“vor avea loc sesiuni de instruire pentru extinderea metodologiei de identificare

a riscurilor ºi vulnerabilitãþilor la corupþie, inclusiv în domeniul achiziþiilor

publice ºi gestionãrii fondurilor europene”

Editorial: Adelina VRÂNCIANU

“Criteriile de calificare ºi selecþie în contextul noilor prevederi în domeniul achiziþiilor publice”
Criteriile de calificare ºi selecþie în contextul
noilor prevederi în domeniul achiziþiilor publice
Adelina VRÂNCIANU
n funcþie de nevoile proprii ºi de obiectul contractului de achiziþie publicã, autoritatea contractantã are dreptul de

Î a stabili criterii de calificare ºi selecþie în documentaþia de atribuire. În mod similar cu prevederile din vechea
legislaþie a achiziþiilor publice, criteriile minime de calificare trebuie sã prezinte relevanþã þi sã fie proporþionale în
raport cu natura ºi complexitatea contractului de achiziþie publicã ce urmeazã a fi atribuit (potrivit art. 31 alin. (1)
din HG nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea
contractului de achiziþie publicã/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziþiile publice).
Autoritatea contractantã va asigura, prin intermediul SEAP, accesul direct, complet, nerestricþionat ºi gratuit la
documentele achiziþiei începând cu data publicãrii anunþului de participare în conformitate cu art. 150 din Legea nr.
98/2016 privind achiziþiile publice.
În mod corelat cu dreptul de a stabili criterii de calificare ºi selecþie, se impune a fi menþionatã ºi obligaþia autoritãþii
contractante de a respecta cu stricteþe criteriile pe care ea însãºi le-a stabilit. Astfel, în cuprinsul Hotãrârii din 2 iunie
2016, C-27/15, Pippo Pizzo împotriva CRGT SRL, Curtea de Justiþie s-a pronunþat în sensul cã principiul egalitãþii
de tratament ºi obligaþia de transparenþã trebuie interpretate în sensul cã se opun excluderii unui operator economic
de la procedura de atribuire a unui contract de achiziþii publice ca urmare a nerespectãrii, de cãtre acesta, a unei
obligaþii care nu rezultã în mod expres din documentele aferente
acestei proceduri sau din legea naþionalã în vigoare, ci dintr-o
interpretare a acestei legi ºi a acestor documente.
Totodatã, la nivelul art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016, legiuitorul
a pãstrat prevederea potrivit cãreia criteriile de calificare precizate
de autoritatea contractantã în caietul de sarcini ori în documentaþia
descriptivã ºi care nu sunt prevãzute în fiºa de date a
achiziþiei/anunþul de participare sunt considerate clauze nescrise.
Mergând mai departe, prin analiza comparativã a prevederilor
legislative, constatãm faptul cã noua lege a achiziþiilor publice nu
mai prevede, în mod separat, obligativitatea solicitãrii unor
standarde de asigurare a calitãþii ºi de protecþie a mediului, acestea putând fi solicitate în cadrul criteriului capacitate
tehnicã ºi profesionalã.
Mai mult, criteriile de calificare sunt împãrþite în criterii care se referã la motivele de excludere a ofertantului, precum
ºi criterii care se referã la capacitatea ofertantului. Este interesantã împãrþirea între criterii referitoare la motivele de
excludere ºi criterii referitoare la capacitate, putând fi susþinutã ideea cã analiza criteriilor privind capacitatea se va
face numai în condiþiile în care ofertantul nu va fi respins în baza motivelor de excludere.
Revenind la modalitatea de formulare a criteriilor de calificare, potrivit art. 172 alin. (3) din Legea nr. 98/2016,
autoritatea contractantã stabileºte numai cerinþe de participare care sunt necesare ºi adecvate pentru a se asigura cã
un candidat/ofertant are capacitatea juridicã ºi financiarã ºi competenþele tehnice ºi profesionale pentru a executa
contractul de achiziþie publicã/acordul-cadru care urmeazã sã fie atribuit.
Art. 175 alin. (1) privind situaþia economicã þi financiarã þi art. 178 privind
capacitatea tehnicã þi profesionalã din Legea nr. 98/2016 reiau prevederile art.
172 alin. (3) cu privire la dreptul de a stabili prin documentele achiziþiei cerinþe
necesare ºi adecvate. Reitararea acestui imperativ este nejustificatã în contextul
secþiunii pentru fiecare cerinþã de calificare, îngreunând parcurgerea
prevederilor legale de cãtre orice factor interesat. Totuºi, detalierea cerinþelor
de calificare, precum ºi realizarea distincþiei între cerinþa de calificare ºi
modalitatea ei de îndeplinire reprezintã douã aspecte pozitive al noii legi
privind achiziþiile publice.
În final, deºi în vechea reglementare nu exista o asemenea prevedere, atragem atenþia asupra faptului cã Legea nr.
98/2016 stabileºte la nivelul art. 172 alin. (2) faptul cã autoritatea contractantã nu are dreptul de a impune
operatorilor economici alte cerinþe de capacitate faþã de cele prevãzute la alin. (1).

Noiembrie 2016 Revista de Achizi?ii Publice 1

Interviu HR & Educaþie

4 17
Alexandru Cãtãlin IONIÞÃ
Director General Comisar -
Þef de poliþie Direcþia
Generalã Anticorupþie
Actualitatea legislativã
7
Legislaþia privind achiziþiile
publice în continuã
schimbare
Câteva consideraþii privind
calificarea legalã a autoritãþii
contractante þi a alegerii
contractului de concesiune
de servicii
Supliment legislativ
21
Hotãrârea nr. 394/2016 pentru
aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a
34
Recunoaþterea þi
perfecþionarea evaluatorilor
serviciilor de sãnãtate
36
Noi modificãri privind
salarizarea personalului plãtit
din fonduri publice
Management

7 prevederilor referitoare la
Organizare þi reorganizare în
cadrul ANAP prin elaborarea
unui ghid operaþional
Opinia Specialistului
10
Corina NEAGA, Expert achiziþii
publice
11
Raluca Mihai Partner VOICU
& FILIPESCU
Analizã
atribuirea contractului
38
Managementul implementãrii
sectorial/acordului-cadru
þi administrãrii grupului fiscal
Analizã unicâ
Intervenþii economice
25 41
Conflictul de interese în
domeniul achiziþiilor publice
începând cu iunie 2017
Noile Norme metodologice
de aplicare a unor prevederi
privind guvernanþa
27 corporativã a întreprinderilor
publice, au intrat în vigoare
Din jurisprudenþa CJUE - C
406/14, Oraþul Wrocùaw vs
Ministrul Infrastructurilor þi al
Dezvoltãrii
Obiective europene

13
Subcontractarea. Privire
30
Excepþie de
comparatã între vechi þi nou neconstituþionalitate a unor
(I) dispoziþii legale privind
achiziþiile publice

15
Protecþia informaþiilor
confidenþiale în noile
proceduri de achiziþii publice
32
O noua autoritate pe piaþa
transporturilor,
condiþionalitate ex-ante

Alexandru Cãtãlin IONIÞÃ

Director General Comisar - ªef de poliþie Direcþia Generalã Anticorupþie
 Consiliul ºtiinþific
ec. dr. Laura Elena MARINAª
Prof. univ. dr. Mihail Petricã MARCOCI
Consilier de contestaþii dr. Florentina DRÃGAN
Consultant juridic, Bogdan DUMITRACHE
Consultant juridic, Silvia BÃRBULESCU
Expert consultant, Gelu CAZAN
Expert achiziþii publice, Eduard BADEA

13
Subcontractarea.
av.Cãlin ALEXE
av. Christian BOGARU
ec. Ecaterina Milica DOBROTÃ
ec. Sergiu SAVA
Privire comparatã între ec. Johann NUNWEILER
vechi þi nou (I) ec. Iulian ªTEFAN

Redactor ªef
Carmen ªerbãnoiu
Director editorial
Lucica POPA
Secretar redacþie
Olivia LIHU
Graficã
Anca VASILOIU
Editor

17
Câteva consideraþii
EAGroup, str. Biserica Amzei nr.29,
Bucureºti, Sector 1
ISSN 1843-5432

privind calificarea
legalã a autoritãþii
contractante þi a
alegerii contractului
de concesiune de Termeni ºi condiþii:
servicii Revista de Achizitii Publice este editata lunar de catre EAGroup, punct de lucru:
Biserica Amzei, nr. 29, Bucuresti, Sector 1.
Dreptul de copyright este detinut de EAGroup. Nici un material din aceasta publicatie
nu poate fi reprodus partial, integral sau modificat fara acordul expres exprimat de catre
EAGroup ori de titularul acestui drept. Toate drepturile sunt rezervate EAGroup. Cei ce
reproduc sau modifica materialele vor suporta consecintele conform legilor României
si Tratatelor Internationale cu privire la drepturile de autor.

25
Conflictul de
interese în domeniul
achiziþiilor publice
începând cu iunie
2017
 “vor avea loc sesiuni de instruire pentru
extinderea metodologiei de identificare a
riscurilor ºi vulnerabilitãþilor la corupþie,
inclusiv în domeniul achiziþiilor publice ºi
gestionãrii fondurilor europene”
Reporter: Strategia Naþionalã Anticorupþie (SNA) 2016 - 2020 adoptatã în data de
10 august 2016, cuprinde mãsuri prioritare punctuale, cu impact la nivel naþional.
Care este rolul DIRECÞIEI GENERALE ANTICORUPÞIE în aplicarea rigu-
roasã a cadrului normativ ºi instituþional, în vederea prevenirii corupþiei în
România?

Alexandru Cãtãlin IONIÞÃ: În calitate de structurã responsabilã desemnatã cu

Director General implementarea fostei strategii la nivelul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Direcþia
Comisar - ªef de poliþie Generalã Anticorupþie (DGA), a avut un rol important în definitivarea actualului
Alexandru Cãtãlin IONIÞÃ document strategic, motiv pentru care reprezentanþii instituþiei noastre au participat
activ în cursul acestui an, atât la evaluarea Strategiei Naþionale Anticorupþie 2012 - 2015
cât ºi în procesul de realizare a celei noi. DGA a sprijinit,
totodatã, Secretariatul Tehnic din cadrul Ministerului Jus-
tiþiei prin desemnarea unui ofiþer DGA delegat, începând cu
anul 2012, astfel încât reprezentarea Ministerului Afacerilor
Interne a avut o continuitate neîntreruptã pânã în mo-
mentul actual.
Acþiunile reprezentative de creºtere a integritãþii institu-
þionale au la bazã proceduri realizate ºi implementate deja
de cãtre DGA la nivelul structurilor din MAI, apreciate deja
ca bune practici în perioada fostei strategii naþionale, dintre
care menþionãm: introducerea unei metodologii standard de
evaluare a riscurilor de corupþie la nivelul tuturor instituþiilor publice,
dar ºi evaluare ex-post a incidentelor de integritate. Practic, Direcþia
Generalã Anticorupþie constituie un avanpost în planul
prevenirii faptelor de corupþie, fiind singura instituþie care
abordeazã sistemic ºi planificat activitatea de referinþã. În
mod concret, pentru îndeplinirea prioritãþilor stabilite de
Strategia Naþionalã Anticorupþie 2016 - 2020, vor fi avute în
vedere câteva repere importante, respectiv instituþionali-
zarea reacþiei la incidentele de integritate asimilate eºecului
de management, necesitatea consolidãrii structurilor de
prevenire la nivelul instituþiilor publice alãturi de speciali-
zarea analizei de riscuri instituþionale, creºterea gradului de
educaþie anticorupþie pentru instituþiile publice ºi private
interesate, prin organizarea de instruiri cu funcþionarii pu-
blici ºi personalul contractual, dar ºi pentru persoanele din
conducerea instituþiilor publice ºi consolidarea mediului de
integritate în rândul personalului MAI.
În mod evident, activitatea preventivã se desfãºoarã ºi sub
alte forme cum ar fi articole de specialitate difuzate prin
intermediul a diferite publicaþii, editarea unor buletine de
informare, ghiduri anticorupþi etc.
În ceea ce priveºte demararea procesului de implementare a
Strategiei Naþionale Anticorupþie 2016 - 2020, Ministerul
Justiþiei a propus un calendar pentru activitãþile premergã-
toare, în douã etape, ce este avut în vedere ºi la nivelul MAI,
respectiv, pânã la data de 23 noiembrie 2016, instituþiile
participante vor adopta ºi/sau vor transmite declaraþia de
aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele ºi
mecanismul de monitorizare ale SNA, analiza riscurilor ºi
vulnerabilitãþile la corupþie specifice instituþiei ºi lista struc-
turilor subordonate, coordonate sau aflate sub autoritate
instituþiei.
De asemenea, pânã la 23 februarie 2017, instituþiile partici-
pante vor elabora ºi transmite Planul de integritate, precum
ºi datele de identificare ale persoanelor desemnate ca res-
ponsabile cu implementarea SNA 2016-2020.
Pentru îndeplinirea acestui calendar, ministrul afacerilor in-
terne a semnat Declaraþia de aderare a MAI la valorile fun-
damentale, principiile, obiectivele ºi mecanismul de moni-
torizare ale SNA, ce a fost transmisã cãtre Secretariatul
Tehnic din cadrul Ministerului Justiþiei.
În prezent, DGA este în proces de realizare a unui Raport
privind analiza riscurilor ºi vulnerabilitãþilor la corupþie în
cadrul MAI ce va constitui fundamentul întocmirii Planului
de integritate.
Reporter:DIRECÞIA GENERALÃ ANTICORUP-
ÞIE este o structurã specializatã în principal de anche-
tarea cazurilor de corupþie în rândul personalului
MAI, dar ºi în alte sectoare de activitate. Ce relaþii
interinstituþionale aveþi stabilite cu structurile Guver-
nului, organizaþii nonguvernamentale ºi alte orga-
nisme, în scopul realizãrii activitãþilor de prevenire a
corupþiei?
Alexandru Cãtãlin IONIÞÃ: Încã de la operaþionalizare,
Direcþia Generalã Anticorupþie ºi-a propus dezvoltarea ºi
multiplicarea punþilor de comunicare ºi, implicit, a relaþiilor
interinstituþionale cu agenþiile de aplicare a legii în domeniu,
având în vedere cã prevenirea ºi combaterea corupþiei
necesitã în mod obiectiv solidarizarea instituþionalã a
tuturor forþelor responsabile din societate.
Astfel, în mod preponderent au fost încheiate documente
de colaborare atât cu structurile MAI, cât ºi cu instituþiile cu
activitate incidentã în sfera aplicãrii legii, ordinii publice,
siguranþei naþionale etc.
În planul relaþiilor cu societatea civilã au fost încheiate, de
asemenea, numeroase protocoale de colaborare cu entitãþi

4 Revista de Achizi?ii Publice Noiembrie 2016

ce au sfera de preocupare prevenirea corupþiei, ºtiut fiind cã
un ansamblu de mãsuri anticorupþie aplicat pe o scarã
socialã largã au un impact mult mai consistent atunci când
beneficiazã de expertiza instituþiilor din sfera non-
guvernamentalã.
În context, prin semnificaþie ºi conþinut, se detaºeazã
funcþionarea Comitetului Strategic pentru sprijinirea ºi
evaluarea activitãþii Direcþiei Generale Anticorupþie. Acesta
este un for consultativ, fãrã personalitate juridicã, ce are
rolul de a sprijini activitatea unitãþii ºi de a formula
recomandãri în ceea ce priveºte perspectivele de acþiune în
domeniul de competenþã. Comitetul Strategic a fost creat la
recomandarea experþilor europeni pentru obþinerea unui
feedback adecvat aferent impactului politicilor anticorupþie
implementate iar definitorie pentru funcþionarea sa este
faptul cã solidarizeazã în jurul aceleiaºi voinþe de acþiune, pe
lângã DGA, structuri în Ministerul Afacerilor Interne,
societatea civilã ºi membri ai corpului diplomatic. De altfel,
ultima ºedinþã a comitetului a avut loc chiar în luna
octombrie, când ne-am bucurat de participarea domnului
Dragoº Tudorache, ministrul afacerilor interne, precum ºi
reprezentanþilor tuturor instituþiilor cu care colaborãm ºi ai
corpului diplomatic de la ambasadele Olandei, Finlandei,
Franþei, Spaniei ºi Germaniei. În context au fost aduse
aprecieri activitãþii desfãºuratã de Direcþia Generalã Anti-
corupþie, consideratã ca fiind unul dintre actorii importanþi
ai luptei anticorupþie, cu un mare capital de încredere din
partea colaboratorilor.
Sigur cã esenþialã pentru desfãºurarea activitãþilor de poliþie
judiciarã este colaborarea Direcþiei Generale Anticorupþie
cu unitãþile de parchet specializate în cercetarea faptelor de
corupþie, dat fiind cã, în conformitate cu Codul de Pro-
cedurã penalã, infracþiunile de corupþie sunt strict de
competenþa procurorului care deleagã structurile de poliþie
judiciarã sã efectueze acte specifice constituite în proba-
toriu.
Reporter: DIRECÞIA GENERALÃ ANTICORUP-
ÞIE are în derulare Proiectul „Întãrirea capacitãþii
operaþionale a DGA de prevenire ºi combatere a fapte-
lor de corupþie, inclusiv în achiziþiile publice”, finanþat
din Fondul pentru Securitate Internã. Care sunt prin-
cipalele acþiuni, mãsuri, termene ºi responsabilitãþi ce
revin structurilor direcþiei?
Alexandru Cãtãlin IONIÞÃ: Fãrã îndoialã cã domeniul
achiziþiilor publice reprezintã o vulnerabilitate la corupþie
care a fost ºi este luatã în seamã de Direcþia Generalã
Anticorupþie, atât din punct de vedere al mãsurilor de
prevenire, cât ºi a celor de combatere implementate la
nivelul unitãþii ºi în cadrul unor planuri comune de acþiune.
Una dintre mãsuri priveºte implementarea proiectelor de
instruire a personalului care acþioneazã în domeniu. Astfel,
la data de 6 octombrie a.c., Direcþia Generalã Anticorupþie a
desfãºurat conferinþa de lansare a Proiectului Mecanisme
eficiente pentru prevenirea ºi combaterea corupþiei în administraþia
publicã, finanþat de Comisia Europeanã prin Programul
Naþional aferent Fondului pentru Securitate Internã - com-
ponenta pentru Cooperare Poliþieneascã.
Proiectul, se va desfãºura pe parcursul a 48 de luni, are un
buget total de 3.683.377 lei, din care 2.762.533 lei repre-
zintã finanþarea Uniunii Europene ºi 920.844 lei contribuþia
pãrþii române.
Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea relaþiilor
inter-instituþionale pentru eficientizarea activitãþilor de
prevenire ºi combatere a corupþiei în administraþia publicã,
inclusiv în achiziþiile publice ºi gestionarea fondurilor
europene.
În cadrul proiectului va fi instruit personalul implicat în
procesul de achiziþii publice ºi al gestionãrii fondurilor
europene din perspectiva prevenirii corupþiei. De ase-
menea, vor avea loc sesiuni de instruire pentru extinderea
metodologiei de identificare a riscurilor ºi vulnerabilitãþilor
la corupþie, inclusiv în domeniul achiziþiilor publice ºi
gestionãrii fondurilor europene. Un alt palier se va adresa
perfecþionãrii pregãtirii de specialitate a personalului impli-
cat în identificarea, investigarea ºi cercetarea faptelor de
corupþie în achiziþiile publice, inclusiv a infracþiunilor împo-
triva intereselor financiare ale UE.
Partenerul Direcþiei Generale Anticorupþie în acest proiect
este Institutul Naþional al Magistraturii, alãturi de care am
invitat sã participe peste 30 de structuri ºi instituþii din
cadrul ºi din afara Ministerului Afacerilor Interne.
O parte dintre structurile invitate vor împãrtãºi din expe-
rienþa proprie domeniului de activitate prin oferirea unor
prezentãri în cadrul a peste 65 de sesiuni de instruire/for-
mare ce se vor desfãºura pe parcursul celor patru ani de
derulare ai proiectului.
Rezultatele proiectului privesc asigurarea mobilitãþii ºi a
mijloacelor necesare pentru desfãºurarea activitãþilor speci-
fice de prevenire ºi combatere a faptelor de corupþie, pre-
cum ºi eficienþã crescutã în prevenirea, investigarea ºi
combaterea practicilor de corupþie, toate inclusiv în achizi-
þiile publice ºi gestionarea proiectelor cu finanþare UE.
Reporter: La nivel instituþional, DIRECÞIA GENE-
RALà ANTICORUPÞIE desfãºoarã activitãþi în do-
meniul prevenirii ºi combaterii corupþiei, pentru a
combate mai eficient corupþia.Având în vedere cele
douã direcþii corupþia la nivel înalt ºi lupta împotriva
Noiembrie 2016 Revista de Achizi?ii Publice 5
micii corupþii, detaliaþi vã rugãm cãile pe care s-a
acþionat ºi progresele care s-au fãcut în ultimul an.
Alexandru Cãtãlin IONIÞÃ: Progresele instituþionale ale
Direcþiei Generale Anticorupþie sunt evidente ºi se reflectã
atât în plan calitativ, cât ºi cantitativ, pe ambele domenii de
activitate. Ce vreau sã subliniez este cã mã preocupã perma-
nent resursa umanã care contribuie la obþinerea acestor
rezultate ºi pot sã afirm cã Direcþia Generalã Anticorupþie
beneficiazã de un corp profesional foarte bine pregãtit pe
fiecare segment de activitate care poate interveni oricând nu
doar pentru aplicarea mãsurilor proprii, dar ºi pentru
oferirea de expertizã instituþiilor interesate.
În ceea ce priveºte mãsurile de prevenire a corupþie, pentru
a conºtientiza pericolul la care se expun lucrãtorii MAI prin
sãvârºirea unor infracþiuni de corupþie, vã aduc în atenþie
faptul cã, de la începutul acestui an au fost organizate peste
3.000 activitãþi de informare ºi instruire anticorupþie cu
caracter preventiv, în creºtere cu 11% faþã de 10 luni 2015.
La aceste întâlniri au participat aproape 50.000 lucrãtori
M.A.I., dintre care circa 9.000 sunt manageri (+30%).
Important este cã, urmare a politicilor anticorupþie imple-
mentate, au fost consemnate 127 situaþii în care funcþionarii
ministerului au sesizat lucrãtorii D.G.A. atunci când li s-au
oferit sume de bani în schimbul unor servicii, respectiv 41
cazuri când au denunþat situaþii în care colegii lor au fost
implicaþi în comiterea unor fapte de corupþie.
Un alt palier al activitãþii de prevenire a corupþiei în rândul
personalului M.A.I. este constituit de testarea integritãþii. În
intervalul supus analizei, în baza ordinului ministrului
afacerilor interne privind procedura de testare a integritãþii
profesionale a personalului ministerului, D.G.A. a efectuat
54 de teste de integritate profesionalã, dintre care 51 cu rezultat
pozitiv (cadrele ministerului au dat dovadã de integritate).
Testele efectuate în cele 10 luni ale anului 2016 au vizat 61 de
lucrãtori ai ministerului, doar 3 dintre aceºtia manifestând lipsa
integritãþii.
Din perspectiva cercetãrii ºtiinþifice anticorupþie, perioada
vizatã a consemnat, în principal, finalizarea Studiului com-
parativ privind fenomenul corupþiei în Ministerul Afaceri-
lor Interne, precum ºi activitãþile derulate pentru imple-
mentarea aplicaþiei informatice Managementul asistat al
riscurilor de corupþie (MARC), precum ºi graficul de
prelucrare a datelor prin intermediul acestei aplicaþii au fost
aprobate de conducerea ministerului.
Necesitatea adoptãrii unui comportament integru de cãtre
personalul M.A.I. s-a reflectat în scãderea cu 26% a inci-
dentelor de integritate înregistrate. Astfel, au fost consem-
nate 73 de incidente (în care au fost implicate 164 cadre
M.A.I.), care au fãcut obiectul intervenþiei din partea
specialiºtilor D.G.A.
Activitãþile pe linia cercetãrii ºtiinþifice anticorupþie derulate
de D.G.A. au condus la o creºtere semnificativã cu 42% a
vizitelor de evaluare efectuate la structurile unde s-au
înregistrat incidente de integritate, fiind consemnate 69
astfel de activitãþi. Totodatã, au fost continuate întâlnirile de
instruire a reprezentanþilor structurilor ministerului în
cadrul grupurilor de lucru privind implementarea aplicaþiei
MARC (s-au desfãºurat 847 întâlniri, ceea ce reprezintã un
plus de 178%).
În acord cu atribuþiile ce ne revin în acest domeniu prin
Regulamentul de organizare ºi funcþionare al D.G.A. s-a
6 Revista de Achizi?ii Publice Noiembrie 2016
realizat, în colaborare cu Fundaþia „Hanns Seidel” „Studiul
comparativ privind fenomenul corupþiei în Ministerul
Afacerilor Interne”. Demersul a vizat identificarea dome-
niilor din activitatea ministerului cele mai vulnerabile la
corupþie, a principalelor cauze care determinã apariþia
acestor fapte ºi adaptarea mãsurilor de prevenire, inclusiv
protecþia avertizorilor de integritate ºi identificarea celor
mai adecvate canale de comunicare publicã.
Referitor la activitatea de cercetare penalã, în primele zece
luni ale anului 2016, instrumentarea dosarelor penale
efectuatã sub directa coordonare a procurorilor de caz, s-a
reflectat în cele aproape 2.700 dosare penale (+5%) înainta-
te la Parchet, parte dintre acestea la Direcþia Naþionalã
Anticorupþie, o altã parte la unitãþile D.I.I.C.O.T., iar majo-
ritatea cãtre structurile centrale ºi teritoriale ale Parchetului
de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.
În cauzele instrumentate în colaborare cu poliþia judiciarã a
D.G.A., procurorii de caz au emis rechizitorii în 333 dosare
penale (+5%). Totodatã, s-au înregistrat ºi 37 acorduri de
recunoaºtere a vinovãþiei prin care s-a sesizat instanþa de
judecatã.
Cu ocazia activitãþilor procedurale derulate, au fost efectua-
te cercetãri cu privire la aproape 5.000 de persoane (+14%),
faþã de 1.666 suspecþi fiind dispusã începerea urmãririi
penale (+2%). În perioada analizatã, au fost inculpate 1.297
persoane (+23%), 244 dintre acestea fiind arestate pre-
ventiv.
Pentru cã reprezintã o componentã esenþialã a comunicãrii
noastre cu cetãþenii, consider cã trebuie adusã în atenþie ºi
activitatea de relaþii publice, unde, în perioada analizatã, s-au
primit peste 3.200 de petiþii (+13%), iar aspectele sesizate în
cuprinsul acestora au dus la iniþierea sau completarea
datelor cuprinse în cadrul a 81 dosare penale.
(Un reper important în relaþia cu publicul este repre-
zentat de apelurile Tel-Verde primite la linia telefonicã
gratuitã 0.800.806.806. Astfel, în intervalul de referinþã s-au
primit peste 8.200 apeluri. Datele ºi informaþiile cu valoare
operativã primite prin intermediul apelurilor Tel-Verde au
dus la efectuarea a 7 acþiuni de prindere în flagrant ºi la
iniþierea sau completarea datelor cuprinse în alte 26 dosare
penale.
Aº dori, totodatã, sã fac cunoscut faptul cã, un rol important
al D.G.A. în diminuarea fenomenul corupþiei, îl reprezintã
activitãþile de management al riscurilor de corupþie, în urma
cãrora elaborãm propuneri de înlãturare a acestora, multe
dintre ele fiind aprobate ºi implementate cu succes. Spre
exemplu, la nivelul structurii Regim Permise de Conducere
ºi Înmatriculare Vehicule, în anul 2008, s-a aplicat, ca
mãsurã de prevenire a corupþiei, susþinerea probei teoretice
cu ajutorul calculatorului, diminuându-se astfel cu mult
riscul de corupþie la proba teoreticã din cadrul examenului
de obþinere a permisului de conducere. De asemenea, ca
urmare a propunerii Direcþiei Generale Anticorupþie, a fost
modificatã Legea 295/ 2004 privind regimul armelor ºi
muniþiilor, în sensul transmiterii unor notificãri cãtre
deþinãtorii de permise de port armã cu privire la termenul
de expirare a permisului. O altã propunere menitã sã
contribuie la creºterea nivelului de integritate în MAI, este
legatã de înregistrarea audio-video a probei practice de
obþinere a permisului de conducere, propunere aflatã în
proces de legiferare.
Legislaþia privind achiziþiile publice în
continuã schimbare Specialiºti analizã legislativã
Revista de Achiziþii Publice
P
e site-ul ANAP, s-a publicat
spre consultare, proiectul pen-
tru modificarea ºi completarea
Normelor referitoare la atri-
buirea contractului sectorial/acor-
dului-cadru din Legea nr. 99/2016,
precum ºi pentru modificarea ºi com-
pletarea Normelor referitoare la atri-
buirea contractului de achiziþie publi-
ca/acordului-cadru din Legea nr. 98/
2016.
În acest sens, Normele metodologice
de aplicare a prevederilor referitoare
la atribuirea contractului sectorial/
acordului-cadru din Legea nr. 99/
2016 privind achizitiile sectoriale a-
probate prin Hotarârea Guvernului
nr. 394/2016, publicata în Monitorul
Oficial al României, nr. 422 din 6
iunie 2016, se modifica ºi se comple-
teaza referindu-se în principal, la:
Ÿ în cazul atribuirii contractelor a
caror valoare estimata este mai mica
decât echivalentul în lei a 25.000.000
euro, valoarea garanþiei de participare
nu poate depaºi 1% din valoarea esti-
mata a contractului/acordului cadru
ce urmeaza a fi atribuit;
Ÿ instrumentul de garantare trebuie
sa prevada ca plata garantiei de parti-
cipare se va executa neconditionat,
respectiv la prima cerere a beneficia-
rului, pe baza declaratiei acestuia cu
privire la culpa persoanei garantate, si
se prezinta autoritatii contractante
cel mai târziu la data si ora-limita de
depunere a ofertelor;
Organizare ºi reorganizare în cadrul ANAP prin
elaborarea unui ghid operaþional Revista
Specialiºti analizã legislativã
de Achiziþii Publice
G uvernul a aprobat la 19 oc-
tombrie 2016, o serie de
modificari si completari pri-
vind organizarea si funcþionarea
Agenþiei Naþionale pentru Achiziþii
Publice (ANAP), asigurând astfel
cadrul administrativ necesar îndepli-
nirii tuturor atribuþiilor agenþiei,
Ÿ din cadrul comisiei de evaluare
pot face parte membri apartinând
compartimentelor entitatii contrac-
tante, iar în cazul în care beneficiarul
final al contractului/acordului-cadru
este o alta entitate contractanta, din
cadrul respectivei entitaþi contractan-
te;
Ÿ documentele constatatoare emi-
se de catre entitatea contractanta pot
fi contestate potrivit Legii conten-
ciosului administrativ nr. 554/2004,
cu modificarile si completarile ulte-
rioare;
Ÿ documentele constatatoare emi-
se de catre entitatea contractanta se
publica în SEAP, dupa expirarea ter-
menelor de contestare prevazute de
Legea nr. 554/2004, cu modificarile
si completarile ulterioare.
Normele metodologice de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea
contractului de achizitie publica/a-
þinând cont de volumul ºi complexi-
tatea acþiunilor în derulare sau preco-
nizate pentru implementarea Stra-
tegiei naþionale în domeniul achiziþii-
lor publice.
Executivul a modificat ºi completat
în acest sens Hotãrârea Guvernului
nr.634/2015 privind organizarea ºi
Noiembrie 2016 Revista de Achizi?ii Publice
cordului-cadru din Legea nr.98/
2016 privind achizitiile publice apro-
bate prin Hotarârea Guvernului nr.
395/2016, publicata în Monitorul
Oficial al României, nr. 423 din 6 iu-
nie 2016, se modifica ºi se comple-
teaza, referindu-se la:
Ÿ în cazul atribuirii contractelor a
caror valoare estimata este mai mica
decât echivalentul în lei a 25.000.000
euro, valoarea garanþiei de participare
nu poate depaºi 1% din valoarea esti-
mata a contractului/acordului cadru
ce urmeaza a fi atribuit;
Ÿ instrumentul de garantare trebuie
sa prevada ca plata garantiei de parti-
cipare se va executa neconditionat,
respectiv la prima cerere a beneficia-
rului, pe baza declaratiei acestuia cu
privire la culpa persoanei garantate, si
se prezinta autoritatii contractante
cel mai târziu la data si ora-limita de
depunere a ofertelor;
Ÿ documentele constatatoare emi-
se de catre entitatea contractanta în
conformitate cu prevederile alin. (1)
ºi (2) pot fi contestate potrivit Legii
contenciosului administrativ nr. 554/
2004, cu modificarile si completarile
ulterioare.
Ÿ documentele constatatoare emi-
se de catre entitatea contractanta se
publica în SEAP, dupa expirarea ter-
menelor de contestare prevazute de
Legea nr. 554/2004, cu modificarile
si completarile ulterioare.
funcþionarea Agenþiei Naþiona-le
pentru Achiziþii Publice, precum ºi
Anexa nr. 2 la Hotãrârea Guvernului
nr.34/2009 privind organizarea ºi
funcþionarea Ministerului Finanþelor
Publice, cu modificãrile ºi comple-
tãrile ulterioare
Având în vedere specificul activi-
7
 Mãsuri pentru facilitarea accesului IMM-urilor la procedurile de achiziþii publice flash informativ-legislativ
Normele metodologice aferente noului pachet legislativ privind achiziþiile publice promovat de
Guvern au fost modificate ºi completate în ºedinþa din 16 noiembrie 2016 a Guvernului Romaniei astfel încât noile prevederi
sã înlesneascã accesul întreprinderilor mici þi mijlocii la procedurile de achiziþii publice (clasice ºi sectoriale), asigurând în
acelaºi timp alinierea reglementãrilor la principiul tratamentului egal prevãzut de Tratatul privind funcþionarea Uniunii
Europene (TFEU) ºi de directivele europene în domeniu.
“O modificare importantã o reprezintã diminuarea garanþiei de participare pe care autoritãþile contractante o pot solicita la
atribuirea contractelor cu valoare estimatã mai micã decât echivalentul în lei a 25 de milioane de euro, caz în care valoarea
garanþiei de participare nu va putea depãþi 1% din valoarea estimatã a contractului/acordului ce urmeazã a fi atribuit. Aceastã
cotã de garantare va fi aplicatã prin excepþie de la prevederile Hotãrârii Guvernului nr. 394/2016 privind aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016
privind achiziþiile sectoriale ºi cele ale Hotãrârii Guvernului nr. 395/2016 privind aprobarea Normelor metodologice a aplicare
a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziþie publicã/acordului cadru din Legea nr. 98/2016 privind
achiziþiile clasice, care prevãd e o cotã de garantare de cel mult 2% din valoarea estimatã a contractului de achiziþie
publicã/sectorial sau, în cazul acordului-cadru, din valoarea estimatã a celui mai mare contract subsecvent, fãrã a fi luatã în
calcul valoarea pentru diverse þi neprevãzute, dacã este cazul.
De asemenea, în vederea corelãrii prevederilor HG nr. 394/2016 þi HG nr. 395/2016 cu cele ale Strategiei naþionale în
domeniul achiziþiilor publice referitoare la trecerea integralã la procedurile de achiziþii online, a fost eliminatã obligaþia
operatorilor economici de a prezenta în original instrumentul de garantare prin care a fost constituitã garanþia de participare.
Instrumentul de garantare trebuie sã prevadã cã plata garanþiei de participare se va executa necondiþionat, respectiv la prima
cerere a beneficiarului, pe baza declaraþiei acestuia cu privire la culpa persoanei garantate, ºi se prezintã autoritãþii contractante
cel mai târziu la data ºi ora-limitã de depunere a ofertelor.
Guvernul a adus totodatã o serie de clarificãri privind componenþa comisiilor de evaluare, în sensul cã din aceste comisii pot
face parte membri aparþinând compartimentelor din cadrul entitãþii contractante, iar în cazul în care beneficiarul final al
contractului/acordului-cadru este o altã entitate contractantã pot face parte din comisie membri aparþinând respectivei entitãþi
contractante.
În ceea ce priveºte condiþiile în care o ofertã poate fi respinsã de cãtre comisia de evaluare ca fiind inacceptabilã þi neconformã,
actul normativ aprobat astãzi de Guvern include þi cazul în care rãspunsul transmis nu clarificã eventualele neconcordanþe sau
nu a depus dovada constituirii garanþiei de participare la data limitã de depunere a ofertelor.”
Sursa: Biroul de Presã al ANAP

