UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC

SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

Lucrarea nr. 4
STUDIUL ŞI TRASAREA CARACTERISTICILOR DE DESCĂRCARE ALE UNUI
ACUMULATORULUI ACID

1. Obiectivele lucrării
1. Cunoaşterea principiului de funcţionare a bateriei de acumulatoare Pb acid, la
descărcare.
2. Cunoaşterea unor parametri ai bateriei acide cu Pb.
3. Cunoaşterea modalităţii de determinare a parametrilor unei baterii cu Pb, la descărcare.
4. Cunoaşterea unor metode de descărcare.
5. Cunoaşterea metodei de modelare Peukert.

2. Consideraţii teoretice
2.1 Caracteristicile acumulatoarelor
Caracteristicile acumulatorului sunt exprimate prin capacitate C[Ah], putere P[W], energia
acumulată W[Wh], densitatea de energie w(Wh/kg), densitatea de putere pS(W/kg), randamentul
la încărcare, tensiunea medie la borne (V), curentul maxim de descărcare (A), compoziţia
electrolitului, tensiunea limită de descărcare (V), autodescărcarea, durata de viaţă, timpul de
răspuns.
Capacitatea reprezintă cantitatea totală de electricitate exprimată în Ah disponibilă într-o
baterie (acumulator) complet încărcată.
Densitatea de energie se referă la raportul dintre energia disponibilă în acumulator şi
volumul acestuia (Wh/l). Energia specifică a acumulatorului se referă la raportul dintre energia
disponibilă şi masa acestuia (Wh/kg). Energia este determinată de sarcina care poate fi stocată în
acumulator.
Puterea acumulatorului este dată de produsul dintre tensiunea şi curentul de descărcare:
U2
P  UI  I 2 R 
R
Puterea poate fi calculată şi ca energie furnizată de acumulator în unitatea de timp:
E
P
t
Densitatea de putere (putere specifică) reprezintă raportul dintre puterea disponibilă a
acumulatorului şi volumul său (W/l). Puterea specifică de obicei se referă la raportul dintre

1
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

puterea acumulatorului şi masa acestuia (W/kg). Puterea acumulatorului este strâns legată de
viteza cu care acesta se descarcă.
Tensiunea acumulatorului se referă de obicei la tensiunea acestuia la descărcare. Tensiunea
nominală se referă la valoarea tensiunii acumulatorului calculată conform reacţiilor
electromotric active de la cei doi electrozi. Tensiunea maxim admisibilă a acumulatorului se
referă la tensiunea maxim admisă la bornele acumulatorului în timpul procesului de încărcare,
stabilită astfel încât procesul de încărcare să nu afecteze acumulatorul. Tensiunea minimă
admisibilă la bornele acumulatorului se referă la tensiunea minim admisă în decursul procesului
de descărcare.
Autodescărcarea reprezintă pierderea de capacitate a acumulatorului ce apare în urma
stocării lui pe perioade mai lungi de timp. Autodescărcarea variază cu tipul acumulatorului,
tehnologia de fabricaţie, temperatura la care se face stocarea şi durata stocării. În figura 4.1 sunt
prezentate curbe specifice de autodescărcare la diferite temperaturi pentru un acumulator plumb-
acid sulfuric (Catalog EXIDE).
Timpul de răspuns reprezintă viteza cu care este furnizată energia de către baterie. În unele
aplicaţii, aşa cum sunt vehiculele, acesta este un parametru foarte important în alegerea tipului
de baterie. Unul dintre avantajele acumulatorului plumb-acid sulfuric este şi faptul că acesta nu
are nevoie de timp pentru a debita putere.

Fig. 4.1 Curbe specifice de autodescărcare a acumulatoarelor plumb-acid sulfuric

Durata de viaţă. Acumulatoarele primare sunt proiectate pentru a suporta numai o

descărcare, pe când cele secundare sunt proiectate pentru a realiza un număr de ani sau de cicluri
de viaţă într-un anumit regim de funcţionare. În cazul acumulatorului reîncărcabil este esenţial
ca ciclul de descărcare/reîncărcare să refacă materia activă de la electrozi în forma şi structura
potrivită care să permită realizarea şi a altor cicluri de funcţionare. Numărul de cicluri de viaţă

2
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

care pot fi atinse în funcţionarea unui acumulator depinde în mod deosebit de temperatura de
lucru şi de adâncimea de descărcare a fiecărui ciclu de funcţionare, descărcarea profundă a
acumulatorului ducând în unele cazuri (în special la acumulatorul plumb-acid sulfuric) la
degradarea electrozilor. În figura 4.2 este prezentată variaţia duratei de viaţă a unui acumulator
plumb-acid sulfuric în funcţie de temperatura de lucru.

