaț) , Churchill arată necesitatea debarcării în Africa ,
pentru a- l înfrânge pe generalul Rommel și a restabili situația pe
teatrul de război nord-african . Învinge operațiunea Torch
-Europa de est- Stalingrad , zona ce deschide
partea caucaziană ce oarecum alimenta armata germană ,
demonstrația că artileria reușește să țină piept germanilor

Schimbarea strategică

-dupa problema deschiderii celui de al doilea front, din punct de vedere strategic s-a urmărit
victoria în termen lung , să-și stabilească adversarul și să îi epuizeze resursele : Operațiunea
Torch

Economia

-dacă până în 1941 axa domina războiul, pentru că în democrații era mai greu să se facă
trecerea de la economia de pace la cea de război. Aliații experimentau ,dar nu puteau stabiliza
procesul raportului de forțe economice dintre este si vest ; odată cu 1942-1943 devin mai
puternici ( Richard Obery )

-cu privire la resursele militare , producția de arme devine dezechilibrată ; americanii au un

avans foarte mare (75 % din buget era alocat pe cheltuieli de râzboi în Germania , , Urss de la
40 la 60 %, UK de la 15% în 1939, la 53 % in 1944. Aici intervin ca factor decizional
resursele limitate ale axei plus capacitatea de a face față a Aliaților

Securitatea colectivă și documente politice cu substrat strategic :

-De la Carta Atlanticului (14 aug 1944) la Declarația Națiunilor Unite , și cele doua tratate
anglo- rus și americano-rus

-Conferințele interaliate : -Casablanca și ideea capitulării necondiționate a puterilor axei

(13/24 ian 1943)

-Moscova , Cairo , Teheran (1943)și problema deschiderii celui de-

al doilea front

-importanța conferinței de la Moscova (acordul de procentaje) , oct

1944 , în care Churchill dorește să salveze Grecia și Turcia și sacrifică Balcanii

-Yalta 4-11 feb 1945

-San Francisco și constituirea Onu

-Postdam (17 iulie -2 aug 1945) și adâncirea crizei în interiorul

coaliției anglo-americano-sovietice

Între geostrategie și geopolitică

Cele douâ mari puteri nu recunosc schimbări teritoriale , principiile de la începutul războiului
sunt și cele de la sfârșit , nu înțelegeau balanța de putere și revin la securitatea colectivă ( cei
4 jandarmi )

Stalin și comisiile : Germania trebuia pastoralizată, dezindustrializată , pentru a fi slăbită și

incapabilă să mai provoace război

Școlile istoriografice postbelice (ortodoxa , revizionistă , postrevizionistă) și dimensiuni ale

reconstituirilor:

Dimensiuni analitice :

• Politicile marilor puteri

• Dezvoltarea noului sistem internațional și rolul instituțiilor international

Angajamentele juridice international – Negociere: principii și realități

Caracteristici 1.
• Reflectă realist puterea militară existentă la sfârșitul războiului • Structura bipolară simplă,
nu face necesară existenţa unor mecanisme sofisticate pentru menţinerea sa • Alianţele
politico-militare stabile, fiind produsul percepţie insecurităţii internaţionale • Devierile din
cele două tabere acceptabile și tolerate în interiorul sistemului.

Caracteristici. 2

• Arma nucleară – impact și dezvoltare • Reconstrucţia economică • Inovaţiile tehnologice:

cucerirea spaţiului; electronică și informatică; chimie și biologie; • Ideologii totale, lumi
civilizaţionale opuse

Continuitate si discontinuitate

• Statele Unite – unitate pivot a analizelor • La inceputul anilor 70 globalizarea – depasirea

canonului competitional – noi spatii, noi teme – cum se difuzeaza puterea/ in ce masura
experientele nationale se pot integra în spatiile regionale

Bipolarizarea ostila….1944-1947 (1) – de la cooperare, la scepticism si ostilitate • Necesitatea

abordarii sistemice – doua superputeri – resurse….divergente de perspectiva….strategie –
Paradigma cooperarii 1944-1945 – beneficii securitate, economie, iar ideologia este
interpetata ca un factor intern/domestic – Coperarea – permite acomodarea diferentelor, chiar
si pe cea a unei forme de hegemonii traditionale

2 - Cooperarea minata din exterior (avansul si strategia sovietica de control) si interior

(diferite voci in vest) – neincredere si suspiciune • Paradigma sceptica – ideologia ,rol major
in construirea alteritatii; • Interpretarea geopolitica a lumii devine prevalenta (Leffler) •
Revenirea la codurile culturale ale vechii diplomatii – sovieticii nu adera la coduri

3 – ambiguitati între discursul politic și acțiuni

• Agenda divergentelor se multiplica> Germania, Italia, Grecia, Iran, Turcia si Japonia –

neintelegeri pe agenda controlului atomic • 1946 – ideologia inceteaza sa mai fie perceputa
domestic, ea ambaleaza geopolitica crizelor • Discursurile se radicalizeaza (Churchill si
Stalin), proiectiile se ostilizeaza (Novikov, Kennan, si Roberts ‘long telegrams’)

1947 – sfarsitul cooperarii, debutul ostilitatii • Cine a rupt cooperarea • Discursul polarizat
ideologic – anticapitalist/ anticomunist • Construirea blocurilor • Securitatea nationala
imposibil de gestionat prin ONU
 2 Războiul Rece: periodizări și dimensiuni analitice avansate în istoriografie :

Perioada Războiului Rece este marcată de destindere ca spațiu al deschiderilor istoriografice.

Diferitele subiecte care au fost abordate în istoriografie sunt :

- diabolizarea politicii externe și apogeul revizionismului(Cuba, Vietnam )

- comparatismul , influența economiei în analiza de politică externă , făcând trimiteri la

scrierile lui Fernand Braudel , Wallerstein și conceptul de economie univers

-imperialismul sovietic și american în raport cu sateliții dizidenți

-lumea a treia și problema dezvoltării

Dupa 1990 , se schițează o nouă istorie a războiului rece , relevante în acest sens fiind cu
precădere doua lucrări : Odd Arne Westad- Reviewing The Cold War și Henry Kissinger –
Diplomacy

*Alte dimensiuni analitice ale periodizării se regăsesc în subiectele ce tratează destinderea