tatilor desfasurate de catre Agentia
Naþionalã pentru Achiziþii Publice ºi
atribuþiile stabilite ºi asumate în faþa
Comisiei Europene, Guvernul supli-
menteazã organigrama ANAP cu 20
de posturi, de la 415, exclusiv demni-
tarul, la 435 de posturi, exclusiv dem-
nitarul. Decizia a fost luatã având în
vedere volumul ºi complexitatea acti-
vitãþilor de implementare a Strategiei
naþionale în domeniul achiziþiilor pu-
blice, dar ºi cele 5 direcþii de acþiune
ale Strategiei naþionale în domeniul
achiziþiilor publice, care vizeazã cali-
tatea cadrului legislativ, inclusiv
evaluarea opþiunilor de transpunere a
noilor directive europene în legislaþia
naþionalã:
- coerenþa generalã ºi eficienþa
cadrului instituþional;
- regularitatea ºi calitatea procesului
de achiziþii publice;
- capacitatea autoritatilor contrac-
tante, cu accent pe profesionalizare ºi
aspecte de integritate;
- funcþiile de monitorizare ºi super-
vizare ale sistemului de achiziþii pu-
blice din România;
- pentru implementarea Strategiei na-
þionale în domeniul achiziþiilor pu-
blice ºi pentru o corelare eficienta a
informatiilor ºi experienþei dobân-
dite de Direcþia Generalã Reglemen-
tare, Coordonare Metodologicã ºi
Suport Operaþional ºi Direcþia Gene-
rala Politici Publice si Relaþii Interna-
þionale, precum ºi o mai bunã coor-
donare a procesului de reglementare,
actul normativ aprobat de Guvern
prevede pentru ANAP ºi instituirea
funcþiei de sprijin operaþional pentru
autoritãþile contractante, prin elabo-
rarea unui ghid operaþional interactiv,
actualizabil, care sã înlocuiascã su-
prareglementarea de nivel terþiar.
De asemenea, pentru a se evita su-
prapunerile în sistemul de control ºi
verificare proceduralã realizat de
A.N.A.P., activitatea de control va fi
organizatã la nivelul a douã structuri
distincte care sã întreprindã numai
demersurile necesare în funcþie de
momentul verificãrilor. În acest sens,
se menþine în cadrul A.N.A.P., la nivel
de direcþie generalã, Direcþia Gene-
ralã Control EX-ANTE, care va cu-
prinde Direcþia de Evaluare Docu-
mentaþii de Atribuire ºi Direcþia Veri-
ficare Derulare Procedura de Atri-
buire.
În ceea ce priveºte organizarea
acestei instituþii, actul normativ pre-
vede fuzionarea structurii responsa-

8 Revista de Achizi?ii Publice Noiembrie 2016


bile cu reglementarea în domeniul
achiziþiilor publice ºi înfiinþarea
Direcþiei Generale Politici Publice,
Reglementare ºi Armonizare Legisla-
tivã, în cadrul cãreia se organizeazã
Direcþia Politici Publice ºi Direcþia
reglementare ºi Armonizare Legisla-
tivã. Tot în acelaºi sens, Guvernul a
decis înfiinþarea unui Birou pentru
implementarea proiectelor, în cadrul
Direcþiei Politici Publice din subordi-
nea Serviciului de Politici ºi Coordo-
nare Sistem, cu scopul de a asigura un
cadru unitar pentru managementul
proiectelor finanþate din fonduri ex-
terne nerambursabile ºi un manage-
ment eficient în cadrul proiectelor
derulate de catre ANAP. În luarea
deciziei s-a þinut cont de procesul de
reformã în domeniul achiziþiilor
publice ºi de necesitatea implemen-
tãrii mãsurilor prevãzute în Strategia
naþionalã în domeniul achiziþiilor pu-
blice.
În sensul celor arãtate, activitatea
ANAP este exercitata în continuare
la nivel central si prin 8 structuri
regionale, fara personalitate juridica,
la nivel teritorial, cu precizarea ca
acestea vor fi organizate în subor-
dinea Direcþiei Verificare Derulare
Procedura de Atribuire.
Activitatea de verificare ulterior sem-
narii contractelor de achizitie publica
va integra si componenta de verifi-
care a respectarii normelor privind
achizitiile publice în cadrul proiec-
telor finanþate din instrumente struc-
stabili dacã obiectivele propuse au
fost atinse. Vor fi puse în practicã
proceduri prin care sã se asigure cã
supervizarea se va baza pe monito-
rizare ºi pe activitãþile de control ex-
ante, care relevã în timp real pro-
bleme sau nereguli sistemice. Actul
normativ prevede, în acest scop,
reorganizarea funcþiilor de monitori-
zare ºi supervizare, prin fuzionarea
structurilor responsabile la nivelul
ANAP cu implementarea ºi transpu-
nerea acestor doua functii într-o
singura structura - Directia de Moni-
torizare ºi Supraveghere Sistem.
Aceastã nouã direcþie de specialitate
din cadrul ANAP va verifica sistemul
de achiziþii publice la nivel global, dar
ºi la nivel de indicatori care sa permita
turale conform acordurilor de dele- depistarea eventualelor ineficiente ºi
gare semnate între autoritãþile de nereguli la nivelul achizitorilor sau al
management ºi A.N.A.P.. În acest fel, autoritãþilor publice contractante.
activitatea de verificare ulterior sem- Agenþia Naþionalã pentru Achiziþii
nãrii contractelor de achiziþie publicã Publice va identifica autoritãþile con-
va fi organizatã la nivel de direcþie în tractante cu probleme ºi va face pu-
subordinea directã a preºedintelui blicã informaþia prin intermediul
A.N.A.P., denumitã Direcþia Control unui raport anual.
ex-post. La nivelul conducerii ANAP, Execu-
Executivul a decis, totodata, dezvol- tivul a decis ca nu doar secretarul
tarea functiei de supervizare exerci- general, ci si secretarul general
tata de agentie, printr-o monitorizare adjunct este înalt funcþionar public,
coerenta si sistematica a sistemului numit, în condiþiile legii, prin decizie
electronic de achizitii publice SEAP, a prim-ministrului.
pentru a evalua funcþionarea ºi evolu- Sursa: biroul de presa ANAP
þia sistemului în timp ºi pentru a se
08 – 11 DECEMBRIE 2016, PREDEAL, HOTEL ROZMARIN
EXPERT PREVENIRE SI
COMBATERE A CORUPTIEI
prioritati identificate, solutii, actiuni si masuri privind
prevenirea si combaterea coruptiei
Detalii privind participarea se solicita la coordonatorul de curs:
Olivia LIHU: 0753.025.983
Noiembrie 2016 Revista de Achizi?ii Publice 9
1.Cum apreciati eficienta criteriilor de atribuire în conformitate cu noua legislatie în domeniul achizitiilor
publice si cum credeti ca ar trebui sa arate nivelul calitativ de executare a contractului, calificarea si organizarea
personalului implicat în evaluarea ofertelor, în noile conditii legislative?

Corina NEAGA: În fapt, aceastã întrebare pune în discuþie

trei noþiuni distincte din domeniul achiziþiilor publice, care
transpar din contextul actualei legislaþii, diferenþiate însã în
privinþa rolului fiecãruia în cadrul procesului de achiziþie
publicã, dar care totodatã pot fi incluse într-o succesiune
logicã în ideea în care: personalul cu atribuþii în evaluarea
ofertelor ar trebui sã aibã calificarea necesarã de a aplica corect
criteriul de atribuire stabilit pentru procedura de achiziþie
respectivã, astfel încât sã fie asigurat nivelul calitativ scontat în
executarea contractului.
Aplicarea criteriului de atribuire ºi a factorilor de evaluare
reprezintã ultima acþiune de filtrare a ofertelor depuse,
atribuþie a comisiei de evaluare a ofertelor, prin care aceasta
stabileºte oferta care rãspunde cel mai bine cerinþelor/
regulilor impuse pentru atribuirea contractului.
Eficienþa unui criteriu de atribuire, cu referire la oricare din cei
4 prevãzuþi în noua legislaþie în domeniul achiziþiilor, poate fi
determinatã doar la finalul implementãrii contractului, când
preþul/costul sau raportul calitate - preþ/calitate - cost este
evaluabil, luându-se în calcul toate elementele incidente
derulãrii contractului ºi când este posibil calculul efectelor
produse de cãtre factorii de evaluare prevãzuþi iniþial în
procedura respectivã.Dacã factorii aleºi, funcþie de specificul Membru Corina NEAGA, Expert achiziþii publice
al Asociaþiei Naþionale a Specialiºtilor în Achiziþii
ºi complexitatea contractului, au asigurat o concurenþã realã
între ofertanþi, dacã pe baza lor autoritatea contractantã a fost în mãsurã sã desemneze oferta cea mai avantajoasã din cele
depuse ºi dacã contractantul ºi-a îndeplinit cu succes obligaþiile contractuale în parametrii conveniþi, dependenþi de factorii
de evaluare aleºi, se poate conchide ca ºi criteriul de atribuire a fost eficient.
Prin urmare, un criteriu de atribuire poate fi considerat eficient atunci când la finalul contractului, autoritatea constatã cã
avantajele punctate la oferta depusã de cãtre ofertantul câºtigãtor au fost reale, sustenabile pentru proiectul respectiv,
contând în eficacitatea cu care contractantul a acþionat pentru îndeplinirea obligaþiilor asumate faþã de autoritate iar nivelul
calitativ de executare al contractului este mãcar cel aºteptat, din toate punctele de vedere, inclusiv din cel al utilizãrii
judicioase a resurselor.
Ca instrument de lucru pentru autoritãþi în privinþa criteriilor de atribuire, consider cã ar fi util un ghid ca cel deja disponibil ºi
anume “Criteriile UE pentru achiziþiile publice verzi pe categorii de produse”, care exemplificã în clar factori de evaluare
recomandaþi.
În contextul în care achiziþiile publice reprezintã un domeniu prioritar pentru guvernul oricãrei þãri, ca principal instrument
de creºtere economicã, însemnând o pondere însemnatã din PIB-ul oricãrei þãri, elaborarea unei strategii naþionale coerente
a fost laudabilã, prin aceasta redefinindu-se întreg sistemul de achiziþii din România.Însã dincolo de asigurarea cadrului
legislativ sau de monitorizarea ºi controlul persoanelor responsabile de achiziþii publice, cheltuirea banului public este direct
proporþionalã mai ales cu calitatea procesului de achiziþii publice, care depinde în mod intrinsec de profesionalismul
personalului care lucreazã în domeniul achiziþiilor publice, atât din partea autoritãþilor contractante, din partea operatorilor
economici, cât ºi din partea furnizorilor de servicii de achiziþie.
Prin adoptarea strategiei s-a realizat un progres consistent în reformarea sistemului de achiziþii, care a conturat perspectiva
îmbunãtãþirii funcþionãrii sistemului dar care trebuie continuatã cu punerea în aplicare ºi implementarea direcþiilor de
acþiune identificate ºi detaliate în cadrul strategiei. Eliminarea disfuncþionalitãþilor constatate ºi minimizarea riscurilor în
achiziþiile iniþiate dupã mai 2016 trebuie sã fi fost deja prioritatea numãrul unu pentru reformarea sistemului. Starea prezentã
este doar de reformare legislativã, fãrã ca autoritãþile contractante implicate în achiziþii sã beneficieze de sprijinul necesar
derulãrii activitãþii de achiziþii publice. Din punct de vedere al profesionalizãrii stringent necesare a personalului, existã o
lipsã de acþiune în sensul unei urgenþe mobilizãri de forþe prin organizarea de cursuri de perfecþionare, prin stabilirea unei
metodologii de recrutare/selecþie/pregãtire a personalului în domeniu, fapt de naturã sã amplifice exponenþial deficienþele
existente.
Calificarea ºi organizarea personalului implicat în evaluarea ofertelor ºi mai mult, a întreg personalului care instrumenteazã
achiziþiile publice în România este extrem de importantã, având în vedere contextul legislaþiei actuale ºi trebuie sã fie
efectuatã de urgenþã pentru a asigura înþelegerea imediatã ºi interpretarea corectã a noilor acte normative, pentru asigurarea
dezvoltãrii capacitãþii decizionale a personalului, a unor abilitãþi de analizã ºi sintetizã, de corelare a informaþiilor, de utilizare

10 Revista de Achizi?ii Publice Noiembrie 2016

a mijloacele electronice, etc.
Deasemenea, luând în calcul ca ºi în trecut abordarea neunitarã a legislaþiei în domeniu, nearmonizarea practicilor, au
reprezentat cutume în desfãºurarea cu acurateþe a unei proceduri de atribuire, schimbul de experienþã care s-ar produce în
cadrul unor sesiuni de perfecþionare/conferinþe organizate metodic ºi prin accesul la consultarea unor ghiduri de specialitate
cu diseminarea speþelor întâlnite, este prioritar ºi esenþial aº spune, rolul acestui schimb de experienþã fiind de netãgãduit
pentru achizitori în orice etapã de pregãtire s-ar afla, având ºi un important rol de prevenþie.
Consider cã este esenþialã cu precãdere profesionalizarea personalului din achiziþii publice înaintea instituirii controlului
managerial intern la nivelul fiecãrei autoritãþi contractante, prevãzut în strategia naþionalã.
Atâta timp cât în 2015 s-au înregistrat numai 2931 de autoritãþi contractante active care au încheiat cel puþin un contract de
achiziþie publicã, din cele peste 15000 înregistrate în SEAP, conform datelor disponibile pe site-ul ANAP în “Indicatorii de
monitorizare ai eficienþei procedurilor de achiziþiei publicã finalizate prin contract/acord cadru în anul 2015”, poate fi
promovatã ideea cã majoritatea autoritãþilor contractante nu deþin capacitatea administrativã de a derula proceduri, din lipsa
de personal sau având personal total nepregãtit, cu efectul devastator de suprimare a dezvoltãrii investiþiilor în comunitatea
respectivã.
2.Care credeti ca sunt regulile stabilite de noua legislatie,
mai putin suple din punct de vedere aplicativ si care v-ar
putea pune mai multe probleme?
Corina NEAGA:Deocamdatã, consider cã regulile impuse prin
noua legislaþie nu ridicã mari probleme dar rãspunsul corect la
aceastã întrebare va putea fi dat dupã mãcar 2 ani de practicã. În
prezent, ar trebui armonizate câteva din contradicþiile existente
între lege ºi normele de aplicare iar în privinþa interpretãrilor
legislative este salutarã iniþiativa ANAP de punere la dispoziþie a
“Bibliotecii de speþe”, extrem de utilã ºi binevenitã, care ar putea
fi extinsã cu diseminarea informaþiilor zilnice legate de
neregulile întâlnite prin verificarea ex-ante a documentaþiilor de
atribuire de cãtre ANAP ºi eventuala respingere a acestora.

1.Cum apreciaþi eficienþa criteriilor de atribuire în conformitate cu noua legislaþie în domeniul achiziþiilor
publice þi cum credeþi cã ar trebui sã arate nivelul calitativ de executare a contractului, calificarea þi organizarea
personalului implicat în evaluarea ofertelor, în noile condiþii legislative?

Av. Raluca Mihai: Initiaþiva legiuitorului european de modificare a criteriilor de

atribuire în sensul înserãrii unor criterii mai complexe, care sã aibã în vedere ºi alte
aspecte, precum durata de viaþã a utilizãrii unui echipament, costurile aferente acestei
utilizãri, calitatea produsului sau serviciului achiziþionat, impactul asupra mediului,
preluatã ca atare ºi în legislaþia naþionalã ce guverneazã achiziþiile publice este una
vizionarã, menitã sã dea mai multã valoare procedurilor de acest gen, punând accent
pe calitate, standarde mai ridicate, ºi înlãturând dictatura preþului cel mai scãzut, care
nu asigurã îndeplinirea neapãrat a acestor criterii ºi necesitãþi ale autoritãþilor
contractante.
Folosirea banului public în mod eficient nu înseamnã neapãrat atribuirea unui
contract de achiziþie publicã pentru preþul cel mai scãzut, fãrã a þine cont de alte
criterii, a cãror neîndeplinire sau îndeplinire defectuoasã în timp, pot atrage costuri
mai ridicate pentru achizitor, decât dacã ar fi optat pentru un serviciu, o lucrare sau un
produs mai scump, dar superior din punct de vedere calitativ ºi al costurilor viitoare
de utilizare generate.
Deºi criteriile de atribuire sunt acum în numãr de patru (4), în continuare cel mai
utilizat rãmâne preþul cel mai scãzut, autoritãþile contractante fiind deja obiºnuite ºi
având o practicã bine conturatã în evaluarea ofertelor în baza acestui criteriu.
Utilizarea preþului cel mai scãzut este evident ºi mult mai facilã, evaluarea ofertelor
fiind mult mai greu de contestat de ofertanþii participanþi la procedurã, autoritãþile Av. Raluca Mihai
considerând cã în acest fel sunt mai protejate ºi mai eficiente. Partner VOICU & FILIPESCU
Cu toate acestea, aºa cum precizam ºi mai sus, pe termen lung, achiziþionarea, de
exemplu, a unui produs ieftin, care îndeplineºte ce-i drept cerinþele minime tehnice solicitate, dar la care nu se þine cont de
durata de viaþã, costul serviciilor în post-garanþie, consumul de electricitate/combustibil/alte consumabile, va genera cu
siguranþã costuri mai mari pentru achizitor, ajungându-se la un cost total mai mare decât dacã s-ar fi achiziþionat un produs
puþin mai scump, dar superior din punct de vedere al calitãþii.
De exemplu, în cazul achiziþiei echipamentelor de imagisticã medicalã, care sunt destul de complexe ca ºi specificaþii tehnice

Noiembrie 2016 Revista de Achizi?ii Publice 11

solicitate, observãm tendinþa generalizatã a spitalelor de a impune drept criteriu de atribuire preþul cel mai scãzut, deºi, s-ar
dovedi extrem de utilã inserarea unui criteriu de atribuire ca cel mai bun raport calitate-preþ sau cel mai bun raport calitate-
cost, putând exista foarte mulþi factori de evaluare decisivi, cum ar fi serviciile post-vânzare, serviciile post-garanþie,
asistenþã tehnicã ºi termenul mediu de acordare a acesteia, personalul specializat implicat în prestarea serviciilor conexe sau
service-ului în garanþie ºi post-garanþie.
Un alt exemplu sunt contractele de lucrãri ce au ca obiect construcþie drumuri, care nu implicã servicii intelectuale complexe
ºi nici nu sunt lucrãri aferente proiectelor de infrastructurã de transport transeuropene, aceste categorii fiind exceptate de la
aplicarea criteriilor de atribuire preþul cel mai scãzut ºi costul cel mai scãzut, în cazul cãrora trebuie neapãrat pus accent pe
calitatea lucrãrilor, procesul ºi timpul de execuþie al proiectului, nu numai pe preþul/costul lucrãrilor.
Existã ºi tendinþa autoritãþilor contractante de a folosi în licitaþii complexe, cu valori mai mari ºi criteriul de atribuire cel mai
bun raport calitate-preþ, însã determinant rãmâne tot preþul, care are o pondere de 90%, în general.
Astfel, deºi teoretic criteriile de atribuire cel mai bun raport calitate-preþ ºi cel mai bun raport calitate-cost transpun cel mai
bine viziunea legiuitorului european, din pãcate, în România, existã în continuare o reticenþã a autoritãþilor contractante de a
implementa cu precãdere aceste criterii.
Evident, personalul din cadrul departamentelor de achiziþii publice nou formate în cadrul multor autoritãþi contractante este
în continuare în perioadã de tranziþie ulterior trecerii de la vechea legislaþie la noua legislaþie, ºi nu existã suficiente ghiduri,
îndrumare sau jurisprudenþã naþionalã care sã îl ajute sã aplice cu mai mare flexibilitate ºi relaxare criterii de atribuire mai
complexe.
Lãudabilã este iniþiativa ANAP de a organiza întâlniri regionale în întreaga þarã dedicate chiar personalului din cadrul
autoritãþilor contractante, aceasta angajându-se sã elaboreze mai multe materiale suport sub forma de notificãri, ghiduri sau
instrucþiuni, pentru a aduce cla- 2016 care modificã ºi comple-
rificãri acolo unde s-au identificat teazã HG 634/2015 privind
probleme în aplicarea noii legis- organizarea ºi funcþionarea
laþii. Agenþiei Naþionale de Achizi-
Apreciem cã în aceste ghiduri ºi þii Publice, prin care se preve-
instrucþiuni trebuie sã se punã de în mod expres cã rolul
accent pe detalierea procedurilor ANAP va fi ºi acela de asigu-
de aplicare a criteriilor de atribu- rare a suportului operaþional
ire noi, pentru a încuraja auto- pentru autoritãþile contrac-
ritãþile contractante sã le aplice cu tante, prin implementarea
încredere ºi profesionalism. unor instrumente dedicate în
Nu în ultimul rând, legiuitorul ro- vederea diseminãrii, inclusiv
mân a adoptat recent HG nr.774/ prin mijloace informatice a
bunelor practici aferente derulãrii procesului de achiziþie publicã, ºi de elaborare a unor documente standard, formulare ºi
modele- cadru, ghiduri, manuale ºi alte instrumente operaþionale cu rol de suport în aplicarea corectã ºi unitarã a legislaþiei în
domeniul achiziþiilor publice, fiind obligatã sã asigure diseminarea acestora.
În consecinþã, ar trebui sã ne aºteptãm ca toate aceste demersuri sã se concretize în proceduri de achiziþie publicã mai
adaptate nevoilor reale pe termen lung ale autoritãþilor contractante.

2.Care credeþi ca sunt regulile stabilite de noua legislaþie, mai puþin suple din punct de vedere aplicativ þi care v-ar
putea pune mai multe probleme?
Av. Raluca Mihai: În ceea ce priveºte modificãrile problematice din noua legislaþie, menþionez, cu titlu de exemplu,
urmãtoarele prevederi, cu care m-am confruntat în practicã:
(i) inexistenþa unui prag pentru determinarea preþului neobiºnuit de scãzut, care poate aduce numeroase probleme practice
atât pentru autoritãþile contractante, care trebuie sã stabileascã prin analiza proprie un astfel de prag ºi sã solicite explicaþii
ofertanþilor, dar ºi pentru ofertanþii care vor trebui sã aibã pregãtitã o defalcare serioasã ºi justificatã a preþului ofertat, pentru
a fi în mãsurã sã furnizeze astfel de explicaþii pertinente;
(ii) competenþa alternativã a soluþionãrii contestaþiilor - ofertantul care depune contestaþie la CNSC ajunge sã îºi susþinã
cauza în faþa tribunalului competent, dacã în procedurã un alt ofertant depune contestaþie direct la tribunal. Existã probleme
practice cu privire la regulile de confidenþialitate strict conturate ºi aplicate de CNSC, dar ºi cu privire la înþelegerea unor
termeni ºi proceduri tehnice de judecãtorii din instanþa de contencios a tribunalului, care sunt încã în curs de specializare pe
procedurile de achiziþie publicã, comparativ cu cei de la curþile de apel, care au deja o practicã bine formatã;
(iii) instituþia subcontractantului subcontractantului declarat în ofertã, numit ºi sub-subcontractant, deºi reglementatã de
Legea nr. 98/2016, nu este foarte detaliatã, autoritãþile contractante fiind uºor tematoare în a admite participarea ofertanþilor
în licitaþie cu sub-subcontractanþi;
(iv) abrogarea întregii legislaþii terþiare, fãrã sã existe încã corespondente ale principiilor ºi liniilor directoare în noua legislaþie;
(v) deºi s-a introdus etapa notificãrii prealabile anterior depunerii unei contestaþii în procedurile de atribuire, în cazul
existenþei unui raport de atribuire, autoritãþile contractante sunt extrem de reticente în a adopta mãsuri de remediere, deci a
reveni asupra deciziei adoptate de comisia de evaluare. Implicit, îºi susþin decizia de atribuire ºi se ajunge la contestaþie prin
care se solicitã anularea raportului, în tot sau în parte.

