Continuare - Partea a doua

International trading in big data conditions

 Evoluția schimburilor economice internaționale reflectată în sistemul INTRASTAT sau

INTRA – Euro 28
După cum se cunoaște în ianuarie 2007 România a devenit membră a Uniunii Europene.
Iată, s-au împlinit deja 12 de ani de atunci, în ianuarie 2020 urmând să fie sărbătorită a
treisprezecea aniversare de când România a intrat în sistemul UE. Strategia adoptată de
Uniunea Europeană devine obligatorie pentru toate statele membre. Din acest punct de
vedere schimburile intracomunitare trebuie să respecte in totalitate directiva privind
libera circulație a bunurilor și serviciilor în Uniunea Europeană. Aici apare ceea ce am
amintit și mai înainte, dispariția posibilităților de subvenționare a exporturilor, sau d
taxare a importurilor care de fapt este o subvenție indirectă acordată producătorilor
români. În aceste condiții pe piața europeană România, alături de toate celelalte state
membre este producătoare de bunuri și servicii pe care le tranzacționează pe piața internă
sau pe piața Uniunii Europene în condiții de deplină egalitate supuse legii fundamentale a
pieței libere. Legea fundamentală a pieței libere prevede că valoarea și prețul se stabilesc
pe piață în funcție de ofertă și cerere. Aceasta poate fi limitativ interpretată dacă se
realizează pe teritoriul unui stat dar poate fi interpretată în sens exhaustiv că se întâmplă
în Uniunea Europeană. De aceea, România, fiind obligată să renunțe la aceste relații de
import taxat sau export subvenționat, iese pe piață cu produsele sale. Întrucât strategie
economică a guvernelor care au condus economia României până în prezent a fost destul
de precară și nu a fost realizat în nici un moment un echilibru al investițiilor și
consumului, produsele românești devin tot mai scumpe, uneori de o calitate ușor
neconformă cu ceea ce se produce în celelalte țări ale Uniunii Europene și așa am ajuns în
momentul actual când în România, în marile complexe comerciale, întâlnim în proporție
mult mai mare produse cumpărate de pe celelalte piețe comunitare. Este de neînțeles
faptul că se legiferează faptul că e nevoie sau trebuie să stimulăm ca jumătate din
produsele care se vând în marile complexe comerciale să fie românești, în contextul în
care producătorii români nu pot produce la prețurile și la calitatea mărfurilor care provin
din alte state ale Uniunii Europene. Așa apare foarte clar de ce la capitolul comercializări,
produsele românești sunt în scădere. Nu este suficient doar elementul naționalist, acela de
tradiționalism al celor care preferă totuși produse românești, atâta timp cât raportul dintre
ofertă și cerere este un raport care se localizează în buzunarul fiecăruia în funcție de
venituri. În tabelul nr. 2 am prezentat pe un interval de șase ani schimburile
intracomunitare ale României luând în calcul un număr de luni. Se constată că în sistemul
intraeuropean al celor 28 de state membre (la data elaborării acestui articol rezultatul
final al Brexit-ului este incert) putem arăta că intracomunitar la un moment dat au existat
unele similitudini în sensul că au crescut importurile, au scăzut exporturile. Datele din
tabelul 2 ne ajută să facem o interpretare corectă în acest sens. Astfel, importurile
României în sistemul EURO-28 s-au prezentat la un nivel destul de ridicat, 3 mld. în
ianuarie 2018, ajungând la 5,38 mld. în 2019. Iată că avem aproape o dublare. Din punct
de vedere al exporturilor noastre pe această piață se constată o evoluție oarecum liniară,
dar care în fond înseamnă creșterea deficitului în sistemul de vânzări intra și
extracomunitare. În continuare am supus atenției o situație comparativă intra și
extracomunitară la condițiile de import și am făcut o analiză a datelor pentru perioada
cuprinsă între ianuarie 2013 și iunie 2018, relevând că așa cum sunt datele prezentate în
tabelul nr. 3 am plecat de la faptul că în inauarie 2013 importam în valoare de 1,68 mld.
euro, iar în 2018 am am ajuns la 1,8 mld. euro. Și alte date se pot extrage și se pot
compara fiind lesne de înțeles că acesta este trendul pe care îl are economia României. În
tabelul nr. 4 am făcut o scurtă sinteză a balanței de plăți externe în perioada ianuarie
2013- iunie 2018, evidențiind în principiu aceleași evoluții. Astfel, putem trage concluzia
că schimburile economice internaționale FOB/CIF, pe baza cărora calculăm balanța de
plăți externe a României a fost tot timpul negativă, fiind de 1,5 mld. în unele luni și
înmulțind cu numărul de luni pentru care s-au înregistrat datele ajungem la o cifră anuală.
Datele sunt suficient de explicative prin ele însele și de aceea trebuie să ajungem la
concluzia de a considera că în realitate schimburile economice internaționale sunt
suficient de edificatoare și aceasta trebuie să îndemne pe strategii sau cei care au
manageriază economia națională să ajungă la concluziile care se impun. În primul rând să
se sporească investițiile, să se acorde atenție realizări ide producții ridicate în domeniile
 în care România este specializată. Prin aceasta, s-ar alimenta piața internă cu produse de
calitate și al prețuri competitive cu cele ale celorlalte state, membre ale Uniunii Europene
și în plus bazat pe competitivitate, vânzările (exporturile) României de aceste produse
care sunt încă cerute pe piața comunitară și în care putem câștiga o poziție strategică de a
fi specializați. Constatăm că în anumite domenii se urmărește cu celeritate posibilitatea
creări de produse standard realizate în România. Iată de pildă, zilele acestea un produs
care se numește “telemeaua de Sibiu” , printr-o tehnologie și prin perseverență s-a
realizat un produs standardizat, catalogat ca produs al Uniunii Europene localizat în
România. Dar aceasta trebuie continuat acum încât toți producătorii, nu numai din Sibiu
ci și din celelalte zone cu condiții prielnice dezvoltării producției agro-alimentare din
Romînia să realizeze aceleași produse utilizând metodologia, tehnologiile care se impun,
așa încât, câștigarea unui brand pe piața Uniunii Europene să asigure că acest brand se va
vinde în condiții deosebite pe piața Uniunii Europene.