Fig. 4.2 Variaţia duratei de viaţă a unui acumulator plumb-acid sulfuric în funcţie de
temperatura de lucru

Curba de descărcare este curba ce reprezintă variaţia tensiunii la bornele bateriei

(elementului de acumulator) în timpul procesului de descărcare, la temperatură constantă şi sub
un curent de descărcare (viteza de descărcare) constant în timp.
În figura 4.3 sunt reprezentate un set de curbe de descărcare pentru un element de
acumulator de tip plumb-acid sulfuric, specifice pentru diferite viteze de descărcare. Viteza de
descărcare este reprezentată ca fracţiuni din capacitatea nominală a acumulatorului.

Fig. 4.3 Curbe de descărcare specifice pentru un acumulator plumb-acid sulfuric

3
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

Reacţia de descărcare este spontană şi se desfăşoară atunci când acumulatorul este

solicitat să livreze putere. Reacţia de reîncărcare, având afinitate chimică negativă (ΔG > 0),
trebuie suportată energetic folosind o sursă de curent continuu. Gradul de valorificare a sarcinii
înmagazinate la încărcare se exprimă prin randamentul de încărcare care poate fi formulat
astfel:
td
i  100
ti
în care:
- ηi reprezintă randamentul la încărcare
- td şi ti – durata de descărcare, respectiv de încărcare folosind aceeaşi intensitate de curent.
Dacă intensitatea curentului de descărcare (Id) nu este aceeaşi cu intensitatea curentului folosita
la reîncărcare (Ii), randamentul se calculează astfel:
td I d
i  100
ti I i
Acest randament reprezintă randamentul faradic (raportul dintre numărul de Ah
descărcaţi şi numărul de Ah încărcaţi care poate fi simbolizat şi astfel:
Ah descarcati
 Ah  100
Ah incarcati

Valoarea inversă a acestui raport reprezintă factorul de încărcare.

Randamentul energetic reprezintă produsul dintre randamentul faradic şi raportul
adimensional de tensiune. Această tensiune este determinată de viteza de încărcare şi de
descărcare şi de cinetica de electrod a sistemului electrochimic care stă la baza acumulatorului.
Randamentul energetic este definit astfel:
energie eliberata la descarcare
energetic  100
energie necesara pentru reincarcare

Randamentul faradic poate fi mai mare sau mai mic, în funcţie de viteza de descărcare
mai mică sau mai mare, depinzând de procesul care duce la pierderea coulombică. Dacă aceasta
pierdere se datorează unei reacţii secundare care se declanşează atunci când tensiunea
acumulatorului atinge o anumită valoare (de exemplu aşa cum este cazul declanşării reacţiei de
electroliză a apei în acumulatorul plumb-acid sulfuric), atunci încărcarea cu viteză de încărcare
mai redusă duce la obţinerea unui randament la încărcare mai ridicat.

4
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

Randamentul energetic depinde de randamentul faradic al proceselor de electrod şi de

supratensiunea implicată în reacţiile de încărcare şi de descărcare, precum şi de rezistenţa
internă a acumulatorului. De asemenea acest randament depinde, dar în mai mică măsură, şi de
viteza de încărcare şi de descărcare.

2.2 Bateria plumb-acid sulfuric

Variaţia parametrilor bateriei la descărcare
Dacă se măsoară tensiunea bateriei fără sarcină, se va determina valoarea t.e.m. Ue a
bateriei care corespunde relaţiei U e  0,84   .

Fig. 4.4 Măsurarea tensiunilor

Dacă se va menţine voltmetrul în circuit, dar se închide comutatorul K, se va constata o scădere

a valorii indicate de V. Tensiunea măsurată va fi Ub, tensiunea în sarcină a bateriei, cu o valoare
mai mică decât t.e.m:
Ub  E .

Cauza diferenţei între cele două valori o reprezintă căderea internă de tensiune U :
U  I d  ri
în care :
Ub -tensiunea la bornele bateriei;
ri - rezistenţa internă a bateriei;
Id - curentul de descărcare.
Tensiunea Ub este mai mică decât t.e.m. E , cauza fiind rezistenţa internă ri.
Rezistenţa internă are o semnificaţie mai uşor de înţeles după ce s-au făcut precizări
asupra construcţiei bateriei. Pornind de la borna (-): aceasta face corp comun cu o punte de
grupare, apoi se pătrunde în grătarul cu substanţă activă, se ajunge la interfaţa placă-electrolit,
prin separator se străbate electrolitul, ajungând la interfaţa electrolit-placă pozitivă şi iarăşi
substanţa activă şi grătarul, dar de la placa  , apoi prin puntea de grupare a plăcilor  şi prin
5
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