12 Revista de Achizi?ii Publice Noiembrie 2016


comparatã între vechi ºi nou (I)
Av. Daniel Stiger
ncep prezentul articol cu preci-
Î zarea cã studiul comparat pe care
intenþionez sã îl creionez institu-
þiei subcontractãrii prin prisma
atât a noilor cât ºi a vechilor
reglementãri privind cadrul legal al
achiziþiilor publice din România, pe
lângã faptul cã nu se doreºte a fi unul
exhaustiv, va fi structurat în douã
pãrþi, respectiv:
- o primã parte (prezentul articol), în
care voi trata acele aspecte reglemen-
tate de dispoziþiile art. 218 din Legea
nr. 98/2016 privind achiziþiile publi-
ce („Legea nr. 98/2016”) care con-
ferã autoritãþilor contractante drep-
tul de a efectua plãþi direct cãtre sub-
contractanþii agreaþi cu contractorul
a cãrui ofertã a fost declaratã câºti-
gãtoare a unei anumite proceduri de
achiziþie; ºi
- o a doua parte, în care voi detalia
dispoziþiile art. 219 ºi art. 220 din
Legea nr. 98/2016 care reglemen-
teazã (i) aspecte ce þin de drepturile ºi
obligaþiile contractantului care pro-
pune subcontractanþi, precum ºi (ii)
aspecte referitoare la înlocuirea sau
introducerea de noi subcontractanþi.
De asemenea, înainte de a trece la
detalierea subiectului ce va face
obiectul prezentului articol, în consi-
derarea faptului cã, practic, dispozi-
þiile conþinute în Legea nr. 98/2016 ºi
în Legea nr. 99/2016 apar ca fiind
similare, þin sã fac ºi menþiunea cã mã
1
Mã refer aici, în special, la prevederile conþinute în Secþiunea 1 din cadrul Capitolului V al Legii nr. 98/2016, coroborat cu Secþiunea 1 a Capitolului IV din Normele
metodologice din 2 iunie 2016 de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziþie publicã/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziþiile
publice („Normele metodologice ale Legii nr. 98/2016”), respectiv Secþiunea 1 a Capitolului VI al Legii nr. 99/2016, coroborat cu prevederile Secþiunii 1 a Capitolului IV
din Normele metodologice din 2 iunie 2016 de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind
achiziþiile sectoriale.
Subcontractarea. Privire
voi limita sã analizez doar acele regle-
mentãri ce sunt conþinute de primul
act normativ ºi sã semnalez eventua-
lele diferenþe doar acolo unde este ca-
zul ºi doar în mãsura în care acestea,
strict din punctul meu de vedere, sunt
fundamentale.
Aºadar, un prim aspect asupra cãruia
mã opresc ºi care reprezintã un ele-
ment de noutate introdus de Legea
nr. 98/2016 [dar ºi de Legea nr. 99/
2016 privind achiziþiile sectoriale
(„Legea nr. 99/2016”)] este acela cã
legiuitorul a procedat la definirea
expresã a termenului de „subcontrac-
tant”.
Astfel, potrivit art. 3 alin. (1) pct. 51.
yy) din Legea nr. 98/2016, va avea
calitatea de „subcontractant” „orice ope-
rator economic care nu este parte a unui
contract de achiziþie publicã ºi care executã
ºi/sau furnizeazã anumite pãrþi ori
elemente ale lucrãrilor sau ale construcþiei
ori îndeplinesc activitãþi care fac parte din
obiectul contractului de achiziþie publicã,
rãspunzând în faþa contractantului de
organizarea ºi derularea tuturor etapelor
necesare în acest scop”.
Practic s-a procedat la o „fixare” ºi
prin lege a ceea ce practica, doctrina
ºi jurisprudenþa deja statuaserã în
mod similar sub imperiul legislaþiei ce
a fost înlocuitã de noul cadru ce re-
glementeazã astãzi domeniul achizi-
þiilor publice naþionale.
Mergând mai departe cu subiectul în
Noiembrie 2016 Revista de Achizi?ii Publice
discuþie, trebuie precizat faptul cã pe
lângã dispoziþii similare celor din
vechiul pachet legislativ, noua legis-
1
laþie dedicã o întreagã secþiune doar
pentru reglementãri specifice sub-
contractanþilor, ceea ce, din punctul
de vedere al modalitãþii de structurare
a dispoziþiilor legale cu privire la sub-
contractare, permite o referinþã mai
uºoarã când vine vorba de identifi-
carea rapidã a aspectelor specifice
acestei instituþii.
I. Autoritãþile contractante pot efectua plãþi
direct cãtre subcontractanþii agreaþi. Dupã
cum reiese ºi din acest subtitlu, un
prim aspect pe care îl consider ex-
trem de interesant (ºi care reprezintã
o noutate absolutã în domeniu) pri-
veºte posibilitatea de care se bucurã
în prezent autoritãþile contractante
de a efectua plãþi direct cãtre subcon-
tractori, ceea ce în trecut nu era
reglementat de nicio dispoziþie legalã
dar nici de practicã ori jurisprudenþã.
În acest sens, potrivit art. 218 alin. (1)
din Legea nr. 98/2016, autoritatea
contractantã va putea efectua plãþi
corespunzãtoare pãrþii/pãrþilor din
contract îndeplinite de cãtre subcon-
tractanþii propuºi în ofertã de un
contractant doar în mãsura în care
sunt întrunite, în mod cumulativ,
douã condiþii principale, respectiv: (i)
natura contractului respectiv permite
efectuarea unor asemenea plãþi ºi (ii)
subcontractanþii propuºi sã-ºi fi
exprimat opþiunea în acest sens fie la
momentul încheierii contractului de
achiziþie publicã, fie la momentul in-
troducerii lor în contractul de achi-
ziþie.
Cât priveºte momentul la care vor fi
efectuate plãþile directe, alin. (2) al art.
218 din Legea nr. 98/2016 dispune cã
acestea se vor putea efectua de cãtre
13

autoritãþile contractante doar atunci
când prestaþia subcontractanþilor
este confirmatã:
(i)fie de toate cele 3 pãrþi implicate,
respectiv autoritate contractantã,
contractant ºi subcontractant,
(ii) fie de autoritatea contractantã ºi
subcontractant, aceastã din urmã si-
tuaþie fiind una cu caracter de excep-
þie ºi care urmeazã a fi aplicatã doar în
mãsura în care contractantul blo-
cheazã în mod nejustificat confirma-
rea executãrii obligaþiilor asumate de
subcontractant. Cu toate acestea, nu
pot sã nu fac precizarea cã legiuitorul
nu a înþeles totuºi sã se opreascã ºi sã
menþioneze/defineascã, la nivel
conceptual desigur, ceea ce urmeazã
a fi considerat ca fiind un „compor-
tament nejustificat” al contractorului
într-o atare situaþie, astfel încât acest
concept urmeazã a fi cristalizat de
practicã, prin mecanismele sale pro-
prii.
O altã obligaþie pe care autoritatea
contractantã o are în sarcina sa în ca-
zul în care subcontractorul/subcon-
tractorii opteazã pentru plata directã
2
Potrivit Art. 218 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. Precizez cã prevederile alin. (2) la care se face referire în finalul acestui text legal au fost detaliate de mine în paragraful
anterior.
3
Sunt de precizat aici ºi dispoziþiile art. 150 alin. (1) din Normele metodologice ale Legii nr. 98/2016, potrivit cãrora autoritatea contractantã are obligaþia de a stabili „clauze
contractuale obligatorii privind cesiunea de creanþã în favoarea subcontractanþilor legatã de partea/pãrþile din contract care sunt îndeplinite de cãtre aceºtia”.
4
Art. 96 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006: „În cazul în care pãrþi din contractul de achiziþie publicã urmeazã sã se îndeplineascã de unul sau mai mulþi subcontractanþi,
autoritatea contractantã are obligaþia de a solicita, la încheierea contractului de achiziþie publicã respectiv, prezentarea contractelor încheiate între viitorul contractant ºi
subcontractanþii nominalizaþi în ofertã. Contractele prezentate trebuie sã fie în concordanþã cu oferta ºi se vor constitui în anexe la contractul de achiziþie publicã.”
5
Potrivit art. 218 alin. (5) din Legea nr. 218/2016.
14 Revista de Achizi?ii Publice Noiembrie 2016
este aceea „de a stabili în cadrul
contractului de achiziþie publicã clauze
contractuale obligatorii ce prevãd transferul
de drept al obligaþiilor de platã cãtre subcon-
tractant/subcontractanþi pentru partea/
pãrþile din contract aferentã/aferente
acestuia/acestora, în momentul în care a
fost confirmatã îndeplinirea obligaþiilor
asumate prin contractul de subcontractare,
2
în conformitate cu prevederile alin.(2)” .
Astfel, autoritãþile contractante vor
trebui sã fie prevãzãtoare ºi, la mo-
mentul pregãtirii clauzelor aferente
contractului de achiziþie publicã ce va
fi semnat cu ofertantul declarat câºti-
gãtor, sã gândeascã ºi sã includã ºi
clauze contractuale care sã reglemen-
teze transferul de drept al obligaþiilor
de platã cãtre subcontractant/
subcontractanþi, transfer ce va fi
condiþionat de confirmarea cores-
punzãtoare a prestaþiei acestuia/
acestora potrivit dispoziþiilor art. 218
3 achiziþie publicã” . De asemenea, potri-
alin. (2) din Legea nr. 98/2016 .
Cumva similar reglementãrilor conþi-
nute de art. 96 alin. (1) din Hotãrârea
Guvernului nr.925/2006 pentru apro-
barea normelor de aplicare a prevederilor
referitoare la atribuirea contractelor de
achiziþie publicã din Ordonanþa de urgenþã
a Guvernului nr. 34/2006 privind atri-
buirea contractelor de achiziþie publicã, a
contractelor de concesiune de lucrãri publice
ºi a contractelor de concesiune de servicii
4
(„H.G. nr. 925/2006”) , art. 218 alin.
(4) din Legea nr. 98/2016 impune
autoritãþilor contractante obligaþia ca
la momentul încheierii contractului
de achiziþie publicã ori la momentul
introducerii de noi subcontractanþi sã
solicite contractantului sã îi prezinte
contractele încheiate între acesta ºi
subcontractantul/subcontractanþii
pe care i-a nominalizat în ofertã sau
pe care i-a declarat ulterior. Diferenþa
faþã de dispoziþiile legale anterioare
constã în aceea cã acum o asemenea
obligaþie incumbã autoritãþilor con-
tractante pentru ca acestea sã inse-
reze în chiar conþinutul contractului
de achiziþie publicã (i) atât activitãþile
pe care urmeazã sã le îndeplineascã
subcontractorul/subcontractorii
propuºi, dar ºi (ii) sumele aferente
respectivelor prestaþii, astfel încât sã
fie asiguratã o transpunere cât mai
fidelã a principiului fundamental al
transparenþei (recunoscând aici ºi o
oarecare influenþã a fostului prin-
cipiu al utilizãrii eficiente a fondurilor
publice care, în prezent, nu se mai
regãseºte printre cele menþionate la
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016).
Legiuitorul a menþinut însã, identic
cu art. 96 alin. (1) teza finalã din H.G.
nr. 925/2006, cerinþa ca toate con-
tractele încheiate între contractor ºi
subcontractorul/subcontractorii
sãu/sãi „sã fie în concordanþã cu oferta ºi se
vor constitui în anexe la contractul de
5
vit art. 218 alin. (6) din Legea nr. 98/
2016, toate aspectele referitoare la
subcontractant/subcontractanþi de-
taliate anterior nu vor fi de naturã a
diminua rãspunderea contractantului
cu privire la modalitatea de înde-
plinire a contractului de achiziþie pu-
blicã/acord-cadru, astfel încât acesta
va fi direct rãspunzãtor faþã de auto-
ritatea contractantã pentru buna de-
rulare ºi implementare a contractu-
lui de achiziþie publicã/acord-cadru
respectiv, rãspunderea sa fiind anga-
jatã ºi în cazul în care oricare dintre
Protecþia informaþiilor confidenþiale în noile
proceduri de achiziþii publice Bogaru,
av. Andrei Pavel
Braun Noviello & Associates
n sfera domeniului public, pro-
Î babil una dintre cele mai îndelun-
gate preocupãri atât din perspec-
tiva politicilor publice, cât ºi din cea a
tehnicii legislative, o constituie iden-
tificarea echilibrului contractual.
Dacã în scena de drept privat se poate
constata cu lejeritate o preocupare nu
doar la nivelul literaturii de speciali-
tate, ci chiar una din perspectiva
pozitivistã, în sensul cã statele au
construit recent un cadru normativ
propice identificãrii ºi întreþinerii
echilibrului contractual, în scena
dreptului administrativ noþiunea de
echilibru trebuie privitã cu serioase
rezerve.
În primul rând, aceste rezerve sunt,
evident, fundamentate pe însãºi na-
tura unui contract administrativ. În
mod tradiþional, el exclude eo ipso
ideea de echilibru, partenerii nefiind
pe poziþii de egalitate. De altfel, noul
cadru normativ al achiziþiilor publice
aplicabil prin legile adoptate în anul
2016 având ca scop uniformizarea
procedurilor de achiziþii publice la
nivel european nu pare sã se abatã în
vreun fel de la aceastã premisã. Legea
nr. 98/2016 conþine la art. 3 alin (1)
pct 12 lit l) ºi o definiþie a contractului
de achiziþii publice - ,,contractul cu titlu
oneros, asimilat, potrivit legii, actului
administrativ, încheiat în scris între unul
sau mai mulþi operatori economici ºi una ori
mai multe autoritãþi contractante, care are
ca obiect execuþia de lucrãri, furnizarea de
produse sau prestarea de serviciiÎn al doilea
rând, contractele administrative au drept
scop protejarea unor interese publice, motiv
subcontractori îºi îndeplineºte în
mod defectuos sau chiar nu îºi înde-
plineºte partea din contract/acord-
cadru la a cãrei realizare s-a obligat
(aspect care nu diferã în niciun fel de
cele instituite de vechea reglementa-
re).
Mã voi opri aici cu analiza mea,
urmând sã revin într-un numãr viitor
pentru care modul în care acestea sunt
negociate ºi executate graviteazã în sfera
protecþiei interesului public''.
În aceastã direcþie au apãrut concepte
ºi instituþii adiacente a cãror existenþã
constituie o veritabilã garanþie în sa-
tisfacerea intereselor ce þin de dome-
niul public - acces la informaþii ºi
transparenþã decizionalã în procedu-
rile publice. Pe parcursul vechilor re-
glementãri s-a acordat o atenþie în-
semnatã acestor idei, dat fiind ºi
faptul cã legea era mai degrabã lacu-
narã în a schiþa sfera conceptualã a
termenilor ,,public'' - ,,confidenþial''.
În conformitate cu art. 1 din Legea
nr. 544/2001 privind liberul acces la
informaþiile de interes public ºi în
acord cu principiile constituþionale,
oricãrei persoane îi este garantat
accesul liber ºi neîngãduit la infor-
maþiile de interes public, motiv pen-
tru care încheierea unor contracte
administrative va trebui sã fie guver-
natã de necesitatea publicãrii infor-
maþiilor derivate din respectivele acte
Noiembrie 2016 Revista de Achizi?ii Publice
al Revistei de Achiziþii Publice cu
partea a doua (ºi finalã) a acestui
studiu, ocazie cu care voi încerca sã
schiþez ºi concluziile la care am ajuns
în urma tuturor celor analizate ºi ex-
puse în cuprinsul celor douã articole
ale mele.
Continuare în numãrul urmãtor
administrative. În analiza noului ca-
dru legal al procedurilor achiziþiilor
publice, nu trebuie ignorat faptul cã,
în aceastã privinþã, reglementarea nu
are un caracter de absolutã noutate,
întrucât chiar ºi în vechea reglemen-
tare a Ordonanþei de Urgenþã nr. 34/
2006 privind atribuirea contractelor
de achiziþie publicã, a contractelor de
concesiune de lucrãri publice ºi a
contractelor de concesiune de servi-
cii conþinea o prevedere sumarã po-
trivit cãreia contractantul putea in-
dica o serie de informaþii ca fiind
confidenþiale, autoritatea contractan-
tã fiind obligatã a le respecta în mã-
sura în care interesele legitime ale
operatorului economic nu ar fi preju-
diciate prin dezvãluirea unor infor-
maþii indicate ca fiind ,,confiden-
þiale''. Mai mult, norma legalã fãcea
referire la secretul comercial ºi pro-
prietatea intelectualã pentru a putea fi
incluse în sfera termenului de ,,in-
formaþie confidenþialã''.
Noul pachet legislativ al contractelor
15
administrative aduce cu sine o abun-
denþã de texte care fac referire la
confidenþialitatea informaþiilor ofe-
rite de partenerii autoritãþilor/entitã-
þilor contractante, astfel încât, cel
puþin luând în considerare un argu-
ment de ordin cantitativ, legiuitorul
pare sã mute centrul de greutate al
contractului administrativ ceva mai
aproape de protecþia partenerului
privat.
Trebuie observat cã pachetul legis-
lativ pare sã fie un succes din per-
spectiva domeniilor de apãrare ºi se-
curitate naþionalã, legiuitorul nefiind
dispus a face vreun compromis în
ceea ce priveºte confidenþialitatea in-
formaþiilor. Astfel art. 37 alin (2) din
Legea nr. 98/2016 prevede cã legea
nu se aplicã contractelor de achiziþie
publicã ºi nici acordurilor-cadru atri-
buite ºi concursurilor de soluþii orga-
nizate în domeniile apãrãrii ºi secu-
ritãþii naþionale dacã protecþia inte-
reselor esenþiale de securitate ale sta-
tului nu poate fi garantatã doar prin
mãsuri mai puþin invazive, iar refe-
ritor la aceste mãsuri invazive, legea
include - cu titlu exemplificativ -
impunerea unor cerinþe în vederea
protejãrii caracterului confidenþial al
informaþiilor pe care autoritatea con-
tractantã le pune la dispoziþie în
cadrul unei proceduri de atribuire.
Raþionamentul identic se regãseºte ºi
în legile privind achiziþiile sectoriale ºi
concesiunile de lucrãri ºi concesiunile
de servicii.
În al doilea rând, Legea nr. 98/2016,
Legea nr. 99/2016 ºi Legea nr. 100/
2016 conþin o secþiune cu prevederi
generale în materie de confidenþiali-
tate prin texte relativ identice. Spre
exemplu, art. 57 din Legea nr. 98/
2016 prevede o obligaþie de a nu face,
în sensul cã autoritatea contractantã
este obligatã sã nu dezvãluie infor-
maþiile transmise de operatorii eco-
nomici pe care aceºtia le indicã auto-
ritãþilor ca fiind confidenþiale. Din
nou, cu titlu exemplificativ, legiui-
torul tinde sã clarifice tipul acestor
informaþii, precizând ca în aceastã
categorie se pot încadra secretele teh-
16 Revista de Achizi?ii Publice Noiembrie 2016
nice sau comerciale ºi elemntele de
confidenþialitate ale ofertelor. Pentru
a asigura o mai bunã protecþie acestor
informaþii, legea conferã autoritãþilor
posibilitatea chiar dea impune opera-
torilor economici anumite cerinþe în
vederea protejãrii caracterului confi-
denþial pe care acestea le pun la dis-
poziþie pe durata procedurilor de
atribuire.
De precizat cã legea achiziþiilor sec-
toriale conþine o completare la cores-
pondentul alineatului (3) din Legea
nr. 98/2016 incluzând ºi informaþiile
puse la dispoziþie în cadrul funcþio-
nãrii unui sistem de calificare, indi-
ferent dacã acesta a fãcut sau nu
obiectul unui anunþ privind existenþa
unui sistem de calificare utilizat ca
modalitate de invitare la o procedurã
concurenþialã de ofertare.
Mai mult, pachetul legislativ include
ºi o secþiune unitarã referitoare la
normele aplicabile comunicãrilor
care reglementeazã cu claritate obli-
gaþii ce incumbã autoritãþilor în ma-
teria informaþiilor confidenþiale.
Astfel, art. 65 din Legea nr. 98/2016
prevede autoritatea este obligatã sã
asigure protejarea integritãþii datelor,
a confidenþialitãþii ofertelor ºi a soli-
citãrilor de participare în cadrul tutu-
ror operaþiunilor de comunicare,
transmitere ºi stocare a informaþiilor.
De asemenea, se menþioneazã ºi o
datã pânã la care conþinutul ofertelor
ºi al solicitãrilor de participare, pre-
cum ºi cel al planurilor/proiectelor în
cazul concursurilor de soluþii este
confidenþial: pânã la data deschiderii
acestora. Astfel, autoritatea cunoºtin-
þã de conþinutul lor numai de la data
stabilitã pentru deschiderea acestora.
Aceastã prevedere are un corespon-
dent similar în în art. 79, respectiv art.
49 din Legea nr. 99/2016 ºi Legea nr.
100/2016.
De asemenea, prin raportare la pro-
blema confidenþialitãþii, Legile nr. 98
/2016 ºi Legea nr. 99/2016 conþine
norme referitoare la protecþia infor-
maþiilor de acest gen aplicabile ºi eta-
pei ,,negocierii competitive”, texte
care sunt de o importanþã conside-
rabilã. Aceasta se datoreazã faptului
cã, deºi avem un text general prevã-
zut în Codul civil la dispoziþiile
referitoare la încheierea contractului
ºi faza negocierilor, legiuitorul a pre-
vãzut expres ºi în materia con-
tractelor administrative obligaþia
pãstrãrii confidenþialitãþii în faza de
negociere administrativã. Astfel,
având un un caracter de lege specialã,
textul eliminã din start orice posibilã
controversã cu referire la posibilele
prejudicii pe care autoritatea s-ar fi
putut gãsi nevoitã sã le repare în mã-
sura în care ar divulga acele infor-
maþii, fiind o precizare binevenitã.
Astfel, art. 98 din Legea nr. 98/2016
prevede cã entitatea contractantã are
obligaþia de a nu dezvãlui celorlalþi
participanþi informaþii confidenþiale
comunicate de un candidat sau ofer-
tant care participã la negocieri, fãrã
acordul scris al acestuia. Acest acord
trebuie, însã, particularizat pentru
fiecare intenþie de comunicare a unor
informaþii confidenþiale. De aseme-
nea, aceastã prevedere se aplicã ºi
dialogului competitiv.
Într-o manierã apropiatã, Legea nr.
100/2016 conþine dispoziþii ce reiau
acelaºi raþionament, dar în materie de
licitaþii publice, la art. 53.
La fel este ºi cazul mecanismului,
denumit ,,parteneriatul pentru inova-
re'' prin care un operator economic
poate sã depunã o solicitare de
participare în urma publicãrii unui
anunþ de participare, urmând sã aibã
dreptul de a depune ulterior oferte
numai candidaþii care îndeplinesc
criteriile de calificare ºi selecþie sta-
bilite de autoritatea contractantã, iar
pe baza acestora autoritatea contrac-
tantã va desfãºura negocieri în vede-
rea îmbunãtãþirii acestora (art. 95 din
legea 98/2016). Din perspectiva con-
fidenþialitãþii informaþiilor ºi, având
în vedere specificul acestei proceduri,
reluarea textelor referitoare la sarcina
nedivulgãrii informaþiilor de cãtre
autoritãþi, textele sunt din nou bine-
venite (art.102 din Legea nr. 98/
2016, fiind corelat cu celelalte acte
normative).
Deºi la o primã analizã, prevederile
referitoare la pãstrarea caracterului
confidenþial al informaþiilor tind sã
ducã la concluzia cã transparenþa
decizionalã pierde teren în faþa pro-
tecþiei comerciale a contractantului,
toate aceste dispoziþii sunt acoperite
de o reglementare mai minuþioasã a
conceptului de ,,transparenþã'', texte-
le în vigoare având o secþiune dedi-
catã intitulatã ,,Reguli de publicitate ºi
transparenþã''. Mai mult, conform art.
217 alin (5) din Legea 98/2016 acce-
sul persoanelor la dosarul achiziþiei
publice se realizeazã þinând cont de
termenele ºi procedurile prevãzute
de reglementãrile legale privind libe-
rul acces la informaþiile de interes
public ºi nu poate fi restricþionat de-
cât în mãsura în care aceste informaþii
sunt confidenþiale, clasificate sau
protejate de un drept de proprietate
intelectualã.
Cu toate acestea, potrivit art. 150 din
Legea nr. 98/2016, dacã din motive
legate de protejarea naturii confiden-
þiale a informaþiilor, autoritatea nu
poate asigura prin mijloace electro-
nice ,,acces direct, complet, nerestricþionat ºi
gratuit'' la anumite documente ale
achiziþiei, va exista obligaþia în sarcina
acesteia sã precizeze în anunþul de
participare mãsurile pe care le solicitã
în scopul protejãrii naturii confiden-
þiale a informaþiilor, precum ºi moda-
litatea prin care asigurã accesul ope-
ratorilor economici la documentele
respective.
Din reglementãrile de actualitate,
echilibrul pare sã se afle pe un tãrâm
fertil, în sensul în care confidenþia-
litatea nu se materializeazã în sarcini
supraabundente, de manierã sã dimi-
nueze elementul-cheie al procedu-
rilor de achiziþii publice - transpa-
renþa. Nu este însã de pus la îndoialã
faptul cã aceste obligaþii câºtigã teren
pentru o aºa-zisã ,,privatizare'' a con-
tractului de achiziþii publice, câtã
vreme legiuitorul acordã un grad
ridicat de protecþie partenerului con-
tractual. Rãmâne însã ca practica sã
ne demonstreze dacã ºi în ce mãsurã
mecanismele de prevenire ºi comba-
tere a conflictelor de interese ori a
situaþiilor de acest gen sunt adecvate
ºi pot sã dubleze acest nou aport
normativ.

Câteva consideraþii privind calificarea legalã

a autoritãþii contractante ºi a alegerii
contractului de concesiune de servicii
n cursul anului 2016 au fost
Î aprobate o serie de acte normative
cu impact asupra domeniului
achiziþiilor publice precum Legea
nr.98/2016 privind achiziþiile publice,
Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului
nr.58/2016 din 19 septembrie 2016
pentru modificarea ºi completarea
unor acte normative cu impact asupra
domeniului achiziþiilor publice dar ºi
Legea nr.100/2016 din 19 mai 2016
privind concesiunile de lucrãri ºi
concesiunile de servicii.
Pânã la data de 16.11.2016 nu au fost
aprobate Normele de aplicare a legii
privind concesiunile de servicii ºi con-
cesiunile de lucrãri (Legea nr. 100/
2016), nu au fost aprobat un model de
documentaþie de atribuire, fiºã de date
sau un Ghid privind concesiunile de
lucrãri ºi servicii.
Din Comunicatul de presã postat pe
site-ul www.gov.ro din data de 16
noiembrie 2016 reiese faptul cã Guver-
nul a aprobat normele de aplicare a legii
privind concesiunile de servicii ºi con-
cesiunile de lucrãri (Legea nr. 100/
2016), act normativ necesar punerii în
aplicare a legislaþiei primare în do-
meniul achiziþiilor publice:
“- procedurile prevãzute de Legea privind
concesiunile de lucrãri ºi concesiunile de servicii
care sunt finalizate cu atribuirea unui
contract de concesiune vor fi aplicabile doar
dacã valoarea acestora depãºeºte pragul de
23.227.215 lei
-au fost stabilite noi reguli pentru evaluarea
documentaþiilor de atribuire publicate în
SEAP.
ANAP va evalua, înainte de transmiterea
spre publicare a invitaþiei/anunþului, con-
formitatea cu legislaþia aplicabilã în domeniu,
cu excepþia caietului de sarcini ºi a modelului
de contract, în mãsura în care valoarea esti-
matã a concesiunii este egalã sau mai mare cu
pragul de 23.227.215 lei. Potrivit actului
normativ, atribuirea unui contract de conce-
siune este rezultatul unui proces de concesio-
nare ce se deruleazã în mai multe etape: Ec. Aurora Violeta AMUZESCU
- etapa de planificare, fundamentare ºi pregã- Expert achiziþii publice
tire; Direcþia achiziþii publice -
- etapa de organizare a competiþiei ºi atri- Consiliul Judeþean Dâmboviþa