 Analiza schimburilor economice internaționale ale României în intervalul ianuarie 2016-

iunie 2018.

Din toate prezentările efectuate până în acest moment a rezultat clar, că în raport intra și
extracomunitar România ajunge la un indicator totalizator al importurilor și exporturilor precum
și al balanței de plăți externe. Am luat în considerare această perioadă scurtă de timp, de doi ani
și jumătate, deoarece ea nu numai că nu este particularizată, ci este un segment de timp care arată
evoluția schimburilor pe total. Exporturile le-am considerat în condiția FOB, importurile în
condițiile CIF, apoi am considerat balanța FOB/CIF și în continuare datele au fost prezentate în
moneda națională, lei și de asemenea în valuta euro, în cifre absolute și în cifre relative pentru a
evidenția mai bine creșterea absolută, în cifre absolute, dar și modificarea relativă în procente.
Din studiul datelor existente în acest tabel, numărul 5, se poate arată că exporturile au fost în
creștere în perioada pe care o analizăm având în ianuarie 2016 un procent de 99,3% față de iunie
anul precedent, apoi se constată că au fost creșteri cu mici accente de scădere în perioadele
următoare. De asemenea, constatăm o oarecare disproporție între cifrele relative de creștere sau
modificare exprimate în lei sau euro, aceasta depinzând în cea mai mare parte ded raportul care
există în cursul de schimb. Acesta este și un dezavantaj care se întâlnește în ierarhizarea
situațiilor și datelor pe care le înregistrează o țară într-o perioadă de timp în sensul că în lei
avem de-a face cu o anumită modificare (creștere sau scădere) care se atenuează dacă luăm în
calcul cursul de schimb al monedei naționale care manifestă o tendință de scădere de la o
perioadă de timp la alta și în felul acesta datele sunt bune pentru analiză dar insuficient de
consistente în a evidenția modificarea de la o perioadă de timp la alta. În partea finală a acestei
analize pot preciza că studiul se poate efectua și intra și extracomunitar, se poate realiza pe un
singur an , pe o perioadă scurtă de timp, ș.a.m.d. Dar din punct de vedere al analizei propuse este
edificator și trebuie să tragem câteva concluzii pe loc, în sensul că în actualele condiții block
chain, al monedei virtuale bit-coin și al sistemului big data, schimburile au rapiditate foarte mare,
realizarea tranzacțiilor precum și urmărirea și calcularea indicatorilor vor trebui să se realizeze în
același ritm și bazat pe același sistem al viitorului. Această analiză a schimburilor economice
(comerciale) internaționale este o temă foarte amplă care poate fi preluată și poate fi extinsă atât
la nivelul unei națiuni, al unei țări, al Uniunii Europene sau pe plan mult mai larg, internațional
sau mondial.