cea de legătură la borna (-) a celulei următoare ş.a.m.d. până la borna  de ieşire a bateriei. Tot
acest traseu opune rezistenţă la trecerea sarcinilor electrice şi determină rezistenţa internă.
Contribuţia fiecărei porţiuni la rezistenţa internă poate fi rezumată astfel:
- rezistenţa parţială a plăcilor (18 - 35 % );
- rezistenţa separatoarelor (18  22 %);
- rezistenţa electrolitului (47-60 %);
- rezistenţa punţilor de grupare şi a punţilor dintre elemente cu o contribuţie mai redusă.
Se va include în rezistenţa internă şi rezistenţa introdusă de fenomenul de polarizaţie. Aceasta
constă în modificarea valorii potenţialelor de electrod cauzată de variaţia concentraţiei
substanţelor ce participă la reacţii şi care contribuie la pierderi de tensiune în interior.
Rezistenţa internă reprezintă un parametru fundamental pentru acumulatoarelor auto.
Rezistenţa internă depinde de o serie de factori:
- de numărul plăcilor, scăzând cu creşterea numărului acestora;
- de starea de încărcare a bateriei, la descărcarea bateriei se formează, aşa cum s-a
văzut, PbSO4, care este o substanţă rău conducătoare de electricitate şi care măreşte
ri ; cu creşterea stării de descărcare creşte şi ri ;

- de temperatura electrolitului; cu scăderea temperaturii creşte vâscozitatea

electrolitului, reacţiile chimice sunt mai lente şi ri creşte;

- vârsta bateriei: cu îmbătrânirea creşte cantitatea de PbSO4 şi implicit ri , deci vine un

moment când bateria, datorită creşterii ri, să nu mai fie capabilă să antreneze motorul
de pornire şi mai ales pe timpul rece.
Prin urmare schema electrică echivalentă a montajului prezentat în Fig. 4.4 va fi:

Fig. 4.5 Schema echivalentă a bateriei şi măsurarea tensiunii Ub.

Ecuaţia circuitului, cu K închis va fi:

6
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

U b  E  ri  I d

Variaţia tensiunilor şi a densităţii electrolitului la descărcare cu Id = constant este

prezentată în continuare:

Fig. 4.6 Variaţia E, Ub, şi ρ la descărcarea bateriei cu Id=ct.

La t  0 , cu I d  0 , U b  E şi corespunde valorii de 2,12V/element. Cu I d  ct. , dacă

considerăm relaţia teoretică de legătură dintre E şi  , atunci E va înregistra, în timp, o scădere

liniară de la 2,12V/element până la 1,96V/element, când se va opri descărcarea.
În acelaşi interval de timp, U b scade rapid de la valoarea 2,12 V/element la 1,95-

2V/element, apoi lent până la 1,8V/element valoare în jurul căreia se produce o curbură
pronunţată a diagramei, Ub scăzând rapid la zero. La 1,8 (1,75)V/element se opreşte descărcarea.
În toată perioada descărcării, ρ scade liniar de la valoarea iniţială, considerată 1,28
g/cm3 pentru relaţia dată, la 1,12 g/cm3.
Variaţia tensiunii Ub în timp este dependentă de mărimea curentului de descărcare. Cu
cât I d este mai mare cu atât Ub scade mai rapid. De altfel, şi valoarea la care trebuie oprită

descărcarea, pentru a se asigura reversibilitatea fenomenelor, depinde de I d (fig. 4.7).

Fig. 4.7 Influenţa curentului Id asupra caracteristicii U b  f  I d  .

7
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

La curenţi de descărcare mai mari este antrenată o cantitate de substanţă activă mai
mică, descărcarea este mai superficială, se poate merge până la Ub = 1,2 V/element în cazul unor
curenţi de descărcare foarte ridicaţi.
La descărcarea cu Id mici şi în timp îndelungat (ex. 20h) sulfatarea este în profunzime,
conduce la epuizarea substanţei active. Oprirea descărcării trebuie să se facă la valori mult mai
mari ale lui Ub.
În figura 4.7 In înseamnă curentul nominal de descărcare a cărui semnificaţie o vom
lămuri în continuare
Capacitatea bateriei reprezintă o carateristică foarte importantă a bateriei, poate fi
exprimată în mai multe moduri şi se determină după procedeul indicat de constructor.
Sub denumirea precisă de capacitatea bateriei se înţelege în cel mai general caz,
cantitatea de electricitate restituită de un acumulator încărcat, în anumite condiţii. Ea se notează
cu C şi se calculează cu relaţia cea mai generală:
td
C   idt [ Ah]
0

sau, pentru i  I d  ct. :

C  I d td [ Ah]

C se măsoară în amperi  oră [Ah], deşi nu reprezintă altceva decât sarcina electrică
cedată de acumulator, la descărcare.
În partea inferioară a figurii 4.6 este reprezentat un dreptunghi a cărui suprafaţă este dată
de produsul I d  t d şi care reprezintă capacitatea bateriei C.