Noiembrie 2016 Revista de Achizi?ii Publice 17

buirea contractului;
- etapa post atribuire contract, respectiv execu-
tarea ºi monitorizarea implementãrii con-
tractului. Normele introduc o nouã abordare
care trebuie urmatã de toate autoritãþile în
procesul de evaluare a ofertelor, indiferent de
procedura de atribuire aleasã. Mai exact, este
vorba despre defalcarea acestui proces pe faze
ce se finalizeazã cu rapoarte intermediare care
sunt comunicate ofertanþilor. Contractele de
concesiune de lucrãri/servicii a cãror valoare
este mai micã decât pragul de 23.227.215 lei
vor putea fi încheiate prin aplicarea procedurii
simplificate. Aceasta se iniþiazã prin publica-
rea în S.E.A.P. a unei anunþ de concesiune
simplificat, însoþit de documentaþia de atri-
buire aferentã.Fiecare entitate contractantã va
avea obligaþia de a de a elabora un studiu de
fundamentare a deciziei de concesionare
atunci când intenþioneazã sã atribuie un con-
tract de concesiune pe termen lung.”
Consiliul Judeþean Dâmboviþa îm-
preunã cu celelalte consilii locale muni-
cipale, orãºeneºti ºi comunale din jude-
þul Dâmboviþa au înfiinþat Asociaþia
de Dezvoltare Intercomunitarã „Re-
abilitarea colectãrii, transportului, depozitã-
rii, prelucrãrii deºeurilor solide în judeþul
Dâmboviþa" cu scopul de a îmbunãtãþi
infrastructura tehnico-edilitarã a siste-
mului de colectare, transport, depozi-
tare ºi prelucrare a deºeurilor solide în
zonele de activitate a consiliilor locale
asociate, precum ºi de a furniza/presta
în comun serviciile comunitare de co-
lectare, transport, depozitare ºi prelu-
crare a deºeurilor solide în zonele de
activitate a acestor consilii locale.
Asociaþia de Dezvoltare Intercomuni-
tarã “Reabilitarea colectãrii, transpor-
tului, depozitãrii, prelucrãrii deºeurilor
solide în judeþul Dâmboviþa” prin
Consiliul Judeþean Dâmboviþa a în-
cheiat “Contractul de delegare prin
concesionare a gestiunii serviciilor pu-
blice de colectare ºi transport al de-
ºeurilor în judeþul Dâmboviþa” înre-
gistrat sub nr. 1.170 din data de
31.03.2010, cu operatorul economic
S.C. SUPERCOM S.A. cu o duratã a
concesiunii de 96 luni în temeiul Ordo-
nanþei de Urgenþã a Guvernului nr.34/
2006 privind atribuirea contractelor de
achiziþie publicã, a contractelor de con-
cesiune de lucrãri publice ºi a con-
tractelor de concesiune de servicii,
aprobatã cu modificãrile ºi completã-
rile ulterioare. Contractul de conce-
siune înceteazã la data de 31 martie
2018, aproximativ peste 16 luni.
18 Revista de Achizi?ii Publice Noiembrie 2016
Serviciile care fac obiectul contractului
de concesiune sunt precizate la clauza
6:
“6.1 Obiectul acestui Contract îl reprezintã
delegarea gestiunii serviciilor de colectare ºi
transport, de cãtre Concedent Concesiona-
rului, în ºi din Aria Deservitã, precum ºi
exploatarea în concesiune a Bunurilor
Consiliilor listate în Anexa B. Delegarea
gestiunii serviciilor de colectare ºi transport ºi
exploatarea în concesiune a Bunurilor Consi-
liilor se face în conformitate cu ºi în condiþiile
secþiunii 7 din Caietul de sarcini, clauzele
prezentului Contract ºi art. 19 litera e) din
Legea Salubrizãrii.
6.2 Pentru prestarea serviciilor de colectare ºi
transport delegate în regim de gestiune, precum
ºl exploatarea în concesiune a Bunurilor
Consiliilor Concedentul va plãti Concesiona-
rului un tarif, dupã cum urmeazã:
(i) pentru Serviciile detaliate la secþiunea 7.1
din Caietul de sarcini se va plãti un tarif
calculat conform mecanismului de calcul al
sumei de platã a serviciilor prezentat în
Anexa D la contract ºi în conformitate cu
oferta financiarã a Concesionarului din
cadrul Formularului 7.1;
(ii) pentru Serviciile neprogramate detaliate la
secþiunea 7.2 din Caietul de sarcini se va plãti
un tarif calculat conform mecanismului de
calcul al sumei de platã a serviciilor prezentat
în Anexa D la Contract ºi în conformitate cu
oferta financiarã a Concesionarului din ca-
drul Formularului 7.2.”
Pentru calcularea sumelor de platã
concesionarul va trebui sã aibã în ve-
dere, Anexa D Calcularea sumelor de
platã din “Contractul de delegare prin
concesionare a gestiunii serviciilor pu-
blice de colectare ºi transport al deºeu-
rilor în judeþul Dâmboviþa” :
1.SUMA DE PLATÃ LUNARÃ
EFECTIVÃ A SERVICIILOR
(PLES)
2. VALOAREA PLÃÞILOR DE DIS-
PONIBILITATE (PD)
2.1Deduceri cauzate de neîndeplinirea
criteriilor de performanþã
2.2Variaþia valorii anuale a plãþii de
disponibilitate în funcþie de inflaþie
3.FACTORI DE DEDUCERE LA
PRESTARE (DFP)
4.PLATA PENTRU SERVICII NE-
PROGRAMATE (PSN)
4.1 Preþuri unitare de bazã la Data de
referinþã
4.2 Preþuri unitare de bazã (PUB) pen-
tru Anul de lucru n
4.3 Calculul plãþii pentru Servicii Ne-
programate (PSN)
5. VALORI DE BAZÃ
1 SUMA DE PLATÃ LUNARÃ E-
FECTIVÃ A SERVICIILOR (PLES)
Conform termenilor ºi condiþiilor
acestui Contract, pe durata Contrac-
tului, Concedentul va achita Concesio-
narului suma de platã lunarã efectivã
pentru prestarea serviciilor (PLES)
care va fi calculatã dupã cum urmeazã:
PLESmn = PD mn * FDPmn + PSN mn
Unde:
PLESm.n = Suma de plata lunarã efec-
tivã a serviciilor (în RON) plãtibilã de
cãtre Concedent Concesionarului pe
perioada de facturare m în anul de
lucru n
PDmn = A douãsprezecea parte din
valoarea plãþilor de disponibilitate pen-
tru anul de lucru n calculatã în con-
formitate cu Secþiunea 2 de mai jos”
FDPm,n = Factorul de deducere la
prestare bazatã pe punctele de neînde-
plinire a prestaþiei acumulate pe
Perioada de Facturare m din Anul de
Lucru n determinat în conformitate cu
Secþiunea 3 de mai jos
PSNm.n - Plata pentru servicii nepro-
gramate pe perioada de facturare m în
anul de lucru n în conformitate cu
Secþiunea 4 de mai jos”
m= Perioada de facturare
n= Anul de lucru
2 VALOAREA PLÃÞILOR DE
DISPONIBILITATE (PD)
Plãþile de disponibilitate reprezintã o
sumã anualã (pentru 12 luni) fixã,
stabilitã cu prilejul atribuirii contrac-
tului de concesiune ºi care exprimã
îndeplinirea integralã a criteriilor de
performanþã stabilite.
2.1 În cazul neîndeplinirii integrale a
criteriilor de performanþã într-un inter-
val “n” de 12 luni consecutive calculate
de la Data de începere (n poate lua
valori între 1 ºi 7) se aplicã cumulativ
urmãtoarele deduceri asupra valorii
plãþii de disponibilitate anuale aplica-
bile în intervalul “n+1”de 12 luni...”, ...
2.2Costurile cu operarea ºi întreþinerea
aferente Programului de Execuþie a
Serviciului strict pentru serviciile de
colectare ºi transport al deºeurilor
menajere ºi instituþionale pot fi ajustate
o singurã datã pe an în funcþie de
inflaþie, la solicitarea motivatã a
concesionarlui, în conformitate cu
formula: Vn=FAIn *FAIn-1
unde: Vn-1 - este nivelul costurilor cu
operarea ºi întreþinerea aferente
Programului de Execuþie a Serviciului
strict pentru serviciile de colectare ºi
transport pe ultimele 12 luni de exe-
cuþie a contractului înaintea solicitãrii
actualizãrii;
FAIn - este indicele de inflaþie (indicele
preþurilor de consum) acumulat de la
data ultimei ajustãri ºi pânã la data
solicitãrii actualizãrii.”
Având în vedere faptul cã data de
încetare a contractului mai sus men-
þionat este 31 martie 2018, peste apro-
ximativ 16 luni, este necesarã organi-
zarea unei noi proceduri de atribuire a
serviciilor publice de colectare ºi trans-
port al deºeurilor în judeþul Dâmbo-
viþa, probabil achiziþionarea unor ser-
vicii de consultanþã în vederea elabo-
rãrii studiului de fundamentare, a
documentaþiei de atribuire, caietului de
sarcini ºi a clauzelor contractuale.
Autoritatea contractantã va organiza
procedura de atribuire a noului con-
tract, þinând cont în elaborarea ca-
lendarului procedurii de eventuale
mãsuri de remediere ce ar putea viza
caietul de sarcini sau clauzele contrac-
tuale obligatorii ºi de posibilele con-
testaþii la fiecare etapã în derularea
procedurii, un termen care trebuie
subscris datei de 31 martie 2018.
Modul în care avantajul economic al
unui contract de concesiune de servicii
se poate compara cu un contract de
achiziþie publicã este denumit la nivel
internaþional Value for Money -VfM.
Analiza economico-financiarã este una
dintre cerinþele studiului de fundamen-
tare a deciziei de concesionare, aceasta
oferã autoritãþilor contractante posibi-
litatea de a opta pentru un contract de
concesiune sau pentru un contract de
achiziþie publicã.
Contractul de delegare a gestiunii
serviciilor de utilitãþi publice poate fi
contract de concesiune de servicii sau
contract de achiziþie publicã de servicii
potrivit art.29 alin(8) din Ordonanþa
de Urgenþã a Guvernului nr.58/2016
din 19 septembrie 2016 pentru modifi-
carea ºi completarea unor acte norma-
tive cu impact asupra domeniului
achiziþiilor publice.
Mecanismul de platã reprezintã un me-
canism corect de remunerare pentru
concesionar pentru serviciile furnizate
în cadrul proiectului de concesiune ºi
care trebuie sã reflecte alocarea riscu-
rilor în cadrul concesiunii.
Legea nr.100/2016 privind concesiu-
nile de lucrãri ºi concesiunile de servicii
prevede la art.9 ºi art.10 alin.(1) defini-
þia autoritãþii contractante:
“ART. 9 Au calitatea de autoritãþi con-
tractante, în sensul prezentei legi:
a) autoritãþile ºi instituþiile publice centrale
sau locale; b) organismele de drept public;
c) asocierile care cuprind cel puþin o autoritate
contractantã dintre cele prevãzute la lit. a) sau
b).
Noiembrie 2016 Revista de Achizi?ii Publice
ART. 10 (1) Au calitatea de entitãþi con-
tractante, în sensul prezentei legi, urmãtoarele
entitãþi, cu condiþia sã exercite una dintre
activitãþile prevãzute în anexa nr. 2 ºi sã
atribuie un contract de concesiune pentru
exercitarea uneia dintre activitãþile respective:
a) autoritãþile contractante; b) întreprinderile
publice;c) oricare subiecte de drept, altele decât
cele prevãzute la lit. a) ºi b), care funcþioneazã
pe baza unor drepturi exclusive sau speciale
acordate pentru exercitarea uneia dintre
activitãþile prevãzute în anexa nr. 2.”
Unitatea administrativ teritorialã ºi
Asociaþia de Dezvoltare Intercomu-
nitarã “Reabilitarea colectãrii, trans-
portului, depozitãrii, prelucrãrii deºeu-
rilor solide în judeþul Dâmboviþa” nu
se încadreazã în definiþia datã pentru
autoritatea contractantã la art.9 ºi art.
10 alin.(1) din Legea nr. 100/2016
privind concesiunile de lucrãri ºi con-
cesiunile de servicii deoarece serviciile
de salubrizare ca activitate a unei enti-
tãþi nu sunt prevãzute în Anexa nr.2 la
care se face referire.
Prin urmare, unitatea administrativ te-
ritorialã, conform acestei definiþii
neavând calitatea de autoritate con-
tractantã nu poate iniþia o concesiune a
gestiunii serviciilor publice de colec-
tare ºi transport al deºeurilor în judeþul
Dâmboviþa.
În cazul serviciilor de utilitãþi publice, a
fost stabilit prin Ordonanþa de Urgenþã
a Guvernului nr.58/2016 din 19 sep-
tembrie 2016 pentru modificarea ºi
completarea unor acte normative cu
impact asupra domeniului achiziþiilor
publice, la art.29, care sunt anexele
contractului de delegare a gestiunii
precum ºi stabilirea procedurii de
atribuire:
"ART. 29……..
(9) În cazul serviciilor de utilitãþi publice,
astfel cum sunt definite la art. 1 alin. (2),
procedura de atribuire a contractelor de dele-
gare a gestiunii se stabileºte, dupã caz, în baza
prevederilor Legii nr. 98/2016, Legii nr.
99/2016 ºi Legii nr. 100/2016.
(10) Contractul de delegare a gestiunii va fi
însoþit în mod obligatoriu de urmãtoarele
anexe: a) caietul de sarcini privind furni-
zarea/prestarea serviciului; b) regulamentul
serviciului; c) inventarul bunurilor mobile ºi
imobile, proprietate publicã sau privatã a
unitãþilor administrativ-teritoriale, aferente
serviciului; d) procesul-verbal de predare-
preluare a bunurilor prevãzute la lit. c).
(11) Contractul de delegare a gestiunii
19
cuprinde în mod obligatoriu clauze referitoare
la:
a) denumirea pãrþilor contractante; b) obiectul
contractului; c) durata contractului; d)
drepturile ºi obligaþiile pãrþilor contractante;
e) programul lucrãrilor de investiþii pentru
modernizãri, reabilitãri, dezvoltãri de
capacitãþi, obiective noi ºi al lucrãrilor de
întreþinere, reparaþii curente, reparaþii
planificate, renovãri, atât fizic, cât ºi valoric;
f) sarcinile ºi responsabilitãþile pãrþilor cu
privire la programele de investiþii, la
programele de reabilitãri, reparaþii ºi
renovãri, precum ºi la condiþiile de finanþare a
acestora; g) indicatorii de performanþã privind
calitatea ºi cantitatea serviciului, stabiliþi prin
caietul de sarcini ºi regulamentul serviciului, ºi
modul de evaluare ºi cuantificare a acestora,
condiþii ºi garanþii; h) tarifele practicate ºi
procedura de stabilire, modificare sau ajustare
a acestora;i) modul de tarifare ºi încasare a
contravalorii serviciilor furnizate/prestate; j)
nivelul redevenþei sau al altor obligaþii, dupã
caz; k) rãspunderea contractualã; l) forþa
majorã; m) condiþiile de redefinire a clauzelor
contractuale; n) condiþiile de restituire sau
repartiþie, dupã caz, a bunurilor, la încetarea
din orice cauzã a contractului de delegare a
gestiunii, inclusiv a investiþiilor realizate; o)
menþinerea echilibrului contractual; p)
condiþiile de reziliere a contractului de delegare
a gestiunii; q) administrarea patrimoniului
public ºi privat preluat; r) structura forþei de
muncã ºi protecþia socialã a acesteia;s) alte
clauze convenite de pãrþi, dupã caz.”
Contractul de concesiune de servicii
trebuie sã stabileascã distincþia dintre
bunurile de retur ºi bunurile proprii,
precum ºi regimul juridic al acestora.
Procedurile de atribuire a contractului
de concesiune sunt precizate la art.50
alin.(1) ºi alin.(2) din Legea nr. 100/
2016 din 19 mai 2016 privind conce-
siunile de lucrãri ºi concesiunile de ser-
vicii:
“ART. 50 (1) Entitatea contractantã
atribuie contractul de concesiune prin una
dintre urmãtoarele proceduri de atribuire: a)
licitaþie deschisã; b) dialog competitiv.
(2) Prin excepþie de la prevederile alin. (1),
entitatea contractantã poate utiliza ca proce-
durã de atribuire negocierea fãrã publicare a
unui anunþ de concesionare, potrivit preve-
derilor art. 64 ºi art. 65.”
Contractele de concesiune se atribuie
pe baza criteriului ofertei celei mai
avantajoase din punct de vedere eco-
nomic, stabilitã în baza unor criterii
obiective care trebuie sã aibã legãturã
20 Revista de Achizi?ii Publice Noiembrie 2016
directã cu obiectul concesiunii de lu-
crãri sau al concesiunii de servicii ºi
care garanteazã evaluarea ofertelor în
condiþii de concurenþã realã.
Criteriile obiective sunt exemplificate
la art. 86 alin (2) din Legea nr. 100/
2016 privind concesiunile de lucrãri ºi
concesiunile de servicii:
“ART. 86 (2) În sensul alin. (1), criteriile
obiective trebuie sã aibã legãturã directã cu
obiectul concesiunii de lucrãri sau al concesiu-
nii de servicii ºi se pot referi la oricare dintre
urmãtoarele:
a) gradul de preluare a unor riscuri de cãtre
concesionar; b) nivelul plãþilor actualizate
efectuate de cãtre entitatea contractantã;c)
nivelul tarifelor de utilizare;d) modalitatea de
execuþie a lucrãrilor/prestare a serviciilor
bazatã pe indicatori de performanþã de ordin
calitativ, tehnic, funcþional, financiar etc.;e)
modul de asigurare a protecþiei mediului; f)
modul de rezolvare a unor probleme sociale;g)
nivelul redevenþei; h) durata concesiunii; i)
inovarea.
(3) Entitatea contractantã poate utiliza
criteriile prevãzute la alin. (2) ºi în mod
combinat, în funcþie de obiectul concesiunii ºi
în mãsura în care respectivele criterii sunt
compatibile.
(4) Criteriile de atribuire sunt enumerate în
cuprinsul documentelor prevãzute la art. 71
alin. (2) lit. b), în ordinea descrescãtoare a
importanþei lor, fiind însoþite de cerinþe care sã
permitã verificarea efectivã a informaþiilor
furnizate de ofertanþi.”
Autoritatea contractantã stabileºte cri-
teriile de atribuire obiective în ordinea
descrescãtoare a importanþei lor, înso-
þite de cerinþe care sã permitã verifi-
carea efectivã a informaþiilor furnizate
de ofertanþi ºi îºi fundamenteazã deci-
zia dacã respectivele criterii sunt com-
patibile pentru a fi combinate. Spre
exemplu, criteriul de atribuire “gradul de
preluare a unor riscuri de cãtre concesionar”
poate fi combinat cu „modalitatea de
execuþie a lucrãrilor/prestare a serviciilor
bazatã pe indicatori de performanþã de ordin
calitativ, tehnic, funcþional, financiar etc.,” în
funcþie de obiectul concesiunii.
Referitor la criteriul de atribuire gradul
de preluare a unor riscuri de cãtre concesionar,
sunt exemplificate câteva tipuri de
riscuri:
- modificãrile de taxe, reprezintã un
risc deoarece au un impact negativ asu-
pra veniturilor financiare ale concesio-
narului;
- o schimare socio-demograficã sau so-
cio-economicã afecteazã cererea pen-
tru prestaþiile respective ceea ce con-
duce la venituri financiare sub proiec-
þiile financiare anterioare, concesiona-
rul având obligaþia de a lua în calcul
eventuale venituri, balanþa de venituri-
cheltuieli diferã semnificativ faþã de
previziuni;
- servicii neprogramate pe perioada de
facturare;
- investiþii de tipul monitorizarea video
a punctelor de precolectare deºeuri sau
utilaje de cântãrire a gunoiului menajer
colectat la sursã;
- colectarea deºeurilor se realizeazã as-
tãzi selectiv urban dar în viitor va fi ºi
selectiv rural;
- extinderea la alte categorii de deºeuri
solide industriale, etc.
Durata concesiunii reprezintã perioada
în care concesionarul va presta servi-
ciile ce fac obiectul dreptului sãu de
exploatare iar entitatea contractantã
trebuie sã aibã în vedere evitarea res-
tricþionãrii artificiale a accesului la
competiþie, asigurarea unui nivel mi-
nim de profit ca urmare a exploatãrii
într-o perioadã datã, asigurarea unui
nivel rezonabil al preþurilor pentru
prestaþiile care vor fi efectuate pe
durata contractului þi a altor costuri ce
urmeazã a fi suportate de cãtre utiliza-
torii finali.
Concluzii
Având în vedere aspectele mai sus pre-
zentate se impune ca legislaþia primarã,
secundarã sã aducã corelãrile þi corec-
tãrile necesare referitoare la Legea ser-
viciilor comunitare de utilitãþi publice
nr.51/2006, republicatã, cu modificã-
rile ºi completãrile ulterioare, Legea nr.
100/2016 privind concesiunile de lu-
crãri ºi concesiunile de servicii ºi Ordo-
nanþa de Urgenþã a Guvernului nr.58/
2016 pentru modificarea ºi completa-
rea unor acte normative cu impact
asupra domeniului achiziþiilor publice.
Continuare din numãrul 108
Hotãrârea nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/
acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziþiile sectoriale
ART. 141 (1) În conditiile art. 221 din Lege,
comisia de evaluare are dreptul de a solicita
ofertantului corectarea viciilor de forma cu
privire la oferta acestuia.
(2) În cazul în care ofertantul nu este de
acord cu îndreptarea viciilor de forma, în
conditiile prevazute la alin. (1), oferta sa va
fi considerata neconforma.
(3) În sensul dispozitiilor alin. (1), viciile de
forma reprezinta acele erori sau omisiuni
din cadrul unui document a caror corecta-
re/completare este sustinuta în mod ne-
echivoc de sensul si de continutul altor
informatii existente initial în alte docu-
mente prezentate de ofertant sau a caror
corectare/completare are rol de clarificare
sau de confirmare, nefiind susceptibile de a
produce un avantaj incorect în raport cu
ceilalti participanti la procedura de
atribuire.
ART. 142 (1) În situatia în care comisia de
evaluare constata ca elemente de pret ale
unei oferte sunt aparent neobisnuit de sca-
zute, prin raportare la preturile pietei,
utilizându-se ca referinta în acest sens
informatii cum ar fi buletine statistice sau
cotatii ale burselor de marfuri, comisia de
evaluare va solicita ofertantului care a
depus oferta în cauza explicatii cu privire la
posibilitatea îndeplinirii contractului în
conditiile de calitate impuse prin docu-
mentatia de atribuire.
(2) Explicatiile aduse de ofertant conform
prevederilor alin. (1) vor fi însotite de do-
vezi concludente privind elementele
prevazute la art. 222 alin. (2) din Lege,
precum si, dupa caz, respectiv de docu-
mente privind, dupa caz si fara a se limita,
preturile ce pot fi obtinute de la furnizori,
situatia stocurilor de materii prime si
materiale, modul de organizare si metodele
utilizate în cadrul procesului de lucru, ni-
velul de salarizare al personalului ofer-
tantului, performantele si costurile impli-
cate de anumite utilaje sau echipamente de
lucru.
(3) În cazul în care ofertantul nu prezinta
comisiei de evaluare informatiile si/sau
documentele solicitate sau acestea nu
justifica în mod corespunzator nivelul
scazut al pretului sau al costurilor propuse,
oferta va fi considerata inacceptabila.
ART. 143 (1) Comisia de evaluare are
obligatia de a respinge ofertele inaccepta-
bile si neconforme.
(2) În conditiile art. 228 alin. (4) din Lege,
oferta este considerata inacceptabila în ur-
matoarele situatii:
a) se încadreaza în categoria celor preva-
zute la art. 142 alin. (3);
b) a fost depusa de un ofertant care nu în-
deplineste una sau mai multe dintre crite-
riile de calificare stabilite în documentatia
de atribuire sau nu a completat DUAE în
conformitate cu cerintele stabilite de
entitatea contractanta;
c) constituie o alternativa la prevederile ca-
ietului de sarcini, alternativa care nu poate
fi luata în considerare deoarece în anuntul
de participare nu este precizata în mod
explicit posibilitatea depunerii unor oferte
alternative, iar respectiva oferta alternativa
nu respecta cerintele minime prevazute în
caietul de sarcini;
d) nu asigura respectarea reglementarilor
obligatorii referitoare la conditiile specifice
de munca si de protectie a muncii, atunci
când aceasta cerinta este formulata în con-
ditiile art. 64 alin. (2) din Lege;
e) pretul, fara TVA, inclus în propunerea
financiara depaseste valoarea estimata co-
municata prin anuntul de participare si nu
exista posibilitatea disponibilizarii de
fonduri suplimentare pentru îndeplinirea
contractului sectorial respectiv;
f) pretul, fara TVA, inclus în propunerea
financiara depaseste valoarea estimata
comunicata prin anuntul de participare si,
desi exista posibilitatea disponibilizarii de
fonduri suplimentare pentru îndeplinirea
contractului respectiv, se constata ca
acceptarea unei astfel de oferte ar conduce
la modificarea substantiala în sensul art. 62
alin. (2) lit. a);
g) în urma verificarilor prevazute la art. 222
din Lege se constata ca oferta are un pret/
cost neobisnuit de scazut pentru ceea ce
urmeaza a fi furnizat/prestat/executat,
astfel încât nu se poate asigura îndeplinirea
contractului la parametrii cantitativi si cali-
tativi solicitati prin caietul de sarcini;
h) oferta este depusa cu nerespectarea pre-
vederilor art. 73 alin. (1) lit. d) si e) din Lege,
raportat la data-limita stabilita pentru de-
punerea cererilor de participare/ ofertelor
si/sau oricând pe parcursul evaluarii aces-
tora;
i) ofertantul refuza sa prelungeasca perioa-
da de valabilitate a ofertei si a garantiei de
participare;
j) oferta si documentele care o însotesc nu
sunt semnate cu semnatura electronica ex-
tinsa, bazata pe un certificat calificat, elibe-
rat de un furnizor de servicii de certificare
acreditat;
k) în cazul în care unei oferte îi lipseste una
din cele doua componente, asa cum sunt
precizate la art. 3 alin. (1) lit. ff) din Lege.
Noiembrie 2016 Revista de Achizi?ii Publice
(3) În conditiile art. 228 alin. (5) din Lege,
oferta este considerata neconforma în
urmatoarele situatii:
a) nu satisface în mod corespunzator cerin-
tele caietului de sarcini;
b) contine propuneri de modificare a clau-
zelor contractuale pe care le-a stabilit enti-
tatea contractanta în cadrul documentatiei
de atribuire, care sunt în mod evident deza-
vantajoase pentru aceasta din urma, iar
ofertantul, desi a fost informat cu privire la
respectiva situatie, nu accepta renuntarea la
clauzele respective;
c) contine în cadrul propunerii financiare
preturi care nu sunt rezultatul liberei con-
curente si care nu pot fi justificate;
d) propunerea financiara nu este corelata
cu elementele propunerii tehnice ceea ce ar
putea conduce la executarea defectuoasa a
contractului sau constituie o abatere de la
legislatia incidenta, alta decât cea în
domeniul achizitiilor sectoriale;
e) în cadrul unei proceduri de atribuire
pentru care s-a prevazut defalcarea pe lo-
turi, oferta este prezentata fara a se realiza
distinctia pe loturile ofertate, din acest mo-
tiv devenind imposibila aplicarea criteriului
de atribuire pentru fiecare lot în parte.
(4) Ofertele care nu au fost respinse de co-
misia de evaluare în urma verificarii si
evaluarii reprezinta oferte admisibile.
(5) Comisia de evaluare are obligatia de a
stabili oferta câstigatoare dintre ofertele
admisibile.
(6) Dupa finalizarea verificarilor prevazute
la art. 138 si 139, comisia de evaluare intro-
duce în SEAP, utilizând facilitatile tehnice
accesibile prin acest sistem informatic,
numele ofertantilor ale caror oferte sunt
admisibile, precum si ale ofertantilor ale
caror oferte au fost declarate inacceptabile
sau neconforme.
ART. 144 (1) În cazul în care criteriul utili-
zat este "pretul cel mai scazut", clasamen-
tul ofertelor se stabileste prin ordonarea
crescatoare a preturilor respective, oferta
câstigatoare fiind cea de pe primul loc.
(2) În cazul în care doua sau mai multe
oferte sunt situate pe primul loc, entitatea
contractanta solicita ofertantilor o noua
propunere financiara, iar contractul va fi
atribuit ofertantului a carui noua propu-
nere financiara are pretul cel mai scazut.
(3) În situatia încheierii unui acord-cadru
cu mai multi operatori economici, fara
reluarea competitiei, atunci când doua sau
mai multe oferte au o valoare totala egala a
propunerii financiare si sunt clasate pe
acelasi loc, în vederea departajarii, entitatea
21
contractanta solicita noi propuneri finan-
ciare acestora, fara ca acest lucru sa afec-
teze pozitiile superioare în clasament.
(4) În situatia încheierii unui acord-cadru
cu mai multi operatori economici, cu
reluarea competitiei, atunci când doua sau
mai multe oferte au aceeasi valoare totala a
propunerii financiare si sunt clasate pe ace-
lasi loc, entitatea contractanta mentioneaza
în fisa de date daca uzeaza de prevederile
alin. (3) sau daca va încheia acordul-cadru
cu toti operatorii economici clasati pe
locurile aferente numarului maxim stabilit
în fisa de date si în anuntul de participare.
ART. 145 (1) În cazul în care atribuirea
contractului sectorial/acordului-cadru se
face pe baza criteriului "cel mai bun raport
calitate-pret" sau "cel mai bun raport cali-
tate-cost", evaluarea ofertelor se realizeaza
prin acordarea, pentru fiecare oferta în
parte, a unui punctaj rezultat ca urmare a
aplicarii algoritmului de calcul stabilit în
documentatia de atribuire.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se stabileste
clasamentul ofertelor prin ordonarea
descrescatoare a punctajelor respective,
oferta câstigatoare fiind cea de pe primul
loc.
ART. 146 (1) În cazul în care atribuirea
contractului sectorial/acordului-cadru se
face pe baza criteriului "costul cel mai sca-
zut", evaluarea ofertelor se realizeaza prin
acordarea, pentru fiecare oferta în parte, a
unui punctaj rezultat ca urmare a aplicarii
algoritmului de calcul stabilit în documen-
tatia de atribuire.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se stabileste
clasamentul ofertelor prin ordonarea des-
crescatoare a punctajelor respective, oferta
câstigatoare fiind cea de pe primul loc.
ART. 147 Indiferent de criteriul aplicat
pentru atribuirea contractului, compararea
preturilor prevazute în propunerile finan-
ciare ale ofertantilor se realizeaza la valoa-
rea fara TVA.
SECTIUNEA a 11-a
Finalizarea procedurii de atribuire
ART. 148 (1) Pe baza informatiilor intro-
duse în SEAP de catre entitatea con-
tractanta, sistemul informatic genereaza
automat catre toti ofertantii participanti
notificari cu privire la rezultatul procedurii
de atribuire.
(2) Entitatea contractanta are obligatia de a
efectua si comunicarile prevazute la sectiu-
nea a 5-a a cap. III din Lege.
ART. 149 (1) Entitatea contractanta are
obligatia de a încheia contractul sectorial/
acordul-cadru cu ofertantul a carui oferta a
fost stabilita ca fiind câstigatoare.
(2) În cazul în care entitatea contractanta
nu poate încheia contractul sectorial/
acordul-cadru cu ofertantul a carui oferta a
fost stabilita ca fiind câstigatoare, ca urma-
re a faptului ca ofertantul în cauza se afla
22 Revista de Achizi?ii Publice Noiembrie 2016
într-o situatie de forta majora sau în
imposibilitatea fortuita de a executa con-
tractul/acordul-cadru, aceasta are obligatia
sa declare câstigatoare oferta clasata pe
locul doi, în conditiile în care aceasta exista
si este admisibila.
(3) În situatia prevazuta la alin. (2), în con-
ditiile în care nu exista o oferta admisibila
clasata pe locul doi, entitatea contractanta
are obligatia de a anula procedura de
atribuire a contractului sectorial/acordu-
lui-cadru, în conditiile art. 225 alin. (1) lit. a)
din Lege.
ART. 150 (1) Fara a afecta prevederile art.
149 alin. (2), refuzul nemotivat al ofertan-
tului declarat câstigator de a semna con-
tractul sectorial/acordul-cadru este asimi-
labil situatiei prevazute la art. 180 alin. (1)
lit. g) din Lege.
(2) În situatia prevazuta la alin. (1), sunt
aplicabile dispozitiile art. 161 alin. (2).
ART. 151 Entitatea contractanta nu are
dreptul de a amâna încheierea contractului
cu scopul de a crea circumstante artificiale
de anulare a procedurii.
ART. 152 (1) În situatia în care entitatea
contractanta anuleaza procedura de atri-
buire, în conditiile art. 224 sau art. 225 din
Lege, aceasta are obligatia de a comunica în
scris tuturor participantilor la procedura de
atribuire, în cel mult 3 zile lucratoare de la
data anularii, motivul care a determinat de-
cizia de anulare, precum si încetarea obli-
gatiilor asumate de ofertanti prin depune-
rea ofertelor sau a solicitarilor de partici-
pare.
(2) Entitatea contractanta nu are dreptul sa
adopte nicio masura cu scopul de a întârzia
nejustificat procesul de evaluare a ofertelor
sau de a crea circumstante artificiale de
anulare a procedurii de atribuire, o aseme-
nea abordare fiind considerata o încalcare a
principiului asumarii raspunderii prevazut
la art. 2 alin. (2) din Lege.
ART.153 (1) Contractul sectorial/Acor-
dul-cadru are cel putin urmatoarele anexe,
ca parte integranta:
a) caiet de sarcini, inclusiv clarificarile si/
sau masurile de remediere aduse pâna la
depunerea ofertelor ce privesc aspectele
tehnice si financiare;
b) oferta, respectiv propunerea tehnica si
propunerea financiara, inclusiv clarificarile
din perioada de evaluare;
c) garantia de buna executie, daca este
cazul;
d) angajamentul ferm de sustinere din par-
tea unui tert, daca este cazul;
e) contractele cu subcontractantii, în ma-
sura în care în contractul sectorial/
acordul-cadru este reglementat un meca-
nism de efectuare a platilor directe catre
subcontractanti;
f) acordul de asociere, daca este cazul.
(2) În cazul în care, pe parcursul executarii
contractului sectorial/acordului-cadru, se
constata ca anumite elemente ale propu-
nerii tehnice sunt inferioare sau nu cores-
pund cerintelor prevazute în caietul de
sarcini, prevaleaza prevederile caietului de
sarcini.
SECTIUNEA a 12-a Dosarul achizitiei
ART. 154 Dosarul achizitiei sectoriale tre-
buie sa cuprinda documentele întocmite/
primite de entitatea contractanta în cadrul
procedurii de atribuire, cum ar fi, dar fara a
se limita la urmatoarele:
a) strategia de contractare;
b) anuntul de intentie si dovada transmi-
terii acestuia spre publicare, daca este
cazul;
c) anuntul de participare si dovada trans-
miterii acestuia spre publicare;
d) erata, daca este cazul;
e) documentatia de atribuire;
f) decizia/dispozitia/ordinul de numire a
comisiei de evaluare si, dupa caz, a exper-
tilor cooptati;
g) declaratiile de confidentialitate si impar-
tialitate;
h) procesul-verbal al sedintei de deschidere
a ofertelor, daca este cazul;
i) formularele de oferta depuse în cadrul
procedurii de atribuire;
j) DUAE si documentele de calificare,
atunci când acestea au fost solicitate;
k) solicitarile de clarificari, precum si clari-
ficarile transmise/primite de entitatea con-
tractanta;
l) raportul intermediar privind selectia can-
didatilor, daca este cazul;
m) procesele-verbale de evaluare, negocie-
re, dialog, dupa caz;
n) raportul procedurii de atribuire, precum
si anexele la acesta;
o) dovada comunicarilor privind rezultatul
procedurii;
p) contractul sectorial/acordul-cadru,
semnate, si, dupa caz, actele aditionale;
q) daca este cazul, contractele atribuite în
temeiul unui acord-cadru;
r) anuntul de atribuire si dovada transmi-
terii acestuia spre publicare;
s) daca este cazul, contestatiile formulate în
cadrul procedurii de atribuire, însotite de
deciziile motivate pronuntate de Consiliul
National de Solutionare a Contestatiilor;
s) hotarâri ale instantelor de judecata refe-
ritoare la procedura de atribuire;
t) documentul constatator care contine
informatii referitoare la îndeplinirea obli-
gatiilor contractuale de catre contractant;
t) daca este cazul, decizia de anulare a
procedurii de atribuire.
ART. 155 (1) În cazul în care entitatea
contractanta aplica procedurile de atribuire
prevazute de Lege prin utilizarea mijloa-
celor electronice de comunicare, utilizeaza
un sistem dinamic sau o licitatie electro-
nica, entitatea contractanta are obligatia de
a asigura arhivarea documentelor care fac
parte din dosarul achizitiei sectoriale
potrivit dispozitiilor art. 154, în confor-
mitate cu prevederile Legii nr. 135/2007
privind arhivarea documentelor în forma
electronica, republicata.
(2) În cazul procedurilor desfasurate
integral prin mijloace electronice, trasa-
bilitatea actiunilor aferente atribuirii con-
tractelor sectoriale/acordurilor-cadru este
asigurata implicit de SEAP.
CAPITOLUL IV
Executarea contractului sectorial/acor-
dului-cadru
SECTIUNEA 1 Subcontractarea
ART. 156 (1) În aplicarea prevederilor art.
232 din Lege, entitatea contractanta are
obligatia de a stabili clauze contractuale
obligatorii privind cesiunea de creanta în
favoarea subcontractantilor legata de
partea/partile din contract care este/sunt
îndeplinite de catre acestia.
(2) În vederea determinarii valorii creantei,
ofertantul are obligatia de a cuprinde în
oferta sa denumirea subcontractantilor si
datele de contact ale acestora, partea/
partile din contract care urmeaza a fi înde-
plinita/îndeplinite de catre acestia,
valoarea la care se ridica partea/partile
respectiva/respective, precum si acordul
subcontractantilor cu privire la aceste
aspecte.
ART. 157 (1) În conditiile art. 250 si 251
din Lege, în cazul atribuirii unui contract
pe termen lung, care a fost clasificat ca
fiind contract sectorial, se pot stabili meca-
nisme de plata care sa dea posibilitatea enti-
tatii contractante sa realizeze plati perio-
dice pe durata contractului, bazate pe cri-
terii de performanta, cu conditia ca respec-
tivele mecanisme sa fie adaptate corespun-
zator naturii unui asemenea contract.
(2) În cazul unui contract sectorial pe ter-
men lung, care cuprinde atât executarea de
lucrari, cât si operarea rezultatelor aces-
tora, având în vedere ca riscul de operare
nu este transferat într-o masura semnifica-
tiva contractorului, prin mecanismele de
plata prevazute la alin. (1) se va asigura
rambursarea de catre entitatea contrac-
tanta, prin plati periodice pe durata con-
tractului, atât a contravalorii lucrarilor
executate, cât si a prestatiilor efectuate de
respectivul contractor pentru operarea re-
zultatelor acestora, asigurându-se un profit
rezonabil în conformitate cu oferta finan-
ciara acceptata.
(3) În cazul prevazut la alin. (2) se vor uti-
liza criterii obiective si cuantificabile de
performanta prevazute atât în cadrul docu-
mentatiei de atribuire, cât si în cuprinsul
contractului, cu mentionarea inclusiv a
perioadelor de remediere a neconformita-
tilor înregistrate pe perioada de operare,
cât si a mecanismelor de monitorizare a
performantei contractorului si a metode-
lor de calcul al penalitatilor în caz de neîn-
deplinire a nivelurilor impuse pentru res-
pectivele criterii.
SECTIUNEA a 2-a
Modificarea si finalizarea contractului sec-
torial/acordului-cadru
ART. 158 Modificarea contractului secto-
rial/acordului-cadru se realizeaza în
conditiile art. 236 alin. (2) din Lege.
ART. 159 Nu este permisa modificarea
pretului unui contract sectorial/acord-ca-
dru în conditiile art. 235 din Lege în asa fel
încât noua valoare rezultata în urma res-
pectivei modificari sa depaseasca pragurile
prevazute de Lege pentru publicarea unui
anunt de participare sau a unui anunt sim-
plificat sau sa fi impus organizarea unei alte
proceduri de atribuire decât cea aplicata
pentru atribuirea contractului/acordului-
cadru respectiv.
ART. 160 (1) Entitatea contractanta are
dreptul de a prelungi durata contractelor
de furnizare sau de servicii cu caracter de
regularitate, încheiate în anul precedent si a
caror durata normala de îndeplinire expira
la data de 31 decembrie, daca se îndepli-
nesc, în mod cumulativ, urmatoarele con-
ditii:
a) în documentatia de atribuire, elaborata
cu ocazia atribuirii contractului initial, s-au
prevazut posibilitatea de suplimentare a
cantitatilor de produse si servicii deja achi-
zitionate, precum si nivelul maxim pâna la
care va fi posibila o astfel de suplimentare;
b) în documentatia de atribuire, precum si
în contract este prevazuta în mod explicit o
clauza prin care dreptul entitatii contrac-
tante de a opta pentru suplimentarea canti-
tatilor de produse sau de servicii este con-
ditionat de existenta resurselor financiare
alocate cu aceasta destinatie;
c) valoarea estimata a contractului initial s-
a determinat prin luarea în considerare a
variantei în care entitatea contractanta
opteaza pentru suplimentarea la nivelul
maxim prevazut a cantitatilor de produse
sau servicii;
d) prelungirea contractului initial nu poate
depasi o durata de 4 luni de la data expirarii
duratei initiale de îndeplinire a acestuia.
(2) Dupa modificarea contractului în sen-
sul alin. (1), în termen de 30 de zile, entita-
tea contractanta are obligatia publicarii
anuntului privind modificarea contractului
prin intermediul SEAP.
ART. 161 (1) Entitatea contractanta are
obligatia de a emite documente constata-
toare care contin informatii referitoare la
îndeplinirea sau, dupa caz, neîndeplinirea
obligatiilor contractuale de catre contrac-
tant/contractant asociat si, daca este cazul,
la eventualele prejudicii, dupa cum ur-
Noiembrie 2016 Revista de Achizi?ii Publice
meaza:
a) pentru contractele de furnizare atribuite
printr-o procedura de atribuire: în termen
de 14 zile de la data finalizarii livrarii pro-
duselor care fac obiectul respectivului
contract sectorial/contract subsecvent si,
suplimentar, în termen de 14 zile de la data
expirarii perioadei de garantie tehnica a
produselor în cauza;
b) pentru contractele de servicii atribuite
printr-o procedura de atribuire, altele decât
contractele de servicii de proiectare: în
termen de 14 zile de la data finalizarii pres-
tarii serviciilor care fac obiectul respectivu-
lui contract sectorial/contract subsecvent;
c) pentru contractele de servicii de proiec-
tare atribuite printr-o procedura de atri-
buire: în termen de 14 zile de la data finali-
zarii prestarii serviciilor care fac obiectul
respectivului contract sectorial/contract
subsecvent si, suplimentar, în termen de 14
zile de la data încheierii procesului-verbal
de receptie la terminarea lucrarilor proiec-
tate;
d) pentru contractele de servicii de super-
vizare a lucrarilor/dirigentie de santier, în
termen de 14 zile de la data emiterii rapor-
tului final de supervizare/expirarea duratei
de garantie acordate lucrarii în cauza;
e) pentru contractele de lucrari atribuite
printr-o procedura de atribuire: în termen
de 14 zile de la data încheierii procesului-
verbal de receptie la terminarea lucrarilor
si, suplimentar, în termen de 14 zile de la
data încheierii procesului-verbal de re-
ceptie finala a lucrarilor, întocmit la
expirarea perioadei de garantie a lucrarilor
în cauza.
(2) În situatia prevazuta la art. 150 alin. (1),
documentul constatator se emite în termen
de 14 zile de la data la care ar fi trebuit sem-
nat contractul sectorial/acordul-cadru,
daca ofertantul nu ar fi refuzat semnarea
acestuia, sau de la data de la care a fost
reziliat acesta, în situatia în care exista
contract semnat.
(3) Entitatea contractanta are urmatoarele
obligatii:
a) sa elibereze un exemplar al documentu-
lui constatator contractantului;
b) sa pastreze un exemplar la dosarul achi-
zitiei sectoriale.
(4) Documentele constatatoare emise de
catre entitatea contractanta în conformi-
tate cu prevederile alin. (1) si (3) pot fi con-
testate potrivit Legii contenciosului admi-
nistrativ nr. 554/2004, cu modificarile si
completarile ulterioare.
(5) Documentele constatatoare emise de
catre entitatea contractanta în conformi-
tate cu prevederile alin. (1) si (3) se publica
în SEAP, dupa expirarea termenelor de
contestare prevazute de Legea nr. 554/
2004, cu modificarile si completarile ulte-
23
rioare.
(6) În cazul contractelor atribuite prin achi-
zitie directa, entitatea contractanta are
dreptul de a emite documente constata-
toare în conformitate cu alin. (1), atunci
când este solicitat acest lucru de catre
contractant/contractant asociat.
(7) Entitatea contractanta poate emite do-
cument constatator unui subcontractant la
solicitarea acestuia si numai în cazul pre-
zentarii contractului de subcontractare si a
receptiilor aferente.
(8) Atunci când ia decizia de respingere a
unui candidat/ofertant, pe baza unui
asemenea document constatator, comisia
de evaluare are obligatia de a analiza daca
acesta reflecta îndeplinirea conditiilor
cumulative prevazute la art. 180 alin. (1) lit.
g) din Lege.
CAPITOLUL V
Constatarea existentei unui drept exclusiv
sau special. Activitati expuse direct
concurentei
ART. 162 (1) Constatarea existentei unui
drept exclusiv sau special în sensul art. 4
alin. (1) lit. c) din Lege se realizeaza la
cererea entitatii contractante adresate
entitatii de reglementare care emite o
decizie în acest sens.
(2) În cererea mentionata la alin. (1),
entitatile contractante interesate sa obtina
constatarea existentei unui drept special
sau exclusiv indica toate informatiile
necesare relevante pentru emiterea deciziei
de catre entitatea de reglementare.
(3) Entitatea contractanta are obligatia de a
transmite entitatii de reglementare, la
solicitarea acesteia, orice clarificari sau
completari pe care aceasta le considera
necesare în vederea adoptarii deciziei
prevazute la alin. (1).
(4) În vederea emiterii deciziei potrivit alin.
(1), entitatea de reglementare solicita
punctul de vedere argumentat al ANAP.
ART. 163 Atunci când o entitate con-
tractanta care atribuie contracte sectoriale
apreciaza ca sunt întrunite conditiile
necesare aplicarii art. 54 alin. (1) din Lege,
aceasta are obligatia de a solicita Comisiei
Europene sa decida, pentru activitatea rele-
vanta pe care respectiva entitate con-
tractanta o desfasoara, cu privire la aplica-
bilitatea acelui articol.
ART. 164 (1) Entitatea contractanta intere-
sata sa obtina decizia prevazuta la art. 163
trebuie sa formuleze o cerere care va cu-
prinde informatiile necesare pentru des-
crierea situatiei existente, astfel cum sunt
acestea prevazute în anexa nr. 1 la Decizia
Comisiei 2005/15/CE din 7 ianuarie 2005.
(2) Cererea se transmite Comisiei Euro-
pene în conformitate cu dispozitiile art. 1
alin. (2) din Decizia Comisiei 2005/15/
CE.
ART. 165 (1) În conditiile art. 54 alin. (3)
24 Revista de Achizi?ii Publice Noiembrie 2016
din Lege, entitatea contractanta solicitanta
are obligatia de a transmite cererea pre-
vazuta la art. 164 alin. (1) mai întâi catre
Consiliul Concurentei, solicitând acestuia
sa emita un punct de vedere argumentat cu
privire la faptul ca activitatea relevanta care
face obiect al solicitarii este expusa direct
concurentei pe o piata la care accesul nu
este restrictionat.
(2) În conditiile art. 164 alin. (2), entitatea
contractanta are obligatia de a transmite
cererea însotita de punctul de vedere
formulat de Consiliul Concurentei.
ART. 166 În cel mult 5 zile de la trans-
miterea cererii catre Comisia Europeana,
entitatea contractanta are obligatia de a
notifica ANAP cu privire la solicitarea res-
pectiva, atasând o copie de pe cererea
transmisa si, daca este cazul, o copie a
punctului de vedere al Consiliului Con-
curentei.
ART. 167 Entitatea contractanta are obli-
gatia de a transmite Comisiei Europene, la
solicitarea acesteia, orice clarificari sau
completari pe care aceasta le considera
necesare în vederea adoptarii deciziei pre-
vazute la art. 164.
ART. 168 Entitatea contractanta beneficia-
za de aplicabilitatea prevederilor art. 54
alin. (1) din Lege în oricare dintre urma-
toarele situatii:
a) Comisia Europeana a adoptat, în confor-
mitate cu procedura reglementata la art. 35
alin. (6) din Directiva 2014/25/UE, o de-
cizie prin care se constata ca activitatea
relevanta care a reprezentat obiect al solici-
tarii este expusa direct concurentei pe o
piata la care accesul nu este restrictionat;
b) dupa o perioada de 3 luni, calculata înce-
pând din prima zi lucratoare urmatoare
datei la care Comisia Europeana a primit
cererea prevazuta la art. 164 alin. (2), daca
în aceasta perioada Comisia Europeana nu
a adoptat nicio decizie si nu a anuntat o
extindere a perioadei initiale de analiza;
c) dupa o perioada de 6 luni, calculata înce-
pând din prima zi lucratoare urmatoare
datei la care Comisia Europeana a primit
cererea prevazuta la art. 164 alin. (2), daca
în aceasta perioada Comisia Europeana a
anuntat o extindere a perioadei initiale de
analiza, dar nu a adoptat, ulterior extinderii,
nicio decizie.
ART. 169 (1) Entitatea contractanta care,
conform prevederilor art. 168, beneficiaza
de aplicabilitatea art. 54 alin. (1) din Lege,
pentru una sau mai multe dintre activitatile
relevante pe care le desfasoara, are dreptul
de a atribui contractele sectoriale destinate
activitatii/activitatilor relevante respective
prin aplicarea unor proceduri interne pro-
prii.
(2) Procedurile interne prevazute la alin. (1)
trebuie sa asigure promovarea concurentei
între operatorii economici si sa garanteze
transparenta, tratamentul egal si nediscri-
minarea acestora.
CAPITOLUL VI
Dispozitii tranzitorii si finale
ART. 170 Operatorul SEAP are obligatia
de a actualiza sistemul informatic luând în
considerare progresul tehnologic si tinând
cont de actele delegate adoptate de CE cu
privire la regulile si cerintele care trebuie
îndeplinite de dispozitivele si instrumen-
tele utilizate în legatura cu transmiterea si
primirea ofertelor, a solicitarilor de parti-
cipare sau a planurilor/proiectelor în cazul
concursurilor de solutii, inclusiv situatiile si
conditiile în care poate fi solicitata sau este
necesara utilizarea semnaturii electronice
extinse, precum si modalitatile de imple-
mentare a acesteia, precum si utilizarea
unor standarde tehnice specifice în vederea
asigurarii interoperabilitatii instrumentelor
si dispozitivelor utilizate pentru comuni-
carea electronica.
ART. 171 (1) În vederea îndeplinirii functii-
lor prevazute la conditiile art. 252 alin. (1)
din Lege, operatorul SEAP are obligatia,
pe baza datelor disponibile, de a pune la
dispozitia ANAP, în format electronic,
rapoartele solicitate de aceasta, în scopul
exercitarii functiei de monitorizare în
cadrul sistemului national de achizitii
publice.
(2) Entitatea contractanta are obligatia de a
transmite ANAP orice informatie solici-
tata de aceasta, inclusiv prin sectiunile
suplimentare din cadrul formularelor de
anunturi puse la dispozitie prin intermediul
SEAP, în scopul exercitarii functiilor în
cadrul sistemului national de achizitii
publice.
ART. 172 (1) Centralizarea informatiilor
referitoare la utilizarea în anul precedent de
catre entitatile contractante a mijloacelor
electronice pentru aplicarea procedurilor
de atribuire si pentru achizitiile directe se
realizeaza de operatorul SEAP, care are
obligatia de a transmite un raport centrali-
zator ANAP, pâna la data de 31 ianuarie a
fiecarui an.
(2) Operatorul SEAP decide suspendarea
operatorului economic în cazul în care
acesta are un comportament care nu cores-
punde cu normele de securitate si utilizare
a sistemului.
(3) Decizia de suspendare prevazuta la alin.
(2) se publica în SEAP.
ART. 173 (1) În aplicarea prezentelor nor-
me metodologice, presedintele ANAP are
dreptul de a emite ordine si instructiuni.
(2) În vederea exercitarii functiilor de con-
trol, ANAP va încheia protocoale de
colaborare cu institutii cu atributii specifice
în domeniul achizitiilor publice.
Conflictul de interese în domeniul achiziþiilor
publice începând cu iunie 2017
P
revenirea conflictului de inte-
rese în domeniul achiziþiilor
publice a suferit modificãri ur-
mare a adoptãrii noului pachet
legislativ faþã de vechea reglementare,
astfel începând cu 26 mai 2016, „pe
parcursul aplicãrii procedurii de atribuire,
autoritatea contractantã are obligaþia de a
lua toate mãsurile necesare pentru a
preveni, identifica ºi remedia si-
tuaþiile de conflict de interese, în
scopul evitãrii denaturãrii concu-
renþei ºi al asigurãrii tratamentu-
lui egal pentru toþi operatorii eco-
1
nomici” ºi nu doar de a lua toate
mãsurile necesare pentru a „evita si-
tuaþiile de naturã a determina apariþia unui
conflict de interesa ºi/sau manifestarea con-
curenþei neloiale” aºa cum se prevedea
2
anterior .
Un alt element de noutate adus de
noul pachet legislativ este definirea
noþiunii de „conflict de interese” ca fiind
situaþia „în care membrii personalului
autoritãþii contractante sau ai unui furnizor
de servicii de achiziþie care acþioneazã în
numele autoritãþii contractante, care sunt
implicaþi în desfãºurarea procedurii de atri-
buire sau care pot influenþa rezultatul aces-
teia au, în mod direct sau indirect, un interes
financiar, economic sau un alt interes perso-
nal, care ar putea fi perceput ca element care
compromite imparþialitatea ori independen-
þa lor în contextul procedurii de atribuire”.
Pentru prevenirea conflictului de in-
terese în cadrul procedurilor de atri-
buire a contractelor de achiziþie pu-
blicã, reglementate de Legea nr. 98/
2016 ºi Legea 99/20163, începând cu
luna iunie 2017, se instituie un
mecanism de verificare ex ante din
perspectiva situaþiilor care pot genera
conflicte de interese în cadrul proce-
durilor iniþiate prin SEAP, în vederea
1
Art. 58 din Legea nr. 98/2016, art. 71 din legea nr. 99/2016, art. 42 din legea nr. 100/2016
2
Art. 66 din O.U.G. nr. 34/2006
3
Acte normative care reglementeazã achiziþiile publice ºi achiziþiile sectoriale
4
Art. 1 Legea nr. 184/2016 – privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflcictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziþii publice, publicatã
în M. Of. nr. 831/20.10.2016
5
Art. 5 alin. (1) Legea nr. 184/2016
6
Art. 6 alin. (1) legea nr. 184/20016
7
Art. 8 alin. (2) Legea nr. 184/2016 „Conducãtorul autoritãþii contractante/entitãþii care primeºte avertismentul de integritate este obligat sã dispunã toate mãsurile necesare pentru evitarea
conflictului de interese, prin dispunerea de mãsuri specifice precum înlocuirea membrului în comisia de evaluare sau excluderea ofertantului, candidatului, ofertantului asociat, subcontractantului sau
terþului susþinãtor, aflaþi într-un potenþial conflict de interese, potrivit reglementãrii specifice”
înlãturãrii acestor situaþii fãrã însã a fi
afectare procedurile de atribuire res-
4
pective.
Instituirea acestui mecanism de pre-
venire a conflictului de interese pre-
supune întocmirea unui formular de
integritate care va face parte din ca-
drul documentaþiei de atribuire a pro-
cedurii de atribuire iniþiate în vederea
încheierii contractului de achiziþiei
publicã, înscris, elaborat în format
electronic, care se completeazã ºi se
actualizeazã în mod obligatoriu de
cãtre autoritatea contractantã pe toa-
tã perioada de derulare a procedurii,
pânã la publicarea anunþului de atri-
buire; iar pentru îndeplinirea acestei
obligaþii, în cadrul fiecãrei autoritãþii
contractante se va desemna una sau
mai multe persoane responsabile.
Formularul de integritate cuprinde
trei secþiuni5 astfel: secþiunea I cu-
prinde datele cu privire la procedura
de atribuire, factorul decizional, co-
misia de evaluare (dacã aceasta a fost
desemnatã la momentul completãrii,
în caz contrar autoritatea contrac-
tantã are obligaþia de a actualiza acest
formular în termen de 2 zile de la mo-
mentul desemnãrii acesteia sau modi-
6
ficãrii acesteia ), consultanþii ºi exper-
Noiembrie 2016 Revista de Achizi?ii Publice
Florentina DRÃGAN,
Consilier soluþionare contestaþii
þii cooptaþi, secþiunea a II-a conþine
datele despre ofertaþi/candidaþi ºi cea
de a treia secþiune cuprinde mãsurile
de înlãturare a potenþialului conflict
de interese dispuse ca urmare a unui
avertisment de integritate.
În mod automat, sistemul prevenþiei
va prelua informaþiile colectate din
formularul de integritate din interco-
nectarea cu SEAP ºi va emite noti-
ficãri privind potenþialele conflicte de
interese. În situaþia în care este detec-
tat un element al unui potenþial con-
flict de interese, se emite în termen de
3 zile lucrãtoare de la data primirii
completãrii secþiunii a II-a un avertis-
ment de integritate, situaþie care im-
pune dispunerea tuturor mãsurilor
necesare pentru evitarea conflictului
de interese cum ar fi fie înlocuirea
membrului din comisia de evaluare
fie excluderea ofertantului/candida-
tului/ofertantului asociat/subcon-
tractantului/terþului susþinãtor aflaþi
într-un potenþial conflict de interese.7
Analizând prevederile art. 8 alin. (2)
ale Legii nr. 184/2016 se poate con-
stata cã prin adoptarea legii privind
instituirea unui mecanism de preve-
nire a conflictului de interese în pro-
cedurile de atribuire a contractelor de
achiziþii publice se oferã posibilitatea
de a exclude doar ofertantul asociat
sau subcontractantul sau terþul susþi-
nãtor pentru existenþa unui potenþial
conflict de interese fãrã însã sã se
reglementeze ºi care va fi situaþia
ofertantului rãmas în cadrul proce-
durii de atribuire care nu se aflã în
conflict de interese ºi care a ales sã îºi
elaboreze oferte în asociere cu ofer-
tantul asociat exclus sau sã subcon-
tracteze o parte din obiectul con-
tractului sau sã fie susþinut de un alt
25
operator aflat într-un potenþial
conflict de interese. Mai mult, textul
prevederilor acestui articol este dife-
rit de prevederile textelor din legis-
laþia în domeniul achiziþiilor publice
care reglementeazã eliminarea ofer-
tantului/candidatului aflat în relaþie
cu persoanelor cu funcþii de decizie
din cadrul autoritãþii contractante.8
Cu toate cã prevederile art. 1 alin. (2)9
din Legea nr. 184/2016 nu face notã
de trimitere ºi la prevederile Legii nr.
100/2016 privind concesiunile de lu-
crãri ºi servicii în cadrul prevederilor
art. 1 alin. (2) din Legea nr. 184/2016 simplificatã12 iniþierea acesteia putân- acelor operatori care au fost admiºi în
în ciuda faptului cã ºi în cadrul du-se face prin publicarea în SEAP a aceastã etapã. Cu toate acestea, comi-
acestor proceduri de atribuire enti- unui anunþ de participare simplificat. sia de evaluare nu ar trebui sã întâm-
tãþile contractante au obligaþia de a Potrivit prevederilor art. 6 alin. (2)13 pine dificultãþi în completarea acestui
lua toate mãsurile necesare pentru a din Legea nr.184/2016, persoana formular având în vedere cã notele
preveni, identifica ºi remedia situa- desemnatã de cãtre autoritatea con- nr. 8 ºi 11 prevãd în mod expres fap-
þiile de conflict de interese, în scopul tractantã ca fiind responsabilã sã tul cã anumite rubrici din cadrul for-
evitãrii denaturãrii concurenþei ºi al completeze ºi actualizeze formularul mularului de integritate se comple-
asigurãrii transparenþei procedurii de de integritate, are obligaþia sã proce- teazã „când se cunoaºte lista tuturor opera-
atribuire ºi a tratamentului egal al deze la completarea secþiunii a II-a a torilor economici implicaþi în procedura de
tuturor candidaþilor ºi ofertanþilor - formularului în termen de 5 zile de la achiziþie publicã”.
art. 42 Legea nr. 100/2016, trebuie deschiderea ofertelor, etapã specificã Având în vedere faptul cã opereazã
menþionat faptul cã în cadrul anexei procedurilor de atribuire care se des- cu date colectate prin formularele de
intitulatã Formular de integritate la fãºoarã/deruleazã „off line” ºi care integritate din SEAP ºi cu informa-
Legea nr. 184/2016 la secþiunea I - potrivit prevederilor legale în dome- þiile necesare gestionate, potrivit legii,
Date privind procedura de achiziþie, niul achiziþiilor publice reprezintã de Direcþia pentru Evidenþa Persoa-
14
factorul decizional, comisia de eva- excepþia , regula fiind desfãºurarea/ nelor ºi Administrarea Bazelor de
luare, consultaþii ºi experþii cooptaþi, derularea procedurilor de atribuire Date din cadrul Ministerului Aface-
pct. I - Date privind procedura de „on line” ºi care nu au etapã de des- rilor Interne ºi de Oficiul Naþional al
achiziþie subpct. 9 - Tip anunþ se chidere a ofertelor finalizatã printr- Registrului Comerþului acest sistem
regãseºte enumerat anunþul de con- un proces verbal15, sistemul electro- de prevenþie va fi un instrument facil
cesionãri, pe lângã anunþul de nic oferind acces comisiei de evaluare pentru membrii comisiei de evaluare,
participare, anunþul pentru concursul la înscrisurile depuse de cãtre ofer- cu atât mai mult cu cât faþã de vechea
de soluþii ºi invitaþia de participare;10 tanþi în mod gradual pe faze de veri- reglementare, în cadrul noului pachet
acest din urmã tip de anunþ nemai- ficare, preþul criptat ºi propunea legislativ s-a redus pânã la gradul II
fiind reglementat de actualul pachet financiarã fiind cunoscute de cãtre de rudenie ºi de afinitate, în linie
legislativ, motivat de faptul cã proce- membrii comisiei de elaboare doar directã ºi colateralã verificarea exis-
dura de atribuire de „cerere de ofer- dupã verificarea formularului DUAE tenþei unui potenþial conflict de inte-
te”11 a fost înlocuitã cu procedura ºi a propunerilor tehnice ºi doar a rese.
8
Art. 62 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 „În cazul în care, în urma aplicãrii dispoziþiilor alin. (1) ºi (2), autoritatea contractantã stabileºte cã existã un conflict de interese, autoritatea contractantã
adoptã mãsurile necesare pentru eliminarea circumstanþelor care au generat conflictul de interese, dispunând mãsuri cum ar fi înlocuirea persoanelor responsabile cu evaluarea ofertelor, atunci când le este
afectatã imparþialitatea, acolo unde este posibil, sau eliminarea ofertantului/candidatului aflat în relaþie cu persoanele cu funcþii de decizie din cadrul autoritãþii contractante.”
art. 75 alin. (3) din Legea nr. 99/2016 „În cazul în care, în urma aplicãrii dispoziþiilor alin. (1) ºi (2), entitatea contractantã stabileºte cã existã un conflict de interese, adoptã mãsurile necesare
pentru eliminarea circumstanþelor care au generat conflictul de interese, dispunând mãsuri precum: înlocuirea persoanelor responsabile cu evaluarea ofertelor, atunci când le este afectatã imparþialitatea,
acolo unde este posibil, sau eliminarea ofertantului/candidatului aflat în relaþie cu persoanele cu funcþii de decizie din cadrul entitãþii contractante”
9
art. 1 Legea nr. 184/2016 „(1) Scopul prezentei legi este prevenirea conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziþie publicã prin instituirea unui mecanism de verificare ex
ante, din perspectiva situaþiilor care pot genera conflicte de interese în cadrul procedurilor iniþiate prin sistemul electronic de achiziþii publice, astfel încât acestea sã fie înlãturate fãrã a fi afectate respectivele
proceduri. (2) Achiziþia publicã include atât achiziþiile publice reglementate de Legea nr. 98/2016 privind achiziþiile publice, cât ºi achiziþiile sectoriale reglementate de Legea nr. 99/2016 privind
achiziþiile sectoriale”
10
În actuala reglementare sintagma „invitaþie de participare” se regãseste în cadrul procedurilor organizare în etape, respectiv licitaþie restrânsã, negociere competitivã,
dialog competivit, parteneriat pentru inovare pentru a invita în etapa a doua candidaþii selectaþi
11
care se iniþia prin publicarea în SEAP a unei invitaþii de participare
12
Pentru detalii a se vedea prevederile art. 7 alin. (2) coroborat cu art. 68 ?i art. 113 din Legea nr. 98/2016 ?i art. 12 alin. (2) coroborat cu art. 82 ?i art. 126 din Legea nr.
99/2016
13
Art. 6 alin. (2) din legea nr. 184/2016 „În termen de 5 zile de la deschiderea ofertelor în cadrul procedurii de achiziþie publicã, persoana responsabilã prevãzutã la art. 5
alin. (4) procedeazã la completarea secþiunii a II-a a formularului de integritate”
14
Art. 58 alin. (2) coroborat cu art. 64 din H.G. nr. 395/2016; art. 65 alin. (2) coroborat cu art. 71 din H.G. nr. 394/2016
15
înscris semnat de membrii comisiei de evaluare ºi de reprezentanþii legali/împuterniciþi ai operatorilor economici prezenþi la ºedinþã de deschidere a ofertelor, în care se
consemneazã modul de desfãºurare a ºedinþei respective, aspectele formale constatate la deschiderea ofertelor, elementele principale ale fiecãrei oferte, inclusiv preþul,
consemnându-se totodatã lista documentelor depuse de fiecare operator economic în parte.

