Cifra octanică

Cifra octanică (CO) a unei benzine reprezintă rezistenţa la autoaprindere

a combustibilului, adică rezistenţa la detonaţie.

1. Definiţie
Cifra octanică se defineşte prin compararea comportării benzinei cu cea a unui
amestec etalon, format din hidrocarburi cu proprietăţi antidetonante opuse. Drept
hidrocarbură care detonează uşor, adică are rezistenţă la autoaprindere mică, se
foloseşte normal heptanul (C7H16 ), căruia i se atribuie, în mod convenţional cifra
octanică CO = 0. Drept hidrocarbură care detonează greu, adică are rezistenţă la
autoaprindere mare, se foloseşte izooctanul (2,2,4-trimetilpentan) (C8H18 ), căruia i se
atribuie, în mod convenţional cifra octanică CO = 100. Cifra octanică este definită de
procentul de izooctan în volumul amestecului etalon.
Definirea cifrei octanice a fost făcută în jurul anului 1926 de chimistul Russell
Marker de la Ethyl Corporation. Alegerea n-heptanului s-a datorat posibilităţii de a se
obţine substanţa foarte pură, fără urme de alţi izomeri ai heptanului sau octanului,
prin distilarea răşinii de pin Jeffrey. Obţinerea heptanului din alte surse, de exemplu
din ţiţei nu se poate face la puritatea necesară unei substanţe etalon.

2. Metode de încercare
Comparaţia dintre comportarea benzinei a cărei cifră octanică se determină şi
a amestecului etalon se face pe un motor special, CFR, al Comitetului Cooperativ
pentru Cercetarea Combustibililor (engleză Cooperative Fuel Research Committee),
care permite realizarea unui raport de comprimare variabil, în condiţii sandard,
stabilite de Asociaţia Americană de Încercări şi Materiale (engleză American Society
for Testing and Materials) (ASTM), respectiv permite realizarea unui nivel de
detonaţie determinat. Cifrele octanice a benzinei, respectiv a amestecului etalon se
consideră egale dacă în condiţiile de încercare standard produc aceeaşi intensitate a
detonaţiei.
 Se folosesc două metode pentru determinarea cifrei octanice:
 Metoda Research (CO/R sau CO/Ce). Determinarea cifrei octanice se
face la turaţia de 600 rpm.
 Metoda Motor (CO/M). Determinarea cifrei octanice se face la turaţia de
900 rpm.

Metoda CO/R dă valori ceva mai mari decât metoda CO/M, însă pericolul de
detonaţie este mai mare la turaţia de cuplu maxim (mai mică), aşa că metoda CO/R
este preferată pentru caracterizarea benzinelor pentru automobile. În aviaţie, datorită
faptului că acolo motoarele lucrează turate, se preferă caracterizarea benzinelor (de
exemplu AvGas) prin metoda CO/M.

3. Recomandări privind cifra octanică

O benzină cu CO mai mare permite realizarea unor rapoarte de comprimare

mai mari, deci motoare cu randament indicat mai mare şi, la aceeaşi cilindree,
cu puteri mai mari.
La un motor cu raport de comprimare dat, folosirea unei benzine cu CO mai
mică decât cea prevăzută prin proiect deformează diagrama indicată, micşorând
randamentul indicat, şi determină apariţia detonaţiei, distrugând motorul. Folosirea
unei benzine cu CO mai mare decât cea prevăzută prin proiect deformează şi ea
diagrama indicată, micşorând de asemenea randamentul indicat, ducând la o risipă
inutilă.
Cifra octanică nu este legată de cantitatea de căldură degajată prin ardere,
adică de puterea calorifică a combustibilului, deci o benzină cu o CO mai mare nu e
„mai bună” în acest sens.
În Europa şi Australia cifra octanică afişată la pompele de benzină este CO/R.
În SUA şi Canada cifra octanică afişată este media CO/R şi CO/M, aşa-numita „cifră
octanică la pompă” (engleză Pump Octane Number) (PON), cea ce face ca valorile
afişate să fie cu 4 – 5 unităţi mai mici. Benzina CO95 din Europa este echivalentă cu
CO90 din SUA.
 4. Exemple de cifre octanice

Cifrele octanice ale n-heptanului şi izooctanului sunt exact 0, respectiv 100,

prin definiţie.

5. Ridicarea cifrei octanice

Din definiţia cifrei octanice nu trebuie înţeles că o benzină este formată dintr-
un amestec de n-heptan şi izooctan în proporţia respectivă. De asemenea, valoarea
CO = 100 nu este limitativă, există combustibili cu rezistenţă la detonaţie mai mare
decât izooctanul, adică cu CO mai mare ca 100. Exemple de astfel de combustibili
sunt benzina de curse, benzina de aviaţie (de exemplu AvGas), gazul petrolier
lichefiat (GPL) sau alcoolul (de exemplu etanolul are CO/R = 129).
Ridicarea cifrei octanice se poate face şi prin aditivare cu diferite substanţe,
dintre care cele mai cunoscute sunt tetraetilul de plumb (TEP), Metil-terţ-butil-eterul
(MTBE) şi toluenul. TEP, folosit în „benzina cu plumb” se descompune uşor în
radicali care reacţionează cu combustibilul şi oxigenul în primele faze ale aprinderii,
încetinind aprinderea, cu un efect de ridicare a cifrei octanice. Din păcate, TEP este
toxic, iar utilizarea sa a fost limitată după 1970. Mai este folosit la benzinele de
aviaţie.

6. Concluzii

- Benzinele sunt foarte diferite ca si compozitie, in functie de originea

titeiurilor si de metoda de obtinere.

- Amestecul benzinelor cu CO diferite genereaza o benzina cu CO

impredictibila

- Detonatia se reduce sau dispare complet cand se utilizeaza benzine

superioare, cu cifra octanica mare.

- Daca se folosesc aditivi pentru cresterea cifrei octanice este recomandata

respectarea dozarii prescrise si folosirea unor produse de calitate

7. Bibliografie

 Berthold Grünwald Teoria, calculul şi construcţia motoarelor pentru

autovehicule rutiere, ediţia a II-a, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1980