Observaţie. Se va putea defini o capacitate la descărcare (Cd) în care curentul este Id,
iar durata este td şi o capacitate de încărcare care va exprima sarcina electrică înmagazinată de
acumulator în timpul de încărcare, tî când bateria a fost alimentată cu curentul Ii.
La bateriile auto de pornire una din mărimile caracteristici înscrisă pe carcasă este
capacitatea baterie, exprimată în Ah: este vorba de capacitatea nominală sau C20:
C20  I n  20 Ah
şi reprezintă produsul dintre curentul maxim pe care poate să-l debiteze bateria (care se va numi
curent nominal, In) şi 20 de h, timp după care tensiunea bateriei nu trebuie să scadă sub
1,8(1,75)V/element adică 10,8(10,5)V pentru o baterie de 12V , la temperatura 26,7 C .
Este foarte importantă precizarea valorii curentului de descărcare şi a tensiunii.

8
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

După cum s-a văzut, curentul Id are influenţă asupra cantităţilor de substanţă antrenate şi,
implicit, va avea influenţă asupra capacităţii. Pentru un curent de descărcare I x  I n se obţine o
capacitate Cx dată de relaţia:
k
I 
C x  C20   n 
 Ix 
k  0,15  0,21 .
Creşterea temperaturii conduce la creşterea capacităţii bateriei, reacţiile chimice sunt
accelerate şi electrolitul străbate porii separatoarelor mult mai uşor, în timp ce temperatura
scăzută are efectul de scădere a capacităţii, deoarece reacţiile sunt mai lente (Fig. 4.8).

Fig. 4.8 Influenţa temperaturii asupra capacităţii bateriei.

Se cunoaşte că, în condiţii de pornire la rece, vâscozitatea uleiului de ungere din motorul
termic creşte, calitatea amestecului se poate înrăutăţi, condiţiile de aprindere a amestecului
devin mai dificile.
Acestea, coroborate cu scăderea capacităţii bateriei la frig, dau o imagine asupra
problemelor delicate care trebuie rezolvate. Bateria de acumulatoare este cheia rezolvării
problemei. Parametrul pentru caracterizarea comportamentului la rece al bateriei este tot un fel
de capacitate numită capacitate la rece (cold cranking) exprimată în A, CCA.
CCA reprezintă curentul de descărcare pe care poate să-l suporte bateria, 30 de secunde,
ca tensiunea să nu scadă sub 7,2V(1,2V/element) pentru o baterie de 12V, la temperatura
de 17,8 C   18 C  , după standardul SIA.

Mai jos se prezintă standardele:

SAE – Societate inginerilor de automobile (Society of Automobile Engineers);
BS – Standardul britanic (British Standards);
9
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

DIN – Standardul german.

Standard Durata încercării Tensiunea la sfârşitul încercării
SAE 30 7,2V(1,2V/el)
BS 60 8,4V(1,4V/el)
DIN 30 9,0V(1,5V/el)

Pe autovehicule se mai poate întâlni o situaţie: cea în care alternatorul nu mai

funcţionează şi ne aflăm într-o cursă. Cât timp mai poate funcţiona motorul termic ţinând seama
că acesta, şi nu numai, este deservit de o serie de echipamente electrice care necesită o sursă de
energie?
Parametrul care edifică această problemă se numeşte rezerva de capacitate (RC),
exprimată în unităţi de timp (min).
RC se defineşte ca timpul de descărcare a unei baterii pentru un curent de 25A, la
 
temperatura de 26,7 C ~ 27 C până la 1,75V/element (10,5V pentru o baterie de 12V).
Capacitatea bateriei este aproximativ proporţională cu suprafaţa totală a plăcilor, de
aceea numărul plăcilor este mare. Menţinerea suprafeţei acestor plăci, adică a capacităţii (şi a ri),
este legată de menţinerea nivelului de electrolit şi de sulfatarea plăcilor care, din nefericire,
creşte odată cu vârsta bateriei. Cu creşterea capacităţii bateriilor prin mărirea suprafeţei plăcilor,
va scădea şi ri.

Randamentul bateriei
Aşa cum s-a arătat, nu toată energia electrică înmagazinată la încărcare se poate obţine la
descărcare. De exemplu, dacă o baterie cu C20  45 A este încărcată cu I î  4,5 A timp de 10h

este de aşteptat ca, la descărcare, cu acelaşi curent I d  4,5 A sfârşitul descărcării să se producă

mai devreme de 10h, de exemplu în 8,6 ore. De aceea s-a indicat un curent de încărcare mai
mare decât cel nominal rezultat din C20.
Evidenţierea acestui aspect este făcută prin randamentul de sarcină:
td
C
Q  d 
 0 d
i  dt
tî
Cî
 0
id  dt

Dacă se convine ca id  iî  I n , atunci:

td
Q 
tî

10
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

Dacă se convine ca id  I d şi iî  I î şi ca I î  I d , pentru ca td  tî , atunci:

Id
a 
Iî
- randamentul energetic:
tî
w
W  d 
0
ud  id  dt
tî
wî
0
uî  id  dt

În timp ce ηQ este minim 84% ajungând până la 90%, randamentul energetic are valori
cuprinse în intervalul 0,65-0,75. Folosirea reală a bateriei de acumulatoare este indicată de
randamentul energetic, pentru că exploatarea se face în condiţiile unei anumite tensiuni şi acest
randament ţine seama de această mărire.
Autodescărcarea este un fenomen de pierdere graduală din capacitatea iniţială de
încărcare a unui acumulator neconectat într-un circuit electric şi care iniţial a fost într-o stare
bună şi încărcat normal.
Acest fenomen este provocat de procese chimice interne. Bateriile puse în funcţiune,
după o perioadă de timp suferă de la efectul depozitelor de antimoniu de pe plăcile negative;
acestea formează baterii miniatură, care sunt scurtcircuitate folosind sarcina de pe plăcile
negative. La acest fenomen se adaugă impurităţile metalice din apă care duc la descărcarea
ambelor plăci  şi (-).
Suprafaţa capacului bateriei afectat de umezeală, praf, vapori de acid poate conduce la
scurgeri de curent şi la autodescărcare. Curăţirea periodică a capacului poate minimiza acest
fenomen.
Autodescărcarea are loc într-un ritm de 0,1-0,2% [Ah] pe zi depinzând de vârsta bateriei.
Autodescărcarea (K) creşte cu creşterea temperaturii (Fig. 4.9) şi cu densitatea electrolitului.

Fig. 4.9 Influenţa temperaturii asupra autodescărcării

11
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

Autodescărcarea K se determină cu ajutorul relaţiei:

C1  C2
K  100
NC1
în care: C1 – capacitatea iniţială a bateriei determinată cu Inom;
C2 – capacitatea după N zile de depozitare.
La noi există STAS 445/1-75 şi 446-69 pentru determinarea autodescărcării.
Se poate remedia fenomenul de autodescărcare la depozitare prin compensarea pierderii
printr-un curent de încărcare egal cu autodescărcarea. Dacă, de exemplu, se apreciază că
valoarea curentului de autodescărcare este Cn 1000 , atunci acesta va reprezenta curentul de

încărcare Iî.
45
Exemplu: Cn  45 Ah , Iî   0,045 A .
1000

Concluzii:
În mod normal de funcţionare, bateria va prezenta o degradare graduală odată cu
creşterea timpului sau de viaţă. În cazul funcţionării acumulatorului în condiţii
necorespunzătoare mecanismele de degradare se pot intensifica, conducând la o scurtare
evidenta a vieţii acestuia.
Pe piaţă există mai multe tipuri de acumulatoare plumb – acid sulfuric care se pot
clasifica după mai multe criterii. Astfel, după compoziţia materiei active a electrodului de
plumb, se deosebesc acumulatoare cu material activ din plumb şi cu un adaos normal de stibiu
(2 – 12%), sau plumb cu adaos redus de stibiu (2 – 3%), sau plumb cu adaos de calciu (0,06 –
0,09%). Adaosul de stibiu în materia activa a electrozilor are ca efect îmbunătăţirea rigidităţii şi
turnabilităţii materialului, dar şi creşterea autodescărcării. Aliajele plumb-calciu se utilizează la
realizarea acumulatoarelor capsulate (fără întreţinere) şi au ca efect reducerea autodescărcării.
După modul de întrebuinţare, acumulatoarele plumb – acid sulfuric se realizează în trei
variante constructive: tip auto, tip staţionar şi de tracţiune, iar mai nou şi acumulatoare pentru
sisteme cu surse regenerabile de energie (baterii solare). Aceste tipuri se deosebesc între ele în
principal prin forma şi grosimea plăcilor electrod şi prin cantitatea (rezervă) de electrolit.
Acumulatoarele de tip auto sunt realizate cu plăcile electrod pastate subţiri, de grosime cuprinsa
între 0,8 şi 1,3 mm. Acumulatoarele de tracţiune au plăcile electrod ceva mai groase, de 3 până
la 10mm. Grosimea plăcilor electrod pentru acumulatoarele staţionare este de 5 până la 15mm.

12
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

Electrolitul acumulatoarelor plumb-acid sulfuric este o soluţie apoasa de acid sulfuric

care constituie un mediu cu conductivitate electrica foarte mare. Concentraţia electrolitului
variază pe parcursul desfăşurării proceselor de încărcare şi respectiv descărcare. Valoarea
iniţială a densităţii electrolitului, când bateria este complet încărcată, variază în funcţie de tipul
constructiv. În bateriile auto densitatea iniţiala este de 1,28g/cm3 (la 25oC), în bateriile de tip
staţionar poate avea valori cuprinse între 1,21 g/cm3 şi 1,30 g/cm3, iar în bateriile de tracţiune
are valori cuprinse între 1,27 g/cm3 până la 1,32 g/cm3. Bateriile sunt astfel proiectate încât
concentraţia electrolitului în bateria complet descărcată să fie deasupra punctului de congelare
corespunzător limitei inferioare de temperatura de funcţionare admisă.
Tensiunea nominală la acumulatoarele plumb-acid sulfuric este de 2V/element.
Tensiunea de final de descărcare la acumulatoarele plumb-acid sulfuric trebuie să fie limitată în
funcţie de viteza de descărcare, aşa cum este prezentat în Tabelul 4.1.