26 Revista de Achizi?ii Publice Noiembrie 2016

 Inovarea în achiziþiile publice Ec. Sergiu SAVA

A chiziþiile publice la ora actualã se fac respectând mai multe principii ºi legi. Procesul birocratic complex, împreunã cu starea de
nesiguranþã, contestãrile, corupþia, a dus la lipsa inovãrii în domeniul achiziþiilor publice.Lipsa inovãrii se simte nu numai în
achiziþiile publice ci în mai toate sectoarele economice din România.
Ce ar trebui sã facem: Sã stimulãm inovarea ºi sã o implementãm ºi în achiziþiile publice. Sunt o groazã de ideii ºi descoperiri care
implementate într-un cadru organizat, planificat ºi controlat pot aduce o altã faþã procesului de achiziþii publice, dar ºi Românie.
Statul prin instituþiile sale, ar trebui sã fie un iniþiator, un inovator, un exemplu prin practicile sale pentru întrega societate. Am sã vã
explic ºi de ce: Statul în sine este cel mai mare jucãtor pe piaþa economicã, este arbitru ºi este cel care stabileºte limitele, condiþiile, legile
ºi regulile în care se desfãºoarã activitatea unei þãri. El are acces la resurse ºi poate influenþa într-o direcþie, sau alta mersul unei naþiuni.
Revenind la inovarea în achiziþiile publice. Inovarea poate fi stimulatã pe mai multe cãi:
1) includerea elementului de inovare în criteriile de atribuire a unor licitaþii;
2) inovarea proceselor de achiziþii publice prin folosirea tehnologiilor moderne;
3) inovarea prin schimbarea ( inovarea) conceptului ºi principiilor în achiziþiile publice.
Punctul 3 o sã-l dezvolt mai mult în acest articol. Principiile din achiziþii publice sunt bune (principiul egalitãþii, transparenþei,
economiei ºi eficienþei), doar cã e bine sã le privim ºi implementãm un pic altfel, mai simplu, axat pe utilizatorul final- cetãþenii,
contribuabilii, oamenii.
De exemplu Achiziþiile publice le-am putea împãrþi dupã mai multe categorii:
Dupã modul de utilizare a banilor:
1)achiziþii de întreþinere a sistemului actual ( achiziþii de consumabile,+ reparaþii + întreþineri, medicamente…etc.)
2)achiziþii de investiþii (construcþii noi, drumuri noi, ºcoli noi). 2016 Revista de Achizi?ii Publice 27
Octombrie
Dupã impactul pe care îl au:
1) achiziþii cu impact social;
2) achiziþii cu impact economic.
Dupã importanþa strategicã pe care o au:
1) achiziþii de importanþã naþionalã;
2) achiziþii de importanþã regionalã
Împãrþite astfel achiziþiile publice pot crea o altã perspectivã asupra întregului proces. În felul acesta putem planifica o dezvoltare
urbanã mai eficientã, un impact social ºi economic mai mare. Achiziþiile trebuie diferenþiate: cele de întreþinere curentã a sistmului
actual de cele de investiþii ºi dezvoltare. În procesul de achiziþii trebuie implicate ºi utilizatorii finali: cetãþenii prin studierea nevoilor lor,
prin feedback-ul care îl pot da privind eficienþa ºi eficacitatea unor achiziþii ce le influenþeazã viaþa de zi cu zi.
Inovarea în achiziþiile publice se poate face prin simplu mod de schimbare conceptului prin care privim achiziþiile publice, dar ºi prin
aplicarea inovãrii în toate etapele din întregul proces de achiziþii.

