Inscripţie pe stâ lpul porţii

de Grigore Vieru

De codru şi izvor legaţi

Ş i fraţi planetei noastre-ntregi,
Suntem cu rana aliaţi.
Dar voi? Cu cine?! Cu ce legi?!
Cu ura pentru-al nostru grai,
Cu ura pentru-al nostru plai
Ce v-a primit frumos – pe câ ţi! –
Iar voi aşa ne mulţumiţi…
În raza candelei mereu
Sub care sufă r şi creez
Noi ne unim cu Dumnezeu.
Dar voi?! Cu cine?! Cu ce crez?!
Cu ura pentru tot ce-i sfâ nt,
Cu ura pentru-acest pă mâ nt
Ce v-a primit frumos – pe câ ţi! –
Iar voi aşa ne mulţumiţi…
Ai noştri sunt aceşti stejari –
Aşa stră bunii mari ne spun.
Suntem cu dâ nşii solidari.
Cu cine voi?! Cu ce stră bun?!
Cu ura pentru-al nostru prag.
Cu ura pentru-acest meleag
Ce v-a primit frumos pe – câ ţi! –
Iar voi aşa ne mulţumiţi:
Tot cu „baran” şi cu „ţigan”
De parc-aţi fi de-ntâ iul sort,
Iar ceilalţi – pleavă sau ciurlan,
Pă tâ nd al vostru falnic port.
Voi care spuneţi supă raţi,
Că ne hră niţi şi ne-mbră caţi,
C-aţi dus pe umeri un ră zboi,
De parcă nu l-am dus şi noi;
Că -n mod neîndoielnic, cert,
(Aşa ne spuneţi deseori)
Am fost în toate un deşert,
Iar voi l-aţi semă nat cu flori…
De parcă n-am avea din moşi
Un Câ nt, un Toma Alimoş,
Un Ş tefan sau un Cantemir,
Iar sus Luceafă rul martir.
Vă credeţi prea de tot grozavi
Ş i vă uitaţi chiorâ ş la Prut
Ce în ai noştri ochi jilavi
Cu toată apa a-ncă put;
Pe-a că rui valuri ce ne dor
Se scutură de-atâ ta dor
Toţi teii lui Mihai cel drag
Si-ntregul doinelor şirag.
Da, suntem mioritic neam,
Venim din Marele Poem,
Noi nu râ vnim alt Râ u şi Ram
Ş i altă vină nu avem
Decâ t aceea, domnii mei,
De-a va primi cu vin şi miei,
Cu „Să tră iască !” „Să tră iţi!”,
Iar voi aşa ne mulţumiţi:
Cu ţâ fnă , cu-njosiri, cu zoi
Ş i cu venin ce şerpi îl scuip,
Ş i asta chiar în prag la noi,
În propriul, tristul nostru cuib.
Ră bdă m. Dar totul, negreşit,
Pe lume are un sfâ rşit,
Un capă t toate au sub cer:
Ră bdare, umilinţe, tă ceri…
Da, totul are un sfâ rşit!
Suntem. Venim. Am ră să rit!