Tabelul 4.1 Variaţia tensiunii limită de descărcare în funcţie de viteza de descărcare

Nr. crt. Viteza de descărcare (ore) Tensiunea limita de descărcare (V/element)
1 <1 1,60
2 1 la 3 1,65
3 3 la 5 1,70
4 5 la 20 1,75
5 20 1,80

Densitatea de energie teoretică pentru acumulatoarele plumb-acid sulfuric este de

161Wh/kg, iar densitatea energetică practică este de 25 – 50Wh/kg, respectiv de 60 –
120Wh/dm3. Domeniul de temperaturi de operare este cuprins între -20oC şi +50oC, variind în
funcţie de tipul de pilă. Randamentul de încărcare/descărcare este de 60 – 95%, iar randamentul
faradaic este de 65 – 100%. Autodescărcarea poate varia între 2% şi 5% pe lună. Durata de viaţă
a acestor acumulatoare variază în funcţie de tipul constructiv, condiţiile de funcţionare (DOD,
temperatura). În Tabelul 4.2 este prezentată durata de viaţă a acumulatoarelor plumb-acid
sulfuric, în funcţie de tipul constructiv al electrodului.

Tabelul 4.2 Durata de viaţă a acumulatoarelor plumb-acid sulfuric în funcţie de tipul constructiv
al electrodului pozitiv
Tip constructiv al electrodului Durata de viata

13
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

pozitiv Număr de cicluri Număr de ani

(adâncime mare de descărcare)
Plumb-acid, pastate 300-750 3-7
Plumb-acid, tubulare 1200-1800 5-15
Plumb-acid, Planté sau plumb- 1000-1500 12-25
calciu
Preţul unui astfel de acumulator variază între 50 şi 150 euro/kWh.

2.3 Utilizarea aparatului la determinarea parametrilor Peukert

Ecuaţia lui Peukert
Primul model apărut în literatură referitor la acumulatorul plumb-acid sulfuric exprimă
corelaţia dintre curentul de descărcare (menţinut constant) şi durata de descărcare a
acumulatorului:
I n  t  const (4.1)
în care I reprezintă curentul de descărcare
n – constantă caracteristică acumulatorului (n = 1,35 în cazul acumulatorului plumb-acid
sulfuric);
t – durată de descărcare a acumulatorului la curentul I menţinut constant.
Pornind de la acest model, au fost derivate ecuaţii care exprimă corelaţia dintre
capacitatea pe care o are acumulatorul la descărcarea cu diferite valori ale curentului (păstrate
constante pe parcursul descărcării):
n 1
I 
C1  C2  2  (4.2)
 I1 
în care C1 reprezintă capacitatea acumulatorului la descărcarea cu curentul I1;
C2 - capacitatea acumulatorului la descărcarea cu curentul I2.
Prin descărcarea la curent constant si determinarea duratei descărcării până la limita
admisă se poate afla C.
Problema este că această capacitate depinde de temperatură, de starea de încărcare
(SOC), de valoarea curentului de descărcare, de timpul scurs de la punerea în funcţionare.

14
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

3. Montajul şi aparatura necesară

Fig. 10 Schema de montaj şi monitorizare a descărcării bateriilor de acumulatoare acide

la curent constant cu deconectare automată

4. Desfăşurarea lucrării
1. Se va măsura tensiunea la bornele bateriilor în gol şi în sarcină şi se vor face observaţii.
2. Se vor determina experimental coeficienţii lui Peukert.
Pentru a determina comportarea bateriilor pentru diferiţi curenţi de descărcare se utilizează
foarte mult relaţia:
  I n t
unde:  şi n sunt coeficienţii lui Peukert.
În cazul de faţă se vor face mai multe determinări pentru anumite baterii. Determinările
se fac cu aparatul prezentat, care asigură I = ct şi care se deconectează automat când tensiunea
atinge limita inferioară admisă, reţinând durata descărcării.

Valori determinate la testarea a patru baterii. Tabel T1

B1 B2 B3 B4
I1[A]
t1 [h]
I2 [A]

15
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

t2[h]
n
1
λ
2

În tabelul T1 sunt daţi curenţii de descărcare I1, I2 şi timpii t1 respectiv t2 determinaţi din
momentul începerii descărcării şi până ce tensiunea atinge pragul prestabilit.
Valorile lui n şi λ sunt calculate cu relaţia lui Peukert.
Pentru λ apar două valori, pentru fiecare baterie, calculate pentru fiecare pereche de
valori determinate experimental. Cu cât valoarea lui λ este mai mare cu atât durata descărcării,
la un anumit curent, va fi mai mare. Într-un şir de baterii, bateria care are λ cel mai mic va dicta
timpul de oprire a descărcării bateriilor.
Se vor face observaţii.