Din jurisprudenþa CJUE - C 406/14, Oraºul Wroc³aw vs

Ministrul Infrastructurilor ºi al Dezvoltãrii
azul a avut ca obiect o cerere Fondul de coeziune ºi de abrogare a Gheorghe CAZAN

C de pronunþare a unei hotãrâri

preliminare formulatã în
temeiul articolului 267 TFUE
de cãtre Tribunalul Administrativ al
Voievodatului Varºovia, Polonia în
ceea ce priveºte interpretarea artico-
lului 25 din Directiva 18/2004/CE,
precum ºi a articolului 98 din Regu-
lamentul (CE) nr. 1083/2006 al Con-
siliului din 11 iulie 2006 de stabilire a
anumitor dispoziþii generale privind
Fondul european de dezvoltare re-
gionalã, Fondul social european ºi
Regulamentului (CE) nr. 1260/1999.
Aceastã cerere a fost formulatã în ca-
drul unui litigiu între oraºul Wroc³aw,
Polonia, pe de o parte, ºi Ministrul
Infrastructurilor ºi al Dezvoltãrii, pe
de altã parte, privind o decizie prin
care primului i s-a aplicat o corecþie
financiarã ca urmare a unei pretinse
încãlcãri a Directivei 18/2004/CE în
cadrul atribuirii unui contract de
achiziþii publice de lucrãri, cofinanþat
din fondurile Uniunii Europene..
Litigiul principal ºi întrebãrile
preliminare
La 18 mai 2007, Oraºul Wroc³aw a
iniþiat o procedurã restrânsã de atri-
buire a unui contract de achiziþii pu-
blice pentru construcþia unei pãrþi
dintr-un drum ocolitor. Acest pro-
iect, al cãrui cost corespundea sumei
de aproximativ 65 de milioane de
euro, a beneficiat de ajutor financiar
din partea Uniunii Europene în ca-
drul programului operaþional de aju-

Noiembrie 2016 Revista de Achizi?ii Publice 27

tor comunitar cãtre Republica Po- Pe de altã parte, în pofida lipsei de tanþi era o excepþie, autoritatea con-
lonã în materie de infrastructurã ºi de incidenþã a pretinsei încãlcãri a drep- tractantã putând, dar nefiind obli-
mediu, în cadrul obiectivului „Con- tului Uniunii asupra atribuirii con- gatã, sã o autorizeze.
vergenþã”, cofinanþat din Fondul de tractului în discuþie în litigiul prin- Aceasta interpretare a dispoziþiei vi-
coeziune ºi din FEDER. cipal, limitarea recurgerii la subcon- zate pare sã fi fost împartaºita ºi de
Dintre cei ºapte operatori economici tractare ar avea o incidenþã prejudi- instanþa de trimitere. Aceasta consi-
care au solicitat sã participe la aceastã ciabilã asupra bugetului general al dera necesara pentru soluþionarea
procedurã, cinci au fost selectaþi sã Uniunii. Astfel, aceastã limitare ar fi litigiului cu care a fost sesizatã obþi-
prezinte ofertã. Documentaþia de determinat un risc de perturbare a nerea de la Curte a interpretãrii
atribuire adresata acestor cinci ope- echilibrului concurenþial care se poa- articolului 25 din Directiva 18/2004/
ratori economici cuprindea o clauza te reflecta într-o majorare a preþurilor CE, în special a expresiei „parte din
formulata astfel: propuse în oferte, un asemenea risc contract”, în scopul de a determina
„Operatorul economic este obligat fiind suficient pentru a constitui o daca aceasta dispoziþie se opune ca o
sa execute cel puþin 25 % din lucrãrile neregularitate în sensul articolului 2 autoritate contractantã sã stabileascã
care fac obiectul contractului de achi- punctul 7 din Regulamentul nr.1083/ un procent maxim din partea din
ziþii publice prin mijloace proprii.” 2006.2 contract pe care viitorul adjudecatar
La 1 august 2008, oraºul Wroc³aw a
încheiat un contract de achiziþii pu-
blice cu operatorul economic decla-
rat câºtigãtor.
În urma unei proceduri administra-
tive ulterioare executarii acestui con-
tract, iniþiatã de autoritãþile naþionale
cu atribuþii de control al legalitãþii
anumitor acþiuni cofinanþate de
Uniune s-a reclamat de la oraºul
Wroc³aw o corecþie financiarã de 8
600 473,38 de zloþi polonezi (apro-
ximativ 1 960 000 de euro, corespun-
zând unui procentaj de 5 % din cuan- Oraºul Wroc³aw a formulat o acþiune o va putea subcontracta. Aceasta
tumul costurilor care au facut obiec- împotriva deciziei de stabilire a co- instanþã ridicã, de asemenea, pro-
tul finanþãrilor publice) - ca urmare a recþiei financiare la instanþa de trimi- blema dacã o astfel de limitare ar
pretinsei neregularitaþi a clauzei tere, contestând temeinicia celor putea fi vizatã de Articolul 26 din
menþionate. douã axe ale motivãrii pe care este Directiva, în calitate de condiþie de
Autoritatea competenta a justificat întemeiatã aceastã decizie. executare în sensul acestei din urmã
aceasta corecþie financiarã prin faptul În ceea ce priveºte aspectul dacã legea dispoziþii.3
ca respectiva clauza ar fi limitat permite clauza în litigiu din docu- Instanþa de trimitere considera ca re-
recurgerea la subcontractanþi, încal- mentaþia de atribuire, el aratã cã pre- zulta din Hotarârea din 18 martie
cându-se atât dreptul naþional cât ºi vederile legislaþiei naþionale, în ver- 2004, Siemens ºi ARGE Telekom,
Articolul 25 din Directiva 18/2004/ siunea aplicabilã la data faptelor din faptul ca Directiva 18/2004/CE per-
CE, autoritatea menþionatã fãcând litigiul principal, cuprindea principiul mite sa se limiteze recurgerea la sub-
trimitere în aceasta privinþã la Hotã- potrivit cãruia adjudecatarul trebuie contractare pentru executarea con-
rârea din 18 martie 2004, Siemens ºi sã execute contractul prin mijloace tractelor de achiziþii publice, cu con-
ARGE Telekom (C-314/01)1. proprii, iar recurgerea la subcontrac- diþia ca aceasta sã nu aibã ca efect sa
1
Directiva 18/2004/CE
Posibilitatea ca un ofertant sã intenþioneze sã subcontracteze o parte din contract unor terþi este menþionatã în special la articolul 25 din Directivã în urmãtoarea formulare:
„În documentaþia de atribuire, autoritatea contractantã poate solicita sau poate fi obligatã de un stat membru sã solicite ofertantului sã indice, în oferta sa, partea din contract pe care intenþioneazã
eventual sã o subcontracteze unor terþi, precum ºi subcontractanþii propuºi.
Aceastã precizare nu aduce atingere aspectului responsabilitãþii operatorului economic principal.”
2
Regulamentul nr. 1083/2006
Articolul 2 punctul 7 din Regulament defineºte noþiunea de „neregularitate” ca fiind „orice încãlcare a unei dispoziþii a dreptului comunitar care rezultã dintr un act sau dintr o omisiune a
unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzãtoare bugetului general”.
3
Directiva 18/2004/CE
Intitulat „Condiþii de executare a contractului”, articolul 26 din Directiva 18/2004/CE prevede:
„Autoritãþile contractante pot prevedea condiþii speciale privind executarea contractului, cu condiþia sã fie compatibile cu dreptul comunitar ºi sã fie menþionate în anunþul de participare sau în caietul de
sarcini.
Condiþiile de executare a unui contract se pot referi în special la aspecte sociale ºi de mediu.”
Aceastã dispoziþie este clarificatã de Considerentul 33 al Directivei, conform cãruia condiþiile de executare a unui contract sunt compatibile cu Directiva menþionatã „cu
condiþia sã nu aibã, fie direct, fie indirect, un caracter discriminatoriu ºi sã fie anunþate în anunþul de participare sau în documentatia de atribuire. Ele pot avea ca obiectiv în special încurajarea formãrii
profesionale la locul de muncã, încadrarea în muncã a persoanelor cu dificultãþi speciale de integrare, lupta împotriva ºomajului sau protecþia mediului. Printre altele se poate menþiona, ca exemplu,
obligaþia – aplicabilã pe perioada de executare a contractului – de recrutare a ºomerilor de lungã duratã sau de punere în aplicare a unor acþiuni de formare a ºomerilor sau a tinerilor, de respectare pe fond
a dispoziþiilor prevãzute de convenþiile fundamentale ale Organizaþiei Internaþionale a Muncii (OIM), în cazul în care acestea nu au fost deja puse în aplicare în dreptul intern, sau de recrutare a unui
numãr mai mare de persoane cu handicap decât cel impus de legislaþia internã.”

28 Revista de Achizi?ii Publice Noiembrie 2016

 Ordinul nr. 2460/2016 emis de Ministerul Finantelor Publice, privind împuternicirea persoanelor flash informativ - legislativ
din cadrul aparatului de inspectie economico-financiara de a constata contraventiile si a aplica
sanctiunile prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanta corporativa a întreprinderilor publice,
a intrat in vigoare la 28.octombrie 2016.
Având în vedere prevederile art. 591 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanta corporativa a
întreprinderilor publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 111/2016, în temeiul dispozitiilor art. 10 alin. (4) din
Hotarârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificarile si
completarile ulterioare,
ministrul finanþelor publice emite urmãtorul ordin:
Art. 1. Se împuternicesc persoanele din cadrul aparatului de inspecþie economico-financiarã, aºa cum este definit la art. 3 alin. (1) din
Normele metodologice privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea inspecþiei economico-financiare, aprobate prin Hotãrârea
Guvernului nr. 101/2012, sã constate contravenþiile ºi sã aplice sancþiunile prevãzute de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.
109/2011privind guvernanþa corporativã a întreprinderilor publice, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 111/2016.
Art. 2. Direcþia generalã de inspecþie economico-financiarã din cadrul Ministerului Finanþelor Publice, precum ºi direcþiile generale
regionale ale finanþelor publice ºi Direcþia generalã de administrare a marilor contribuabili din cadrul Agenþiei Naþionale de
Administrare Fiscalã vor lua mãsuri pentru aplicarea ºi ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.
Art. 3. Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanþelor publice, nr. 435/2013 privind împuternicirea persoanelor din cadrul
aparatului de inspecþie economico-financiarã de a constata contravenþiile ºi a aplica sancþiunile prevãzute de Ordonanþa de urgenþã a
Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanþa corporativã a întreprinderilor publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 204 din 10 aprilie 2013, se abrogã.
Art. 4. Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. Bucureºti, 17 octombrie 2016.
Sursa: gov.ro

împiedice operatorii economici care considerã necesar, de asemenea, sa giul principal, cã aceastã clauzã
doresc sa recurga la capacitaþile teh- obþinã clarificãri cu privire la noþiu- autoriza totuºi recurgerea la subcon-
nice ºi economice ale subcontrac- nea „neregularitate” în sensul Regu- tractare pentru 75 % din lucrarile care
tanþilor sã participe la o procedurã de lamentului nr. 1083/2006, pentru a faceau obiectul contractului, ca nu a
cerere de ofertã. Totuºi, aceastã ho- putea determina dacã, þinând seama generat nicio contestaþie ºi cã proce-
tãrâre nu ar tranºa aspectul dacã o de împrejurãrile cauzei cu care este dura de atribuire a permis o concu-
autoritate contractantã este autori- sesizata, importanþa eventualei încãl- renþã semnificativã.
zata sa exprime sub forma procen- cãri a dreptului Uniunii care a afectat În acest context, Tribunalul Admi-
tuala volumul de lucrari pe care adju- procedura de atribuire a contractului nistrativ al Voievodatului Varºovia a
decatarul trebuie sa le execute per- vizat impune o corecþie financiarã. hotarât sa suspende judecarea cauzei
sonal. În aceasta privinþã, ea ridicã pro- ºi sã adreseze Curþii urmãtoarele
Pe de alta parte, instanþa de trimitere blema dacã orice încãlcare a dreptului întrebãri preliminare:
solicitã sã se stabileascã dacã o clauzã 1. În lumina Articolului 25 din Direc-
precum cea în discuþie în litigiul tiva 18/2004/CE, o autoritate con-
principal, care restrânge posibilitatea tractanta este autorizata sa prevada în
întreprinderilor mici ºi mijlocii documentaþia de atribuire a unui
(IMM) sã ia parte la realizarea de contract de achiziþii publice obligaþia
lucrãri care fac obiectul unui contract adjudecatarului de a executa prin
de achiziþii publice, nu este suscep- mijloace proprii cel puþin 25 % din
tibilã sã încalce principiul deschiderii lucrãrile care fac obiectul contrac-
achiziþiilor publice cãtre concurenþa Uniunii în materie de achiziþii publice tului?
nedenaturatã, aceasta deschidere este de naturã sã constituie o astfel de 2.În cazul unui raspuns negativ la pri-
vizând toate întreprinderile, indife- neregularitate care trebuie sã deter- ma întrebare, aplicarea cerinþei des-
rent de marimea lor, parând ca tre- mine o corecþie financiarã sau dacã crise în cuprinsul primei întrebari în
buie acordata o atenþie speciala în este necesar sã se þinã seama de cadrul unei proceduri de atribuire a
aceasta privinþã IMM-urilor. Aceasta împrejurãrile concrete ale fiecãrui unui contract de achiziþii publice re-
instanþã se referã, cu privire la acest caz, în special de efectele eventualei prezintã o încãlcare a dispoziþiilor
aspect, la jurisprudenþa Curþii, în încãlcãri ale acestui drept. În ceea ce dreptului Uniunii de naturã a justifica
special la Hotãrârea din 10 octombrie priveºte aceste împrejurãri concrete, necesitatea unei corecþii financiare în
2013, Swm Costruzioni 2 ºi Manno- se aratã, în speþã, cã legea aplicabilã conformitate cu articolul 98 din Re-
cchi Luigino (C-94/12, punctul 33). este interpretatã ca neexcluzând o gulamentul nr. 1083/2006?4
În al doilea rând, instanþa menþionatã clauzã precum cea în discuþie în liti- Continuare în numãrul 111
4
Intitulat „Corecþii financiare ale statelor membre”, articolul 98 din Regulament prevede:
„(1) Este în primul rând responsabilitatea statelor membre sã caute neregularitãþile, sã ia mãsuri atunci când se constatã o schimbare importantã care afecteazã natura sau condiþiile de aplicare sau de
control al operaþiunilor sau al programelor operaþionale ºi sã procedeze la corecþiile financiare necesare.
(2) Statele membre efectueazã corecþiile financiare necesare pentru neregulile individuale sau sistemice constatate în operaþiuni sau în programele operaþionale. Corecþiile la care procedeazã statele membre
constau în anularea totalã sau parþialã a participãrii publice pentru programul operaþional. Statele membre þin seama de natura ºi de gravitatea neregularitãþilor ºi a pierderii financiare care rezultã
pentru fonduri.[…]”

Noiembrie 2016 Revista de Achizi?ii Publice 29

Excepþie de neconstituþionalitate a unor
dispoziþii legale privind achiziþiile publice
ecizia nr. 514/2016 referi-
D toare la respingerea excep-
tiei de neconstitutionalitate
a dispozitiilor art. 3 lit. z) din
Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr.34/2006 privind atribuirea con-
tractelor de achizitie publica, a con-
tractelor de concesiune de lucrari
publice si a contractelor de concesiu-
ne de servicii, a intrat în vigoare la
04.11.2016
Solutionarea exceptiei de neconsti-
tutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. z)
din Ordonanta de urgenta a Guver-
nului nr. 34/2006 privind atribuirea
contractelor de achizitie publica, a
contractelor de concesiune de lucrari
publice si a contractelor de conce-
siune de servicii, a fost pe rol prin
exceptia ridicata de Societatea "x" din
Bucuresti în Dosarul Curtii de Apel x
- Sectia de contencios administrativ si
fiscal si care formeaza obiectul
Dosarului Curtii Constitutionale.
Curtea, având în vedere actele si lu-
crarile dosarului, a constata în moti-
varea exceptiei de neconstitutio-
nalitate se sustine, “ca prevederile cri-
ticate sunt contrare dispozitiilor con-
stitutionale ale art. 1 alin. (4), art. 21
alin. (1) ºi art. 129. Astfel, arata ca
principiul accesului liber la justitie
consacrat de art. 21 alin. (1) din Con-
stitutie implica, printre altele, adop-
tarea de catre legiuitor a unor reguli
de procedura clare, în care sa se
mentioneze cu precizie conditiile si
termenele în care justitiabilii îsi pot
exercita drepturile procesuale, având
în vedere ca, în speta de fata, chiar
daca este vorba de o "contestatie",
aceasta are caracterul unei cai de atac
îndreptate împotriva unui act admi-
nistrativ ce aduce vatamare operato-
rului economic. Mentioneaza ca în
acest sens este si jurisprudenta Curtii
Europene a Drepturilor Omului,
spre exemplu, Hotarârea din 4 mai
2000, pronuntata în Cauza Rotaru
împotriva României, prin care s-a sta-
tuat ca "o norma este previzibila nu-
mai atunci când este redactata cu
30 Revista de Achizi?ii Publice Noiembrie 2016
suficienta precizie, în asa fel încât sa
permita oricarei persoane, care, la
nevoie, poate apela la consultanta de
specialitate, sa îsi corecteze condui-
ta", iar "cetateanul trebuie sa dispuna
de informatii suficiente asupra
normelor juridice aplicabile într-un
caz dat si sa fie capabil sa prevada,
într-o masura rezonabila, consecin-
tele care pot aparea dintr-un act de-
terminat. Pe scurt, legea trebuie sa
fie, în acelasi timp, accesibila si pre-
vizibila" (a se vedea Hotarârea din 26
aprilie 1979, pronuntata în Cauza
Sunday Times împotriva Regatului
Unit)”.
Deoarece textul a carui neconsti-
tutionalitate se invoca nu a fost clar în
ceea ce priveste momentul de la care
începe sa curga termenul pentru
declararea caii de atac, Consiliul
National de Solutionare a Contesta-
tiilor si instanta de judecata sunt
obligate sa stabileasca acest aspect în
lipsa unei reglementari legale, ceea ce
conduce la încalcarea art. 1 alin. (4)
din Constitutie. În acest context,
având în vedere diferitele formule de
calcul cu privire la momentul în care
începe sa curga termenul de formu-
lare a caii de atac (daca actul admi-
nistrativ este comunicat într-o zi de
vineri, termen pe zile calendaristice,
daca se face sau nu referire la 365 de
zile, daca momentul în care începe sa
curga termenul de formulare a caii de
Revista de Achiziþii Publice
atac este o zi de sarbatoare legala
etc.), sustine ca si lipsa din textul cri-
ticat a mentiunii cu privire la faptul ca
termenul se calculeaza pe ore, prin
derogare de la dispozitiile art. 182
alin. (2) din Codul de procedura ci-
vila, duce la situatia în care justitia-
bilul se afla în fata unui text normativ
lipsit de precizie si claritate. Astfel,
Curtea de Apel x - Sectia de con-
tencios administrativ si fiscal opinea-
za în sensul ca exceptia de neconsti-
tutionalitate este neîntemeiata, în-
trucât dispozitiile criticate nu impie-
teaza asupra exercitarii accesului liber
la justitie. Asa cum rezulta din juris-
prudenta Curtii Constitutionale,
accesul liber la justitie presupune
accesul la mijloacele procedurale prin
care justitia se înfaptuieste, fiind de
competenta exclusiva a legiuitorului
instituirea regulilor de desfasurare a
procesului în fata instantelor judeca-
toresti. Asadar, legiuitorul poate in-
stitui modalitatile de exercitare a
drepturilor procedurale, principiul
accesului liber la justitie presupunând
posibilitatea neîngradita a celor inte-
resati de a utiliza aceste proceduri, în
formele si în modalitatile instituite de
lege.
Guvernul a aprecit ca exceptia de ne-
constitutionalitate este inadmisibila.
În acest sens arata ca, astfel cum
 Guvernul a adoptat setul de norme privind concesiunile de servicii ºi flash informativ - legislativ
concesiunile de lucrari
Guvernul a aprobat în 16 noiembrie 2016, normele de aplicare a legii privind concesiunile de servicii ºi concesiunile de lucrari (Legea
nr.100/2016), act normativ necesar punerii în aplicare a legislaþiei primare în domeniul achiziþiilor publice.
Astfel, potrivit hotarârii aprobate, procedurile prevazute de Legea privind concesiunile de lucrari ºi concesiunile de servicii care sunt
finalizate cu atribuirea unui contract de concesiune vor fi aplicabile doar daca valoarea acestora depaºeºte pragul de 23.227.215 lei.
“Au fost stabilite noi reguli pentru evaluarea documentaþiilor de atribuire publicate în SEAP. ANAP va evalua, înainte de transmiterea
spre publicare a invitatiei/anuntului, conformitatea cu legislatia aplicabila în domeniu, cu exceptia caietului de sarcini ºi a modelului
de contract, în masura în care valoarea estimata a concesiunii este egala sau mai mare cu pragul de 23.227.215 lei.
Potrivit actului normativ, atribuirea unui contract de concesiune este rezultatul unui proces de concesionare ce se deruleaza în mai
multe etape:
Ÿ etapa de planificare, fundamentare ºi pregatire;
Ÿ etapa de organizare a competiþiei ºi atribuirea contractului;
Ÿ etapa post atribuire contract, respectiv executarea ºi monitorizarea implementarii contractului
Normele introduc o noua abordare care trebuie urmata de toate autoritaþile în procesul de evaluare a ofertelor, indiferent de
procedura de atribuire aleasa. Mai exact, este vorba despre defalcarea acestui proces pe faze ce se finalizeaza cu rapoarte intermediare
care sunt comunicate ofertanþilor.
Contractele de concesiune de lucrari/servicii a caror valoare este mai mica decât pragul de 23.227.215 lei vor putea fi încheiate prin
aplicarea procedurii simplificate. Aceasta se iniþiaza prin publicarea în SEAP a unei anunþ de concesiune simplificat, însoþit de
documentaþia de atribuire aferenta.
Fiecare entitate contractanta va avea obligaþia de a de a elabora un studiu de fundamentare a deciziei de concesionare atunci când
intentioneaza sa atribuie un contract de concesiune pe termen lung.”
Sursa: Biroul de presa al ANAP
reiese din analiza criticilor autoarei se poate face aplicarea dispozitiilor a unui termen exprimat altfel decât în
exceptiei de neconstitutionalitate, privind asigurarea unei practici judi- ore este o zi de sarbatoare legala, o
aceasta, în realitate, solicita, pe de o ciare unitare cuprinse în titlul III art. duminica sau o sâmbata, termenul se
parte, interpretarea normelor legale 514 ºi urmãtoarele din Codul de pro- încheie la expirarea ultimei ore a
si, pe de alta parte, modificarea aces- cedurã civilã. urmatoarei zile lucratoare."
tor norme, întrucât "nu este clar în Astfel, Curtea a reþinut cã obiectul Examinând exceptia de neconstitu-
ceea ce priveste momentul la care în- exceptiei de neconstitutionalitate îl tionalitate, Curtea constata ca dispo-
cepe sa curga termenul pentru decla- constituie dispozitiile art. 3 lit. z) din zitiile criticate fac parte din cap. I -
rarea caii de atac" în materie. Fata de Ordonanta de urgenta a Guvernului Dispozitii generale, sectiunea a 2-a -
acestea, mentioneaza ca instanta con- nr.34/2006 privind atribuirea con- Definitii, care prevad care este sem-
stitutionala a statuat constant în juris- tractelor de achizitie publica, a con- nificatia unor termeni si expresii utili-
prudenta sa ca nu poate analiza critici tractelor de concesiune de lucrari pu- zate în materia achizitiilor publice,
de neconstitutionalitate ce urmaresc, blice si a contractelor de concesiune astfel cum aceasta este reglementata
în realitate, modificari legislative ale de servicii, publicata în Monitorul la nivel legal prin Ordonanta de ur-
textelor legale în vigoare si care con- Oficial al României, Partea I, nr. 418 genta a Guvernului nr. 34/2006. Din
tin propuneri de lege ferendã, din 15 mai 2006, aprobata cu mo- examinarea prevederilor art. 3 lit. z)
deoarece controlul de constitutiona- dificari si completari prin Legea nr. din Ordonanta de urgenta a Guver-
litate semnifica verificarea conformi- 337/2006, publicata în Monitorul nului nr. 34/2006, Curtea retine ca
tatii dispozitiilor legale criticate cu Oficial al României, Partea I, nr. 625 acestea stabilesc faptul ca termenul
normele si principiile fundamentale din 20 iulie 2006, cu modificarile si de "zile", de regula, se refera la "zile
invocate, în limita unor critici ce completarile ulterioare, care au urma- calendaristice", iar, prin exceptie, se
vizeaza evidentierea unui raport de torul cuprins: refera la "zile lucratoare", în masura
contrarietate dintre acestea, si nu "În sensul prezentei ordonante de în care legea prevede o astfel de regle-
modificarea sau completarea textelor urgenta, termenii si expresiile de mai mentare. Termenul exprimat în zile
legale atacate în functie de aprecierea jos au urmatoarele semnificatii: începe sa curga de la începutul primei
subiectiva a autorului exceptiei. De z) zile - zilele calendaristice, în afara ore a primei zile a termenului si se
asemenea, interpretarea si aplicarea cazului în care se prevede expres ca încheie la expirarea ultimei ore a ulti-
normelor legale sunt apanajul sunt zile lucratoare. Termenul expri- mei zile a termenului. Ziua în cursul
exclusiv al instantelor de judecata, mat în zile începe sa curga de la înce- careia a avut loc un eveniment sau s-a
precum si al institutiilor chemate sa putul primei ore a primei zile a ter- realizat un act al autoritatii con-
aplice legea. De altfel, în masura în menului si se încheie la expirarea tractante nu este luata în calculul
care aceste norme ar fi de natura sa ultimei ore a ultimei zile a termenului; termenului.
creeze divergente de interpretare si ziua în cursul careia a avut loc un În ceea ce priveste termenele proce-
aplicare la nivelul instantelor eveniment sau s-a realizat un act al durale, Curtea Constitutionala a reti-
judecatoresti, inclusiv prin corobo- autoritatii contractante nu este luata nut ca, în toate cazurile în care legiui-
rarea cu sistemul legislativ în vigoare, în calculul termenului. Daca ultima zi torul a conditionat valorificarea unui

Noiembrie 2016 Revista de Achizi?ii Publice 31

drept de exercitarea sa în interiorul
unui anumit termen, nu s-a procedat
în sensul restrângerii accesului liber la
justitie, ci exclusiv pentru a asigura
cadrul legal în vederea exercitarii
dreptului constitutional prevazut de
art. 21. Asadar, reglementarea de
catre legiuitor, în limitele competen-
tei ce i-a fost conferita prin Consti-
tutie, a conditiilor de exercitare a unui
drept material sau procesual, inclusiv
prin instituirea unor termene, nu tre-
buie sa conduca la o restrângere a
exercitiului acestuia, ci doar la o mo-
dalitate eficienta de a preveni exer-
citarea sa abuziva, în detrimentul
altor titulari de drepturi, ocrotite în
egala masura (Decizia nr. 251 din 9
martie 2006, publicata în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 319
din 10 aprilie 2006). De asemenea, in-
stanta de contencios constitutional a
statuat în numeroase cauze ca prin-
cipiul accesului liber la justitie consa-
crat de art. 21 din Legea fundamen-
tala implica, între altele, adoptarea de
catre legiuitor a unor reguli de
procedura clare, în care sa se prescrie
cu precizie conditiile si termenele în
care justitiabilii îsi pot exercita drep-
turile lor procesuale.
O noua autoritate pe piaþa transporturilor,
condiþionalitate ex-ante Revista de Achiziþii Publice
ntrucât România trebuie sa imple-
Î menteze conform Master Planului
General de Transport reforma în
sectorul feroviar orientata pe patru
directii de actiune, OUG nr.62, regle-
menteaza înfiinþarea Autoritãþii de
Reformã Feroviarã. Astfel, direcþiile de
acþiune, sunt:
- restructurarea retelei de transport fe-
roviar în sensul concentrarii pe o retea
de transport eficienta astfel încât alo-
carea de fonduri pentru întretinere,
mentenanta si reparatii curente sa fie
orientata pentru o retea de transport
feroviar sustenabila din punct de vede-
re economic;
- atribuirea contractelor de servicii pu-
blice pentru operarea pe linia de cale
ferata pentru transportul public de ca-
latori sa aiba loc numai pe baza de
licitatii organizate conform legii pen-
tru operatorii de transport feroviar;
32 Revista de Achizi?ii Publice Noiembrie 2016
În ceea ce priveste pretinsa necon-
stitutionalitate a prevederilor criticate
în raport cu art. 1 alin. (4) coroborat
cu art. 1 alin. (5) ºi art. 126 din Con-
stitutie, "ca urmare a faptului ca tex-
tul nu este clar în ceea ce priveste
momentul de la care începe sa curga
termenul pentru declararea caii de
atac, Consiliul National de Solutio-
nare a Contestatiilor si instanta de
judecata sunt obligate sa stabileasca
acest aspect în lipsa unei reglementari
legale", Curtea constata ca aceasta
critica nu este întemeiata. Prevederile
criticate sunt tocmai o expresie a res-
pectarii principiului separatiei si echi-
librului puterilor în stat, întrucât, po-
trivit art. 126 alin. (1) ºi (2) din Con-
stitutie, "Justitia se realizeaza prin
Înalta Curte de Casatie si Justitie si
prin celelalte instante judecatoresti
stabilite de lege", iar "Competenta
- introducerea indicatorilor de perfor-
manta care sa stea la baza monitorizarii
contractelor de servicii publice legal
încheiate;
- introducerea unor programe de efi-
cientizare a activitãþilor desfãºurate în
sectorul de transport feroviar, inclusiv
pentru Compania Naþionalã de Cãi Fe-
rate "C.F.R." - S.A., care trebuie sã fie
implementate de o structurã speciali-
zatã organizatã sub autoritatea Minis-
terului Transporturilor.
În acest sens, România trebuie sa faca
dovada îndeplinirii conditionalitatilor
ex-ante, inclusiv pentru sectorul fero-
viar, în caz contrar România riscând
suspendarea/întreruperea fondurilor
alocate în cadrul Programului opera-
tional Infrastructura mare pentru sec-
torul feroviar, în valoare de aproxima-
tiv 1,280 mld euro, si a sumei de 1,200
mld euro în cadrul Mecanismului de
instantelor judecatoresti si procedura
de judecata sunt prevazute numai
prin lege".
Fata de cele prezentate, exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 3 lit. z) din Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 34/2006 privind
atribuirea contractelor de achizitie
publica, a contractelor de concesiune
de lucrari publice si a contractelor de
concesiune de servicii, în raport cu
prevederile constitutionale invocate
în sustinerea exceptiei, urmeaza a fi
respinsa ca neîntemeiata.
În legãturã cu cele arãtate, Curtea
Constituþionalã, a decis respingerea
ca neîntemeiata, exceptia de necon-
stitutionalitate ridicata de Societatea
"x" - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul
Curtii de Apel - Sectia de contencios
administrativ si fiscal si constata ca
dispozitiile art. 3 lit. z) din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 34/2006
privind atribuirea contractelor de
achizitie publica, a contractelor de
concesiune de lucrari publice si a
contractelor de concesiune de ser-
vicii sunt constitutionale în raport cu
criticile formulate, devenind astfel,
definitiva si general obligatorie.
Sursa: decizia Curþii Constituþionale
interconectare a Europei.
Autoritatea de Reforma Feroviara, va
funcþiona în subordinea Ministerului
Transporturilor, finantata integral de la
bugetul de stat.
Scopul înfiintarii A.R.F. este de a desfa-
sura urmatoarele categorii de activitati:
- stabilirea si implementarea masurilor
necesare pentru concentrarea retelei de
transport feroviar pe o retea care poate
fi administrata eficient de catre admi-
nistratorul infrastructurii feroviare,
astfel cum aceasta va rezulta din
strategia de eficientizare în domeniul
retelei feroviare, care va fi elaborata în
acest sens;
 Noi regulamente aplicabile în achiziþiile publice din Moldova flash informativ-legislativ
Cabinetul de miniºtri din Republica Moldova, a aprobat trei regulamente care vin sã asigure buna
aplicare a Legii privind achiziþiile publice. Cel mai substanþial document dintre acestea permite autoritãþilor contractante sã-ºi
planifice pe întregul an bugetar contractele de achiziþii de bunuri, lucrãri ºi servicii necesare. Regulamentul obligã autoritãþile publice
centrale ºi locale sã-ºi întocmeascã ºi sã publice anunþul de intenþie a procurãrilor, care sã includã toate contractele cu o valoare
estimativã egalã sau mai mare de 400 mii de lei pentru achiziþiile de bunuri ºi servicii ºi de peste 1 500 mii lei pentru lucrãri. Totodatã,
autoritãþile vor publica pe pagina lor web planul provizoriu anual al achiziþiilor publice, indiferent de valoarea lor estimativã.
Un alt Regulament aprobat, prevede modul de întocmire, actualizare ºi evidenþã a Listei operatorilor economici calificaþi. În acest fel,
este creatã o platformã de informare a autoritãþilor contractante despre agenþii economici care sunt dispuºi sã ofere servicii, sã livreze
bunuri sau sã execute lucrãri pentru instituþiile de stat.
De altã parte, în listã nu se vor regãsi operatorii economici care au obþinut interdicþie. Potrivit unui Regulament special, în lista de
interdicþie pot fi înscriºi acei operatori care nu ºi-au îndeplinit angajamentele contractuale sau conduita cãrora deviazã de la legislaþie.
Documentul stipuleazã cã participarea acestora la procedurile de achiziþii publice poate fi limitatã pe o perioadã de trei ani.
Interdicþia de participare va fi aplicatã nu doar operatorilor economici incluºi în listã, dar ºi celor creaþi de aceiaºi fondatori sau care au
sediul ºi datele de contact identice cu ale acestora.
Lista operatorilor economici calificaþi ºi cea a operatorilor economici cu interdicþie va putea fi accesatã gratuit pe
www.tender.gov.md, iar actualizarea lor va fi efectuatã de cãtre Agenþia de Achiziþii Publice.
sursa: interlik.md
- stabilirea, derularea si implementarea transport feroviar de calatori si raspun- de programare 2014-2020, în conditiile
masurilor necesare, în conditiile Regu- derea privind alocarea acestora; prevazute în Ghidul solicitantului,
lamentului (CE) nr. 1.370/2007 al Par- - încheierea si gestionarea contractelor pentru fondurile alocate sectorului de
lamentului European si al Consiliului de servicii publice cu operatorii de transport feroviar. Cheltuielile eligibile
din 23 octombrie 2007 privind servi- transport feroviar de calatori; aferente proiectelor ce pot fi decontate
ciile publice de transport feroviar si ru- - asigurarea alocarii, în limita fonduri- în cadrul Programului operational
tier de calatori si de abrogare a Regula- lor bugetare aprobate din bugetul de Infrastructura mare pentru perioada
mentelor (CEE) nr.1.191/69 ºi nr. stat, a sumelor necesare pentru acorda- de programare 2014-2020 sunt:
1.107/70 ale Consiliului, pentru atri- rea facilitatilor prevazute pentru anu- - cheltuieli de personal, functionare si
buirea contractelor de servicii publice mite categorii sociale destinate tran- cheltuieli de investitii necesare pentru
destinate serviciului public de tran- sportului public feroviar de calatori realizarea scopului sau;
sport feroviar de cãlãtori pentru toþi potrivit legislatiei în vigoare; - realizarea de studii, strategii, pro-
operatorii de transport feroviar de cã- - propunerea catre Ministerul Trans- gnoze, studii de fezabilitate, precum si
lãtori, în condiþiile prevãzute de lege; porturilor a regulilor specifice de acces alte documente strategice necesare
- achizitionarea, potrivit prevederilor pe infrastructura cailor ferate române pentru fundamentarea deciziilor de
legale în vigoare, de material rulant, pentru operatorii de transport feroviar reforma în sectorul feroviar;
destinat închirierii în conditiile art. 7; de calatori si marfa, în conditiile legii; - achizitionarea de material rulant des-
- stabilirea, implementarea si monitori- - realizarea oricaror altor activitati ne- tinat închirierii operatorilor de trans-
zarea indicatorilor de performanta cesare scopului pentru care a fost în- port public feroviar de calatori;
pentru prestarea serviciilor de trans- fiintata - alte cheltuieli aferente materialului
port public feroviar de calatori; A.R.F. realizeaza, cu aprobarea ordo- rulant pâna la data închirierii catre ope-
- elaborarea si implementarea de pro- natorului principal de credite, studii, ratorii de transport public feroviar de
grame necesare pentru eficientizarea si strategii, prognoze, precum si alte do- calatori.
îmbunatatirea calitatii serviciilor pu- cumente strategice necesare, care sa Pentru implementarea masurilor de re-
blice prestate pentru transportul pu- fundamenteze deciziile de reforma în forma feroviara, cu exceptia celor care
blic pe calea ferata; sectorul feroviar si contracteaza, în ca- se refera la scoaterea din functiune a
- promovarea de reglementari în do- zuri justificate, servicii de consultanta unor sectoare de transport feroviar,
meniul subventionarii serviciilor publi- pentru realizarea scopului sau. presedintele A.R.F. emite decizii, cu
ce de transport feroviar de calatori si Companiile/Institutiile publice care se avizul prealabil al ministrului transpor-
alocarea acestor subventii catre ope- afla în coordonarea si/sau sub auto- turilor.
ratorii acestor servicii pentru a asigura ritatea/subordinea Ministerului Tran- Subventiile alocate anual din bugetul
o administrare eficienta a resurselor sporturilor din domeniul transportului de stat, în conditiile legii, operatorilor
financiare alocate sectorului de tran- feroviar si/sau structurile din cadrul de transport feroviar de calatori, repre-
sport feroviar; Ministerului Transporturilor, precum zentând compensatia aferenta pache-
- promovarea de reglementari în do- si operatorii privati de transport public tului minim social, precum si facilitatile
meniul utilizarii eficiente a resurselor feroviar de calatori au obligatia sa puna de calatorie acordate de la bugetul de
financiare alocate programelor de la dispozitia A.R.F. datele si infor- stat, potrivit legislatiei în vigoare, dife-
întretinere destinate infrastructurii matiile necesare fundamentarii deci- ritelor categorii sociale care utilizeaza
publice de transport feroviar; ziilor de reforma feroviara, în con- transportul feroviar public de calatori
- asigurarea, în limita fondurilor apro- ditiile legii. se asigura din bugetul A.R.F., în limita
bate din bugetul de stat, a subventiilor A.R.F. are calitatea de beneficiar direct sumelor alocate cu aceasta destinatie.
prevazute în contractele de servicii în cadrul Programului operational
publice, încheiate cu operatorii de Infrastructura mare pentru perioada
Noiembrie 2016 Revista de Achizi?ii Publice 33
Recunoaºterea ºi perfecþionarea evaluatorilor
serviciilor de sanatate Specialiºti formare
Revista de Achiziþii Publice
Ordinul nr. 651/2016 privind recu-
noasterea, evidenta, evaluarea, moni-
torizarea si perfectionarea evaluato-
rilor de servicii de sanatate ai Autori-
tatii Nationale de Management al Ca-
litatii în Sanatate, a intrat în vigoare la
09.11.2016.
Formarea evaluatorilor se realizeaza
prin cursuri organizate pe categorii
de activitati, în functie de necesitatile
Autoritatii Nationale de Manage-
ment al Calitatii în Sanatate,
ANMCS, de catre Comisia Nationala
de Acreditare a Spitalelor, Scoala Na-
tionala de Sanatate Publica, Mana-
gement si Perfectionare în Domeniul
Sanitar Bucuresti, S.N.S.P.M.P.D.S.B.,
sau alte organisme de formare recu-
noscute de catre A.N.M.C.S.
Înscrierea la cursul de formare a eva-
luatorilor de servicii de sanatate se
face cu respectarea a cel putin unuia
dintre urmatoarele criterii:
- sa fie absolvent de studii superioare
cu diploma/licenta recunoscuta pe
teritoriul Uniunii Europene în dome-
niile: medicina generala sau asistenta
medicala (inclusiv fiziokinetoterapie)
ori sa fie asistent medical principal cu
vechime neîntrerupta în munca de
minimum 5 ani;
- sa fie absolvent al unui masterat sau
doctorat în management sanitar sau
sanatate publica, organizat într-o in-
stitutie de învatamânt superior acre-
ditata, potrivit legii;
- sa fie absolvent al unor cursuri de
perfectionare în management sanitar
sau sanatate publica, agreate de catre
Ministerul Sanatatii si stabilite prin
ordin al ministrului sanatatii;
- în cazul absolventilor de studii supe-
rioare cu diploma/licenta în dome-
niile: biologie, biochimie, farmacie,
fizica, matematica, psihologie, eco-
nomic, juridic, tehnic, informatica
si/sau comunicatii, sa aiba experienta
contractuala de minimum 2 ani în
administratia publica din sanatate, în
sectorul spitalicesc public sau privat,
sau în domeniul serviciilor de sana-
34 Revista de Achizi?ii Publice Noiembrie 2016
tate din ambulatoriu, dovedita prin
documente.
Absolvirea programului de formare a
evaluatorilor de servicii de sanatate
este recunoscuta printr-un certificat
de absolvire eliberat de catre
S.N.S.P.M.P.D.S.B. sau alte organisme
de formare recunoscute de catre
A.N.M.C.S. si reprezinta conditie
obligatorie în vederea atestarii ca eva-
luator al A.N.M.C.S.
Registrul evaluatorilor este organizat,
în functie de categoriile de activitati,
în doua parti distincte: Registrul
evaluatorilor specializati în evaluarea
spitalelor ºi Registrul evaluatorilor
specializati în evaluarea unitatilor sa-
nitare din ambulatoriu.
Înscrierea în Registrul evaluatorilor,
în una dintre partile acestuia se face în
termen de maximum 3 ani de la ab-
solvirea programului de formare
pentru evaluatori de servicii de sa-
natate specializati în evaluarea
spitalelor sau a unitatilor sanitare din
ambulatoriu, prin completarea unei
cereri-tip, însotita de copii ale certi-
ficatului de absolvire a programului
de formare, ale cartii de identitate, de
certificatul de cazier judiciar care sa
ateste ca nu a fost condamnat pentru
infractiuni care atrag nedemnitatea,
de declaratia referitoare la incom-
patibilitati si conflict de interese, pre-
cum si de formularul de acord cu pri-
vire la prelucrarea datelor cu caracter
personal.
Evaluatorii au obligatia anuntarii mo-
dificarilor referitoare la starea acesto-
ra de compatibilitate, în termen de
maximum 15 zile lucratoare de la data
survenirii modificarilor.
Suspendarea evaluatorului activ re-
prezinta trecerea temporara a aces-
tuia, pe o perioada de maximum 6
luni, din sectiunea "Evaluatori activi"
în subsectiunea "Evaluatori suspen-
dati". Pentru suspendari mai mari de
6 luni, evaluatorului suspendat i se
revoca atestatul si este trecut în
sectiunea "Evaluatori inactivi".
Încetarea suspendarii evaluatorilor
activi ai A.N.M.C.S. se produce în
urmatoarele situatii:
- promovarea reexaminarii în vederea
absolvirii cursului de perfectionare în
sesiunea ulterioara celei în care au
fost declarati respinsi;
- promovarea reexaminarii în sesiu-
nea suplimentara, pentru evaluatorii
care au participat la ultima serie a
cursului de perfectionare sau care,
din motive justificate, invocate o
singura data în cursul unui P.Ev., nu
se pot prezenta la sesiunea ulterioara
celei în care au fost declarati respinsi;
- expirarea termenului, în cazul sus-
pendarii survenite ca urmare a unor
abateri prevazute si sanctionate con-
form codului de conduita a evalua-
torilor;
- trecerea în sectiunea "Evaluatori in-
activi";
- excluderea din Registrul evaluato-
rilor.
Excluderea evaluatorilor A.N.M.C.S.
consta în trecerea acestora în sectiu-
nea "Evaluatori exclusi" si poate sur-
veni în urmatoarele situatii:
- desi au fost notificati de catre
A.N.M.C.S., nu s-au înscris la nicio
serie comunicata a cursului de per-
fectionare la care au fost programati;
- desi s-au înscris la cursul de per-
fectionare în una dintre seriile comu-
nicate ale acestuia, conform progra-
marii, nu au promovat testul de the-
noredactare computerizata;
- desi au participat la cursul de per-
fectionare în seria în care au fost
programati, nu au sustinut examenul
de absolvire a cursului nici în res-
pectiva sesiune de examinare, nici în
sesiunea ulterioara celei la care au
participat si nici în sesiunea supli-
mentara;
- nu au promovat cursul de perfec-
tionare nici în urma sustinerii sesiunii
de reexaminare.
De asemenea, evaluatorii sunt exclusi
în urmatoarele situatii:
- în urma emiterii de ordine de ex-
cludere emise de presedintele
A.N.M.C.S., în cazul savârsirii de aba-
teri prevazute în codul de conduita a
evaluatorilor;
- la data ramânerii definitive a hota-
rârilor judecatoresti de condamnare a
acestora, pentru fapte penale care a-
trag nedemnitatea si îi fac incompa-
tibili cu desfasurarea activitatii de eva-
luare de servicii de sanatate;
- nepromovarea testului de evaluare
periodica a evaluatorilor.
Atestatul de evaluator se emite la mo-
mentul înscrierii/reînscrierii în Regis-
trul evaluatorilor, sectiunea "Evalua-
tori activi", si are valabilitate, de regula,
de 3 ani de la data emiterii, cu conditia
vizarii anuale, putând fi revocat în
conditiile prezentului ordin. Prin ex-
ceptie în cazul evaluatorilor înscrisi la
data intrarii în vigoare a prezentului
ordin în Registrul evaluatorilor de ser-
vicii de sanatate specializati pentru
evaluarea spitalelor al Autoritatii Na-
tionale de Management al Calitatii în
Sanatate, termenul de 3 ani de vala-
bilitate a atestatelor curge de la data
înscrierii lor în acesta sau, dupa caz, de
la data ultimei reevaluari.
Cursul de perfectionare a evaluatorilor
se organizeaza, de regula, o data pe an,
în mai multe serii, în functie de nu-
marul participantilor, ultima serie or-
ganizându-se nu mai târziu de luna
octombrie a anului respectiv.
Planificarea evaluatorilor în vederea
parcurgerii cursului poate fi facuta de
catre A.N.M.C.S. în oricare dintre anii
intervalului de valabilitate a atestatului
de evaluator, în functie de criterii de-
cise de catre A.N.M.C.S., cum ar fi:
Noiembrie 2016 Revista de Achizi?ii Publice
modificari legislative survenite, cerinte
aparute ulterior, modificari ale meto-
dologiei de evaluare, performantele
evaluatorului etc.
Activitatea desfasurata de catre eva-
luatorii care sunt si cadre didactice
universitare de predare sau lectori ai
S.N.S.P.M.P.D.S.B. sau ai altor orga-
nisme de formare recunoscute de
catre A.N.M.C.S., implicati în procesul
de formare si perfectionare a evalua-
torilor de servicii de sanatate, se echi-
valeaza cu absolvirea cursului de per-
fectionare.
Punctele de formare continua (denu-
mite în continuare P.F.C.) sunt obti-
nute de evaluator în urma parcurgerii
diferitelor programe de pregatire si a
altor activitati adiacente celei de eva-
luator, precum si a evaluarii activitatii
acestuia în relatia contractuala cu
A.N.M.C.S. .
Pentru activitatea practica, evaluatorii
atestati trebuie sa obtina un numar
minim de 7 P.F.C., realizate prin media
punctelor obtinute din urmatoarele
activitati:
- pentru evaluarea pregatirii vizitei de
evaluare, comportamentul în timpul
vizitei, calitatea lucrarilor finale, cali-
tatea observatiilor si propunerilor de
îmbunatatire a standardelor sau
componentelor acestora, precum si a
instrumentelor de evaluare, presedin-
tele Comisiei de evaluare poate acorda
un punctaj de la 0 la 10 P.F.C., repre-
zentând dublul mediei generale obti-
nute în fisele de evaluare a activitatii
evaluatorilor, întocmite pentru fiecare
35
vizita de evaluare;
- pentru participarea ca voluntari în
cadrul actiunilor organizate de catre
Autoritatea Nationala de Manage-
ment al Calitatii în Sanatate, cum ar fi
proiecte-pilot, analize de date etc.,
poate fi acordat de catre coordona-
torul din partea A.N.M.C.S. un
numar de 0 pâna la 10 P.F.C.
Activitatea desfasurata de catre eva-
luatorii care sunt si cadre didactice
universitare de predare sau lectori ai
S.N.S.P.M.P.D.S.B. sau ai altor
organisme de formare recunoscute
de catre A.N.M.C.S., implicati în
procesul de formare si perfectionare
a evaluatorilor de servicii de sanatate,
se echivaleaza cu îndeplinirea P.F.C.
Evaluarea periodica a evaluatorilor
trebuie sustinuta de fiecare evaluator
la fiecare 3 ani, în ultimele 3 luni de
valabilitate a atestatului, si consta
într-o testare a cunostintelor si
abilitatilor practice ale evaluatorilor
atestati, sub forma unui test/studiu
de caz care se desfasoara, de regula,
prin intermediul postei electronice.

Noi modificãri privind salarizarea

personalului plãtit din fonduri publice
Specialiºti HR

L egea nr.193/2016 pentru

completarea Legii-cadru nr.
284/2010 privind salarizarea
unitara a personalului platit
din fonduri publice, precum si pentru
bate.
Dupa expirarea perioadei de valabi-
litate a contractelor colective de mun-
ca legal încheiate, salarizarea perso-
nalului enunþat mai sus, se face majo-
Revista de Achiziþii Publice
de executie de cercetare stiintifica în
domeniul agricol si beneficiaza de 6
clase de salarizare succesive supli-
stabilirea unor masuri fiscal - bugeta- rate cu 10%. În situatia în care, în mentare, salariul de baza se stabileste
re, a intrat în vigoare de la 05.11.2016. urma aplicarii acestei prevederi, corespunzator numarului de clase de
În acest sens, personalul care detine rezulta un salariu de baza mai mic, se salarizare succesive suplimentare
titlul stiintific de doctor, indiferent de mentine în plata cuantumul salariului multiplicat cu procentul prevazut la
data obtinerii acestuia, beneficiaza de de baza avut la data expirarii contrac- art. 10 alin. (5) din Legea-cadru nr.
un spor de 15% din salariul de baza/ tului colectiv de munca. 284/2010 privind salarizarea unitara
solda functiei de baza/salariul func- Personalul autoritatilor si institutiilor a personalului platit din fonduri pu-
tiei de baza/indemnizatia de înca- publice finantate integral din venituri blice, cu modificarile si completarile
drare, daca îndeplineste cumulativ proprii, aflate în subordinea, sub ulterioare. Astfel, la data intrarii în
urmatoarele conditii: autoritatea, în coordonarea Guver- vigoare a prezentei legi, articolul 3
- îsi desfasoara activitatea în dome- nului, ministerelor si a celorlalte orga- din Ordonanta de urgenta a Guver-
niul pentru care poseda titlul stiintific ne de specialitate ale administratiei nului nr. 57/2015 privind salarizarea
sau conducatorul institutiei apreciaza publice centrale si locale, precum si al personalului platit din fonduri publi-
ca pregatirea doctorala este utila celor aflate în coordonarea prim- ce în anul 2016, prorogarea unor
compartimentului în care îsi desfa- ministrului si al celor aflate sub con- termene, precum si unele masuri fis-
soara activitatea persoana respectiva; trolul Parlamentului, nou-înfiintate, cal- bugetare, publicata în Monitorul
- nu a beneficiat de acordarea acestui beneficiaza de salariile majorate cu Oficial al României, nr. 923 din 11
spor sau nu i-a fost introdus în sala- 10%." decembrie 2015, cu modificarile si
riul de baza, potrivit reglementarilor Pentru persoanele care ocupa functii completarile ulterioare, se abroga.
legale anterioare, ca suma compen-
satorie.
O altã completare se referã la sala-
rizarea personalului din autoritatile si
institutiile publice finantate integral
din venituri proprii, aflate în subor-
dinea, sub autoritatea, în coordo-
narea Guvernului, ministerelor si a
celorlalte organe de specialitate ale
administratiei publice centrale si lo-
cale, precum si din cele aflate în coor-
donarea prim-ministrului si cele afla-
te sub controlul Parlamentului care se
realizeaza potrivit prevederilor con-
tractelor colective de munca legal
încheiate, pâna la împlinirea terme-
nului pentru care au fost încheiate, în
limita cheltuielilor de personal apro-

36 Revista de Achizi?ii Publice Noiembrie 2016

 ACADEMIA DE IARNÃ în domeniul
ACHIZIÞIILOR PUBLICE
15 – 18 DECEMBRIE 2016, SINAIA, HOTEL RINA SINAIA
PROBLEME PRACTICE ÎN PROCESUL DE IMPLEMENTARE A
NOILOR REGLEMENTÃRI PRIVIND ACHIZIÞIILE PUBLICE
TRAINERI:
Specialiºti din cadrul Agenþiei Naþionale pentru Achiziþii Publice (ANAP);
Specialiºti din cadrul Consiliului Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor (CNSC);
Eduard BADEA, expert/specialist în achiziþii publice;
Gelu CAZAN, consultant în achiziþii publice.

ANALIZÃ ªI DEZBATERI, privind:

Normele metodologice de aplicare a noii legislaþii privind achiziþiile publice;
Schimbarea adusã de strategia de contractare, pe etape: pregãtirea procesului de achiziþie ºi derularea
procedurii; serviciile auxiliare achiziþiei ºi recurgerea la expertiza externã;
• Detalierea regulilor de calcul a valorii estimate a achiziþiei; Detalierea modalitãþilor de consultare a pieþei;
fiºa de date ºi documentele suport (documentul unic european, DEAU); obligaþii privind încãrcarea
documentaþiei de atribuire în SEAP;
• Explicitarea criteriilor de atribuire „calitate-preþ” ºi „costul cel mai scãzut”; obligativitate ºi tehnici uzuale
de calcul;
• Procedurile desfãºurate integral prin mijloace electronice (on-line) devin regulã pentru toate tipurile de
proceduri. Procedura simplificatã iniþiatã prin publicarea în SEAP a unui anunþ de participare simplificat,
însoþit de documentaþia de atribuire aferentã: perioade ºi date limitã pentru oferte;
• O nouã abordare ce trebuie urmatã de autoritãþile contractante în procesul de evaluare a ofertelor;
defalcarea procesului pe faze finalizate cu rezultate intermediare ce sunt comunicate ofertanþilor;
documentarea deciziilor comisiei de evaluare pentru asigurarea trasabilitãþii acestora în orice moment.
• Eliminarea rigiditãþii “preþului neobiºnuit de scãzut”; identificarea de cãtre comisia de evaluare a
elementelor de preþ ce diferã cu mult de preþurile pieþei.