5. Conţinutul referatului
5.1 Se va prezenta schema de montaj şi monitorizare a descărcării bateriilor de acumulatoare
acide la curent constant cu deconectare automată.
5.2 Se vor face observaţii şi interpretări asupra rezultatelor măsurătorilor.
5.3 Se va prezenta principiul de funcţionare al unei sarcini electronice (tensiune constantă/curent
constant/putere constantă/rezistenţă constantă), prin studiu individual (biblioteca – aces
platforma ANELIS PLUS, reviste, cărţi – cu citarea surselor bibliografice).

16
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

ANEXA
Aparat pentru testare baterii
Determinarea capacitaţii prin descărcarea acumulatoarelor este o metoda precisa si
reflectă comportarea reala a acestora. Monitorizarea descărcării bateriilor in timpul testării este
fundamentala si necesita echipamente speciale. In continuare se prezintă un aparat pentru o
astfel de testare a bateriilor de acumulatoare prin descărcarea la un curent constant si oprirea
automată a descărcării la atingerea tensiunii limita inferioară. Ca rezultat al utilizării acestui
aparat se prezintă parametri Peukert pentru o baterie.

1. Schema bloc a circuitului

Aparatul pentru testarea capacitatii bateriilor este conceput in ideea descărcării acestora
la curent constant.
In acest fel aparatul este alcătuit din următoarele blocuri funcţionale (Fig. 1):
- comparator cu histerezis;
- generator de curent constant comandat;
- circuit comandă cronometru;
- cronometru.

Fig. 1

Comparatorul cu histerezis furnizează semnalul de comandă (activare) către generatorul

de curent şi către cronometru, cât timp tensiunea de la bateria de acumulatoare (VBAT) este mai
mare decât tensiunea de prag. Deoarece la scăderea bruscă a consumului, tensiunea pe bateria de
acumulatoare creşte, comparatorul trebuie să aibă un histerezis mai mare decât această creştere.
17
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

Aşa cum se va arăta din simularea circuitului, în lipsa histerezisului, comparatorul intră în
oscilaţie.
Generatorul de curent constant comandat injectează în sarcină un curent constant.
Valoarea curentului este reglabilă între 0 şi 15 A. Generatorul de curent este activat de către
semnalul furnizat de comparatorul cu histerezis.
Circuitul de comandă a cronometrului are rolul de a realiza compatibilitatea semnalului
de la comparatorul cu histerezis cu logica de comandă a cronometrului.
Cronometrul este unul de uz general, care se remarcă prin precizie (foloseşte un oscilator
cu cuarţ) şi prin costul foarte redus (aprox. un euro). Logica de comandă a cronometrului este
însă un dezavantaj. Pornirea şi oprirea cronometrului se face prin apăsarea aceluiaşi buton (start
la prima apăsare şi stop la a doua apăsare). Adaptarea logicii de comandă a cronometrului se
face printr-un circuit analogic cu tranzistoare bipolare.

2. Comparatorul cu histerezis
Pentru analiza şi proiectarea circuitului din fig. 2 vom presupune că rezistenţa internă
maximă a bateriei de acumulatori (atunci când aceştia sunt descărcaţi) este Ri = 20 mΩ. Variaţia

U2
LM7805C
R1 R4 R6 R8 +5V 1 2

GN D
22k 1k 6k8 820 D2 R19 IN OUT
D1N4148 R11 0.6 +5V
100 Q2 R20
D3 R12 BD235 10m

3
3

R5 D1N4148 3
5 7 Q2N3055 Q2N3055 Q2N3055 V1
V+

V+

+ + 105 2
3 3k9
R22 U1A 2 U1B 1 Q3 Q4 Q5
2 LM339 OUT LM339 OUT R10 R23 12Vdc
4 6 6k8 1
- - V
V-

V-

R7
1 120k
12

12

R3 D1 R9 Q1 D4 R14 C1 R15 R16 R17 R18

20k 3k Q2N2222 D02BZ3_3 68 1u 2k 0.11 0.11 0.11
D02CZ5_1
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

maximă a tensiunii pe bateria de acumulatori se obţine pentru situaţia în care IL = 15A şi

generatorul de curent se blochează.
Fig. 2. Schema electrică a blocurilor: comparator cu histerezis şi generator de curent constant

Rezultă:
V BAT  Ri  I L  20  10 3  15  0,3V (1)
Comparatorul cu histerezis are un prag minim, VBAT,m la care se realizează blocarea
generatorului de curent constant, atunci când scade tensiunea pe bateria de acumulatori şi un

18
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

prag maxim, VBAT,M, la care se realizează activarea generatorului de curent constant, atunci când
creşte tensiunea pe bateria de acumulatori. Diferenţa dintre cele două praguri reprezintă
histerezisul comparatorului. Alegem:
V HIS  V BAT , M  V BAT , m  0.6V  V BAT (2)

Pentru circuitul din fig. 1 se poate scrie:

R5
VBAT , pm  VZ 1   VOL  VZ 1  (3)
R5  R7

R5
VBAT , pM  VZ 1   VOH  VZ 1  (4)
R5  R7
Din (2), (3) şi (4) se obţine:
R5
VHIS   VOH  VOL  (5)
R5  R7
Aşa cum se observă în fig.2, histerezisul este aplicat ambelor comparatoare. Am ales R5
= 3,9 kΩ. Din simularea circuitului s-a obţinut R7 = 120 kΩ.