CERTIFICARE: La sfârºitul sesiunii în urma evaluãrii, se acordã CERTIFICAT DE PERFECÞIONARE pentru ocupaþia EXPERT
ACHIZIÞII PUBLICE, Cod COR 214946 însoþit de supliment descriptiv în care sunt înscrise competenþele dobândite.
Certificatele sunt eliberate în conformitate cu prevederile O.G. 129/2000 republicatã. Pentru obþinerea certificatului,
participanþii trebuie sã facã dovada absolvirii de studii superioare. La cerere, prin completarea formularului de înscriere, se
elibereazã suplimentul europass, în conformitate cu Ordinul comun MMFPS/ MECTS, nr. 4469/12 iunie 2012 ºi a Deciziei PE
ºi CE nr. 2241/2004/CE din 2004, în care vor fi înscrise ºi competenþele dobândite în legãturã cu parcurgerea lucrãrilor
ÎNSCRIERE Confirmarea participãrii dumneavoastrã se face prin completarea formularului de înscriere transmis la e-mail:
office@expertaktiv.ro, office@revista-achizitii.ro sau fax: 031/428.37.35, 0234/313.320 pânã la data de 08 dec. 2016
Coordonator eveniment: Olivia LIHU 0753.025.983, Director eveniment: Carmen ªERBÃNOIU: 0753.025.982

PARTENERI:

Noiembrie 2016 Revista de Achizi?ii Publice 37

Managementul implementãrii ºi
administrãrii grupului fiscal unic
O
rdinul nr. 3006/2016 privind
aprobarea Procedurii de im-
plementare si de administrare
a grupului fiscal unic, precum
si pentru aprobarea modelului si con-
tinutului unor formulare, a intrat în
vigoare la 8 noiembrie 2016.
Prin prezentul ordin, se aproba Proce-
dura de implementare si de admi-
nistrare a grupului fiscal unic. În acest
sens, formularul "Cerere privind gru-
pul fiscal unic" se completeaza de catre
persoanele impozabile înregistrate în
scopuri de TVA care opteaza sa fie tra-
tate drept grup fiscal unic, potrivit art.
269 alin. (9) din Legea nr. 227/2015
privind Codul fiscal, cu modificarile si
completarile ulterioare (Codul fiscal),
si pct. 5 din titlul VII al Normelor
metodologice de aplicare a Codului
fiscal, aprobate prin Hotarârea Guver-
nului nr.1/2016, cu modificarile si
completarile ulterioare. Formularul de
cerere se completeaza si pentru notifi-
carea, potrivit legii, a organului fiscal
cu privire la evenimentele aparute
ulterior implementarii grupului fiscal.
În cazul în care, în relatiile cu organul
fiscal, contribuabilul în calitate de
reprezentant al grupului sau de mem-
bru este reprezentat printr-un împu-
ternicit, se înscriu numarul si data cu
care împuternicitul a înregistrat actul
de împuternicire, în conditiile preva-
zute de lege, la organul fiscal.
Sectiunea privind implementarea
grupului fiscal unic se completeaza nu-
mai în situatia în care cererea repre-
zinta o cerere de implementare.
La sectiunea "Documente anexate la
cerere" se înscriu certificatul consta-
tator eliberat de catre oficiul registrului
comertului si/sau alte documente jus-
tificative. Sectiunea privind modifica-
rile survenite ulterior implementarii
grupului fiscal unic se completeaza în
situatia în care cererea reprezinta o ce-
rere de modificare, iar cererea se sem-
neaza de catre reprezentantii legali ai
tuturor membrilor grupului fiscal unic.
De asemenea, s-a aprobat modelul ºi
conþinutul unor formulare: "Cerere
privind grupul fiscal unic" ºi instruc-
38 Revista de Achizi?ii Publice Noiembrie 2016
þiunile de completare, prevãzute în
anexa nr.2, "Decizie privind aproba-
rea/respingerea implementãrii grupu-
lui fiscal unic", prevãzut în anexa nr. 3,
"Decizie privind modificãri ulterioare
în cadrul grupului fiscal unic", pre-
vãzut în anexa nr. 4, "Înºtiinþare pri-
vind schimbarea competenþei de admi-
nistrare, în cazul grupului fiscal unic",
prevãzut în anexa nr. 5 ºi Caracteris-
ticile de tipãrire, modul de difuzare, de
utilizare ºi de arhivare ale formularelor
prevãzute în anexa nr. 6.
Referirile la Codul fiscal din cuprinsul
prezentului ordin reprezinta trimiteri
la titlul VII "Taxa pe valoarea adau-
gata" al Legii nr. 227/2015 privind Co-
dul fiscal, cu modificarile si comple-
tarile ulterioare, iar referirile la Nor-
mele metodologice reprezinta trimiteri
la titlul VII "Taxa pe valoarea adau-
gata" din Normele metodologice de
aplicare a Codului fiscal, aprobate prin
Hotarârea Guvernului nr. 1/2016, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Referirile la Codul de procedura fiscala
din cuprinsul prezentului ordin repre-
zinta trimiteri la Legea nr. 207/2015
privind Codul de procedura fiscala, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Solicitarea implementarii grupului
fiscal unic, se face pe o perioada de cel
putin 2 ani ºi este format din persoa-
nele impozabile înregistrate în scopuri
Revista de Achiziþii Publice
de TVA, în temeiul dispozitiilor art.
269 alin. (9) din Legea nr. 227/2015
privind Codul fiscal, cu modificarile si
completarile ulterioare, si ale pct. 5 din
titlul VII "Taxa pe valoarea adaugata"
al Nor-melor metodologice de aplicare
a Co-dului fiscal, aprobate prin
Hotarârea Guvernului nr. 1/2016, cu
modifica-rile si completarile ulterioare.
Procedura de implementare ºi de ad-
ministrare a grupului fiscal unic face
referire la faptul ca prin depunerea
prezentei am luat cunoºtinþã cã, în
situaþia în care persoanele impozabile
nu sunt administrate fiscal de cãtre
acelaºi organ fiscal, dupã aprobarea
implementãrii grupului fiscal unic
competenþa de administrare a obliga-
þiilor fiscale datorate de toþi membrii
grupului se transferã la organul fiscal
central din subordinea ANAF compe-
tent pentru administrarea reprezen-
tantului grupului fiscal unic, potrivit
dispoziþiilor art. 30 alin. (5) din Legea
nr.207/2015 privind Codul de pro-
cedurã fiscalã, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, coroborate cu
art. 1 alin. (1) din Ordinul preºedintelui
ANAF nr. 3.775/2015 pentru aproba-
rea unor competenþe speciale ale orga-
nului fiscal central, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare.
Cu referire la implementarea grupului
fiscal unic care intra în vigoare potrivit
pct. 5 din titlul VII al Normelor meto-
dologice de aplicare a Codului fiscal,
aprobate prin Hotarârea Guvernului
nr.1/2016, cu modificarile si comple-
tarile ulterioare, în ipoteza în care ante-
rior emiterii deciziei pentru adminis-
trarea fiscala a membrilor grupului
fiscal unic competenta apartinea altui
organ fiscal central din subordinea
ANAF, competenta de administrare a
obligatiilor fiscale ale tuturor membri-
lor grupului fiscal se transfera. Astfel,
evidentele fiscale si dosarele fiscale ale
tuturor membrilor urmeaza a fi trans-
mise de respectivele organe fiscale în
termen de 10 zile lucratoare de la apro-
barea prezentei.
Persoanele impozabile care opteaza sa
fie tratate drept grup fiscal unic trebuie
sa depuna la organul fiscal competent
o cerere semnata de catre reprezentan-
tii legali ai tuturor membrilor grupului.
La cerere se anexeaza certificatul con-
statator eliberat de catre Oficiul Regis-
trului Comertului si/sau alte docu-
mente justificative din care rezulta
componenta actionariatului persoa-
nelor impozabile care urmeaza sa for-
meze grup fiscal unic, precum si pro-
portia de participare a actionarilor la
constituirea capitalului social. Cererea
se solutioneaza în termen de 60 zile de
la data primirii documentatiei com-
plete, respectiv a cererii. De la registra-
tura, cererea însotita de documentele
depuse se repartizeaza comparti-
mentului de specialitate, care înregis-
treaza cererile într-o evidenta speciala,
Compartimentul de specialitate anali-
zeaza informatiile cuprinse în cerere
2.6. Daca cererea sau documentatia
anexata sunt incomplete, organul fiscal
notifica persoana impozabila desem-
nata ca reprezentant al grupului, în
vederea completarii documentatiei.
Notificarea se întocmeste în doua exe-
mplare: unul se comunica solicitan-
tului iar al doilea exemplar se arhiveaza
la dosarul fiscal al acestuia. Daca din
informatiile din documentatia depusa,
precum si din cele detinute de organul
fiscal, rezulta ca nu este îndeplinita cel
putin una din conditiile prevazute, ori
daca solicitantul nu completeaza docu-
mentatia în termen de 15 zile de la
primirea notificarii, compartimentul
de specialitate întocmeste un referat
prin care propune respingerea cererii
de implementare a grupului fiscal unic.
În baza referatului se întocmeste „De-
cizia privind respingerea imple-
mentarii grupului fiscal unic”, în doua
exemplare, care va contine în mod
obligatoriu si motivatia respingerii.
Referatul si decizia se verifica si se
avizeaza de seful compartimentului de
specialitate si de conducatorul adjunct
al organului fiscal. Decizia se aproba
de conducatorul organului fiscal com-
petent: un exemplar al deciziei se co-
munica reprezentantului desemnat al
grupului, iar al doilea exemplar se
arhiveaza la dosarul fiscal al acestuia.
La dosarele fiscale ale celorlalti mem-
bri ai grupului se arhiveaza câte o copie
a acestei decizii. Împotriva deciziei de
respingere a implementarii grupului
fiscal unic, contribuabilul poate for-
mula contestatie la organul fiscal
emitent, în termen de 30 de zile de la
data comunicarii; Daca, din infor-
matiile din documentatia depusa, pre-
cum si din cele detinute de organul
fiscal, rezulta ca sunt îndeplinite toate
conditiile prevazute la punctul 4 alin.
(1) – (5) din normele metodologice,
compartimentul de specialitate întoc-
meste un referat prin care propune
Noiembrie 2016 Revista de Achizi?ii Publice
aprobarea cererii de implementare a
grupului fiscal unic, potrivit modelului
aprobat în Anexa nr.3. În baza refe-
ratului se întocmeste „Decizia privind
aprobarea implementarii grupului
fiscal unic”, în doua exemplare, po-
trivit modelului prevazut în Anexa nr.4
la ordin. Referatul si decizia se verifica
si se avizeaza de seful compartimen-
tului de specialitate si de conducatorul
adjunct al organului fiscal.
Decizia se aproba de conducatorul
organului fiscal competent. La dosa-
rele fiscale ale celorlalti membri ai gru-
pului se arhiveaza câte o copie a acestei
decizii. Implementarea grupului fiscal
unic intra în vigoare în prima zi din cea
de-a doua luna urmatoare datei comu-
nicarii deciziei. Pe baza „Deciziei pri-
vind aprobarea implementarii gru-
pului fiscal unic”, compartimentul de
specialitate marcheaza în vectorul fis-
cal, la rubrica „Taxa pe valoarea adau-
gata”, atât pentru reprezentantul gru-
pului, cât si pentru ceilalti membri,
calitatea dobândita în cadrul grupului
fiscal unic aprobat de organul fiscal,
fara sa fie anulate codurile de înre-
gistrare în scopuri de TVA.
Marcajul în vectorul fiscal se face
informatic si contine data de la care
este implementat respectivul grup fis-
cal, astfel încât, în situatia nedepunerii
decontului de taxa pe valoarea adau-
gata sa fie notificat, conform proce-
durii în vigoare, doar reprezentantul
grupului. De la data implementarii
grupului fiscal unic, fiecare membru al
grupului completeaza Decontul de
taxa pe valoarea adaugata pentru ope-
ratiunile proprii si îl transmite repre-
zentantului desemnat al grupului fis-
cal, în vederea întocmirii Decontului
39
consolidat de taxa pe valoarea adau-
gata. Decontul consolidat de taxa pe
valoarea adaugata se întocmeste de re-
prezentantul grupului, utilizând mo-
delul aprobat prin ordin al prese-
dintelui ANAF al formularului (300)
„Decont de taxa pe valoarea adau-
gata”, în care cumuleaza informatiile
privind operatiunile desfasurate de toti
membrii grupului. Decontul conso-
lidat de taxa pe valoarea adaugata, în
care reprezentantul grupului înscrie la
rubrica „Date de identificare a persoa-
nei impozabile” si sintagma „repre-
zentant al gupului fiscal unic”, se de-
pune, în numele grupului fiscal, la
organul fiscal competent.
În primul decont consolidat de taxa pe
valoarea adaugata depus dupa imple-
mentarea grupului fiscal, se preiau din
deconturile fiecarui membru al gru-
pului, soldul sumei pozitive din perioa-
da fiscala anterioara, ramasa neachi-
tata, respectiv soldul sumei negative
din perioada fiscala anterioara, nesoli-
citata la rambursare. Deconturile de ta-
xa pe valoarea adaugata întocmite de
fiecare membru al grupului, se depun,
cu titlu informativ, de catre reprezen-
tantul grupului fiscal la organul fiscal
competent, odata cu decontul consoli-
dat de TVA.
Organul fiscal prelucreaza în Sistemul
informatic de administrare a crean-
telor numai decontul consolidat de
TVA depus de reprezentantul grupu-
lui. Deconturile de TVA întocmite de
fiecare membru al grupului nu se pre-
lucreaza în sistemul informatic, ci se
arhiveaza la dosarul fiscal al fiecarui
membru al grupului. Informatiile în-
scrise în aceste deconturi se utilizeaza
pentru verificarea datelor înscrise de
reprezentantul grupului în decontul
40 Revista de Achizi?ii Publice Noiembrie 2016
consolidat de TVA aferent aceleasi pe-
rioade. Daca, în urma verificarii efec-
tuate rezulta necorelari, organul fiscal
notifica reprezentantul grupului în ve-
derea corectarii informatiilor din
decont.
În situatia în care, ulterior implemen-
tarii grupului fiscal unic, apar eveni-
mente care conduc la modificarea
datelor declarate initial sau la anularea
tratamentului ca grup fiscal unic ori a
calitatii de reprezentant/membru al
unor persoane impozabile, reprezen-
tantul grupului fiscal notifica organul
fiscal prin completarea si depunerea
Cererii privind grupul fiscal, Compar-
timentul de specialitate, dupa analiza
informatiilor înscrise în cererea de mo-
dificare, întocmeste un referat, potrivit
modelului aprobat prin Anexa nr.4 la
prezenta procedura. Referatul sta la
baza emiterii „Deciziei privind modi-
ficari ulterioare în cadrul grupului
fiscal unic”, prevazute în Anexa nr.5 la
ordin. Ori de câte ori organul fiscal
constata ca persoanele impozabile nu
mai întrunesc criteriile de eligibilitate
pentru a fi considerate membri ai
grupului fiscal unic sau pentru a fi
considerate grup fiscal unic, în con-
ditiile prevazute, compartimentul de
specialitate întocmeste documentele
prevazute in ordin. Referatul si decizia
se verifica si se avizeaza de seful com-
partimentului de specialitate si de
conducatorul adjunct al organului
fiscal.
Decizia se aproba de conducatorul
organului fiscal competent. Un exem-
plar al deciziei se comunica reprezen-
tantului desemnat al grupului, con-
form art.44 din Codul de procedura
fiscala, iar al doilea exemplar se arhi-
veaza la dosarul fiscal al acestuia. La
dosarele fiscale ale celorlalti membri ai
grupului se arhiveaza câte o copie a
acestei decizii. Împotriva deciziei
contribuabilul poate formula contes-
tatie la organul fiscal emitent, în ter-
men de 30 de zile de la data co-
municarii. În baza deciziei emise,
compartimentul de specialitate mar-
cheaza informatic în vectorul fiscal
modificarile aprobate, înscriind si data
de la care aceste modificari intra în
vigoare. În situatia în care, la încetarea
grupului fiscal unic, soldul TVA de
plata din ultimul decont consolidat nu
a fost achitat sau suma negativa de taxa
pe valoarea adaugata nu a fost
solicitata la rambursare, dupa caz,
persoanele impozabile care au facut
parte din grupul fiscal unic întocmesc
primul decont de taxa pe valoarea
adaugata prin preluarea soldului TVA
de plata sau a sumei negative ne-
solicitate la rambursare, astfel cum
acestea au fost evidentiate în ultimul
decont de TVA completat de fiecare
membru cu titlul informativ, pe baza
caruia a fost completat ultimul decont
consolidat de taxa pe valoarea adau-
gata.
Continuare din numãrul 109
Noile Normele metodologice de aplicare a unor
prevederi privind guvernanta corporativa a
întreprinderilor publice, au intrat în vigoare
n cazul societatilor, componenta
Î integrala a planului de selectie se
elaboreaza astfel:
- de catre comitetul de nominalizare
si remunerare în consultare cu auto-
ritatea publica tutelara, atunci când
selectia se efectueaza de catre socie-
tate, si asistate de expertul indepen-
dent, dupa caz;
- de catre comisia de selectie, în con-
sultare cu comitetul de nominalizare
si remunerare, atunci când selectia se
efectueaza de autoritatea publica tu-
telara, si asistate de expertul indepen-
dent, dupa caz;
- de expertul independent în consul-
tare cu comitetul de nominalizare si
remunerare si autoritatea publica tu-
telara, atunci când selectia se efec-
tueaza de expertul independent.
Planul de selectie contine, dar fara a
se limita la acestea, urmatoarele:
- un sumar al deciziilor-cheie cu ter-
mene si parti implicate în procedura
de selectie;
- un inventar al etapelor de selectie, al
deciziilor ce urmeaza a fi luate, docu-
mente si materiale ce urmeaza a fi
produse, planul de interviu, termene-
limita, persoane responsabile, per-
soane de contact pentru informatii si
detalii suplimentare;
- specificatii pentru fiecare element al
procedurii de selectie în privinta per-
soanelor responsabile, care pot fi
contactate pentru suport, care tre-
buie sa fie consultate înainte de deci-
zii sau finalizare, care trebuie sa fie
informate dupa decizie sau finalizare;
- o lista cu persoanele de contact îm-
preuna cu toate contactele lor profe-
sionale pentru toate structurile impli-
cate în planul de selectie în cauza sau
reprezentantii autorizati ai acestora;
- specificarea metodelor de comu-
nicare ce urmeaza a fi folosite;
- identificarea activitatilor care tre-
buie completate la timp sau dupa
termenul-limita;
- identificarea activitatilor curente
aflate în desfasurare;
- identificarea deciziilor, materialelor,
aspectelor care înca sunt de solutio-
nat, cu precizarea persoanei respon-
sabile;
- riscuri posibile si masuri ce vor fi
luate pentru diminuarea acestor ris-
curi, asigurându-se ca intervalul de
timp prevazut în dispozitiile ordo-
nantei de urgenta este respectat,
drepturile actionarilor sunt respec-
tate si ca interesele întreprinderii pu-
blice sunt asigurate;
- data si emitentul fiecarei versiuni a
planului de selectie;
- dispozitiile de confidentialitate si de
acces la documente.
Toate materialele si documentele
identificate în planul de selectie, pre-
cum si cele ce sunt necesare sau, dupa
caz, vor fi folosite în acest proces
trebuie sa fie personalizate si comple-
tate pentru fiecare procedura de se-
lectie.
Planul de selectie cuprinde modele de
materiale si documente personalizate
si completate pentru fiecare proce-
dura de selectie.Aceste modele, sunt:
profilul consiliului în functie, profilul
noului consiliu, profilul fiecarui
membru al consiliului, anunturile
privind selectia, pentru presa tiparita
si online, materiale referitoare la
declaratia de intentie, fise de sinteza
pentru fiecare faza a planului de
selectie, plan de interviu, formulare
de nominalizare pentru candidatii
propusi, recomandari de nominaliza-
re, proiectul contractului de mandat,
Noiembrie 2016 Revista de Achizi?ii Publice
Revista de Achiziþii Publice
formulare de confidentialitate, for-
mulare ale declaratiilor necesare a fi
completate de catre candidati, lista
elementelor confidentiale si a celor ce
pot fi facute publice, lista detaliata a
documentelor necesare în vederea
depunerii candidaturii de catre per-
soane fizice si persoane juridice, în
functie de etapele procedurii de se-
lectie ºi lista elementelor pentru veri-
ficarea candidatilor aflati în lista scur-
ta.
Introducerea datelor în planul de
selectie se efectueaza de catre comite-
tul de nominalizare si remunerare,
comisia de selectie sau, dupa caz,
structura de guvernanta corporativa,
conform atributiilor stabilite prin ac-
tele de înfiintare ale acestora.
Pentru constituirea profilului mem-
brilor consiliului pot fi avute în ve-
dere urmatoarele cerinte, fara a se
limita la acestea:
- sa aiba minimum de cunostinte,
aptitudini si experienta necesara
pentru a-si îndeplini cu succes
mandatul de administrator;
- sa cunoasca responsabilitatile pos-
tului si sa îsi poata forma viziuni pe
termen mediu si lung;
- sa aiba capacitatea de asumare a res-
ponsabilitatilor fata de întregul consi-
liu si sa dea dovada de integritate si
independenta;
- sa aiba cunostintele necesare, apti-
tudinile si experienta în critica con-
structiva, munca în echipa, comu-
nicare, cultura financiara, luarea de
decizii si detectarea tiparelor pentru a
contribui la activitatea consiliului ca
întreg.
Fiecare autoritate publica tutelara sau
societate elaboreaza un profil perso-
nalizat al consiliului într-un mod
transparent, sistematic si riguros pen-
tru a se asigura ca sunt identificate
capacitatile necesare pentru alcatui-
rea celui mai bun consiliu si, res-
pectiv, cei mai buni candidati pentru
41
consiliu.
Autoritatea publica tutelara, cu con-
sultarea actionarilor ce detin pachete
de actiuni de peste 5% din capitalul
social al întreprinderii publice la care
se aplica selectia, definitiveaza versiu-
nea finala a profilului personalizat al
consiliului. În acest scop autoritatea
publica tutelara va transmite, în
termen de 5 zile de la data declansarii
procedurii de selectie, actionarilor
care detin mai mult de 5% din
capitalul social al societatii proiectul
profilului personalizat al consiliului
pentru formularea de propuneri în
vederea definitivarii acestora.În cazul
regiilor autonome, profilul consiliu-
lui este elaborat de structura de gu-
vernanta corporativa din cadrul auto-
ritatii publice tutelare pentru fiecare
regie, în consultare cu consiliul, sau
cu sprijinul expertului independent,
dupa caz. În cazul societatilor, pro-
filul consiliului este elaborat de comi-
tetul de nominalizare si remunerare al
consiliului în consultare cu structura
de guvernanta corporativa din cadrul
autoritatii publice tutelare.
Pentru pozitionarea strategica în ve-
derea determinarii profilului consi-
liului se au în vedere urmatoarele:
scrisoarea de asteptari, planul de
administrare, tendinte de reglemen-
tare si de piata pe termen mediu si
lung, modelul de afaceri.
Actualizarea cerintelor contextuale si
a caracteristicilor profilului consi-
liului se realizeaza anual, ori de câte
ori este cazul, de structura de guver-
nanta din cadrul autoritatii publice
tutelare si distribuit catre partile res-
ponsabile de procedura de selectie, la
regiile autonome.
În cazul regiilor autonome, autori-
tatea publica tutelara, cu consultarea
consiliului, dupa caz cu sprijinul
expertului independent, este respon-
sabila pentru efectuarea si actuali-
zarea analizei cerintelor contextuale,
daca nu a fost stabilit altfel, în planul
de selectie.
În cazul societatilor, comitetul de no-
minalizare si remunerare în numele
consiliului este responsabil pentru
efectuarea si actualizarea analizei
cerintelor contextuale, daca nu a fost
stabilit altfel în planul de selectie.
Proiectul matricei profilului consiliu-
42 Revista de Achizi?ii Publice Noiembrie 2016
lui întreprinderii publice se elaborea-
za dupa cum urmeaza, de comitetul
de nominalizare si remunerare din
cadrul consiliului în functie, cu
consultarea autoritatii publice tute-
lare si /sau de catre autoritatea pu-
blica tutelara, prin comisia de selectie.
Scopul matricei este asigurarea, pe
baza analizei sistematice, a existentei
unei proceduri de selectie transpa-
rente, formale, competitive si com-
prehensive din punct de vedere deci-
zional.
Matricea profilului pentru fiecare
consiliu trebuie sa contina urma-
toarele:
- definirea criteriilor si precizarea de
indicatori pentru acestea;
- identificarea criteriilor obligatorii si
a celor optionale;
- definirea unei grile comune de
evaluare pentru toate criteriile;
- ponderi pentru fiecare criteriu, în
functie de importanta acestora;
- gruparea criteriilor pentru analiza
comparativa;
- specificarea unui prag minim
colectiv pentru fiecare criteriu la care
este necesar, daca exista sau se aplica;
- subtotaluri, totaluri, totaluri pon-
derate si ponderi, pentru criterii si
pentru administratorii individuali.
Scopul analizei numerice din cadrul
matricei este acela de a clarifica
avantajele si dezavantajele, punctele
forte, zonele pentru dezvoltare si di-
mensiunile activitatii consiliului pe
care le poate îmbunatati, fie si tem-
porar.
Analizele efectuate pe baza elemen-
telor cuprinse în matricea profilului
consiliului dau posibilitatea auto-
ritatii publice tutelare, comisiei sau
comitetului de nominalizare si remu-
nerare, dupa caz, în consultare cu
expertul independent, daca s-a ho-
tarât contractarea acestuia, sa stabi-
leasca, dar fara a se limita la acestea,
urmatoarele:
- balanta competentelor si trasatu-
rilor pentru consiliu, în prezent si în
viitor, pentru îndeplinirea cerintelor
si dezvoltarilor strategice ale
întreprinderii publice;
- caracterul adecvat al profilului con-
siliului având în vedere prevederile
legale, bunele practici si politicile
interne ale întreprinderii publice;
- identificarea zonelor în care con-
siliul trebuie sa îsi îmbunatateasca
capacitatea prin instruire si dezvol-
tare profesionala, asistenta profesio-
nala sau prin contractarea serviciilor
de specialitate;
- definirea profilului de candidat
pentru consiliu;
- identificarea instrumentelor de eva-
luare, inclusiv prin întocmirea fisei de
evaluare, ce conduc la desemnarea de
candidati care vor fi numiti în calitate
de membri în consiliu de catre auto-
ritatea publica tutelara.
În cadrul procedurii de selectie a can-
didatilor, deciziile luate de comisie în
legatura cu profilul consiliului trebuie
sa faca referire expresa la analiza ma-
tricei de profil a candidatului.
Deciziile care nu sunt în totalitate
aliniate cu rezultatele matricei trebuie
justificate în scris si comunicate con-
ducerii autoritatii publice tutelare.
Matricea profilului consiliului dife-
rentiaza între criterii obligatorii si cri-
terii optionale, necesare pentru un
anumit consiliu bazat pe competente,
care au fost identificate în urma ana-
lizei cerintelor contextuale. Criteriile
obligatorii sunt competente si trasa-
turi care trebuie sa fie îndeplinite de
catre toti candidatii sau de catre acei
membri din consiliu pentru care exis-
ta un nivel minim de competenta
aplicabil.
Criteriile optionale sunt competente
si trasaturi care pot fi îndeplinite de
unii dintre membrii consiliului, dar
nu în mod necesar de catre toti, pen-
tru care nu exista un nivel minim de
competenta aplicabil tuturor mem-
brilor consiliului.
Matricea contine un nivel minim co-
lectiv al pragului indicatorilor de
competenta, care reflecta nivelul mi-
nim al competentei colective pe care
membrii individuali ai consiliului tre-
buie sa o posede împreuna, astfel în-
cât consiliul sa fie capabil sa întru-
neasca nivelul de capacitati al consi-
liului identificat în analiza cerintelor
contextuale.
Profilul consiliului se aproba astfel:
- în cazul regiilor autonome, de catre
autoritatea publica tutelara la propu-
nerea structurii de guvernanta corpo-
rativa sau, dupa caz, a consiliului;
- în cazul societatilor, de catre adu-
narea generala a actionarilor, dupa ce
a fost avizat de consiliu la recoman-
darea comitetului de nominalizare si
remunerare sau, dupa caz, de catre
autoritatea publica tutelara.
Profilul candidatului este alcatuit din
doua componente ºi anume: descrie-
rea rolului acestuia, derivat din cerin-
tele contextuale ale întreprinderii
publice, definirea unei combinatii
specifice fiecarui candidat, formata
dintr-un set de criterii derivate din
matricea profilului consiliului.
La stabilirea rolului candidatului se au
în vedere, dar fara a se limita la aces-
tea, urmatoarele: contextul organiza-
tional; obiectivele si rezultatele astep-
tate de la întreprinderea publica,
astfel cum deriva din scrisoarea de
asteptari; strategia întreprinderii
publice si elementele-cheie cerute
consiliului pentru asigurarea unei
activitati de succes a întreprinderii
publice; atributiile consiliului. Pre-
zentarea criteriilor pentru candidati
trebuie sa fie efectuata în detaliu pen-
tru a le permite candidatilor sa eva-
lueze daca îndeplinesc criteriile în
vederea întocmirii dosarului de can-
didatura.
Publicarea anuntului privind selectia
membrilor consiliului se face prin
grija autoritatii publice tutelare, con-
form prevederilor ordonantei de
urgenta, în cazul regiilor autonome,
prin grija autoritatii publice tutelare
sau de catre societate, dupa cum
selectia este efectuata de catre comi-
sie sau de catre comitetul de nomi-
nalizare si remunerare.
Termenul-limita pentru depunerea,
respectiv transmiterea dosarului de
candidatura este de 30 de zile de la
data publicarii anuntului.
Dosarele de candidatura depuse în
termen formeaza împreuna lista lun-
ga, care are caracter confidential si nu
trebuie sa fie publicata.
Dosarele de candidatura sunt eva-
luate în raport cu minimul de criterii
stabilite pentru selectie, iar cele ce nu
întrunesc minimul de criterii al pro-
filului de candidat sunt respinse din
lista lunga. Daca informatiile din
dosare nu sunt concludente în ceea ce
priveste întrunirea minimului de cri-
terii stabilite pentru selectie de catre
candidati, comisia sau comitetul de
nominalizare si remunerare, cu spri-
jinul expertului independent, dupa
caz, solicita clarificari suplimentare
sau decide respingerea candidaturii.
Dupa finalizarea interviurilor, comi-
sia de selectie sau comitetul de nomi-
nalizare si remunerare întocmeste
raportul pentru numirile finale, care
include clasificarea candidatilor cu
motivarea acesteia.
Evaluarea administratorilor în func-
tie, care solicita reînnoirea mandatu-
lui, se efectueaza de catre autoritatea
publica tutelara, prin comisia de se-
lectie sau structura de guvernanta
corporativa, dupa caz.
Termenele si documentele procedu-
rale necesare evaluarii se stabilesc de
catre autoritatea publica tutelara.
În conditiile în care selectia consiliu-
lui întreprinderii publice se realizeaza
de catre autoritatea publica tutelara si
nu are prevazute sume în buget cu
aceasta destinatie, cheltuielile necesa-
re organizarii, functionarii si activi-
tatii comisiilor de selectie ori contrac-
tarii serviciilor expertului indepen-
dent se suporta de catre întreprin-
derile publice la care se implementea-
za guvernanta corporativa, în confor-
mitate cu prevederile legale în do-
meniu.
Continuare în numãrul 111

Ordinul nr. 2460/2016 privind împuternicirea persoanelor din cadrul aparatului de inspectie flash intervenþii economice
economico-financiara de a constata contraventiile si a aplica sanctiunile prevazute de OUG nr.
109/2011 privind guvernanta corporativa a întreprinderilor publice, a intrat în vigoare la la 28 octombrie 2016.
“Având în vedere prevederile art. 591 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanta corporativa a
întreprinderilor publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 111/2016, în temeiul dispozitiilor art. 10 alin. (4) din
Hotarârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificarile si
completarile ulterioare, ministrul finantelor publice emite urmatorul ordin:
Art. 1. Se împuternicesc persoanele din cadrul aparatului de inspectie economico-financiara, asa cum este definit la art. 3 alin. (1) din
Normele metodologice privind înfiintarea, organizarea si functionarea inspectiei economico-financiare, aprobate prin Hotarârea
Guvernului nr. 101/2012, sa constate contraventiile si sa aplice sanctiunile prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
109/2011 privind guvernanta corporativa a întreprinderilor publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 111/2016.
Art. 2. Directia generala de inspectie economico-financiara din cadrul Ministerului Finantelor Publice, precum si directiile generale
regionale ale finantelor publice si Directia generala de administrare a marilor contribuabili din cadrul Agentiei Nationale de
Administrare Fiscala vor lua masuri pentru aplicarea si ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.
Art. 3. Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finantelor publice, nr. 435/2013 privind împuternicirea persoanelor din cadrul
aparatului de inspectie economico-financiara de a constata contraventiile si a aplica sanctiunile prevazute de Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanta corporativa a întreprinderilor publice, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 204 din 10 aprilie 2013, se abroga”
Sursa: Ministerul Finanþelor Publice

Noiembrie 2016 Revista de Achizi?ii Publice 43

S.C./Institutia_______________________________________________________________________________
Adresa: ___________________________________________________________________________________
Loc.___________________________Jud/Sector _________________ Cod poºtal_________________________
Tel.: ________________________ Fax:________________________email:______________________________

DORIM SÃ COMANDÃM NR. ABONAMENT/E LA REVISTA DE ACHIZIÞII PUBLICE

Abonamente Revista de Achiziþii Publice 2017

6 luni - 210 cu TVA inclus
abonament 6 luni include 2 publicaþii pe hârtie + 4 publicaþii online
12 luni - 360 324 cu TVA inclus
abonament 12 luni include 4 publicatii pe hârtie + 8 publicatii online
DISCOUNT 10% la abonamentul pe un an de zile
plata se va efectua pânã la data de 20 decembrie 2016

Vã rugãm sã completaþi spaþiile de mai jos pentru emiterea facturii proforme:

Nr. Ord. Registrul Comerþului_______________________________ CUI ______________________________
Cont IBAN____________________________________ Banca____________________________________

Avem rugãmintea de a completa acest talon ºi sã-l trimiteþi pe fax la nr: 0234/313.320, 031/428.37.35 sau email:
office@revista-achizitii.ro.