3 Referinţa de tensiune
D4, R11 şi sursa de tensiune de +5 V formează o referinţă de tensiune cu:
VREF  VZ 4  3,3V
Notăm potenţialul cursorului R23 cu Vp23. Se poate scrie:
V p 23  VBE 2  VBE 3
IE3   IC 3 (6)
R16
Dacă tranzistoarele Q3, Q4 şi Q5 au parametrii apropiaţi, atunci:
V p 23  VBE 2  VBE 3
I L  I ( R19 )  I C 3  I C 4  I C 5  3  I C 3  (7)
R16
Rezistoarele R12, R23, R14, R16, R17 şi R18 au fost dimensionate astfel încât să se obţină un curent
IL reglabil, cuprins între 0 şi 15 A. R19 a fost dimensionată astfel încât la VBAT = 10,8 V să se
poată obţine IL = 15 A şi totodată să se evite saturarea tranzistoarelor Q3, Q4 şi Q5.
Tranzistorul Q1 are rolul de a bloca referinţa de tensiune (VREF = 0) şi totodată
generatorul de curent (IL = 0), atunci când la ieşirea comparatorului al doilea VOUT,U1B = VOH.

4 Rezultate obţinute prin simularea circuitului din fig. 2

V1 scade de la 12V (14V) la 10V

19
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

10V

5V

0V
10.0V 10.5V 11.0V 11.5V 12.0V
V(U1B:OUT)
V_V1

Tensiunea la ieşirea comparatorului al doilea

Rezultă: VBAT,pm = 10,842V

5.0A

2.5A

0A
10V 11V 12V 13V 14V
I(R19)
V_V1

Curentul prin sarcină

Pentru V1 = 10,9V → IL = 5,024A şi pentru V1 = 14V → Is = 5,127A

V1 creşte de la 10 la 12V

10V

5V

0V
10.0V 10.5V 11.0V 11.5V 12.0V
V(U1B:OUT)
V_V1

Tensiunea la ieşirea comparatorului al doilea

Rezultă: VBAT,pM = 11,37V

V1 creşte de la 10,8 la 10,9V

Variaţia tensiunii la bornele bateriei (ΔVBAT) la decuplarea sarcinii, pentru IL= 5A şi Ri = 10
mΩ
ΔVBAT = 50 mV

20
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR
11.0V

10.8V

10.6V
10.80V 10.82V 10.84V 10.86V 10.88V 10.90V
V(R1:2)
V_V1

10.9V

10.8V

10.7V
10.80V 10.82V 10.84V 10.86V 10.88V 10.90V
V(R1:2)
V_V1

V1 creşte de la 10 la 12V
Ieşirea comparatorului cu histerezis (VOUT,U1B) funcţie de tensiunea V1
Rezultat obţinut prin analiza tranzitorie a circuitului

10V

5V

0V
10.0V 10.5V 11.0V 11.5V 12.0V
V(U1B:OUT)
V(R1:2)

V1 creste de la 10 la 14 V în 1 sec. şi apoi scade de la 14V la 10 V în sec. următoare

Comportarea comparatorului în lipsa histerezisului
20V

10V

0V
272ms 274ms 276ms 278ms 280ms 282ms 284ms 286ms
V(R1:2) V(U1B:OUT)
Time

20V

10V

0V
0s 0.2s 0.4s 0.6s 0.8s 1.0s 1.2s 1.4s 1.6s 1.8s 2.0s
V(R1:2) V(U1B:OUT)
Time

21
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC
SURSE DE ENERGIE – SUPORT SCRIS LABORATOR

20V

10V

0V
1.732s 1.734s 1.736s 1.738s 1.740s 1.742s 1.744s 1.746s
V(R1:2) V(U1B:OUT)
Time

Tensiunea la bornele bateriei - VBAT

Tensiunea la ieşirea comparatorului – VOUT,U1B

Comportarea comparatorului în prezenţa histerezisului

10.85V

10.80V

SEL>>
10.75V
V(R1:2)
10

0
1.79830s 1.79832s 1.79834s 1.79836s 1.79838s 1.79840s
V(U1B:OUT) I(R19)
Time

Tensiunea la bornele bateriei - VBAT

Tensiunea la ieşirea comparatorului – VOUT,U1B
Curentul prin sarcină – IL = I(R19)

22